COLEGIUL ECONOMIC ,,MIHAIL KOGĂLNICEANU”, FOCŞANI VRANCEA

PROIECT
pentru certificarea competenţelor profesionale
-NIVEL 4-
Calificare profesională:
TEHNICIAN ÎN ACHIZIȚII ȘI CONTRACTĂRI

Îndrumător, Candidat,
Profesor, Scarlat Valeria Crețu Florina Roxana
Clasa a XII-a E

-2021-
 Tema proiectului:
Dimensiunile pieței la F.E B&B
COSMETICS S.A
CUPRINS :
CAPITOLUL 1- F.E. B&B COSMETICS S.A.
1.1.- F.E. B&B COSMETICS S.A.-PREZENTARE GENERALA
1.2.- F.E. B&B COSMETICS S.A.-STRUCTURA
ORGANIZATORICA

1.3.- F.E. B&B COSMETICS S.A.-ROLUL

COMPARTIMETELOR IN F.E.
CAPITOLUL 2-CONCURENTA COMPONENTA A PIETEI
2.1.-CONCURENTA-CONCEPT GENERAL

2.2.-TIPURI DE CONCURENTA
2.3.-CONCURENTA PERFECTA
2.4.-CONCURENTA IMPERFECTA SI FORMELE ACESTEIA
CAPITOLUL 3-CONCURENTA COMPONENTA A PIETEI LA F.E.
B&B COSMETICS S.A.
3.1.-CONCURENTA LA F.E.
3.2.-TIPURI DE CONCURENTA LA F.E.
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
CAPITOLUL 1-F.E. B&B COSMETICS S.A.

1.1.Prezentare generala
Firma de exercitiu “B&B Cosmetics” S.A. este o firma
preluata de la fosta clasa 12E.
Este o firma ce comercializeaza produse cosmetice,precum:

1. Produse de igiena:
• Sapun de toaleta
• Produse de barbierit
• Produse pentru ingrijirea gurii si a dintilor
2. Produse cosmetic propriu-zise:
a)produse pentru ingrijirea fetei:
• Creme cosmetic
• Lotiuni pentru fata
• Produse pentru curatarea fetei
• Produse pentru machiaj
• Produse contra petelor
b)produse pentru ingrijirea parului:
• Produse pentru curatare(sampoane)
• Produse pentru conditionare(balsamuri)
• Produse pentru vopsire
• Produse pentru coafare(lacuri,fixative,spume,geluri)
c)Produse pentru ingrijirea mainilor si a unghiilor
• Lotiuni
• Emulsii si creme
• Pudre pentru maini
• Produse pentru decorarea unghiilor(lacuri,paste,oje)
d)produse pentru ingrijirea corpului
• Produse deodorant si antisudoripare
• Produse pentru epilare
• Produse antisolare si pentru bronzare
• Produse pentru si dupa baie
• Produse contra celulitei
3. Produse de parfumerie
• Ape de colonie
• Ape de toaleta
• Parfumuri
• Esente de parfum
4. Articole de toaleta
• Articole pentru barbierit:aparat de ras,lame.
• Articole pentru ingrijirea gurii si a dintilor:periute de dinti.
• Articole pentru ingrijirea parul, si a unghiilor:truse de
manichiura.
Se stie ca toate aceste produse cosmetic au un rol important
in asigurarea sanatatii si frumusetii corpului omenesc,in
intarzierea procesului de imbatranire a pielii.
Natura i-a ajutat intotdeauna pe oameni sa-si realizeze
obiectivele si dorintele.Ea le-a oferit si multiple mijloace de
infrumusetare.
Oamenii primitive foloseau ca farduri nu mai putin de 17
vopsele diferite,intre care cele mai cautate erau
albitele(marna,var),negrul(carbunele de lemn).femeile din
antichitate isi colorau in rosu-corai,cu ajutorul sucului de
“Kufra”,varful degetelor,palmele.
La fiecare popor,pe langa influentele din afara,se practicau
procedee cosmetic devenite traditionale si mentinute pana in
 zilele noastre,procedee bazate pe cee ace natura pune la
dispozitia oamenilor.
Egiptenii,incepand cu frumoasa regina Cleopatra,au lasat
multiple procedee de infrumusetare.Se spune despre
Cleopatra ca folosea mâlul Nilului pentru a-si increti parul si
folosea un parfum cu miros tulburator care era obtinut dintr-
un amestec de miere,vin,lemn de trandafir,trestie
mirositoare,boabe de ienupar.
La greci,folosirea parfumurilor devenise un viciu.Atenienii
bogati isi parfumau vinul cu violete si trandafiri.Inainte de
masa isi ungeau parul cu parfumuri,pentru a indeparta
betia.In timpul mesei lasau sa zboare in sufragerie porumbei
care aveau aripile unse cu esente mirositoare.pentru ca
stropii lasati pe aripile porumbeilor urmau sa parfumeze
hainele mesenilor.
In Roma Antica,uleiurile si cremele grase nu lipseau din nicio
trusa igienica.Romanii au fost considerati,la vremea lor,ca cei
mai rafinati in domeniul cosmeticii.Spre deosebire de
 femeile egiptene,a caror fata apare ca o masca,femeile
romane foloseau pudra de aur pentru par si pentru obraji.

1.2.Strucutura organizatorica
Firma de exercitiu “F.E. B&B Cosmetics S.A.” este
organizata sub froma unei societati pe actiuni “S.A.” care este
este una din formele de societate comerciala cu o largă
reglementare și implementare pe plan internațional. Aceasta
este o societate de capitaluri, asociații răspund pentru
pierderile societății doar în limita acțiunilor deținute. Astfel
spus, asociații nu pot pierde mai mult decât au investit.
Societatea pe acțiuni este administrată de unul sau mai mulți
administratori. Dacă sunt desemnați mai mulți administratori
atunci este necesară constituirea unui consiliu de
administrație, care poate delega o parte din puterile sale
unui comitet de direcție. Președintele consiliului de
administrație este și directorul general sau director al
societății și, în această calitate, conduce și comitetul de
direcție.
Capitalul social al unei societăți pe acțiuni este divizat în
acțiuni a căror valoare nu poate să coboare sub 0,1 lei
Acțiunile pot fi de două feluri:
• nominative - în conținutul lor este înscris titularul
dreptului
• la purtător - atunci când simpla posesie a înscrisului
valorează titlu de proprietate.
 Acțiunile revin asociaților în funcție de cota de
participare la capitalul social al societății. De exemplu, dacă
fondatorii societății au stabilit valoarea unei acțiuni la 1 leu,
iar capitalul social este de 100.000 lei, atunci asociatul care a
contribuit cu 55.000 lei la formarea capitalului social deține
55.000 de acțiuni respectiv 55% din societate.
Pe lângă dreptul la vot, calitatea de acționar conferă și
alte drepturi cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, cum
sunt:
• dreptul de a participa la adunarea generală a
acționarilor
• dreptul de informare
• dreptul la dividende
• dreptul asupra părții cuvenite din lichidarea societății
Pentru a-și putea activitățile o societate pe acțiuni poate
emite noi acțiuni sau obligatiuni.
Structura organizatorica este cea reprezentata in figura de
mai jos:
1.3.Rolul compartimentelor in F.E.
In cadrul F.E. “B&B Cosmetics S.A.” exista urmatoarele
compartimente:
• compartimentul “achizitii”
• compartimentul “desfaceri”
• compartimentul ”relatii publice”
• compartimentul “publicitate”
• compartimentul “evidenta”
• compartimentul “state de plata”
 Compartimentul “achizitii” are rolul de a
aproviziona firma cu marfuri de calitate si intr-un
sortiment variat. Compartimentul “
desfaceri” are rolul de a vinde produsele cosmetic la un
numar cat mai mare de consumatori,dar si de a atrage
noi clienti. Compartimentul
“relatii publice” are rolul de a intretine relatii de
comunicare cu vechii client,dar si cu cei noi.
Compartimentul “publicitate” promoveaza produsele
cosmetic ale firmei folosind urmatoarele material
publicitare:
➢ catalog
➢ fluturasi
➢ pliante
➢ semne de carte
➢ orare
➢ carti de vizita
➢ mostre cosmetic
➢ brosuri Compartimentul “evidenta”
inregistreaza:
➢ orele de munca realizate de fiecare angajat
➢ concediile de odihna
➢ concediile fara plata
 Compartimentul “state de plata” realizeaza statele
de plata ale angajatilor firme

Capitolul 2- DIMENSIUNILE PIEȚEI

2.1. Dimensiunile pieței- Concept
Abordarea de marketing a pietei porneste de
la continutul ce ia fost atribuit de teoria
economica potrivit caruia piata este o categorie
economica a productiei de marfuri in care isi
gaseste expresia totalitatea actelor de vanzare -
cumparare privita in unitatea organica cu relatiile
pe care le genereaza si in conexiune cu spatiul in
care se desfasoara.
Din continutul pietei nu vor lipsi cele doua
categorii corelative ale acesteia: cererea si
oferta.
Piata reprezinta deci, aceea sfera economica in
care productia de bunuri si servicii apare sub
forma ofertei, iar nevoile (solvabile) de consum,
sub forma cererii de marfuri, sfera confruntarii
ofertei si cererii, a realizarilor prin acte de
vanzare - cumparare.
In sfera pietei se cuprinde, deci, intreg ansamblul
de conditii - economice, sociale, demografice etc.
- care determina:
- dinamica ofertei si cererii de marfuri;
- raporturile dintre ele;
- miscarea preturilor;
- evolutia vanzarilor.
Pe de alta parte, continutul pietei nu se poate
delimita la suma proceselor economice care au
loc in mod efectiv, ci trebuie extins si asupra
celor potentiale, care ar putea avea loc.
Prin urmare, acceptiunea practica data notiunii
de piata nu priveste doar cererea si oferta reala,
ci include si astfel de elemente, cum ar fi:
- cerere nesatisfacuta;
- cerere in formare;
- cerere potentiala;
- oferta potentiala;
- oferta activa;
- oferta pasiva.
Piata nu presupune prezenta concomitenta a
celor doua categorii ale sale, astfel incat nu
trebuie exclusa existenta unei piete fara oferta
sau fara cerere; notiunea de piata capata, in
acest sens, actiuni practice mult mai precise;
piata reala (efectiva), piata potentiala, piata
teoretica (ideala) etc.
In optica de marketing, orientarea spre exterior a
activitatii oricarei unitati economice, are in
vedere in principal piata, dar nu se va limita doar
la aceasta, ci se va extinde asupra spatiului mult
mai larg al mediului economico - social, al
ansamblului de conditii care exercita anumite
influente asupra modului cum se desfasoara
relatiile de piata. La randul ei, piata este si ea o
componenta (cea mai importanta) a acestui
mediu.
Raporturile pietei cu mediul au loc prin
intermediul agentilor de piata, adica a
partenerilor care intervin in calitate de ofertanti
sau de beneficiari, de vanzatori sau cumparatori.
Producatorii de bunuri si servicii, intermediarii,
consumatorii, utilizatorii, actioneaza fiecare sub
influenta celorlalti, dar si a diferitelor
componente ale mediului care se refera la:
- Mediul tehnologic. Oferta de marfuri si
agentii de piata care o reprezinta poarta
amprenta mediului tehnologic, a nivelului
dezvoltarii stiintei si tehnicii, a ritmului de innoire
si de diversificare a productiei;
Mediul social - politic. Structurile societatii,
gradul de implicare a statului in organizarea
social - politica, rolul opiniei publice, gradul de
stabilitate politica, toate aceste elemente
exercita asupra pietei influente fie stimulative, fie
restrictive;
Mediul cultural. Se refera la standardul de viata
materiala si spirituala, la ansamblul traditiilor,
credintelor, sistemul de instruire si accesul la
tezaurul cultural;
Mediul institutional. Impactul acestui mediu
asupra pietei are in vedere efectul unor
reglementari privind activitatea de piata; cine are
drept sa vanda si sa cumpere, sa faca comert, in
ce conditii etc. De asemenea, se au in vedere
reglementari care privesc in mod direct alte sfere
ale vietii sociale (norme privind combaterea
poluarii, reglementarea circulatiei, a
constructiilor etc.) care influenteaza activitatea
de piata.
Dimensiunile pietei.
In viziunea de marketing, abordarea pietei
presupune cunoasterea temeinica a dimensiunilor
pietei.
Dimensiunile pietei se refera la:
- structura pietei;
- volumul tranzactiilor de piata cu dispunerea
acestora in spatiu si dispunerea lor in timp;
- tendintele pietei si ritmul manifestarii lor.
Evaluarea corecta a acestor elemente ofera
posibilitatea agentilor economici, de a-si raporta
activitatea in mod eficient la posibilitatile si
cerintele pietei.
Structura pietei.
Structura interioara a pietei are un caracter
deosebit de complex. Multitudinea sortimentelor
de marfuri care formeaza obiectul actelor de
vanzare - cumparare, natura diferita a
partenerilor, conditiile specifice in care se
manifesta si se confrunta cererea si oferta, toate
aceste elemente intervin in combinatii diferite,
dau pietei imaginea unui conglomerat de
subdiviziuni care poate fi descompus
in trepte succesive.
Structurarea pietei poate fi facuta in functie de
obiectul tranzactiilor care se practica pe piata
respectiva. Din acest punct de vedere se
defineste:
- piata bunurilor materiale;
- piata serviciilor.
Piata bunurilor materiale cuprinde:
- piata mijloacelor de productie;
- piata bunurilor de consum.
Piata mijloacelor de productie prezinta unele
caracteristici datorate obiectului actelor de
vanzare-cumparare, naturii vanzatorilor si
cumparatorilor. Aceasta piata cunoaste o
concentrare ridicata (datorita numarului limitat
de parteneri), o preponderenta a mobilurilor
rationale in manifestarea cererii, o corelatie
relativ stransa intre cerere si oferta iar
cumparatorii sunt, in cea mai mare parte,
intreprinderile.
Piata bunurilor de consum este mult mai larga,
iar subiectii reprezinta o masa anonima de
persoane fizice.
Diferentierea intre cele doua piete in ceea ce
priveste obiectul vanzarii si natura partenerilor,
nu este insa categorica; acelasi produs poate fi
intalnit, atat ca mijloc de productie (zaharul, ca
materie prima in industria produselor zaharoase),
cat si ca bun de consm pentru populatie (zaharul,
ca aliment).
Subdiviziunile mentionate sunt proprii si pietei
serviciilor. Se deosebesc deci:
- piata serviciilor de productie;
- piata serviciilor de consum.
Oricare dintre cele patru subdiviziuni ale pietei
are, la randul ei, o structura complexa, fiind
alcatuita dintr-un numar ridicat de piete specifice
produselor (serviciilor) care o alcatuiesc;
diferentierea operata in structura pietei ajunge
pana la piata produsului (serviciului) care se
constituie ca o sfera economica foarte concreta a
carei cunoastere prezinta o importanta deosebita
pentru activitatea de marketing.
Nici piata unui produs (serviciu) nu este
omogena; si ea are structura sa internafiind
alcatuita din segmente de piata. Fractionarea
pietei are la baza particularitatile in formarea si
manifestarea cererii din partea cumparatorilor, in
frevcenta cererii, in nivelul exigentelor pentru
calitatea si structura ofertei, etc.
Conturarea diferitelor segmente particulare ale
pietei se realizeaza pe baza unor astfel de
criterii, cum ar fi: natura cumparatorului
(persoana fizica sau juridica), nivelul veniturilor,
comportamentul de cumparare etc.
Studiul structurii pietei porneste deci de la
imaginea globala a pietei mergand pana la
componentele sale particulare, pana la grade
diferite de profunzime in functie de scopul practic
urmarit.
In legatura cu structura pietei, sunt de
mentionat, cel putin doua constatari:
- piata este un tot unitar: desi aparent izolate si
interdependente, segmentele de piata nu sunt
decat parti interdependente ale unui tot organic;
- structura pietei are un caracter dinamic; pe
fondul cresterii generale a dimensiunilor pietei,
au loc ample mutatii in structura acesteia. De
exemplu, in urma cu cateva decenii piata
articolelor electrocasnice, mai ales pentru
segmentul cumparatorilor rurali, avea o structura
relativ simpla, datorita diversitatii sumare a
produselor din aceasta grupa.
Aria (localizarea) pietei)
Tinand seama de perimetrul in care se
desfasoara confruntarea dintre cerere si oferta,
piata cunoaste forme diferite de localizare,
densitati geografice diferite si particularitati ale
continutului si modului de realizare a tranzactiilor
de piata. Cunoasterea relatiei piata - spatiu
prezinta o importanta deosebita atat pentru
producator cat si pentru comert. Structurarea
ofertei, logistica marfurilor, amplasarea spatiilor
de depozitare si a punctelor de desfacere,
organizarea vanzarilor etc., sunt direct legate de
teritorialitatea pietei, a spatiului economic-
geografic unde urmeaza a se intalni cererea si
oferta.
Dupa locul unde se desfasoara actele de
vanzare-cumparare piata poate fi: - interna;
externa.
Pietele externe alcatuiesc piata internationala.
Piata poate fi privita insa si la nivel mondial,
global, ca suma a tuturor actelor de vanzare-
cumparare efectuate atat in interiorul cat si in
exteriorul granitelor nationale.
Dupa structura lor teritoriala, pietele interne si
externe pot fi:
- zonale sau locale;
- urbane sau rurale;
- piata mijloacelor de productie;
- piata litoralului;
- piata zonelor agricole etc.
Unele piete inregistreaza un flux de cerere din
alte zone, iar altele retin numai o parte din
cererea locala; de asemenea, sunt sensibile
deosebirile dintre relatiile de vanzare-cumparare
din mediul urban fata de cel rural.
Activitatea de piata cunoaste un anumit grad de
concentrare teritoriala si se polarizeaza in jurul
anumitor centre sau zone comerciale.
Totodata, distributia spatiala a fenomenelor de
piata este determinata, concomitent, de
repartizarea teritoriala a productiei si a punctelor
de consum.
Locul de intalnire a ofertei cu cererea se afla
situat undeva in spatiul dintre producator si
consumator, mai aproape de unul sau de celalalt.
Sunt numeroase cazurile cand densitatea cea mai
pronuntata a activitatii de piata se atinge in zone
aflate la intersectia fluxurilor de marfuri si a
fluxurilor de consumatori, la incrucisarea unor
importante drumuri comerciale, a unor trasee de
legatura.
Satisfacerea cererii de marfuri are loc, doar
partial, in punctele in care se formeaza; o parte a
ei se deplaseaza, “migraza” catre zone sau
centre cu intensa activitate de piata. Fenomenul
migrarii are o amploare mai mare in cadrul pietei
bunurilor de consum. Ca regula generala, cererea
de marfuri migreaza de la localitatile mici spre
localitatile mai mari; orasul constituie principalul
pol al atractiei comerciale, intre functiile sale
urbane cea comerciala ocupand un loc important.
Fenomenul atractiei comerciale exercitate de
centrele urbane asupra cumparatorilor din zonele
invecinate este definit drept gravitatie
comerciala care evidentiaza forta de polarizare
comerziala a orasului, de atragere a populatiei
nerezidentiala.
2.2 CĂILE DE EXTINDERE A PIEȚEI

Fiecare intreprindere este interesata sa-si

consolideze pozitia de piata, sa-si sporeasca
volumul vanzarilor si eventual chiar cota detinuta
in cadrul pietei.
Dezvoltarea activitatii de piata a intreprinderii se
poate realiza, in esenta, pe doua cai: extensiv si
intensiv.

Calea extensiva presupune atragerea de noi

cumparatori pentru produsele intreprinderii, fie
din randul nonconsumatorilor relativi fie din
randul clientilor unor intreprinderi concurente.
Este una din caile cele mai frecvente antalnite an
activitatea intreprinderilor, limitele sale fiind
practice foarte largi. In cadrul pietei interne,
calea extensiva se concretizeaza mai ales in
abordarea unor noi zone geografice, a unor noi
piete externe.
Calea intensiva consta in cresterea
cumpararilor medii efectuate de o unitate de
consum-individ, familie, antreprindere
utilizatoare.
Calea intensiva prezinta o serie de limite,
determinate de natura produselor care fac
obiectul actelor de vanzare-cumparare.
 Astfel in cazul marfurilor alimentare, aceasta
cale presupune teoretic, o ridicare a consumului
pana la nivelul limitelor fiziologice; pentru
marfurile nealimentare si mai ales pentru o mare
parte din serviciile prestate populatiei, asemene
limite sunt greu de stabilit, asa incat posibilitatile
de crestere a pietei raman mult mai mari.
In cazul bunurilor de utilizare productiva, calea
intensiva poate fi mult utilizata prin lansarea de
piata a unor produse cu performante superioare,
ceea ce are ca efect accentuarea "uzurii" morale
si scoaterea din uz a produselor depasite.
 Promovarea marketingului pe cale intensiva consta
în modificarea opticii de desfasurare a activitatii
întrepriderii, ea implica trecerea de la viziunea limitata la
preocuparile de desfacere a produselor prin promovarea
lor pe piata, la viziunea integratoare de marketing; de la
utilizarea metodelor si tehnicilor simple, traditionale, la
cele complexe, moderne, bazate pe tehnica
computerizata; de la actiuni izolate, sporadice de
promovare a produselor, la actiuni de ansamblu
coordonate prin programe complexe subordonate unor
strategii cu larg orizont.
Aceasta conduce la modificari esentiale în ceea ce
priveste modul de organizare a activitatii întreprinderii, a
activitatii de marketing reflectate în extinderea
functiunilor de marketing, care, în faza incipienta, erau
confundate cu vânzarea (distributia, publicitatea) si care
în faza de marketing modern se constituie într-un
ansamblu de functii care constituie ceea ce astazi
denumim marketing strategic (studierea pietii,
elaborarea strategiei de comunicare), si marketing
operational, (promovarea, distribuirea, marchandising,
servicii post-vânzare).
Astfel, fenomenul de extindere este însotit în mod
firesc de intensificare, iar aceasta - devenita
caracteristica marketingului modern prin viziunea
integratoare, sporirea complexitatii si calitatii tehnicilor si
metodelor utilizate - nu exclude largirea în continuare a
ariei marketingului si în alte domenii nelucrative, ca
urmare a transformarilor care au loc în societatea
contemporana.
 Desigur evolutia marketingului nu este lineara,
implementarea sa fiind un proces de durata, ce se
înfaptuieste treptat, ca urmare a penetrarii lui atât pe
orizontala cât si pe verticala, demonstrând
universalitatea sa.
 Capacitatea potenţială a pieţei este superioară
capacităţii efective a acesteia, ea incluzând şi
nonconsumatorii relativi drept cumpărători.
Aceştia sunt utilizatori potenţiali ai produselor firmei,
care în prezent nu se manifestă din diverse motive:
insatisfacţie faţă de ofertă, lipsa resurselor financiare,
clienţi pentru produse similare ale altor firme.
Evaluarea capacităţii potenţiale a pieţei se realizează
prin indicatori, cum sunt[1]: potenţialul de absorbţie al
pieţei, potenţialul de export, efectivul şi structura
nonconsumatorilor relativi, rata de creştere a pieţei.
1. potenţialul de absorbţie al pieţei este exprimat prin
volumul maxim al vânzărilor ce se poate realiza pe
o piaţă, pentru un produs, într-o perioadă de timp,
luând în calcul cererea potenţială (se face distincţie
între potenţialul de absorbţie al pieţei unei ţări şi
potenţialul de import al acesteia);
2. potenţialul de export reprezintă volumul maxim al
disponibilităţilor unei firme destinat pieţelor altor
ţări;
3. efectivul şi structura nonconsumatorilor relativi se
referă la determinarea numărului şi structurii
clienţilor potenţiali ai firmei precum şi a motivelor
pentru care aceştia nu cumpără produsele firmei.
Orientarea acţiunilor firmei va fi pentru atragerea
unor noi contingente de cumpărători;
 4. rata de creştere a pieţei care se exprimă prin ritmul
evoluţiei vânzărilor.
Analiza privind capacitatea pieţei poate fi realizată la
nivelul pieţei produsului, care semnifică gradul de
solicitare, de pătrundere a unui produs în consum, sau la
nivelul pieţei firmei care exprimă gradul în care firma
pătrunde cu produsele şi serviciile sale pe piaţă.

Căile de extindere a pieţei produsului sunt:

 calea extensivă, care presupune creşterea
numărului de consumatori ca urmare a unor acţiuni
de marketing;
 calea intensivă, are în vedere creşterea intensităţii
consumului mediu.
Determinarea sa prezintă importanţă practică în ceea ce
priveşte logistica mărfurilor, organizarea acţiunilor de
promovare, organizarea reţelei de distribuţie etc.
 5. Aria pieţei se reflectă în dimensiunea teritorială a
acesteia. După locul unde se desfăşoară operaţiile
de vânzare-cumpărare, piaţa poate fi: internă şi
externă.
Piaţa internă dezvoltă în cadrul ei relaţii determinate de
gradul de concentrare a populaţiei, de puterea
economică a localităţilor etc. Astfel, pot fi delimitate
pieţele locale, cu o structură şi amploare specifică.
Acestea pot fi pieţe urbane şi pieţe rurale, între ele
existând deosebiri sensibile datorate influenţei, în
special, a factorilor de mediu asupra relaţiilor de
vânzare-cumpărare.
Totalitatea pieţelor externe formează piaţa
internaţională, iar ansamblul tranzacţiilor efectuate în
interiorul şi exteriorul graniţelor naţionale între toţi
producătorii de pe glob constituie piaţa mondială.
Pentru caracterizarea ariei pieţei se utilizează o serie de
parametri, cum sunt:
 gradul de concentrare a pieţei, care reflectă
distribuţia şi densitatea cererii, ofertei, vânzărilor,
publicităţii pe o piaţă;
 gravitaţia comercială, se referă la atracţia pe care o
exercită centrele comerciale asupra zonelor
învecinate, ea fiind influenţată de mărimea
 populaţiei şi de distanţa dintre centru şi aceste
zone;
 gradul de solicitare a reţelelor de distribuţie, care
permite o aprofundare asupra studiului gravitaţiei
comerciale realizând analize descentralizate în
cadrul zonei. Aceste analize permit fundamentarea
deciziilor de amplasare a obiectivelor comerciale,
tipul acestora, dispersarea ofertei în teritoriu.
6. Cota de piaţă reflectă ponderea deţinută de o firmă
sau un produs pe piaţa de referinţă*. Ea se
determină pentru o anumită perioadă de timp, de
regulă un an, şi este o dimensiune relativă a pieţei.
Cota relativă de piaţă este raportul dintre cota de piaţă a
firmei şi cota de piaţă a celui mai puternic concurent de
pe piaţă:

7. Dinamica pieţei. Într-o economie aflată în continuă

transformare, piaţa nu poate fi rigidă. Dimensiunile
sale prezintă o anumită mobilitate care permite o
delimitare a valorilor reale, efective, de cele
potenţiale, pentru analiza elementelor componente
ale pieţei.
Legătura dintre vânzători şi cumpărători este realizată
prin fluxuri care realizează un circuit al bunurilor,
serviciilor, banilor şi informaţiilor.
Bunul sau serviciul este destinat unui mare număr de
cumpărători. Vor cumpăra cei care cumulează simultan
trei atribute: interes, acces şi voinţă de a cumpăra. Masa
de consumatori, cărora se adresează produsul, cuprinde
pe lângă aceşti consumatori efectivi şi
nonconsumatorii. Aceştia pot fi nonconsumatori relativi
– persoane lipsite de accesul şi voinţa de a cumpăra şi
utiliza produsul şi nonconsumatori absoluţi – persoane
lipsite de interes pentru produs, pe care nimeni şi nimic
nu le va convinge vreodată să-şi schimbe opinia.
Existenţa acestor categorii de consumatori, dinamica
acestora permite delimitarea a trei dimensiuni ale pieţei:
 piaţa reală care include consumatorii efectivi;
 piaţa potenţială, care cumulează consumatorii
efectivi şi nonconsumatorii relativi;
 piaţa totală formată din consumatorii potenţiali şi
nonconsumatorii absoluţi.

8. Structura pieţei. Piaţa are o structură deosebit de

complexă, cumpărătorii care o formează fiind
diferiţi prin nevoi, dorinţe, resurse, atitudine. De
aceea, ea este supusă unei analize tipologice sau
operaţiunii de segmentare, constituindu-se
 segmente de consumatori sau de pieţe, delimitate
de anumite criterii.
9. Segmentarea se realizează pornind de la criterii
foarte variate, cantitative şi calitative (vârstă, sex,
mediu de locuit, categorie socio-profesională etc.).
În funcţie de natura variabilelor folosite se identifică
tipuri de segmentări[2]:
- segmentarea socio-demografică;
- segmentarea socio-culturală;
- segmentarea comportamentală şi atitudinală;
- segmentarea după avantajele căutate de consumatori
la produsele şi serviciile oferite pe piaţă.
2.3. DIMENSIUNILE PIEȚEI ÎNTREPRINDERII

Abordarea de marketing a pietei porneste dela

continutul atribuit de
teoria economica respectiv categorie economica a
productiei de marfuri in care isi gaseste expresia
totalitatea actelor de vanzare cumparare privita in
unitatea organica cu relatiile pe care le genereaza si in
conexiune cu spatiul in care se desfasoara.
Imaginea pietei ramane insa incompleta fara luarea in
consideratie a celor doua categorii ale sale – cererea si
oferta. Asfel sub acest aspect piata se prezinta drept
sfera economica in care productia apare sub forma de
oferta de marfuri, iar nevoile (solvabile) de consum –
sub forma de cerere de marfuri. Piata reprezinta sfera
manifestarii si confruntarii ofertei si cererii, a realizarii
lor prin intermediul actelor de vanzare cumparare.
In aceste coordonate se inscrie si piata intreprinderii,
privita ca agent economic independent, ea aparand in
cadrul pietei prin intermediul produselor si serviciilor
sale, acestea formand oferta sa de marfuri.
Gradul efectiv sau potential de patrundere in consum
(utilizare) a produselor sau serviciilor unei intreprinderi
specializate in producerea ori comercializarea lor
defineste piata intreprinderii.
Privita ca sfera de confruntare a cererii cu oferta, piata
intreprinderii exprima raporturile care se formeaza intre
oferta proprie si cererea pentru aceasta.
Ca diviziune a pietei totale, piata produsului
(serviciului) se defineste prin gradul de penetratie a
acestuia in consum, de solicitare de catre consumatori,
prin posibilitatile prezente si viitoare de desfacere a lui.
Existenta intr-un anumit teritoriu, piata totala este
constituita din ansamblul pietelor intreprinderilor care
actioneaza in cadrul ei si din totalitatea pietelor
produselor care fac obiectul actelor de vanzare-
cumparare.
Surprinderea legaturii dintre piata intreprinderii si piata
produsului prezinta o importanta capitala in fixarea
modalitatilor de raportare a activitatilor sale de piata.
Intreprinderea nu vizeaza piata in general, decat cel
mult in momentul infiintarii sale, al stabilirii profilului de
activitate, in rest ea investigheaza si se inscrie in cadrul
pietei unui produs a carei fizionomie trebuie sa o
cunoasca in profunzime si la care isi cupleaza
activitatea.
2.SFERA PIETEI INTREPRINDERII

Acceptiunea practica data notiunii de piata priveste nu

numai cererea si oferta reala, ci include si alte elemente,
cum ar fi cererea nesatisfacuta, cererea in formare,
cererea potentiala, oferta pasiva si altele. De adaugat
ca, intr-o abordare de marketing piata este privita in
miscarea sa continua, in conexiunile sale cu factorii in
mijlocul si sub actiunea carora formeaza si evolueaza.
Abordarea practica a pietei intreprinderii impune
clarificari privind gradul de libertate si tipul de piata
catre care se orienteaza firma, aceasta abordare
putandu-se face dupa cum urmeaza:

piata libera – piata controlata ( planificata )

Piata libera caracterizeaza situatiile in care actele de

vanzare cumparare se
desfasoara nestingherit, in cadrul unor limite impuse
indirect, de regula prin mijloace economice ( taxe,
impozite, politici de credite etc ). Aceasta presupune
manifestarea liberei initiative, miscarea libera a
capitalurilor, a fortei de munca, formarea libera a
preturilor pe baza raportului dintre cerere si oferta,
concurenta intre agentii economici etc.Conditiile
necesare existentei pietei libere sunt autonomia totala si
reala a agentilor economici, descentralizarea deciziilor
economice, pluralitatea formelor de proprietate.
In opozitie cu piata libera se situeaza piata controlata
(planificata)
caracterizata prin faptul ca actele de vanzare-cumparare
sunt dirijate, in special prin masuri administrative,
utilizandu-se parghii specifice (repartitii, stabilirea
centralizata a preturilor, a furnizorilor a formelor si
mijloacelor de transport).

piata afacerilor – piata de consum

Piata in cadrul careia se exprima cererea consumatorilor
individuali, in
calitatea lor de peroane fizice, este cunoscuta sub
denumirea de piata de consum. Aceasta este o piata
anonima, larga, diversa, formata sub influenta a
numerosi factori, reprezentand expresia
comportamentului de cumparare si de consum. Pe
aceasta baza, studierea comportamentului
consumatorului se constituie in componenta centrala a
cecetarilor de marketing in domeniul pietelor de
consum.
Piata afacerilor este alcatuita din totalitatea firmelor si
organizatiilor care cumpara bunuri si servicii in scopul
prelucrarii altor bunuri si servicii care vor fi ulterior
livrate pietei. Aceasta se caracterizeaza printr-un numar
mic de cumparatori dar mari ca dimensiuni, cerere
inelastica, fluctuanta si derivata, relatii stranse intre
furnizor si client, tehnici de cumparare profesioniste etc.
Alaturi de firme producatoare, in cadrul pietei de afaceri,
actioneaza si organizatiile non-profit si guvernamentale,
prin particularitatile si actiunile pe care le desfasoara,
constituindu-se in piete distincte.

piata bunurilor – piata serviciilor

Din punctul de vedere al obiectului tranzactiilor, piata se
imparte in piata
bunurilor materiale si piata serviciilor, acestea la randul
sau divizandu-se in piata mijloacelor de productie si a
bunurilor de consum, respectiv, piata serviciilor de
productie si piata serviciilor de consum.
Piata mijloacelor de productie si piata bunurilor de
consum reprezinta componentele pietei bunurilor
materiale, deosebindu-se atat prin obiectul actelor de
piata, prin forma si dimensiunea actelor de vanzare-
cumparare, precum si prin natura vanzatorului si a
cumparatorului. Piata mijloacelor de productie se
aproprie de piata afacerilor pe cand piata bunurilor de
consum de piata de consum.
Aceleasi sunt proprii si pietei serviciilor. Dupa destinatia
acestora, se disting doua mari categorii de servicii,
realizarea lor ca marfuri formand obiectul unor
compartimente de piata distincte: piata serviciilor de
productie (unde se cuprind activitati de reparatii,
asistenta tehnica etc) si piata serviciilor de consum, care
se adreseaza populatiei (servicii personale, confectii,
reparatii de obiecte casnice, servicii turistice si altele).

3.DIMENSIUNILE PIETEI

Pentru abordarea dimensiunilor pietei trebuie facuta

distinctia dintre piata
efectiva si piata potentiala.
Piata efectiva infatiseaza masura in care a avut loc
confruntarea cererii cu oferta si care s-a concretizat in
acte de vanzare cumparare.
Piata potentiala exprima dimensiunile posibile ale
pietei, limitele cele mai largi in cadrul carora urmeaza sa
aiba loc confruntarea cererii cu oferta, aceasta realindu-
se cu o anumita probabilitate, in functie de raportul in
care se vor afla factorii formativi la momentul respectiv.
Piata efectiva exprima nevoile consumatorilor actuali ai
intreprinderii, in timp ce piata potentiala include
nonconsumatorii relativi adica persoane care momentan
nu cumpara produsul, deoarece le lipseste temporar
nevoia.
Pentru o evaluare corespunzatoare a pietei inseamna a-i
determina aria, structura si capacitatea.
Aria ( localizarea ) pietei.

Dupa locul unde se desfasoara relatiile de vanzare

cumparare, piata poate fi interna si externa. Pietele
externe alcatuiesc piata internationala, care privita ca
suma tuturor actelor de vanzare cumparare, efectuate
atat in interiorul cat si in exteriorul granitelor, defineste
imaginea pietei mondiale.
Atat pietele interne cat si cele externe pot fi examinate
in structurile lor teritoriale, diferentiindu-se intre ele in
functie de particularitatile pe care le prezinta. Avem
astfel, piete zonale, locale, urbane, rurale etc.
In ansamblul activitatea de piata cunoaste un anumit
grad de concentrare teritoriala, polarizand in jurul
anumitor centre sau zone comerciale. Distributia spatiala
a fenomenelor de piata este determinata, deopotriva, de
repartizarea teritoriala a productiei si a punctelor de
consum.
In sfera comertului international, o serie de zone
geografice si centre urbane si-au capatat renume
mondial ca puncte de intanlire pentru anumite marfuri.
Daca piata diferitelor produse si servicii prezinta prin
natura acestora, localizari si grade de concentrare
spatiala diferite, aceste trasaturi se vor rflecta si in raza
teritoriala a pietei intreprinderii.
Structura pietei

In functie de profilul, dimensiunile si aria de activitate,

piata intreprinderii se inscrie in anumite structuri ale
pietei globale, reprezentand o subdiviziune a acesteia si,
compunandu-se din diferite segmente, delimitate dupa
anumite criterii. Sarcina specialistului in marketing in
acest context, consta in identificarea , dimensionarea si
descrierea segmentelor specifice pietei si pe de alta
parte, formularea unor masuri care sa permita crearea
conditiilor pentru satisfacerea acestor segmente.
Doua observatii se impun atentiei, valabile deopotriva
pentru structura pietei in ansamblu, ca si a pietei
intreprinderii. In primul rand, indiferent de
complexitatea structurii sale interne, piata reprezinta un
tot unitar, si in al doilea rand structura pietei are un
caracter dinamic.
Pe fondul unei evolutii de ansamblu a dimensiunilor
pietei, au loc mutatii in structura acesteia, ea
antreneaza nu numai schimbari ale unor raporturi
cantitative intre componentele pietei, dar si adancirea
structurii insasi a pietei, elemente de care trebuie sa se
tina seama in proiectarea politicii de marketing a
intreprinderii.
Capacitatea pietei.

Capacitatea pietei poate fi exprimata prin intermediul

mai multor indicatori, atat valorici, cat si fizici.
In principiu, indicatorii folositi au drept punct de plecare
acceptiunea data pietei si componentelor sale. In acest
sens, capacitatea pietei poate fi exprimata prin
intermediul dimensiunilor ofertei, ale cererii ori ale
tranzactiilor de piata.
Volumul ofertei este un indicator utilizat de regula
pentru situatiile in care cererea este mai mare decat
oferta.
Volumul cererii exprima intr-un mod mai
corespunzator capacitatea efectiva a pietei, el este
indicat in toate cazurile in care intreprinderea urmareste
dimensionarea activitatii sale in raport cu cererea,
aceasta fiind mai ridicata decat oferta.
Volumul tranzactiilor de piata ( vanzarilor )
reprezinta modalitatea la care se recurge cel mai
frecvent pentru exprimarea capacitatii pietei si reflecta
rezultatul confruntarii cererii si ofertei, cuantificand
dimensiunile pietei efective.
Cota de piata exprima ponderea detinuta de catre o
intreprindere sau un produs in cadrul pietei de referinta.
Piata de referinta este acea subdiviziune a pietei globale
in cadrul careia intreprinderea sau produsul intervin in
elementele componente.
Capacitatea pietei mai poate fi apreciata dupa numarul
de consumatori ai produsului respectiv dupa numarul de
clienti ai intreprinderii.

4.DINAMICA PIETEI INTREPRINDERILOR

Piata intreprinderii este dinamica si in timp dimensiunile

acesteia evolueaza modificandu-si fizionamia si
structurile interioare.
Dinamica pietei intreprinderii este determinata, in
esenta, de dinamica mediului in care aceasta apare si se
dezvolta. Dintre factorii de mediu cu actiune directa se
desprind:
etapa in care se afla piata tinta,
evolutia pietei produselor,
raporturile pietei produselor sale cu pietele altor
produse.

ionare etc.).

Raportul cu pietele altor produse

Piata produsului nu are o existenta izolata ci este o

componenta organica a unei sfere economice mai largi.
Miscarea pietei produsului nu poate fi inteleasa decat in
contextul anumitor raporturi.
Raportul pietei produsului cu piata globala sunt raporturi
de la parte la intreg, piata totala fiind formata din suma
pietelor produselor care dau contur acesteia.
Raporturile cu pietele altor produse acestea fiind
raporturi de asociere,
raporturi de substituire (concurenta)
raporturi de indiferenta.
Piata unui produs se afla in raporturi de asociere cu
piata altui produs
cand modificarile uneia atrag dupa sine modificari in
aceeasi directie ale celeilalte. Pietele unor produse se
afla in raporturi de concurenta atunci cand isi disputa
aceeasi consumatori , vizand satisfacerea acelorasi nevoi
de consum. De regula aceste raporturi nu modifica
dimensiunile pietei totale ci provoaca doar redistribuiri
intre componentele acesteia.
Raporturile de indiferenta sunt acelea in care
modificarea pietei unui produs nu influenteaza piata
altui produs.
Cai de dezvoltare a pietei intreprinderii

Dezvoltarea activitatii de piata a intreprinderii se poate

realiza in esenta prin doua cai:
calea extensiva
calea intensiva.
Calea extensiva presupune atragerea de noi
cumparatori pentru
produsele intreprinderii, fie din randul
nonconsumatorilor relativi fie din randul clientilor unor
intreprinderi concurente. In cadrul pietelor interne, calea
extensiva se concretizeaza in abordarea unor noi zone
geografice, a unor noi piete externe.
Calea extensiva este pusa in aplicare prin doua metode:
a. identificarea unor noi utilizatori
b. descoperirea unor noi utilizari.
Calea intensiva consta in cresterea cumpararii medii
efectuate de o
unitate de consum (individ, familie, intreprindere )
utilizatoare. O asemenea situatie se poate datora sporirii
cantitatilor consumate de acestia sau scoaterii din uz a
unor bunuri destinate a fi folosite o perioada mai
indelungata de timp.
Cele doua cai de crestere a dimensiunilor pietei intervin
in proportii diferite de la un produs la altul. Astfel pot
exista produse la care una din cai sa fi fost epuizata,
accentul urmand sa cada in continuare pe utilizarea
celeilalte cai.
 - CAPITOLUL 3 -

Dimensiunile pieței la F.G. B&B COSMETICS

S.A
3.1 Dimensiunile pieței
Pentru aceasta, firma continuă să se specializeze în 4 domenii
de comercializare: produsele capilare, machiaj, îngrijirea
tenului şi parfumuri – pentru care alocă un procent de 96%
din vânzări. Aceasta presupune un efort în cercetare şi
investiţii mereu în creştere cu sprijinul inovaţiei tehnologice.
Astfel cheltuielile cu cosmeticele şi produsele dermatologice
R&D au un procent de 3% din vânzări.
3.2 Căile de extindere
Căile noastre de extindere sunt unele foarte
mari. Reclamele în Romania ne-au crescut
popularitatea intr-un timp foarte scurt. Suntem
profesionisti in domeniile cosmeticii si frumuseții.
Fiecare persoană are dreptul de a se simți în
largul său și de a se bucura pe deplin de aspectul
său fizic.
Echipa B&B COSMETICS vă așteaptă cu mai
multe comenzi pe site sau chiar in magazinele
aflate în mai multe orașe din Romania.
 BIBLIOGRAFIE

I. Merceologie-Editura didactica si
pedagogica,Bucuresti-1998
II. Marketing-Clasa a XII-a-Editura
didactica si pedagogica,Valentina
Capota,2006
III. Concurenta-Componenta a pietei
referatScribd.ro,2017
IV. Piata si concureta-Scritub.com,2020
ANEXE