INGRIJIREA PLAGILOR

Definitie
• Plagile sunt leziuni traumatice, caracterizate prin
intreruperea continuitatii tegumentelor sau a
mucoaselor (solutii de continuitate).
• In functie de dimensiune, profunzime si localizare
afecteaza starea fizica si psihica a pacientului.
• Plaga constituie o poarta de intrare pentru
germenii patogeni. Una din prioritatile
tratamentului plagilor si schimbarea
pansamentului este prevenirea infectiei
nosocomiale.
 Clasificare
• după tipul de acţiune a agentului vulnerant (agentul traumatic) plăgile pot fi:
– mecanice:
• prin tăiere,
• prin înţepare, arme albe, insecte etc. ,
• prin contuzii, prin lovire,
• prin strivire,
• prin arme de foc,
• prin muşcătură de animale sălbatice, de animale domestice,
• prin muşcături de şarpe, viperă,
– termice: - căldură, frig, electricitate,
– agenţi ionizanţi: radiaţii,
– agenţi chimici: acizi, baze, săruri,
• după circumstanţele de producere pot fi:
– accidentale – de muncă, de circulaţie, casnice,
– intenţionale – suicid, agresiuni,
– iatrogene – intervenţii chirurgicale, injecţii, puncţii,
• după timpul scurs de la producere:
– recente (sub 6 ore),
– vechi – care depăşesc 6 ore de la producere; acestea se consideră plăgi infectate,
• după profunzime:
– superficiale; profunde,
• după straturile anatomice interesate – pentru cavităţi naturale (abdomen, torace, craniu), pot fi:
– nepenetrante – când nu depăşesc învelişul seros,
– penetrante – se referă la lezarea seroasei parietale (peritoneu, pleură, dura mater); plăgile penetrante pot fi simple sau
pot interesa şi un viscer parenchimatos sau cavitar = perforante,
• după evoluţie pot fi:
– necomplicate; complicate,
• după număr:
• simptome locale:
– durerea este variabilă ca intensitate, poate ceda spontan sau după antialgice,
– reapariţia durerii cu caracter pulsatil atrage atenţia asupra dezvoltării infecţiei,
– impotenţă funcţională parţială sau totală,
• semne obiective:
– prezenţa unei soluţii de continuitate;
– evisceraţie,
– hemoragia este variabilă, ca şi abundenţa sângerării, în funcţie de vasul lezat,
– scurgeri lichidiene: LCR, lichid patologic, pleural, peritoneal,
• semne generale:
– pulsul poate fi rapid - tahicardic - în plăgi însoţite de hemoragii externe sau
interne sau de şoc traumatic,
– tensiunea arterială - dacă scade - denotă prezenţa unei hemoragii sau a unui şoc
traumatic,
– febra poate avea semnificaţia debutului infecţiei sau resorbţia unor hematoame.
• recunoaşterea etapei de vindecare a plăgilor:
– vindecare primară = per primam = per primam intentionem,
• continuitatea anatomică se restabileşte complet, fără complicaţii,
• caracteristică pentru plăgile prin tăiere,
• vindecare ideală pentru orice plagă operatorie,
• după 6-8 zile apare o cicatrice subţire, fină, estetică
• necesită ca devitalizarea să fie minimă. Iar infecţia absentă,
– vindecare secundară = per secundam = per secundam intenţionem:
• timp mai lung de vindecare,
• unirea buzelor plăgii se face printr-o „plombă” de ţesut conjunctiv de granulaţie care la
suprafaţa se acoperă cu un epiteliu.Plaga trebuie sa se vindece din profunzime spre
suprafata prin granulatie si apropierea marginilor.
• e prezentă infecţia,
• are mai multe faze:
– faza de eliminare a ţesuturilor devitalizate, a corpilor străini, infecţiei,
– faza de granulare,
– faza de cicatrizare şi epitelizare,
– vindecare terţiară = per terţiam intenţionem,
• o plagă ce a evoluat pe linia vindecării secundare se suturează în scopul scurtări evoluţiei.
Vindecare primara
Vindecare secundara

Evolutia plagii dupa 2 saptamani

Vindecare secundara
Vindecare secundara
• cunoaşterea factorilor ce influenţează vindecarea:
– factori locali:
• tipul de plagă şi mărimea ei,
• vechimea plăgii (plăgi vechi, suprainfectate, plăgi atone),
• pansamentul folosit,
• prezenţa corpilor străini (fragmente osoase, ţesuturi necrotice), hematoamelor,
• infecţia,
• mobilizarea segmentului sau regiunii,
• felul suturilor,
– factori generali:
• vârsta pacientului,
• sexul (plăgile se vindecă mai greu la bărbaţi decât la femei - motivul nu este cunoscut),
• stare de nutriţie (obezitatea, denutriţia), vascularizaţia,
• temperatura ambiantă (vara se vindecă mai greu decât iarna),
• administrarea de medicamente ce interferează cu procesul de vindecare
(antiinflamatoarele, citostaticele, steroizii),
• afecţiuni:
• anemia (cauzată de boli maligne, denutriţie),
• boli congenitale (hemofilia, trombocitopenia),
• diabetul,
• avitaminoza,
• Roentgenterapia.
• cunoaşterea complicaţiilor vindecării:
– imediate:
• şoc traumatic,
• hematom (infecţie, închistare),
• infecţia precoce,
• dehiscenţă (evisceraţie, peritonite, fistule externe, necroze ale
zonelor învecinate),
– tardive: cicatrizarea patologică:
• cicatrice hipertrofică: roşie, voluminoasă, pruriginoasă, dureroasă ce
poate retroceda spontan,
• cicatrice cheloidă: cicatrice hipertrofică definitivă, ce infiltrează şi
tegumentul sănătos,
• cicatrice retractilă: aspect de coardă groasă,
• cicatrice dureroasă.
Necrozarea tegumentelor
Evisceratie
Evisceratie
Evisceratie
Cicatrice cheloida
 Tipuri particulare de plagi

1 -plăgile prin tăiere:

• marginile regulate, limitate, se vindecă repede (dacă nu
afectează elemente naturale cu valoare funcţională;
ex.: tendoane).
• Cele operatorii sunt de obicei aseptice.
Plaga prin taiere
2 - plăgile prin înţepare:
• plăgi limitate adânci ce favorizează dezvoltarea
germenilor anaerobi;
• au traiect de intrare, rar de ieşire, traiectul devenind
virtual,
• retenţionarea unui corp străin necesită extragerea cu
ajutorul unei pense sau prin incizie conică a unei părţi
de tegument sau ţesut celular subcutanat,
• obligatoriu profilaxie antitetanică!,
Plagi prin intepatura de insecte
3 -plăgile prin contuzii:
• în cazul unor contuzii profunde, se pot produce leziuni
distructive, deci plăgi ale organelor profunde: creier,
muşchi, ficat, splină, rinichi, intestin etc., fără să existe
o plagă a pielii.
Plaga de organ in urma unei contuzii
(ruptura de splina)
4- plăgile produse de animale:
• prin muşcătură de animal, om:
- marginile plăgii sunt zdrenţuite, prezintă sfacele,
- se suprainfectează cu regularitate (atenţie la cele provocate de pisică-
sunt mici ca suprafaţă dar profunde),
- pot fi poartă de intrare pentru turbare,
- necesită eliminarea zonelor devitalizate, administrarea de ser antirabic,
- Nu se suturează imediat după accident,
-în funcţie de animal se ia una din următoarele decizii terapeutice:
* animal necunoscut, care nu a fost prins → vaccinare,
* animal necunoscut dar prins → supraveghere 10 zile, urmărindu-se
dacă apar semne precum: modificarea comportamentului, răguşeală,
hidrofobie,

• boala ghearelor de pisică:

-realizează contaminarea cu Chlamidia,
-la nivelul leziunii: papulă, pustulă, apoi după 10-12 zile adenopatie
satelită cu supuraţie şi fistulizare, cu puroi cremos, vâscos, amicrobian;
pacientul mai prezintă: febră, cefalee, stare de curbatură,
-tratamentul este local şi general cu tetraciclină
Plagi produse de animale
5 - plăgile prin arme de foc:
• se caracterizează prin distrucţii mari, sunt foarte
complexe,
• poate fi unipolară, bipolară (orificiul de intrare mai mic
decât cel de ieşire)
Plagi prin arme de foc
 TRATAMENTUL PLAGILOR
In cadrul tratamentului plagilor si schimbarii
pansamentului se diferentiaza urmatoarele
tipuri de plagi:
-plagi aseptice
-plagi contaminate
-plagi infectate
 Plagile aseptice
• Plaga a fost produsa de o interventie
chirurgicala aseptica, suturata si nu prezinta
semne de perturbare a procesului de
vindecare.
Plagi operatorii (aseptice)
 Plagile contaminate
• Toate plagile tratate deschis, cat timp nu exista manifestarile
unei infectii.
• Exemple: - plagile ocazionale tratate deschis
- arsurile
- hematoame sau seroame deschise
- locul de exteriorizare al tubului de
dren
- traheostome
- locul de exteriorizare al anusului contra
naturii
Plagi contaminate (post-traumatic)
Plaga contaminata (hematom)
Plaga contaminata (arsura)
 Plagi contaminate

Traheostoma Anus contra naturii

 Plagile infectate
• Infectarea unei plagi apare prin cresterea numarului
de germeni piogeni ( ex. stafilococi,
streptococi etc.)
- Plagile produse mecanic sunt nu rareori contaminate
cu germeni piogeni. Daca plaga a fost intai suturata,
este posibil ca puroiul format sa nu se elimine, cu
aparitia unui abces si a semnelor de infectie: tumor,
rubor, color,dolor si eventual functio laesa.
- Colectiile purulente deschise (abces, flegmon,
panaritiu) sunt considerate plagi infectate.
Plaga suturata infectata
Plaga infectata
Plaga infectata
 Inchiderea primara a plagilor
• Este favorabila in cazul plagilor chirurgicale
aseptice si plagilor curate produse prin taiere
sau zdrobire.
• Plagile ocazionale recente sunt considerate
contaminate. Daca au trecut mai putin de 6
ore de la o contaminare minima, se poate
incerca, dupa o evaluare corecta a riscului de
infectie, o sutura adaptata.
Plaga suturata
 Tratamentul deschis al plagilor
• Este necesar in cazul pacientilor cu risc crescut
de infectie, sau cu plagi infectate.
• Vindecarea secundara a plagilor este de prevazut
in caz de arsuri grave si plagi contaminate
produse prin intepare, muscatura, lovire si
impuscare.Aceasta metoda de tratament este
necesara in cazul plagilor care contin corpi
straini, daca exista semne de inflamatie si daca
au trecut peste 6 ore de la aparitia plagii.
Tratamentul deschis al plagilor
 Drenajul plagilor
• Drenurile sunt sisteme artificiale de
conducere, introduse intr-o cavitate sau la
nivelul tesuturilor cu scopul evacuarii
secretiilor, sangelui, puroiului si a lichidului de
spalatura.
• Exista drenaj cu sau fara mecanism de
aspiratie.
Plaga drenata
 Drenajul pasiv
• Tubul de dren
Drenajul cu tub din material plastic sau cauciuc, de
lungime si grosime variabila in functie de cerinte, se
foloseste in special pentru plagile profunde si
cavitatea abdominala.
• Mesele - corespunzator profunzimii si dimensiunii
unei plagi infectate. Se pot folosi pentru absorbtia
secretiilor mese de tifon de lungimi si latimi
diferite.Partea care iese din plaga se fixeaza cu
plasturi si nod de siguranta.
Drenaj pasiv
 Drenajul aspirativ
Drenajul Redon
• Se monteaza in finalul unei operatii in tesutul
subcutanat si se fixeaza la piele. Tubul se
termina intr-un recipient steril cu vid.
• Acest tip de drenaj functioneaza dupa principiul
presiunii negative.
• Drenajul aspirativ are rolul de a evita persistenta
in plaga a cheagurilor, mentine marginile plagii
apropiate si favorizeaza aderarea si cicatrizarea.
Drenaj aspirativ
Drenaj aspirativ
 Drenaje organ specifice
• Montarea unor sisteme speciale de drenaj in organe
cavitare, in cavitati sau traiecte naturale, care sa
permita aspirarea secretiilor sau administrarea
medicamentelor.
- dren de cai bliare (dren Kehr)
- pleura (aspirare de sange, lichid seros, puroi, aer)
- intestin (jejuno-, ileo-, ceco-, sigmoidostomie)
- stomac (gastrostomie)
- vezica urinara (cistostomie) etc.
Tub Kehr
 Schimbarea pansamentului
Materialul necesar
1.Masuta de pansamente
Serveste pentru transportul si depozitarea materialelor de pansat. Pe masa de pansamente
trebuie sa existe un vas cu solutie dezinfectanta pentru instrumentele folosite si un recipient
colector pentru deseuri. Suprafata de lucru trebuie curatata si dezinfectata zilnic.
2.Instrumente sterile
- foarfeca
- bisturiu
- pense : anatomice, chirurgicale, Pean, port-tampon.
- port-ac
- sonda canelata, stilet butonat
- seringi
- ace
3.Materialele de pansat
- comprese
- mijloace de fixare
- pansamente compresive
- pansamente speciale
 Principii de baza in schimbarea
pansamentului

• Pacientul trebuie informat inainte sa se

inceapa schimbarea pansamentului.
• Trebuie tinut cont intotdeauna de
sensibilitatea la durere.
 Norme de igiena
• Respectarea recomandarilor cu privire la igiena cresc securitatea
pacientului, a celorlalti pacienti, precum si a personalului.
• Separarea pacientilor cu plagi infectate si aseptice.
• Tehnica neatingerii si asepsia: pentru schimbarea pansamentului se folosesc
instrumente sterile (materialele sterilizate la autoclav sau pupinel sunt
valabile 24 de ore, iar cele sterilizate la oxid de etilen 60 de zile).Atentie la
termenul de valabilitate si la integritatea ambalajului!
• Spalare pe maini inainte si dupa efectuarea tehnicii.
• Manusi de unica folosinta: pentru protectia pacientului si a personalului se
folosesc manusi de unica folosinta, iar in caz de contact direct cu plaga, a
manusilor sterile.
• Materialul folosit este potential contaminat.De aceea trebuie indepartat
corespunzator.
• Instrumentele folosite sunt puse in solutia dezinfectanta.
 PANSAREA PLAGILOR ASEPTICE
• Plagile aseptice nu contin germeni patogeni .
• Preocuparea centrala trebuie sa fie mentinerea
asepsiei plagii.
• Daca in timpul primelor doua-trei zile apare o
secretie nepurulenta la nivelul plagii, nu este
considerata patologica.Daca secretia este in
cantitate mare(seroasa, sanghinolenta) sau apar
modificari la nivelul marginilor plagii( tumefiere,
hiperemie, aparitia unei secretii purulente) este
necesara inspectia plagii.
 Pregatirea materialeor
• Materiale sterile:
- pense (anatomice sau Pean)
- tampoane si comprese
- solutie dezinfectanta (Betadina)
Atentie la integritatea ambalajului si la data de expirare!
• Materiale nesterile:
- manusi de unica folosinta
- leucoplast sau alte mijloace de fixare
- sac colector
- vas cu solutie dezinfectanta
Pansarea plagilor aseptice
 PANSAREA PLAGILOR SEPTICE
• O plaga septica este contaminata cu germeni
patogeni.
• Evidentierea germenilor se face prin examen
bacteriologic, cu antibiograma pentru a trata
tintit infectia.
• Schimbarea pansamentului se face in vederea
eliminarii germenilor si diminuarii raspandirii
lor.
 Materiale necesare
• Materiale sterile:
-trusa cu instrumente sterile contine: pense de servit,pense
anatomice, pense Pean, foarfece, bisturiu, chiureta, sonda canelata,
stilet butonat.
-tampoane si comprese sterile.
-solutii antiseptice.
Atentie la integritatea ambalajului si la data de expirare !
• Materiale nesterile:
-manusi de unica folosinta
-leucoplast sau alte mijloace de fixare
-foarfeca de pansament
-recipient colector
 Schimbarea pansamentului unei plagi
septice
• Daca pacientul resimte dureri puternice se administreaza un analgetic.
• Spalare pe maini si imbracarea manusilor de unica folosinta.
• Indepartarea leucoplastului si a pansamentului de fixare.
• Compresele se indeparteaza cu o pensa sterila si se arunca in sacul protector.
• Examinarea plagii si a tegumentelor din jur.
• Recoltarea secretiilor pentru examen bacteriologic, la nevoie.
• Tegumentele din jurul plagii se curata in spirala, dinspre exterior spre interior cu a
doua pensa.
• Plaga se curata si aseptizeaza cu a treia pensa.Se folosesc antiseptice
corespunzatoare evolutiei plagii.
• Daca este necesar se excizeaza tesuturile necrozate.
• Plaga se spala cu jet de solutii antiseptice: apa oxigenata, cloramina, solutie
Betadina 5-10% etc.
• Plaga se poate mesa cu mese imbibate in solutie antiseptica.
• Aplicarea compreselor.
• Fixarea punsamentului.
Plaga septica
 TIPURI DE PANSAMENTE
• Pansament protector
• Pansament absorbant
• Pansament compresiv
 Pansament protector:
• pe plagi care nu secreta si nu sunt drenate.
 Pansament absorbant
• pe plagi drenate sau secretante.
• compresele care acopera plaga trebuie sa
depaseasca marginile plagii.
• compresele se acopera cu un strat de vata, cu
rol absorbant.
Pansament absorbant
 Pansament compresiv
• pe plagi sangerande (scop hemostatic).
• pentru imobilizarea unei regiuni.
• pentru reducerea unei cavitati
superficiale(dupa punctii, unele interventii
chirurgicale ).
• Compresele ce acopera plaga trebuie sa fie
intr-un strat gros si fixate compresiv cu benzi
late de leucoplast sau bandaj.
Pansament compresiv
Pansament compresiv
Pansament compresiv
Pansament hemostatic
Pansament hemostatic
 INGRIJIREA DRENAJELOR
Supravegherea
• Cantitatea,aspectul,mirosul secretiilor evacuate trebuie
notate permanent.
• Pozitionarea confortabila si corespunzatoare a pacientului
pentru mentinerea fluxului si permeabilitatii drenului.
• Observarea aparitiei durerii, datorita obstructiei, dislocarii
sau tractionarii tubului de dren.
• Observarea tegumentelor din jurul drenului si la aparitia
semnelor de infectie: inrosire, secretii purulente .
• Atentie la tractionare, pozitie, obstructie, indoire,
etanseitatea sistemului de conectare.
 Ingrijirea drenajelor
• Dezinfectarea tegumentelor din jurul tubului(Betadina).
• Se aplica o compresa in jurul tubului si se fixeaza cu leucoplast.
• La schimbarea recipientului colector sunt necesare urmatoarele masuri:
-indepartarea pungii
-dezinfectatea tubului de legatura pe o lungime de aproximativ 3 cm.
-recipientul colector sa se potriveasca exact la deschiderea tubului de dren.
-indepartarea in conditii igienice a continutului recipientului colector, pentru a preveni
raspandirea germenilor.
-este interzisa ridicarea recipientului colector deasupra nivelului tubului de dren, fara
pensarea acestuia deoarece exista riscul refluarii secretiilor in cavitatea drenata.
-secretiile vascoase care pot obstrua tubul se elimina prin compresiuni succesive pe
tub sau prin rularea acestuia.
-daca nu are loc dezobstructia, tubul de dren se va spala cu o seringa, in conditii de
asepsie perfecta (ser fiziologic steril, manusi sterile, dezinfectarea capatului extern al
tubului deconectat) doar la indicatia medicului.
-tuburile lungi se fixeaza de pat pentru a evita formarea de bucle, indoituri care
pericliteaza fluxul aspirat.
• Toate manevrele se executa in conditii stricte de asepsie.
Ingrijirea drenajelor
 Schimbarea recipientului de aspiratie Redon

-frecventa:cand nivelul de umplere a atins maximul admis

sau nu se mai formeaza presiunea negativa necesara.
-pensare: inainte de schimbarea recipientului se penseaza
tubul de dren, pentru a preveni intrarea aerului.
-dezinfectare: tubul de legatura trebuie dezinfectat la varf,
pe o lungime de cel putin 3 cm.
-observarea secretiilor.

Tubul de dren Redon se monteaza doar in tesutul subcutanat,

trebuie sa fie aspirativ (presiune negativa in recipient)
pentru a evita persistenta in plaga a cheagurilor.
 Ingrijirea plagilor recente
(care nu au depasit 6 ore de la accident)

- Calmarea durerilor pacientului.

- Toaleta locala minutioasa –daca plaga este intr-o regiune cu par,
se rade parul din jurul plagii.
- Se spala si dezinfecteaza tegumentele din jurul plagii, spre
exterior.
- Se curata plaga cu apa oxigenata, cloramina,solutie Betadina
10%.
- Plaga poate fi suturata (,,per-primam”).
- Este interzisa explorarea instrumentala oarba a unei plagi in
afara unui serviciu de specialitate.
- ATPA.
- Schimbare pansamentului si controlul plagii dupa 24 ore.
Plaga post traumatica suturata ,,per-
primam”
 INGRIJIREA PLAGILOR VECHI
(care au depasit 6 ore de la accident)
– Plagile contuze, neregulate, sosite mai târziu de 6 ore trebuie deschise larg,
iar zonele mortificate îndepărtate. Ele necesită drenaj cu tuburi sau mese.
După ce pericolul infecţios este înlăturat se recurge la suturarea plăgii “per
secundam“,
– curăţirea mecanică a plăgilor: spălare abundentă a tegumentelor din jurul
plăgii ± îndepărtarea prin radere a părului; ştergerea tegumentului se face
centrifug, în cercuri concentrice,
– dezinfecţia zonei limitrofe a plăgii:
• se face cu soluţii antiseptice (alcool iodat, betadină), astfel încât soluţia să nu se
scurgă în plagă,
• dezinfectarea trebuie să acopere o arie de cel puţin 6-7cm de la marginea plăgii,
– decontaminarea plăgii:
• se face prin spălare şi îndepărtarea ţesuturilor devitalizate,
• soluţia cu care se spală plaga trebuie să fie în cantitate suficientă, să nu fie agresivă
pentru viabilitatea ţesuturilor, să nu compromită potenţialul imuno-biologic al
ţesuturilor,
 De retinut !
– Nu se aplică tinctura de iod, benzină, alcool în plagă,
– Nu se aplică vată direct pe plagă,
– Nu se toarnă soluţii antiseptice în plăgile perforante,
– Nu se execută manevre de explorare a rănilor, în
special a celor profunde,
– Nu se vor scoate din plagă corpurile străine,
fragmente de os sau chiar corpul vulnerant decât la
spital. Îndepărtarea acestora poate provoca
hemoragii grave.
 DE RETINUT !
• efectuarea corectă a unui pansament trebuie să respecte următoarele
principii fundamentale:
• să se lucreze în condiţii de asepsie perfectă; instrumentele şi materialele
folosite să fie sterile,
• să se asigure absorbţia secreţiilor,
• să se aseptizeze plaga cu antiseptice corespunzătoare,
• să se protejeze plaga faţă de agenţi termici, mecanici şi infecţioşi ai
mediului înconjurător,
• să asigure repausul sau imobilizarea regiunii lezate pentru a grăbi
cicatrizarea,
• ATENTIE !:
• sunt categoric interzise apăsarea, stoarcerea sau masajul plăgii sau regiunilor învecinate;
prin acestea s-ar putea provoca o diseminare a germenilor din plaga determinându-se o
septicemie,
• Nu se introduc în casoletă instrumentele cu care se lucrează în plagă (se
folosesc pense de servit pentru trusa de instrumente si casoleta cu