grijirea plagilor.

Ingrijirea plagilor
Definiie
Plgile sau rnile = leziuni traumatice, caracterizate prin ntreruperea continuitii
tegumentelor sau a mucoaselor (soluie de continuitate); leziunea pielii sau a
mucoasei poate fi cu sau fr leziuni tisulare de profunzime.
Contuziile sunt traumatisme ce rezulta din actiunea unui agent vulnerant mecanic,
care produce leziuni tisulare, pastrnd nsa integritatea tegumentelor. n fuctie de
forta de actiune al agentului vulnerant, contuziile pot fi superficiale, profunde sau
mixte
Echimoza este forma cea mai simpla de contuzie, ce apare datorita ruperii vaselor
sangvine din tesutul subcutanat (apare ca o zona rosie albastruie, care n cteva
zile si modifica culoarea, devenind vnata, apoi galben-verzuie).
Hematomul este o tumefiere dureroasa, de volum variabil, ce apare din cauza
acumularii ntre tesuturi sau organe, a unei cantitati variabile de snge, prin
ruperea accidentala a unor vase sangvine mai
Clasificare: Dup tipul de aciune a agentului vulnerant(traumatic):
1. mecanice:
- prin tiere
- prin nepare, arme albe, insecte etc.
- prin contuzii, prin lovire
- prin strivire
- prin arme de foc
- prin muctura de animale slbatice /domestice
- prin muctura de arpe, viper
2. termice: - cldur, frig, electricitate
3. ageni ionizani : radiaii
4. ageni chimici : acizi, baze, sruri Dup circumstanele de producere pot fi:
a) accidentale - de munc, de circulaie, casnice
b) intenionale suicid, agresiuni
c) iatrogene - intervenii chirurgicale, injecii, puncii Dup timpul scurs de la
producere:
- recente (sub 6 ore)
- vechi - care depesc 6 ore de la producere; acestea se
consider plgi infectate Dup profunzime:
- superficiale; profunde Dup straturile anatomice interesate - pentru caviti
naturale (abdomen, torace, craniu), pot fi:
- nepenetrante - cnd nu depesc nveliul seros
- penetrante - se refer la lezarea seroasei parietale (peritoneu, pleur, dura mater);
plgile penetrante pot fi simple sau pot interesa i un viscer parenchimatos sau
cavitar = perforante Dup evoluie pot fi:
- necomplicate; complicate
Caracteristicile plgilor

prin tiere - au marginile regulate, limitate, se vindec repede; cele operatorii sunt
de obicei aseptice prin nepare - sunt cele mai frecvente i cele mai neltoare,
gravitatea lor este n raport cu adncimea, sediul i gradul de infectare; plgile
limitate adnci favorizeaz dezvoltarea germenilor anaerobi; plgilor prin nepare
cu creion chimic le trebuie acordat o atenie deosebit, mai ales cnd n plag,
rmn fragmente de creion, deoarece substana chimic continu s acioneze i s
distrug esuturile; nepturile minii pot produce leziuni inflamatoare- determin
panariii prin contuzii - n cazul unor contuzii profunde se pot produce leziuni
distructive, deci plgi ale organelor profunde: creier, muchi, ficat, splin, rinichi,
intestin etc., fr s existe o plag a pielii prin muctur de animale se
suprainfecteaz cu regularitate; pot fi poarta de intrare pentru turbare; mucturile
de viper produc fenomene generale toxice prin arme de foc se caracterizeaz
prin distrucii mari , sunt foarte complexe
Plgi prin nepare cu spini vegetali:
- spinul trebuie extras complet, la nevoie, recurgndu-se la incizie chirurgical
- dac nu s-a extras este posibil dezvoltarea unei infecii (abces, flegmon)
Plgile prin nepare plantar (cui, srm) favorizeaz dezvoltarea unor infecii
virulente; se trateaz chirurgical n servicii de specialitate.
Plgile prin neptur de insect (albine, viespi), prin inoculare de venin, produc
fenomene alergice: prurit, hiperemie, edem local sau, uneori, edem glotic cu crize
de sufocare, frisoane, convulsii, oc anafilactic sau colaps.
Simptomatologia plgilor
Simptome locale: durerea este variabil ca intensitate, poate ceda spontan sau
dup antialgice; reapariia cu caracter pulsatil atrage atenia asupra dezvoltrii
infeciei impotena funcional este partial sau total i are drept cauz durerea
sau lezarea elementelor musculo-articulare, osoase sau nervoase
Semne obiective: prezena unei soluii de continuitate; n plgile mari, aa-numitele
plgi cu mari dilacerri, se pot observa distrugeri mari att de piele, ct i de vase,
muchi, nervi, fragmente de oase sau diferite organe situate n profunzime; uneori,
pri din aceste organe pot s ias prin marginile plgii;
aceasta se numeste evisceraie hemoragia este variabil, ca i abundena
sngerrii, n funcie de vasul lezat.
Semne generale: pulsul poate fi rapid - tahicardic - n plgi nsoite de hemoragii
externe sau interne sau de oc traumatic. tensiunea arterial - dac scade - denot
prezena unei hemoragii sau a unui oc traumatic febra poate avea semnificaia
debutului infeciei sau resorbia unor hematoame
Vindecarea plagilor
Vindecarea plgilor se poate realiza prin:
vindecare primar
vindecare secundar
vindecare teriar Vindecarea primar(per primam sau per primam
intentionem)
- este vindecarea ce se obine de la nceput, fr complicaii; este vindecarea ideal

pentru orice plag operatorie; vindecarea se produce n 6-8 zile Vindecarea

secundara (per secundam" sau per secundam intentionem"):
- n acest tip de vindecare este ntotdeauna prezent infecia, spre deosebire de
vindecarea primar Vindecarea tertiar (per tertiam intentionem"):
- se produce atunci cnd o plag evolueaz un timp pe linia vindecrii secundare i
apoi se sutureaz n scopul scurtrii evoluiei
Vindecarea este un proces interactiv, care se desfoar n trei faze: Faza 1: faza
inflamatorie -- apare ntre ziua 0 i 3
n aceast faz apar hemostaza i inflamaia.
Faza 2: faza de granulaie -- apare ntre ziua 3 i 14 n aceast faz se formeaz
esutul de granulaie i restaurarea vascular. Faza 3: faza de regenerare este cel
mai lung proces i se ntinde pe durata a 3 sptmni. Contracia plgilor este
mecanismul fiziologic care diminueaz dimensiunile plgii i vindec zona n care
rana este prezent. Aceasta reprezint o faz-cheie n procesul de vindecare i
ncepe la aproximativ o saptmn din momentul apariiei rnii.
Tratamentul local al plgilor
Tratamentul variaz n funcie de nivelul la care se acord asistena (locul
accidentului, la cabinet medical sau la spital). Indiferent de nivelul la care se
intervine, pentru a ngriji o plag n mod corespunztor se cere ca:
ngrijirea s se fac n condiii de asepsie
s se asigure, prin pansament, o bun absorbie a secreiilor
plaga s fie protejat de factorii nocivi termici, infecioi din mediul nconjurtor
s fie asigurat un repaus al regiunii lezate
tratamentul local al plgilor s se fac cu ajutorul pansamentelor.
Prim ajutor la locul accidentului: hemostaza provizorie aplicarea unui pansament
protector transportul accidentatului la o unitate sanitar
nu se exploreaza plaga la locul accidentului cu nici un fel de instrument
nu se scot fragmente osoase
nu se scot tesuturile care nu au fost eliminate cu apa oxigenata(pericol de
hemoragie)
Ingrijirea plgilor recente care nu au depit 6 ore de la accident calmarea durerii
toaleta si dezinfectia tegumentului
o dac plaga este ntr-o regiune cu pr, se rade prul n jurul plgii pn la o
distan de 6 cm de marginea plgii
o se spal pielea nelezat din jurul plgii cu apa ,apoi cu ser fiziologic
o se dezinfecteaz cu alcool sau cu tinctur de iod,prin miscari circulare din jurul
plagii spre exterior toaleta plagii:
o curatarea plagii prin turnare in jet cu apa sterila,ser fiziologic,antiseptice
neiritante(apa oxigenata 3%,cloramina 0,2-0,4%);acestea au rol de a indeparta cu
ajutorul jetului,in mod mecanic impuritatile din plaga,antisepticele de a dezinfecta
plaga
o tamponarea plagii cu comprese si tampoane de tifon sterile ;nu se face
tamponare cu vata;nu se toarna nici un fel de antiseptic in plagile
penetrante,perforante in organe si cavitati naturale dezinfectia din nou a

tegumentului
o dezinfectia tegumentului din jurul plagii cu tincture de iod apoi cu alcool
acoperirea plagii
o acoperirea plagii se face cu comprese sterile,care trebuie sa depaseasca marginile
plagii cu 2-3 cm fixarea pansamentului
o se face cu leucoplast,galifix sau prin infasare,in functie de
intinderea ei si de eventualele complicatii profilaxie antitetanica
o anatoxina tetanica (ATPA )im,0,5ml
Plgile vechi
Plgile care depesc 6 ore de la accident se consider infectate; li se face acelai
tratament descris mai sus, ns plaga nu se sutureaz primam.
Plgile septice- pielea din jurul lor se cur circular, de la exterior spre interior.
Plgile vechi, infectate, secretante, nesuturate se aseptizeaz prin splri cu soluii
antiseptice, pansamente locale umede cu cloramin i rivanol sau soluie de
antibiotic conform antibiogramei. Compresa umed va fi acoperit cu una-dou
comprese uscate, apoi se fixeaz pansamentul, fie prin nfurare (bandajare), fie
fixnd compresa care acoper pansamentul cu leucoplast sau cu galifix; plgile
vechi se panseaz i se controleaz zilnic.
La nivelul toracelui -se face n functie de tipul plagii si localizare. n cazul plagilor
penetrante (adnci) aflat la nivelul toracelui folosim comprese de
dimensiuni mai mari dect plaga si-l vom fixa cu benzi de leucoplast pe trei laturi. A
patra latura se lasa liber, nefixata, permitnd pansamentului sa functioneze ca o
supapa. n timpul inspirului, cnd toracele se destinde, pansamentul se v-a lipi de
torace nepermitnd intrarea aerului. n timpul expirului, cnd toracele revine,
pansamentul se departeaza de peretele toracelui, permitnd iesirea aerului si la
acest nivel.
Daca avem o plaga abdominala vom folosi pansament pe care de aceasta data l
vom fixa pe toate cele patru laturi. Daca plaga este complicata cu evisceratia
(iesirea organelor abdominale n exterior) vom folosi un pansament umed.
ngrijirea unei plgi operatorii
Plaga suturat neinflamat se trateaz prin pansare steril.
- se dezinfecteaz cu betadine, tinctur de iod, alcool iodat sau alcool, pe o distan
de 6-7 cm, folosind, la fiecare tergere, alt tampon
- plaga suturat se dezinfecteaz, de asemenea, printr-o singur tergere cu
tamponul mbibat n tinctur de iod sau alcool
- apoi se dezinfecteaz din nou tegumentul din jurul plgii
- se acoper plaga cu compres steril pansamentul se fixeaz dup metoda
cunoscut
Profilaxia antitetanic
Toate plgile produse n mediu i cu ageni traumatici suspeci trebuie tratate n
mod special.
Atenie deosebit se va acorda plgilor nepate cu achii, spini, cuie, prin
muctur de animale, fracturi deschise, avort, arsuri sau orice plag murdrit cu

pmnt, praf de strad etc.

Msuri de protecie nespecific
- Curarea chirurgical a plgilor
- Tratarea cu antiseptic Antibioterapie
Msuri de protecie specific
Se aplic difereniat:
La persoane sigur vaccinate sau revaccinate se administreaz
A.T.P.A. i.m. 0,5ml (o singur doz)
Nu se adm. ser antitetanic
Excepie fac politraumatizaii grav, cu stare de oc i hemoragie, la care se adm.
n doz unic, ser antitetanic 3000-15000 U.A.I.
La persoanele nevaccinate sau cu vaccinri incomplete se administreaz:
Ser antitetanic 3000-15000 U.A.I. , i.m. , n doz unic cu desensibilizare
prealabil conform schemei minimale.
Atenie: la persoanele alergice desensibilizarea se practic numai n spital.
Anatoxin tetanic (A.T.P.A.) i.m. n alt zon dect serul antitetanic - n doz de
0,5ml.
De reinut:
- serul antitetanic heterolog se poate nlocui cu imunoglobilin uman antitetanic ,
pe cale i.m. n doz unic de 200 U.A.I. (la copil) 400-500 U.A.I. (la adult)
- La persoanele anamnestic suspecte de sensibilitate se face testare (conjunctival ,
cutanat sau intradermic)
Schema minimal de desensibilizare
Se injecteaz s.c. 0,1 ml soluie 1/10 ser antitetanic + ser fiziologic steril. Se
ateapt 30min.
Dac nu apar reacii locale i generale se injecteaz s.c. 0,25ml ser antitetanic. Se
ateapt 30min.
Dac nu apar reacii locale i generale se administreaz s.c. nc 1ml ser
antitetanic. Se ateapt 30min.
Dac nu apar reacii locale i generale se administreaz, se administreaz restul
cantitii de ser antitetanic.
Atenie: Asistenta medical va avea pregtit trusa de urgen pentru tratarea
accidentelor serice (ocului anafilactic) n caz de nevoie
Pansamentul Definitie =act chirurgical de aseptizare,tratare si protejare a plagilor
Obiective:
favorizarea vindecrii rnilor
prevenirea infeciei
aprecierea procesului de vindecare
protecia plgii impotriva factorilor mecanici
Condutiile unui bun pansament:
a) S fie fcut in condiii aseptice
se folosesc materiale de protecie i instrumente sterile
se spla i dezinfecteaza mainile, se imbrca mnui sterile

 se servesc materialele folosind pense

nu se introduc in casolet sau in trusa de instrumente pensa cu care se lucreaza
in plag;
nu se folosesc aceleai instrumente la alti pacieni
b) S fie absorbant
sa asigure absorbia secreiilor pentru a favoriza cicatrizarea
se folosesc comprese de tifon i vat hidrofil
c) S fie protector
se acopera plaga cu comprese sterile i vat
se asigura c dimensiunile compreselor depesc marginile plgi cu cel puin 1-2
cm
dac zona este expus microbilor,se protejeaza plaga cu un strat mai gros de
tifon i vat;
d) S nu fie dureros
se acioneaza cu blandee i rbdare
se administreaza un calmant la recomandarea medicului dac situaia o cere
se spla plaga prin turnare i se absorbe surplusul de lichid i secreiile prin
tamponare
nu se fixeaza pansamentul prea strans pentru a nu jena circulaia i a nu produce
durere
se asigura limitarea micrilor in acea zon dac exist indicaii in acest
sens
e) S fie schimbat la timp
se verifica indicaia medical cu privire la schimbarea pansamentului;
se schimba cat mai rar pansamentul la plgile chirurgicale atunci cand se menine
curat i uscat
in cazul plgilor secretante schimbai pansamentul ori de cate ori este nevoie;
se anunai medicul i controlai plaga dac pacientul acuz durere sau prezint
febr fr alt cauz, schimbai pansamentul cu aceast ocazie. Tipuri de
pansamente
Pansament protector
acoperirea unei plgi care nu secret, nu prezint tub de dren (plag operatorie,
locul unei injecii sau puncii, locul unde este montat un cateter venos) pentru a
realiza protecie fa de mediul inconjurator
Pansament absorbant
acoperirea plgilor drenate sau secretante cu un strat de comprese i un strat de
vat
dac medicul monteaz tub de dren notai cantitatea de lichid eliminat
Pansament ocluziv
acoperirea cu comprese i vat a plgilor insoite de leziuni osoase peste care se
aplica aparatul gipsat pentru imobilizare

 pentru ingrijirea plgii se poate face fereastr

Panasment compresiv
acoperirea unei plgi sangerande in scop hemostatic, pentru imobilizarea
unei articulaii in caz de entors sau pentru reducerea unei caviti superficiale
dup puncionare
peste comprese se aplica un strat mai gros de vat astfel incat s se acopere
reliefurile osoase i compresiunea s fie repartizat uniform pe toat suprafaa
regiunii, s nu impiedice circulaia de intoarcere
Pansament umed
se folosesc cu scop antiinflamator
este contraindicate in plagile care secreta abundant,deoarece favorizeaza secretia
si provoaca dermite,piodermite,foliculite
Materiale necesare pansamentelor
tava medical/crucior pentru tratamente, msua pentru pansamente;
trusa cu instrumente sterile: pense hemostatice, pense anatomice, foarfeci
chirurgicale, stilete butonate, sonde canelate;bisturiu
casoleta cu comprese sterile,tampoane,mese
tuburi de dren sterile
mnui sterile
muama, alez
soluii antiseptice:pentru tegument(tinctura de iod,alcool iodat,betadine,alcool
medicinal);pentru plaga(apa oxigenata3%,rivanol 1%o,cloramina,acid boric2-4%)
medicamente prescrise de medic: pulberi, unguente
materiale pentru fixare: fei de tifon, benzi adezive, plas adeziv, soluie
adeziv, ace de siguran
tvia renal
Pean Kocher
Port Ac Mathieu pensa chirurgicala pensa anatomica
Sonda canelata stilet butonat
port ac Hegar
Bisturiu+lame ace chirurgicale
Pregatirea pacientului
a) psihica
se informeaza pacientul asupra necesitii efecturii pansamentului
se explica modul de desfurarea al procedurii
se obinei consimmantul
b) fizica
poziionarea pacientului in funcie de segmentul ce trebuie pansat
se alege poziia de decubit pentru a evita lipotimia
se asigura intimitatea pacientului dac este cazul

Executia pansamentului
spalare pa maini,dezinfectie,imbracarea manusilor
se iau din trus 2 pense sterile
primul timp
indeprtarea pansamentului vechi fr a produce durere.
dac este lipit se inmoaie cu ap oxigenat sau ser fiziologic; se observa plaga
se dezinfecteaza tegumentul din jurul plgii folosind tampoane imbibate cu alcool
sau alcool iodat . tergerea se va face de la plag spre periferie schimband des
tampoanele pentru a evita contaminarea
al doilea timp-tratarea plagii
se splai plaga prin turnare pentru a nu produce durere, folosind una din soluiile
dezinfectante recomandate;
se absorb secreiile din plag prin tamponare pentru a nu produce durere
se dezinfecteaza din nou tegumentele din jurul plgii folosind tampon pentru o
singur manevr i se terge apoi cu un tampon uscat
se efectueaza in continuare tratamentul plgii in funcie de natura i evoluia
acesteia, aplicand medicamente dac sunt recomandate;
al treilea timp
se acopera cu comprese de tifon sterile care sa depaeasca marginea plgii cu 1-2
cm i aplicai desupra un strat subire de vat dac este necesar
se fixeaza prin lipire cu materiale adezive sau prin bandajare folosind un procedeu
adaptat regiunii (circular, in spiral, in evantai, cu fa rsfrant,
in spic)
Ingrijirea pacientul
se aeza pacientul in poziie comod i se pune regiunea lezat in repaus
se observa faciesul i comportamentul la durere
se observa aspectul tegumentelor pentru ca pansamentul s nu jeneze circulaia
Reorganizarea locului de munca
deseurile infectioase-comprese, mnui, tuburi de dren, fei se colecteaza la locul
de producer in recipiente pentru infectioase-recipiente de culoare galbena prevazut
in interior cu saci galbeni
deseurile taietoare se colecteaza in recipiente pentru taietoare-intepatoare-cutii
galbene din plastic,specific de unica folosinta
deseurile nepericuloase(ambalajele materialelor sterile,ghips,ambalaje din
material plastic-se colecteaza la locul de producer in saci de polietilena de culoare
neagra
instrumentele se curata si se pregatesc pentru sterilizare
E
fectuarea tipurilor de bandaje
Bandajarea=metoda de fixare a pansamentului cu ajutorul unei fesi deb tifon de
lungimi si latimi diferite in functie de marimea si caracterul plagii,regiunea in care
este situata. Materiale necesare

o Fese de tifon de mrimi diferite (limi intre 5 i 25 cm, lungimi intre 2 i 5 m)

o Fee elastice
o Foarfece
o Ace de siguran, plas, leucoplast Reguli pentru o infasare corecta
o Fasa se tine in mana dreapta,capatul liber in mana stanga
o Se deruleaza de la stanga la dreapta
o Turele de fasa nu trebuie sa faca cute
o Fasa trebuie sa permita circulatia sangelui-sa nu fie prea strana dar nici prea larga
o Bandajarea membrelor se incepe de la de la extremitate spre radacina in sensul
circulatiei venoase
o Se evita miscarile inutile
o Se executa cu miscari blande si cu multa indemanare pentru a nu spori suferinta
bolnavului
o Fixarea prin nod nu trebuie sa jeneze
o Se incepe si se termina cu ture de fixare Caracterele unui bun bandaj
o sa imobilizeze perfect pansamentul pentru a favoriza cicatrizarea
o sa fie elastic,suficient de strans
o sa fie esthetic Realizarea turelor de fixare
o se aplica oblic sub pansament
o se intersecteaza cu o tura circulara
o se rasfrange coltul fesii si se suprapune inca o tura circulara
o primele ture de fasa se incep la o distant apreciabila de leziune,la 10-15 cm(in
afara cazurilor cand nu este posibil acest lucru)
o terminarea bandajarii se efectueaza cu doua ture circulare la 10-15cm de
pansament Tipuri de bandajare:
circulara,
in spirala,
in forma cifrei 8,
in spic de grau
in evantai
Infasarea circulara
Se supapun turele de fasa una peste alta
Este indicate in regiunile cilindrice:gat,torace,articulatia pumnului
acest tip de bandaj se utilizeaza si la realizarea hemostazei
Infasare in spirala
se conduce fasa ,serpuind si acoperind turele o treime,rasfrangand fasa pe alocuri
prin tehnica numitasemnul policelui
se incepe cu 2-3 ture de fixare apoi sub forma de spirala, cu acoperirea turei
precedente la 2/3
este indicata pentru membre( gamba,antebrat)regiuni tronconice si suprafete
intinse
Infasare in forma cifrei8

 Se incepe cu ture circulare sub articultie

Setrece oblic peste articulatie si se conduc deasupra articulatiei alte ture circulare
Se revine oblic sub articulatie,intersectand prima diagonal
Se continua de cateva ori si se termina infasarea deasupra articulatiei cu ture
circulare
Este indicate pentru infasarea regiunilor
articulare:articulatiacotului,piciorului,pumnului
Infasarea in spic de grausau spica
Se foloseste pentru regiuni articulare: scapulo-hueral, inghino-abdominal, cot,
picior, pumn
Se incepe cu ture circulare deasupra articulatiei
Fasa se conduce in forma cifri 8,fiecare tura acoperind pe ce de dinainte cu 1/3
sau 2/3
Se termina cu ture circulare
Infasarea in evantai
Se foloseste pentru articulaii (cot, genunchi, clcai)
Se incepe cu dou ture circulare deasupra articulaiei
Se continua cu ture oblice descendente in aa fel incat faa s se suprapun la
distane mai mici in plic i mai mari in partea expus ajungand circular la nivelul
liniei articulare i apoi oblice sub articulaie
Se incheie cu dou ture circulare i se fixeaza cu ac de siguran, leucoplast
Bandajarea pe regiuni
Infasarea capului- capelina
Se conduce fasa circular,deasupra arcadelor sprancenoase,fixand cu mana stanga
coltul fesii,iar cu dreapta se ruleaza fasa in jurul capului,lasand libere pavilioanele
auriculare.
Se rasfrange coltul ramas in afara si se efectueaza din nou o tura circular pentru
a-l fixa.
Se conduce fasa din spate in fata acoprind bolta craniana cu ture oblice,fixate cu
ture circulare,pana la infasarea complete a capului
Se incheie cu doua ture circulare
Se fixeaza capatul liber al fesii cu romplast sau ac de siguranta in partea opusa
regiunii pansate
Bandajarea plagilor gtului.
a. Plasa]i o compresa peste plaga.
b. Plasati bandajul peste compresa si pe sub umarul din partea opuss
Infasarea nasului-prastia
Se despica in lung fasa,la ambele capete,lasand in mijloc o portiune de
aproximativ 5cm nedespicata,ce va servi la acoperirea nasului
Se fixeaza pe nas partea din mijloc nedespicata
Se trec capetele superioare ale fesii sub pavilionul urechii si se innoada in

regiunea occipital
Se trec ramurile inferioare ale fesii deasupra urechilor.incrucisand pe cele
superioare si se fixeaza in partea posterioara a capului,realizand astfel o prastie
Infasarea barbiei-capastrul
se despica in lung fasa,la ambele capete,lasand in mijloc o portiune de
aproximativ 5cm nedespicata
se fixeaza partea nedespicata pe barbie sau buze
se incruciseaza ramurile superioare in regiunea occipital si se leaga in regiunea
fruntii
se leaga ramurile inferioare deasupra crestetului capului,lasand libere urechile
Infasarea ochilor (monoocular,binocular)-prin ture successive oblice si circulare
Bandajarea gatului-circular
Ceafa-circular
Bandajarea toracelui si abdomenului-circular
Sanii bandaj in spica
Membrul superior-umarul si axial bandaj in 8;bratul si antebratul in spirala;cotul in
evantai,palma in 8,degetele in spic
Membrul inferior-coapsa si bazinul in spica simpla sau dubla,genunchiul in evantai
sau in 8,glezna in 8
La nivelul acestor regiuni, bandajul este in form de spic. Fixarea iniial se face
prin 2-3 ture trecute circular pe abdomen, deasupra crestelor iliacese
trece oblic peste regiunea inghinal, pe faa intern, posterioar i extern a
radacinii coapsei de unde urc iar oblic, peste regiunea inghinal realiznd prima
spic ce se continu printr-un nou circular pe abdomen dus apoi oblic peste
regiunea inghinal pn se acoper.
Infasarea perineului-bandajare in T
se efectuaza cu ajutorul a dou fee.
prima se trece n jurul abdomenului, deasupra crestelor iliace nnodndu-se.
ea va servi ca sprijin pentru a doua faa care se trece dublu ntre coapse,
Bandajul bontului de amputaie
Pentru bandajul bontului de amputaie se folosete tehnica nfrii recurente cu 2
fei sau nfaarea cu o fa.
Se incepe orin ture circulare de fixare la 10 cm de plag, dup care se rasfrnge
faa antero-posterior, ca i n cazul calotei craniene, pna se acoper tot
pansamentul fixnd turele rasfrnte cu ture circulare
Alte mijloace de fixare a pansamentului
o Basmaua-dreptunghiulara,triunghiulara,in patru colturi
o Esarfa
o Tesaturi tubular elastice
o Material adezive
Bandajareasi fixarea unui obiect penetrant

 Nu incercati ss mobilizati obiectul penetrant.

Stabilizati obiectul cu comprese.
Plasati bandajul peste comprese
HEMORAGIILE si hemostaza provizorie
hemoragia
Scurgerea sangelui in afara vaselor sangelui se numeste hemoragie.
Clasificare In functie de vasele care au fost sectionate
arteriala: n care sngele este de culoare rosu deschis, bine oxigenat si tsneste
ritmic, sincron cu bataile inimii;
venoasa: sngele de culoare rosu nchis (mai putin oxigen, mai mult CO2), se
exteriorizeaza cu presiune constanta, relativ modesta;
capilara: este o hemoragie difuza, fara a se identifica un vas de calibru mai mare
ca sursa principala a hemoragiei; Dupa locul unde se scurge sangele :
externe,in care sangele se scurge in afara organismului datorita sectiona rii unor
vase de sange.
interne,in care sangele ce curge ramane in interiorul organismului (ex: cavitatea
abdominala, etc.).
exteriorizate-intr-un organ care comunica cu exteriorul
,caracterizata prin hemoragie interna ntr-un organ cavitar, urmata de eliminarea
sngelui la exterior pe cai naturale
-epistaxis: hemoragia mucoasei nazale;
-otoragie-hemoragie din urechi -hematemeza: eliminarea pe gura, prin varsatura,
de snge amestecat cu cheaguri si eventual resturi alimentare; n hemoragii
puternice poate fi snge rosu, proaspat, nealterat, sau n sngerari reduse poate fi
varsatura cu aspect de zat de cafea (cnd
sngele stagneaza n stomac). -melena: exteriorizarea sngelui acumulat n tubul
digestiv, prin defecatie. Scaunul este lucios, negru, moale, de aspectul si culoarea
pacurei.
-rectoragie-hemoragie din rect -hematuria: reprezinta hemoragia la nivelul
aparatului urinar, exteriorizat prin mictiune
-hemoptizie-sangele se scurge prin gura provenind din caile respiratorii,rosu
deschis,aerat In functie de cantitatea de sange pierduta putem distinge :
mica: se pierde o cantitate de snge pna la 500 ml
medie: se pierde 500-1000 ml de snge si apar urmatoarele semne: agitatie,
ameteli n ortostatism;
mari: cantitea de snge pierduta 1000-1500 ml iar semnele clinice sunt
urmatoarele: paloare, tahicardie, transpiratii reci, hipotensiune arteriala, tahipnee;
cataclismice: pierderi de snge de peste 1500-2000 ml, TA nemasurabila, pacient
inconstient;
Hemostaza provizorie
Hemostaza =oprirea hemoragiei
Hemostaza poate fi :

-spontana
-provizorie
-medicamentoasa
-definitiva
Hemostaza provizorie, realizabil, pe mai multe ci:
compresiune manual sau digital,
pansament compresiv,
flectarea puternic a extremitii,
aplicarea garoului,
pensarea vasului sangerand Compresiunea manual sau digital
Artera rnit va fi comprimat numai dac apsarea se exercit n regiunile n
care ea trece n apropierea unui plan osos. n funcie de cali-brul vasului i de
profunzimea la care se afl, apsarea va fi executat cu degetul mare, cu celelalte
degete ale minii sau cu pumnul.
Compresiunea digital se folosete n prima urgen pn ce s-au
procurat materiale necesare pentru obinerea hemostazei provizorii prin alte tehnici:
cu ajutorul pansamentului compresiv, garoului sau aplicarea unei pense pe vasul
care sngereaz.
Locurile de elecie (traiectul anatomic al arterelor) pentru realizarea compresiunii
trebuie bine cunoscute de cel care aplic metoda. cnd rana se afl pe frunte,
compresiunea se face pe artera temporal superficial care trece imediat inaintea
urechii cnd rana se afl pe cretetul capului, compresiunea se face de o parte i de
alta partea marginilor rnii in rnile din regiunea temporal (prile laterale ale
craniului), compresiune imediat deasupra i n spatele pavilionului urechii n rnile
de la obraz, buze, pe suprafaa exterioar a nasului; comprimarea arterei faciale (la
mijlocul mandibulei)
n hemoragiile din regiunea gtului i a feei: comprimarea arterei carotide, anterior
de muchiul sternocleidomastoidian pentru hemoragiile din regiunea umrului a
articulaiei umrului sau a axilei se va comprima artera subclavicular deasupra
claviculei, pe prima coast (g, h, i);
ghi
n rnile sngernde ale braului, antebraului: comprimarea arterei humerale pe
faa inter a braului, ntre muchii biceps (anterior) i triceps (posterior). n funcie
de nivelul la care se afl rana, apsarea se face
n axil,
pe faa intern la jumtatea braului
sau la plica cotului ; n rnile sngernde ale minii, palmei comprimarea arterei
radiale se face cu un deget, pe partea extern a plicii pumnului, i cu un al doilea
deget pe partea intern a aceleeai plici a pumnului, pe artera cubital
Cnd rana se afl la membrul inferior: n sngerarea rnilor din regiunea inghinal
comprimarea vasului se face pe pliul inghinal
cnd hemoragia se afl la coaps, comprimarea arterei femurale pe traiectul ei,
proximal de plag, se face (n funcie de locul plgii) n treimea mijlocie a coapsei,

pe faa intern a acesteia

dac rana se afl la nivelul genunchiului sau gambei: comprimarea se face pe faa
posterioar a coapsei n apropierea pliului genunchiului; sau comprimarea arterei
poplitee n faa posterioar a genunchiului cnd sngerarea provine dintr-o ran
situat n regiunea pelvisului, comprimarea aortei abdominale se face prin apsarea
peretelui abdominal cu pumnul sub ombilic. Artera este (teoretic) turtit pe planul
osos al coloanei vertebrale lombare
Locuri unde se poate face hemostaza arterial provizorie prin comprimare digital
sau manual: aorta abdominal; iliac extern; artera axilar; artera hurneral;
artera radial; artera ulnar; artera subclavicular; artera carotid comun; artera
mentonier; artera temporal; artera retroauricular;
artera femural; artera poplitee; artera pedioas.
Alte sisteme de comprimare a aortei: Se poate executa o hemostaz provizorie
i prin comprimarea cu degetul nfurat ntr-o compres steril chiar n plag,
astupnd orificiul arterial.
Aciunea de prim ajutor nceput prin compresiunea digital sau manual are
dezavantajul c nu poate fi prea mult prelungit, deoarece intervine oboseala celui
care o aplic i dificulti de a manevra rnitul, iar n timpul transportului este greu
de aplicat. Pansamentul compresiv in hemoragiile care intereseaz vasele mici,
hemostaza poate fi fcut cel mai simplu cu ajuturul pansamentelor compresive.
dup executarea toaletei plgii, se acoper regiunea cu o mare cantitate de
comprese sterile, paste care se nfoar strans o fa. in funcie de locul plgii, al
hemoragiei i n funcie de vasul lezat, dac este posibil (dup msura de prim
ajutor nceput prin compresiune digital sau manual, sngerarea fiind astfel
oprit), se va executa toaleta plgii i se va aplica pansamentul compresiv. Pentru
c aplicarca garoului implic i riscuri (mai ales cnd garoul este aplicat incorect),
se recomand ca hemostaza pentru perioada transportului se fie fcut cu ajutorul
pansamentelor compresive. Acestea au avantajul c nu brutalizeaz vasul i n alt
regiune det n zona afectat de traumatism i permit irigarea membrului prin
vasele care au rmas intacte. pansamentul compresiv este util n hcmoragiile
venoase i capilare de la extremiti, plgile prilor moi buco-faciale, precum i n
toate
plgile peretelui toracic sau abdominal. Flectarea puternic a extremitii
Se utilizeaz cnd plaga este localizat n regiunile axilare, inghinale, faa
anterioar a cotului sau posterioar a genunchiului. n plgile arterei humerale,
dup ce se introduce n axil o fa rulat (sau un alt corp dur nvelit n vat i tifon
sau poriuni din rufria bolnavu-lui), se flecteaz antebraul pe bra i se aplic
braul pe torace. n aceast poziie membrul superior se fixeaz solid la torace cu o
fa, centur, buci din rufria bolnavului etc. Pentru hemostaza arterelor
antebraului sau n plgi ale plicii cotului se aeaz un sul n plica cotului i se
flecteaz antebraul pe bra fixndu-se n aceast poziie . n cazul hemoragiei de la
rdcina coapsei (n regiunea inghinal) se pot
utiliza urmtoarele metode de hemostaz provizorie: - una, prin aplicarea unui sul la
baza triunghiului Scarpa, care se fixeaz cu o fa, curea etc.

- sau prin aplicarea unui sul n regiunea inghinal, urmat de flectarea i fixarea
coapsei pe abdomen i a gambei pe coaps Hemostaza provizorie n leziunile arterei
poplitee se obine prin aezarea sulului n regiunea poplitee i flectarea puternic a
gambei pe coaps, cu fixarea ei n aceast poziie Aplicarea garoului garoul este
indicat n plgile arteriale sau venoase de calibru mare i mijlociu de la membre.
pentru hemostaza provizorie cu ajutorul garoului se vor folosi tuburile de cauciuc,
banda Esmarch, maneta pneumatic a aparatului de tensiune arterial . la nevoie
pot fi utilizate buci de pnz, batist, sfoar. garoul se poate aplica peste
mbrcminte sau peste pansament i se va strnge pn la dispariia sngerrii
este bine ca ntre garou i tegument s se fixeze pe traiectul arterei, acolo unde
sunt simite btile arterei, un rulou de fa sau din alt material, peste care se
strnge garoul. n felul acesta se obine hemostaza fr comprimarea excesiv a
esuturilor . tubul se aplic bine ntins, nconjurndu-se cu el membrul interesat cel
puin de dou ori , apoi capetele se nnoad sau se prind cu o pens hemostatic.
Peste pense se trece o tur de fa, ca s nu fie smulse. aplicarea garoului se face
naintea toaletei i pansrii rnii. dac rana continu s sngereze, nseamn c
garoul nu a fost aplicat corect, fapt care oblig s fie desfcut i s se ncerce o
nou aplicare garoul va fi plasat deasupra rnii cnd hemoragia provine dintr-o
arter rupt i sub ran, cnd este secionat o ven. in realitate, n practic,
aceast difereniere ntre hemoragia arterial i hemoragia venoas nu este foarte
important, pentru c n cazul n care garoul este aplicat corect la rdcina
membrului, se oprete att hemoragia de origine arterial, ct i hemoragia de
origine venoas;in hemoragiile venoase sngerarea continu pn se scurge
sngele aflat n membru n momentul aplicrii garoului. dezavantajul principal al
aplicrii garoului const n faptul c nu poate fi meninut mai mult de 2 ore dac
garoul este meninut peste acest interval de timp, exist riscul apariiei, n teritoriul
tisular lipsit de aportul de oxigen, a unor leziuni ireversibile, fapt care se poate solda
cu amputarea membrului. din cauza ischemiei sub ligatura circular, nervii ncep s
sufere, fibrele musculare degenereaz, apar vicieri ale metabolismului, cu
acumulare de catabolii, substane toxice, se instaleaz vasoplegie cu creterea
permeabilitii capilare. din aceste motive se consider c atitudinea cea mai
corect este folosirea garoului numai pentru pcrioada de timp n care se face toaleta
rnii, dup care este preferabil, pentru perioada transportului, ca garoul s fie
nlocuit cu pansament compresiv. aplicarca garoului rmne oricum unica
posibilitate de a obine o hemostaz provizorie n cazul accidentelor soldale cu
amputarea traumatic a membrelor superioare i inferioare. garoul este aplicat
corect, dac n poriunea aflat sub el membrul devine alb, palid. este obligator s
se noteze pe un bilet data i ora aplicrii garoului i biletul s se prind cu un ac de
pansament sau de haina bolnavului, la vedere. in cazul n care bolnavii la care s-a
aplicat hemostaza cu garou nu ajung la spital nainte de o or - o or i jumtate, va
trebui s se desfac garoul la interval de 20-30 de minute, pentru 2-3 minute,
comprimnd rana cu comprese sterile apsate cu for. la reaplicare, garoul se pune
ceva mai sus. manevra se execut sub strict supraveghere, pentru c n timpul
decompresiunii vasculare poate s apar ocul. De aceea, n cazul ndeprtrii unui

garou vor fi luale unele msuri, pentru c scoaterea garoului poate fi urmat do
colaps circulator, care poate s duc la moartea bolnavului. Pensarea vasului
sngernd Pensarea provizorie a vaselor sau forcipresura se face cu pense Pean sau
Kocher. Capetele vaselor secionate, sngernde se prind n vrful penselor. Pensa
va fi lsat n plag pe vasul prins, aplicndu-se peste ea un pansament aseptic i
se transport bolnavul la unitatea chirurgical cea mai apropiat, unde se va face
hemostaza definitiv prin ligature sau suturarea vasului. Se verific s nu derapeze
pensele (s nu se desfac).
Ingrijirea escarelor
Definitie.
Escarele sunt leziuni ale tegumentelor interpuse ntre 2 planuri dure (os i pat).
Cauzele pot fi:
a) Generale sau determinate afectiuni cerebrovasculare care determina imobilizarea
la pat a bolnavului(paraplegii,tetraplegii,poliradiculonevrite etc.) pacienti
inconstienti,adinamici stri de subnutriie obezitate deficit de autoingrijire datorita
varstei afectiuni ale maduvei spinarii si tulburari de circulatie majore mentinerea
functiilor vitale ale pacientului aflat in stare terminal cu ajutorul
aparatelor,determina modificari complexe la nivelul tegumentelor si mucoaselor
b) Locale sau favorizante , n evitarea crora intervine asistenta medical:
meninerea ndelungat n aceeai poziie cute ale lenjeriei de pat i de corp
firimituri (biscuii, pine, gips) igien defectuoas a tegumentelor si mucoselor
incontinent de urina si fecale lenjeria de pat umeda,neabsorbanta frecarea pielii de
anumite suprafete ( scaunul rulant, corset, masa de gimnastica) leziuni usoare ale
pielii - zgarieturi, umflaturi, arsuri,etc - care favorizeaza sau agraveaza escarole
umiditatea pielii, datorata transpiratiei sau urinei, care o fac mai sensibila greutatea
corporala: o persoana subponderala nu are un strat exterior de protectie suficient
pentru a acoperi proeminentele corporale, iar o persoana supraponderala determina
o presiune suplimentara asupra pielii muschii flasti, care lasa descoperite
proeminentele corporale spasticitatea mare care implica o frecare mai mare de
suprafete haine prea stramte, prezenta nasturilor, butonilor si a altor decoratiuni la
pantaloni in cazulparaplegicilor, tararea cu ajutorul coatelor
Regiuni expuse escarelor
1) Decubit dorsal
- Regiunea occipital
- Omoplai
- Coate
- Regiunea sacrococcigian
- Clcie
2) Decubit lateral
- Umr
- Regiunea trohanterian
- Feele laterale ale genunchilor
- Maleole
3) Decubit ventral

- Tmple
- Umeri
- Creasta iliac
- Genunchi
- Degetele picioarelor
Fiziopatologia escarelor Presiunea exagerata si prelungita in punctele de sprijin
poate determina alterari la nivelul micro-circulatiei cutanate ce conduc in mod sigur
la ischemie. Daca presiunea nu este imediat eliminata, escara poate deveni foarte
grava in scurt timp.
Clasificarea escarelor
Gradul I : - eritem (roseata) stabil mai mult de 2 h leziune superficiala
include roseata permanenta a pielii, cianoza sau nuanta purpurie la cei cu pielea
mia inchisa la culoare. Alti indicatori includ schimbarile de temperatura,
consistenta sau sensibilitate
- Gradul II : - flictena ( vezicula cu ser)
- este marcat de adancime partiala, pierderea de piele include epiderma, derma sau
amandoua.Ulceul este superficial si apare ca o abraziune, o bula sau un crater
acoperit
Gradul III : ulceratie profunda pana la nivelul fasciei
- este o leziune adanca care penetreza tesutul subcutan si se poate intinde si la
fascia de dedesubt. Ulcerul este adanc si poate afecta tesuturile adiacente
Gradul IV : leziuni profunde inclusiv muschi si os
leziunea trece prin piele si este insotita de distrugeri mari, tesut necrotic, afectarea
muschiului, oaselor sau structurilor suport (ca tendoanele sau jonctiunea capsulara)
Fazele de evolutie
Eritemul
Descriere: - inrosirea locala a pielii la nivelul zonei unde a existat o presiune
indelungata. Tratament: - cautarea imediata a cauzei si inlaturarea acesteia suprimarea sprijinului pe zona cutanata afectata pina la disparitia totala a
eritemului Flictena Descriere: -zona este inrosita, fierbinte si prezinta una sau mai
multe basicute; uneori pielea poate fi usor crapata - .apare din cauza prezentei unui
corp strain sau a unei arsuri dar si din cauza presiunii sau fortelor de frecare
exagerate Tratament: - cautarea cauzei care produce flictena si eliminarea ei suprimarea sprijinului pe aceasta parte cutanata pina la disparitia totala Local
golirea basicii de lichid seros sau sero-hematic.Se aplica un
pansament uscat de 2 ori pe zi. Inainte de baie se aplica un pansament plastifiant
pentru a evita deteriorarea superficiala a pielii pina cand tesutul subiacent incepe
sa se refaca. Dezepidermizare Descriere: Reprezinta momentul aparitiei deteriorarii
continuitatii la nivelul tesutului epitelial, prin moartea celulelor din zona atinsa de
ischemie. Are 2 faze: a) afectarea epidermului( foto 1) b) afectarea epidermului si
dermului( foto 2) Tratament: Se face toaleta ranii de 2 ori pe zi, folosind solutie de
cloramina turnata in jet. Se foloseste apoi un unguent pentru regenerare tisulara,

(contra arsurilor, dermazine, etc.) sau bioxiteracor spray aplicat pe rana peste care
se pune un pansament steril.
Este interzisa presiunea, sprijinul si frecarea in zona afectata Placa de necroza
Descriere: In acest stadiu sunt atinse toate straturile pielii: epiderm, derm,
hipoderm. Are 3 forme de manifestare: Necroza neagra, uscata( foto1) Stadiul
fibrinolitic( foto 2) Agravarea pana la os cu decolare- exista necroze, frecvent
infectii, bursite, pseudobursite. Sunt atinsi muschii, tesutul gras, tesutul
aponevrotic, capsula si osul(osteita).(foto 3) Acest stadiu este o complicatie a
escarei care poate duce chiar la moartea subiectului prin suprainfectie si
septicemie. Tratament: Consult si tratament medico-chirurgical de specialitate Faza
de granulatie
Descriere:Plaga este ocupata de un tesut viu , rosu, constituit din muguri carnosi.
Este faza in care pielea incepe sa se refaca, aparand tesut de neoformatie.
Tratament: Pansamentul se va aplica in scopul stimularii inmuguririi, avand ca
obiective: absorbtia exudatului, prevenirea contaminarii cu alte bacterii, mentinerea
suprafetei umede Nu se vor aplica pe rana dezinfectante puternice( spirt, apa
oxigenata, etc.) pentru ca se pot distruge mugurii noului tesut sanatos. Faza de
epidermizare Descriere: In acest stadiu se incheie procesul cicatriceal. Tratament:
Se va urmari inchiderea ranii, prevenind formarea cicatricei cheloide prin stimularea
regenerarii pielii cu creme nutritive si masaj in jur stimulind astfel vascularizatia.
Evaluarea riscurilor la escare
Riscurile sunt determinate de: starea general, starea nutriional, starea psihic,
capacitatea de mobilizare, incontinena, starea pielii. Evaluarea riscului la escare se
face la internarea bolnavului n spital i la fiecare 8-10 zile, n funcie de evoluie.
Evaluati factorii de risc de aparitie a escarelor la pacienti folosind scala de evaluare
a lui Norton:
Pacientii cu scorul 14 sau mai mic sunt expusi unui risc mai mare de a face
escare.
Scorurile de 18-20 sunt realizate de cei care au risc minim de aparitie a escarelor.
Pacientii cu scorul 14-18 nu sunt considerati a fi expusi riscului, dar ei vor fi
reevaluati de ndata ce se constata o deteriorare a starii lor.
SCALANORTON
CONDIIA FIZIC
CONDIIA MENTAL
ACTIVITATE
MOBILITATE