Criterii de clasificare

După tipul de acţiune a agentului vulnerant (agentului traumatic) plăgile pot fi: 1. mecanice:
- prin tăiere
- prin înţepare, arme albe, insecte etc.
- prin contuzii, prin lovire
- prin strivire
- prin arme de foc
- prin muşcătură de animale sălbatice, de animale domestice
- prin muşcătură de şarpe, viperă
2. termice: - căldură, frig, electricitate
3. agenţi ionizanţi: radiaţii
4. agenţi chimici: acizi, baze, săruri
■ p, După circumstanţele de producere pot fi:
a) accidentale - de muncă, de circulaţie, casnice
b) intenţionale - suicid, agresiuni
c) iatrogene - intervenţii chirurgicale, injecţii, puncţii r° După timpul scurs de ia producere:
- recente (sub 6 ore)
- vechi - care depăşesc 6 ore de la producere; acestea se consideră plăgi infectate
1^ După profunzime:
- superficiale; profunde
(f După straturi/e anatomice interesate - pentru cavităţi naturale (abdomen, torace, craniu), pot fi:
- nepenetrante - când nu depăşesc învelişul seros -penetrante - se referă la lezarea seroasei
parietale

(peritoneu, pleură, dura mater); plăgile penetrante pot fi simple sau pot interesa şi un viscer parenchimatos sau

cavitar = perforante (vezi capitolul „Traumatisme" -Urgenţe medico-chirurgicale - Lucreţia Titircă).

După evoluţie pot fi:

- necomplicate; complicate

Caracteristici ale plăgilor

Plăgile prin tăiere:
- au marginile regulate, limitate, se vindecă repede. Cele operatorii sunt, de obicei, aseptice Plăgile prin înţepare:
- sunt cele mai frecvente şi cele mai înşelătoare, gravitatea lor este în raport cu adâncimea, sediul şi
gradul de infectare; plăgile limitate adânci favorizează dezvoltarea germenilor anaerobi; plăgilor prin înţepare cu creion
chimic le trebuie acordată o atenţie deosebită, mai ales când în plagă rămân fragmente de creion, deoarece substanţa
chimică continuă să acţioneze şi să distrugă ţesuturile; înţepăturile mâinii pot produce leziuni inflamatoare.
- determină panariţii Plăgile prin contuzii:
-în cazul unor contuzii profunde se pot produce leziuni distructive, deci plăgi ale organelor profunde: creier, muşchi,
ficat, splină, rinichi, intestin etc., fără să existe o plagă a pielii Plăgile prin muşcătură de anima/e:
- se suprainfectează cu regularitate; pot fi poarta de intrare pentru turbare; muşcăturile de viperă
produc fenomene generale toxice.
Plăgile prin arme de foc:
- se caracterizează prin distrucţii mari, sunt foarte complexe

Simptomato- Simptome locale:

logia plăgilor - durerea este variabilă ca intensitate, poate ceda spontan sau după antiaigice; reapariţia
cu caracter pulsatil atrage atenjia asupra dezvoltării infecţiei
- impotenţa funcţiona/ă este parţială sau totală şi are drept cauză durerea sau lezarea
elementelor musculo-articulare, osoase sau nervoase
Semne obiective:
- prezenţa unei soluţii de continuitate; în plăgile mari, aşa-numitele plăgi cu mari
dilacerări, se pot observa distrugeri mari atât de piele, cât şi de vase, muşchi, nervi,
fragmente de oase sau diferite organe situate în profunzime; uneori, părţi din aceste

210
 organe pot să iasă prin marginile plăgii; aceasta de numeşte evisceraţie.
- hemoragia este variabilă, ca şi abundenta sângerării, în funcţie de vasul lezat.
Semne generale:
-pulsul poate fi rapid - tahicardie - în plăgi însoţite de hemoragii externe sau interne sau
de şoc traumatic.
- tensiunea arterială - dacă scade - denotă prezenta unei hemoragii sau a unui şoc
traumatic
-febra poate avea semnificaţia debutului infecţiei sau resorbţia unor hematoame
Vindecarea - se poate realiza prin vindecare primară, vindecare secundară, vindecare terţiară
plăgilor Vindecarea primară („per primam" sau „per primam intentionem"):
- este vindecarea ce se obţine de la început, fără complicaţii; este vindecarea ideală
pentru orice plagă operatorie; vindecarea se produce în 6-8 zile
Vindecarea secundară- („per secundam" sau „per secundam intentionem"):
-în acest tip de vindecare este întotdeauna prezentă infecţia, spre deosebire de
vindecarea primară Vindecarea terţiară („per terţiam intentionem"):
- se produce atunci când o plagă evoluează un timp pe linia vindecării secundare şi apoi
se suturează în scopul scurtării evoluţiei
Tratamentul local Tratamentul variază în funcţie de nivelul la care se acordă asistenţa (locul accidentului, la
al plăgilor dispensar sau la spital).
Indiferent de nivelul la care se intervine, pentru a îngriji o 1 plagă în mod corespunzător
se cere ca:
- îngrijirea să se facă în condiţii de asepsie perfectă
- să se asigure, prin pansament, o bună absorbţie a 1 secreţiilor
- plaga să fie protejată de factorii nocivi - termici, infectioşi din
mediul înconjurător
- să fie asigurat un repaus al regiunii lezate Tratamentul local al
plăgilor să se facă cu ajutorul pansamentelor (vezi: „Tehnica
pansamentelor" în Urgenţe medico-chirurgicale, de Lucreîia Titircă).

Evoluţia şi complicaţiile plăgilor

Orice plagă accidentală se consideră contaminată cu microbi chiar din momentul în care s-a produs. în primele 6
ore de la producerea unei plăgi, forţele proprii ale organismului combat efectul nociv al microbilor, distrugându-i (prin
diapedeză, fagocitoză). Dacă nu s-a tratat o plagă în primele 6 ore -microbii, atât cei aerobi cât şi cei anaerobi, se
dezvoltă foarte mult. Plăgile netratate în timp util devin purulente, se pot complica cu gangrené gazoase, flegmoane,
abcese, septicemii.
De aceea, este necesar un prim ajutor la locul accidentului.
îngrijirile plăgilor la locul accidentului sunt descrise la capitolul „Traumatism" în Urgenţe medico-chirurgicale
-Lucretia Titircă.
Aici, vom menţiona, pe scurt, câteva măsuri de prim ajutor:
- hemostaza
- aplicarea unui pansament protector
- transportul accidentatului la o unitate sanitară

îngrijirea plăgilor recente care nu au depăşit 6 ore de la accident

- calmarea durerii
-toaleta locală minuţioasă, procedând astfel:
- dacă plaga este într-o regiune cu păr, se rade părul în jurul plăgii până la o distanţă de 6 cm de marginea plăgii
- se spală pielea nelezată din jurul plăgii cu apa şi săpun, apoi cu ser fiziologic
- se dezinfectează cu alcool sau cu tinctură dejod

211
 Atenţie! Pielea din jurul plăgii se
dezinfectează prin badijonare, care începe de
lângă plagă şi se îndepărtează de aceasta
(Fig. 56).
Se curăţă, apoi, plaga cu rivanol 1%o,
cloramina 4 %o clor activ sau, mai bine, cu apă
oxigenată care antrenează la suprafaţă micii
corpi străini prin spuma pe care
O produce; apa
Oxigenată are şi acţiune hemostatică.
.

Observaţie: extragerea corpilor străini din

plagă, precum şi excizarea şi îndepărtarea
ţesuturilor devitalizate sunt realizate de
medic; dacă este cazul, va face hemostaza
prin legătura vasului şi sutura plăgii; aceste
plăgi se pot vindeca „per primam".
Atenţie! Este interzisă explorarea
instrumentală oarbă a unei plăgi în afara unui
serviciu chirurgical de specialitate.

Plăgile care depăşesc 6 ore de la accident

se consideră infectate; li se face acelaşi
tratament descris mai sus, însă plaga nu se
suturează primar.

Plăgile vechi
De reţinut: La plăgile septice, pielea din
jurul lor se curăţă circular, de la exterior spre
interior (Fig. 57).

Astfel: Plăgile vechi, infectate, secretante, nesuturate se

aseptizează prin spălări cu soluţiii antiseptice, pansamente
locale umede cu cloramina şi rivanol sau soluţie de antibiotic
conform antibiogramei. Pansamentul umed se mai numeşte
microclimat umed şi se realizează într-o tăviţă renală sterilă, în
care se îmbibă două-trei comprese cu soluţia indicată. Compresa
umedă va fi acoperită cu una-două comprese uscate, apoi se
fixează pansamentul, fie prin înfăşurare (bandajare), fie fixând
compresa care acoperă pansamentul cu leucoplast sau cu
galifix; plăgile vechi se pansează şi se controlează zilnic.
Foarte important! Obligatoriu, în ambele cazuri, se face
profilaxia tetanosului, conform Ordinului ministrului sănătăţii,
aprobat cu nr. I.M./6730 din 02.03.1995 (vezi schema de „Con-
duită profilactică şi terapeutică în cazul plăgilor tetanigene").

Tipuri particulare de plăgi

Plăgi prin înţepare cu spini vegetali:

212
 - spinul trebuie extras complet, la nevoie, recurgându-se la incizie chirurgicală
- dacă el nu s-a extras, este posibilă dezvoltarea unei infecţii (abces, flegmon)
Profilaxia antitetanos este
obligatorie.
Plăgile prin înţepare plantară
(cui, sârmă) favorizează
dezvoltarea unor infecţii
virulente; se tratează chirurgical
în servicii de specialitate.
Plăgile prin înţepătură de
insectă (albine, viespi), prin
inoculare de venin, produc
fenomene alergice: prurit,
hiperemie, edem local sau,
uneori, edem glotic cu crize de
sufocare, frisoane, convulsii,
şoc anafilactic sau colaps. ■
Tratamentul este, în general, la
indicaţia medicului (vezi
Urgenţe medico-chirurgicale
- Lucreţia Titircă.

îngrijirea unei plăgi operatorii

Plaga suturată neinflamată se

tratează prin pansare sterilă.
- se degresează cu benzină
tegumentul din jurul plăgii
- se dezinfectează cu tinctură de iod, alcool iodat sau alcool, pe o distanţă de 6-7 cm, folosind, la fiecare
ştergere, alt tampon
- plaga suturată se dezinfectează, de asemenea, printr-o singură ştergere cu tamponul îmbibat în tinctură de iod
sau alcool
- apoi se dezinfectează din nou tegumentul din jurul plăgii
- se acoperă plaga cu compresă sterilă - pansamentul se fixează după metoda cunoscută.

„ Viaţa omului este un război împotriva răutăţii omului."

(Gracian)

9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

Definiţie:
Nevoia de a evita pericolele este o necesitate a fiinţei umane pentru a fi protejată contra tuturor agresiunilor interne
sau externe, pentru menţinerea integrităţii sale fizice şi psihice.

I. Independenţa în satisfacerea nevoii

Viata oricărui individ poate fi ameninţată la un moment dat de o suferinţă bruscă, care îl va aduce într-o situaţie
critică.
De-a lungul vieţii, oamenii sunt continuu asaltaţi de stimuli veniţi din mediul înconjurător şi anturaj.
Organismul uman este protejat contra agresiunilor de toate felurile (agenţi fizici, chimici, microbieni sau din alte
motive), pentru că posedă numeroase medii naturale ca: părul la nivelul orificiilor, secreţiile pielii, ca obstacole de
penetrare a agenţilor externi.

213