Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Asepsia și antisepsia
Clasificarea plăgilor
Caracteristicile plăgilor
Simptomatologia plăgilor
Simptome locale
Semne generale
Vindecarea plăgilor
Tratamentul local al plăgilor – Îngrijirea plăgilor
Curațarea unei plăgi liniare
Curațarea unei plăgi circulare
Evoluţia şi complicaţiile plăgilor
Îngrijirea plăgilor recente care nu au depăşit 6 ore de la accident
Îngrijirea plăgilor vechi
Tipuri particulare de plăgi
Îngrijirea unei plăgi operatorii
Soluţii antiseptice pentru tegumente
Soluţii antiseptice pentru plăgi
Plăgile sau rănile sunt leziuni traumatice, caracterizate prin întreruperea continuităţii
tegumentelor sau a mucoaselor (soluţie de continuitate); leziunea pielii sau a mucoasei poate
fi cu sau fără leziuni tisulare de profunzime.
Plaga poate deveni poartă de intrare a microbilor în organism.
Asepsia și antisepsia
~ Asepsia → mijloace ce împiedică pătrunderea microbilor în organism:
sterilizarea instrumentelor, spălarea plăgii cu apă şi săpun, dezinfecţia
tegumentelor cu alcool iodat, alcool.
~ Antisepsia → mijloace ce distrug microbii din plagă prin mijloace fizice sau
chimice
Clasificarea plăgilor
După tipul de acţiune a agentului vulnerant (agentului traumatic) plăgile pot fi:
1. mecanice:
– prin tăiere
– prin înţepare, arme albe, insecte etc.
– prin contuzii, prin lovire
– prin strivire
– prin arme de foc
– prin muşcătură de animale sălbatice, de animale domestice
– prin muşcătură de şarpe, viperă
2. termice: – căldură, frig, electricitate
3. agenti ionizanti: radiatii
4. agenti chimici: acizi, baze, săruri
După circumstanţele de producere pot fi:
a) accidentale – de muncă, de circulaţie, casnice
b) intenţionale – suicid, agresiuni
c) iatrogene – intervenţii chirurgicale, injecţii, puncţii
După timpul scurs de la producere:
– recente (sub 6 ore)
– vechi – care depăşesc 6 ore de la producere; acestea se consideră plăgi infectate
După profunzime:
– superficiale sau profunde
După straturile anatomice interesate – pentru cavităţi naturale (abdomen, torace,
craniu), pot fi:
– nepenetrante – când nu depăşesc învelişul seros;
– penetrante – se referă la lezarea seroasei parietale (peritoneu, pleura, dura
mater); plăgile penetrante pot fi simple sau pot interesa şi un viscer parenchimatos
sau cavitar = perforante
După evoluţie pot fi:
– necomplicate sau complicate
Caracteristicile plăgilor
Plăgile prin tăiere:
-au marginile regulate, limitate, se vindecă repede. Cele operatorii sunt, de obicei,
aseptice.
Plăgile prin înţepare:
– sunt cele mai frecvente şi cele mai înşelătoare, gravitatea lor este în raport cu
adâncimea, sediul şi gradul de infectare;
– plăgile limitate adânci favorizează dezvoltarea germenilor anaerobi;
– plăgilor prin înţepare cu creion chimic le trebuie acordată o atenţie deosebită,
mai ales când în plagă rămân fragmente de creion, deoarece substanţa chimică
continuă să acţioneze şi să distrugă ţesuturile; înţepăturile mâinii pot produce
reactii inflamatoare.
– determină panariţii
Plăgile prin contuzii:
-în cazul unor contuzii profunde se pot produce leziuni distructive, deci plăgi ale
organelor profunde: creier, muşchi, ficat, splină, rinichi, intestin etc, fără să existe
o plagă a pielii.
Plăgile prin muşcătură de animale: .
– se suprainfectează cu regularitate; pot fi poarta de intrare pentru turbare;
muşcăturile de viperă produc fenomene generale toxice.
Plăgile prin arme de foc:
– se caracterizează prin distrucţii mari, sunt foarte complexe.
Simptomatologia plăgilor
Simptome locale
– durerea este variabilă ca intensitate, poate ceda spontan sau după antialgice;
reapariţia cu caracter pulsatil atrage atenţia asupra dezvoltării infecţiei
– impotenţa funcţionată este parţială sau totală şi are drept cauză durerea sau
lezarea efementelor musculo-articulare, osoase sau nervoase
Semne obiective:
– prezenţa unei soluţii de continuitate; în plăgile mari. aşa-numitele plăgi cu mari
dilacerări, se pot observa distrugeri mari atât de piele, cât şi de vase, muşchi, nervi,
fragmente de oase sau diferite organe situate în profunzime; uneori, părţi din
aceste organe pot să iasă prin marginile plăgii; aceasta de numeşte evisceraţie.
– hemoragia aste variabilă, ca şi abundenţa sângerării, în funcţie de vasul lezat.
Semne generale
– pulsul poate fi rapid – tahicardic – în plăgi însoţite de hemoragii externe sau
interne sau de şoc traumatic.
– tensiunea arterială – dacă scade – denotă prezenţa unei hemoragii sau a unui şoc
traumatic
– febra poate avea semnificaţia debutului infecţiei sau resorbţia unor hematoame
Vindecarea plăgilor
– se poate realiza prin vindecare primară, vindecare secundară,
vindecare terţiară.
Vindecarea primară (“per primam” sau “per primam intentionem”):
– este vindecarea ce se obţine de la început, fără complicaţii; este vindecarea
ideală pentru orice plagă operatorie; vindecarea se produce în 6-8 zile.
Vindecarea secundară (“per secundam” sau “per secundam intentionen”):
– în acest tip de vindecare este întotdeauna prezentă infecţia, spre deosebire de
vindecarea primară.
Vindecarea terţiară („per terţiam intentionem”);
– se produce atunci când o plagă evoluează un timp pe linia vindecării secundare şi
apoi se suturează în scopul scurtării evoluţiei.
Tratamentul local al plăgilor – Îngrijirea plăgilor
Tratamentul variază în funcţie de nivelul la care se acordă asistenţa (locul
accidentului, la dispensar sau la spital).