Sunteți pe pagina 1din 45

GHID PRACTIC DE

MANAGEMENT AL EXPUNERII
ACCIDENTALE LA PRODUSE
BIOLOGICE
EPIDEMIOLOGIE LUCRARI PRACTICE (6)
1
DEFINI!II
ACCIDENT PRIN EXPUNERE LA PRODUSE BIOLOGICE
Orice EXPUNERE accidental! la un PRODUS BIOLOGIC
contaminat cu snge sau la un fluid care poate s! con"in!
agen"i patogeni
EXPUNERE
Accidentarea transcutan"
Contactul mucoaselor sau al pielii care
prezint" leziuni ce-i afecteaz" integritatea
Contactul cutanat pe o piele intact", dar
cu o durat" prelungit"
Implicarea unei suprafe#e ntinse de
contact

PRODUS BIOLOGIC
SNGE (snge integral,plasm",ser,
componente din sngele uman)
Fluide(lichid sinovial;pleural;peritoneal;
pericardic;amniotic;LCR)
Sperma,secre#ii vaginale
!esuturi
2
DEFINI!II
Caz de expunere profesional! =orice persoan" care lucreaz" n
sistemul sanitar $i care a suferit o expunere accidental" cu risc de
infectare cu virusul: HIV, VHB; VHC - prin contact cu snge sau
produse biologice ;
Persoana care lucreaz! n sistemul sanitar = orice persoan"
(angajat, student, voluntar) ale c"rei activit"#i implic" contactul cu
pacien#i, snge sau alte produse biologice provenite de la pacien#i
n sec#ii, cabinete, compartimente sau laboratoare;
Expunerea cu risc de infec"ie HIV, VHB; VHC; necesit!
profilaxie post-expunere profesional! (PPEP) !!!
3
PERSOANA ACCIDENTAT%
! ntreruperea ngrijirii cu asigurarea securit"#ii pacientului;
! Asigurarea ngrijirilor de urgen#":
1. N CAZ DE EXPUNERE CUTANAT% SAU PERCUTAN%:
Se spal" imediat locul cu ap" $i s"pun $i apoi se cl"te$te
Se utilizeaz" un antiseptic, timp de contact minim 5 minute (solu#ie
clorigen" diluat" 1/10,compus iodat n solu#ie dermic", alcool 70, alt
dezinfectant cutanat
Este interzis! sngerarea deoarece poate crea microleziuni care
pot accelera difuziunea virusului!!!
4
2.N CAZ DE EXPUNERE A MUCOASELOR:
Se spal" abundent timp de 5 minute cu ser fiziologic sau ap" n cazul
absen#ei acestuia;
PERSOANA ACCIDENTAT%
! n prima or! de la accident se prezint" la MEDICUL &EF DE
SEC!IE/COMPARTIMENT SAU MEDICUL DE GARD%;
! Anun#" medicul de medicina muncii pentru luarea n eviden#";
! n termen de 24 de ore se prezint" la responsabilul serviciului
de supraveghere a IN;
! Dac" pacientul surs" este HIV pozitiv cunoscut, accidentatul va
lua leg"tura cu Spitalul de boli infec#ioase care prescrie
chemoprofilaxia ct mai repede posibil de la producerea
accidentului ( 3 ore);
5
MEDICUL &EF DE SEC!IE/COMPARTIMENT SAU
MEDICUL DE GARD%
! Asigur" recoltarea e$antioanelor de snge de la pacientul surs!
respectnd legisla#ia privind testarea voluntar" cu consiliere;
La laboratorul spitalului se efectueaz" testul rapid HIV,dac" este
disponibil,n termen de 2 ore,cu transmiterea rezultatului c"tre
medic;
La laboratorul desemnat pentru testare se efectueaz" Ac HIV
(ELISA), AgHBs, AcVHC;
! Asigur" recoltarea e$antioanelor de snge de la personalul
accidentat respectnd legisla#ia privind testarea voluntar" cu
consiliere;
La laboratorul desemnat pentru testare se efectueaz" Ac HIV
(ELISA), AgHBs, AcHBs,AcVHC;
! nregistreaz" accidentul n registrul de eviden#" a accidentelor cu
expunere la produse biologice $i raporteaz" responsabilului serviciului
de supraveghere a IN n maxim 24 de ore de la producerea
accidentului;

6
7
Personal
accidentat
M"suri imediate
Medic $ef sec#ie/gard"
Consiliere,recoltare
Laborator desemnat pentru testare
Responsabil SPCIN
Medicina muncii
Autoritatea de s"n"tate public"
Spitalul/sec#ia de boli infec#ioase
Consiliere,evaluare,PPEP
Centrul de monitorizare HIV
MSP
Riscul mediu de transmitere dup!
n"ep!tur! accidental! cu ac de
sering!


HIV
HCV
HBV (AgHBe+ si AgHBs +)
HBV (AgHBs+, AgHBe - )
Riscul (%)
0.3
1.8 - 3
30.0
2 - 6
Sursa
ATITUDINEA N CAZUL ACCIDENTULUI CU
RISC DE TRANSMITERE A VHB
! DAC# PACIENTUL SURS# ESTE VHB POZITIV:
! Dac" persoana accidentat" a fost vaccinat" complet, se
recomand" titrarea AcHBs, iar dac" sunt n titru de peste
10mUI/ml persoana aste protejat" $i nu este la risc;
! Dac" persoana nu a fost vaccinat" sau a fost vaccinat"
incomplet sau dac" nu se poate determina titrul, se
administreaz" Ig specifice (0,06 ml/kgc) $i o doz" de
vaccin;
! Titru de AcHBs protector se ntrerupe vaccinarea;
! Titru de AcHbs neprotector se continu" vaccinarea cu
schema de urgen#" (0,1,2 luni $i rapel la 12 luni )

9


ATITUDINEA N CAZUL ACCIDENTULUI CU
RISC DE TRANSMITERE A VHB
! DAC# PACIENTUL SURS# ESTE VHB NEGATIV:
! Dac" persoana accidentat" a fost vaccinat" complet, se
recomand" titrarea AcHBs, iar dac" sunt n titru de peste 10mUI/
ml persoana este protejat" $i nu este la risc;
! Dac" persoana nu a fost vaccinat" sau a fost vaccinat"
incomplet sau titrul AcHBs este mai mic de 10mUI/ml se
recomand" vaccinarea dup" schema obi$nuit" ( 0,1,6 luni)



10
Profilaxia infectiei cu VHB dupa
expunere percutana sau
permucoasa la sange
Statusul imun al
persoanei expuse
Recomandari daca
sursa este AgHBs
pos
Recomandari daca
sursa de
contaminare nu
este testata

Nevaccinat
IGHB (0,06 ml/kgc) si
vaccinare 0,1,2,12
luni
Vaccinare
Vaccinat anterior, titru
anti-HBs > 10 mUI/ml
Nu necesita masuri de
profilaxie specifica
Nu necesita masuri de
profilaxie specifica

Vaccinat anterior,
titru anti-HBs < 10
mUI/ml
Nerevaccinat
IGHB si revaccinare cu
o serie de 3 doze sau,
IGHB de 2 ori la
interval de o luna
Daca face parte din
grup cu risc crescut
pentru infectie se
aplica aceleasi masuri
ca pentru sursa
AgHBs pozitiva
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere
percutana sau permucoasa la sange.
Statusul imun al
persoanei expuse
Recomandari daca
sursa este AgHBs
pos
Recomandari daca
sursa de
contaminare nu
este testata

Vaccinat anterior si
revaccinat, titru anti-
HBs < 10 mUI/ml.

IGHB de 2 ori la
interval de o luna.
Daca face parte din
grup cu risc crescut
pentru infectie se
aplica aceleasi masuri
ca pentru sursa
AgHBs pozitiva
Vaccinat anterior
Titrul anti-HBs
necunoscut.
Testare pentru anti-
HBs si daca:
< 10 mUI/ml: IGHBs
si revaccinare cu trei
doze.
> 10 mUI/ml nu
necesita revaccinare.
Testarea persoanei
expuse pentru anti-HBs
si daca:
< 10 mUI/ml
revaccinare cu o doza si
retestare la 1-2 luni
> 10 mUI/ml nu
necesita imunoprofilaxie


ATITUDINEA IN CAZUL EXPUNERII LA O SURSA HIV +
Sursa HIV negativa = test ELISA pentru Ac anti-HIV negativ,
PCR pentru HIV = negativ,
testare Ag p24 = negativ,
si nu exista nici o manifestare clinica sugestiva
pentru o boala retrovirala-like


Decizia instituirii tratamentului profilactic:
- Statusul subiectului sursa: cunoscut HIV, necunoscut, grupe de risc
- Tipul expunerii: risc mare, intermediar, scazut
- Posibilitatea instituirii chemoprofilaxiei in max. 48 h
- Aprecierea raportului beneficiu/risc (ex in caz de sarcina)
Chemoprofilaxia anti-HIV

" 1. Evaluarea statusului serologic al pacientului
sursa:
- Test rapid: salivar, urinar, alte.. (utile pentru
persoanele cu infectie cronica, nu pt cei cu
primoinfectie) - rezultat disponibil
in 20-30 min - 2 ore sau
- testul clasic = rezultat in 24-48 h
- Daca persoana sursa este HIV +, decizia
profilaxiei se bazeaza pe date clinice, natura
lichidului biologic incriminat, criteriile de
severitate a ranii, intervalul intre accident si
consultatie
Chemoprofilaxia anti-HIV
" Date clinice:
- Risc crescut de transmitere HIV daca
pacientul sursa se gaseste intr-un
stadiu avansat de boala SIDA
declarata, CD4 < 200 mm
3
sau la
debutul infectiei (seroconversie)
Chemoprofilaxia anti-HIV
" Natura lichidului biologic incriminat:
- Contactul cu sangele sau lichide
biologice hemoragice riscul
transmiterii infectiei HIV
- Alte lichide biologice din care a fost
izolat HIV: sperma, secretii
vaginale, lapte matern, lichid
amniotic, pericardic, peritoneal,
pleural, sinovial,cefalo-rahidian
Chemooprofilaxia anti-HIV
" Criterii de severitate ale ranii:
1. Expunere cu risc crescut:
- Toate intepaturile profunde cu dispozitive
intravasculare sau ace cu calibru folosite
pe cale IV sau IA si toate expunerile la
HIV concentrat (ex in laboratoarele de
cercetare)
- Se recomanda de urgenta instituirea
Chemoprofilaxiei.
Chemoprofilaxia anti-HIV
2. Expunere cu risc intermediar:
- Taieturile cu bisturiu prin manusi
- Intepaturile superficiale cu ace cu
calibru utilizate pe cale IV sau IA
Rec de chemoprofilaxie, in f (pacientul
sursa):
- DA in cazul in care are incarcatura
virala crescuta sau patologie
oportunista in curs de evolutie.
Chemoprofilaxia anti-HIV
3. In caz de expunere cu risc scazut:
- Eroziuni simple epidermice cu un ac plin
(de sutura) sau cu lumen de calibru mic
(im sau sc), sau un contact cutaneo-
mucos.
In acest caz tratamentul profilactic se
discuta in functie de:
- natura expunerii (ex contact prelungit al
unei proiectari de sange pe o mucoasa sau
un tegument lezat)
- Statusul pacientului sursa.
Chemoprofilaxia anti-HIV
4. Accidentele percutane - urmatoarele
situatii sunt la risc crescut:
" Ace cu lumen larg > ace pline (de sutura)
" Dispozitive sau ac intravascular >
nonintravasculare
" Plaga sau intepatura profunda (sangerare
si durere spontane)> plaga sau intepatura
superficiala.
" Prezenta sangelui vizibil pe obiect>
absenta sangelui vizibil
Chemoprofilaxia anti-HIV
" In cazul particular al seringilor
abandonate, instituirea chemoprofilaxiei
se discuta in functie de profunzimea
intepaturii tinand cont de riscul scazut de
transmitere a infectiei in cazul coagularii
sangelui in ac.
" Persoana accidentata va fi retestata la 1,
3, 6 luni ( fereastra imunologica -
aparitia Ac detectabili in ser > 4-12
saptamani de la infectie).

Tratamentul chemoprofilactic

" Schema de baza :
- 4 saptamani zidovudina (ZDV) 600 mg/zi
divizata in 2 sau 3 prize
+
- 3 TC (lamivudina) 300 mg/zi, divizat in
doua prize
" Tratamentul profilactic este eficace daca
se adm. in primele 2-3 ore
maxim 48 ore post-expunere).
Ghid de prevenire a transmiterii HIV in practica medicala, MS Comisia
Nationala de lupta anti SIDA, Editura ALL 2002





















NTREAGA ASISTEN!" ACORDAT" PERSOANELOR IMPLICATE
N EXPUNEREA PROFESIONAL" (SURS", PERSONAL
AFECTAT) SE VA DESF"#URA NUMAI PE BAZ" DE
CONSIM!"MNT #I CONFIDEN!IALITATE, CU ASIGURAREA
DOCUMENTELOR LOR MEDICALE.








PRECAU!IUNI UNIVERSALE ( PU)
SCOP:prevenirea infec#iilor cu cale de transmitere sanguin", la locul de
munc" al personalului medical.
CONCEPTUL PU :
m"surile care se aplic" n vederea prevenirii transmiterii HIV, HBV,
HCV $i a altor agen#i microbieni cu cale de transmitere sanguin", n
timpul actului medical.
sngele, alte fluide biologice $i #esuturile tuturor pacien#ilor se
consider" a fi poten#ial infectate cu cu HIV, HBV, HCV $i al#i agen#i
microbieni cu cale de transmitere parenteral"(sanguin")
to#i pacien#ii se consider" poten#ial infecta#i cu HIV, HBV, HCV sau
cu al#i agen#i microbieni cu cale de transmitere sanguin", deoarece
cei mai mul#i dintre purt"torii de HIV, HBV, HCV $i al#i agen#i
microbieni sunt asimptomatici $i nu-$i cunosc propria stare de portaj.


APLICAREA PU ESTE NECESARA
DEOARECE
! 1. Consideram to#i pacien#ii poten#ial infecta#i;
! 2. Consider"m c" sngele, alte fluide biologice
sunt contaminate cu HIV, HBV, HCV;
! 3. Consider"m c" acele $i alte obiecte folosite
n practica medical" sunt contaminate dup"
utilizare.

CONTACTUL LA RISC
Se consider" CONTACT LA RISC contactul tegumentelor
$i mucoaselor cu urm"toarele fluide biologice:

! snge;
! lichid amniotic, lichid pericardic, lichid peritoneal, lichid pleural,
lichid sinovial, lichid cefalo-rahidian;
! sperma, secre#ii vaginale;
! #esuturi;
! orice alte fluide organice vizibil contaminate cu snge;


EVALUAREA RISCULUI PE CATEGORII DE
LOCURI DE MUNC" #I ACTIVIT"!I PRESTATE
DE PERSONALUL MEDICO-SANITAR IN
FUNC!IE DE CONTACTUL CU SNGE #I ALTE
LICHIDE BIOLOGICE
" I - contact permanent, inevitabil, consistent;
" II - contact imprevizibil, inconstant;
" III - contact inexistent;

" PENTRU CATEGORIILE APAR!INND GRUPELOR
I "I II SE VOR APLICA PERMANENT
PRECAU!IUNILE UNIVERSALE.
" Pentru cele din categoria a III-a sunt suficiente
precau#iunile obi$nuite.
27
APLICAREA PU SE REFER" LA:
1. Utilizarea echipamentului de
protec#ie adecvat, complet, corect;
2. Sp%larea minilor !i a altor p"r#i
ale tegumentelor;
3. Prevenirea accidentelor !i a altor
tipuri de expunere profesional";
Principiile controlului infectiei in
Stomatologie
" 1. Actioneaza pentru a-ti pastra
sanatatea.
" 2. Prevenirea contactului cu sangele.
" 3. Limiteaza raspandirea sangelui.
" 4. Asigura-te ca instrumentarul este
utilizabil in conditii de siguranta.
Precautiuni universale aplicate in
Stomatologie
" Utilizarea manusilor, a mastii, ochelarilor, si a
sortului impermeabil, cand este necesar;
" Portul a doua perechi de manusi nu scade
frecventa AES dar divide cu 3 riscul de contact cu
sangele sau cu un produs contaminat
" Dezinfectia igienica a mainilor se face dupa
spalarea cu cantitatea de antiseptic recomandata
de producator timp de contact 30sec-1 min
urmata de uscarea mainilor
" Dezinfectia chirurgicala timp de contact cu
substanta antiseptica = 3min-5min apoi
uscarea mainilor
Precautiuni universale aplicate in
Stomatologie
" Folosirea unor aspiratoare rapide pentru
reducerea posibilitatii stropirii;
" Instrumentarul manual va fi sterilizat dupa
fiecare pacient pentru ca saliva cu sangele
pacientului sa nu fie aspirate in aceste
piese (ex. maner);
" Piesele care nu pot fi sterilizate vor fi
flambate intens dupa ce au fost bine
spalate si dezinfectate chimic;
Precautiuni universale aplicate in
Stomatologie
" Mulajele se vor spala atat la scoaterea din gura
pacientului cat si inainte de introducerea in gura
acestuia;
" Respectare modalitatii de dezinfectie pentru
fiecare instrument folosit;
" Echipamentul stomatologic si suprafetele dificil de
dezinfectat, care pot fi contaminate, se infasoara
in material impermeabil care se inlocuieste la
fiecare pacient;
" Pe parcursul activitatii este necesara o pozitie
adecvata a personalului medical cat si a
pacientului.
1.ECHIPAMENT DE PROTEC!IE
Trebuie s" protejeze n mod real lucr"torul, n sensul reducerii maxime
a riscurilor de mboln"vire $i de contaminare $i s" nu fie el nsu$i un
creator de factori;
S" aib" culori diferite pentru diferitele locuri de munc",s" fie de culori
deschise pentru a se putea decela cu u$urin#" eventuala lui murd"rire;
Folosirea acestuia trebuie s! se fac! ori de cte ori se lucreaz" n
mediul pentru care este destinat ;tot timpul lucrului ;numai n mediul
de lucru $i n nici un caz n afara lui (la WC, afar", sub hainele de
strad" etc.) ;numai de c!tre posesorul lui ; nu se poate mprumuta de la
o persoan" la alta.
Se interzice transportul echipamentului de protec#ie curat n saco$e
care au fost folosite $i pentru transportul altor lucruri pe care noi le
consider"m insalubre : materii prime alimentare, alte haine, etc
Depozitarea lui se face separat de hainele de strad!!!!

1.ECHIPAMENT DE PROTEC!IE
DEFINI!IE= bariera ntre lucr"tor $i sursa de infec#ie, utilizat" n timpul
activit"#ilor care presupun risc de infec#ie;
CATEGORII:
M%NU&I
HALATE OBI&NUITE
&ORTURI, BLUZE IMPERMEABILE
MASCA
PROTECTOARE FACIALE(OCHELARI, ECRAN PROTECTOR)
BONETE
CIZME DE CAUCIUC
M#NU$I
FELUL M%NU&ILOR
1. de uz unic sterile:
chirurgie;
examinare intern"
interven#ii care implic" un contact cu regiuni ale corpului in mod
normal sterile; uneori sunt necesare m"nu$i duble;
abord vascular prin punc#ie;
tegument pacient cu solu#ii de continuitate;
manipularea unor materiale poten#ial contaminate;
2. nesterile curate:
examin"ri curente, care implic" un contact cu mucoasele, dac" nu
exist" o recomandare contrar";
manipularea de materiale contaminate;
cur"#enie, indep"rtare de produse biologice contaminate;

M#NU$I
FELUL M%NU&ILOR
3. de uz general, menaj, de cauciuc;
activit"#i de ntre#inere, care implic" un contact cu snge $i alte
produse biologice considerate a fi contaminate:
colectare materiale contaminate, cur"#ire $i decontaminare
instrumentar,material moale, suprafe#e contaminate.
manipularea de materiale contaminate;
cur"#enie, indep"rtare de produse biologice



M#NU$I
TREBUIE UTILIZATE n urm"toarele situa#ii:

# anticiparea contactului minilor cu snge, lichide biologice
contaminate, alte lichide biologice cu urme vizibile de snge, #esuturi
umane;
# abord venos sau arterial;
# recoltare de LCR;
# contact cu pacien#i care sngereaz", au pl"gi deschise,escare de
decubit, alte leziuni cutanate;
# manipularea, dup" utilizare a instrumentarului contaminat, n
vederea cur"#irii, decontamin"rii .


M#NU$I
MOD DE FOLOSIRE:

! schimbare dup" fiecare pacient;
! dup" folosire se spal" mai nti minile cu m"nu$i, dup" care
acestea se ndep"rteaz", prinznd marginea primei prin exterior,
aruncnd-o n containerul pentru colectare $i apoi prinznd-o pe
cealalt", cu mna liber" prin interior, sco#nd-o cu grij" $i aruncnd-o
n acela$i container aflat la ndemn"
! dup" ndep"rtarea m"nu$ilor minile se spal" din nou, 10-15
secunde, chiar dac" m"nu$ile nu prezint" semne vizibile de
deteriorare in timpul activit"#ii ncheiate; m"nu$ile de unic" utilizare
nu se reutilizeaz", deci nu se cur"#", dezinfecteaz";
! m"nu$ile de uz general se pot decontamina $i reutiliza, dac" nu
prezint" semne de deteriorare (perforare, mb"trnire cauciuc, etc.).


2. SP#LAREA MINILOR

CEL MAI IMPORTANT $I UNEORI SINGURUL MOD
DE PREVENIRE A CONTAMIN#RII
CND?
la intrarea n serviciu $i la p"r"sirea locului de munc";
la intrarea $i la ie$irea din salonul de bolnavi;
nainte $i dup" examinarea fiec"rui bolnav; aten#ie bolnavii cu mare receptivitate;
nainte $i dup" aplicarea unui tratament;
nainte $i dup" efectuarea de investiga#ii $i proceduri invazive;
dup" scoaterea m"nu$ilor de protec#ie;
dup" scoaterea m"$tii folosit" la locul de munc";
nainte de prepararea $i distribuirea alimentelor $i a medicamentelor administrate per
os;
dup" folosirea batistei;
dup" folosirea toaletei;
dup" trecerea minii prin p"r;
dup" activit"#i administrative, gospod"re$ti.

2. SP"LAREA MINILOR

CEL MAI IMPORTANT #I UNEORI SINGURUL MOD
DE PREVENIRE A CONTAMIN"RII
CUM?

ndep"rtarea bijuteriilor(inele,br"#"ri), ceasurilor;
unghii ngrijite,t"iate scurt;
utilizare de ap" curent" $i s"pun pentru sp"larea obi$nuit";
dou" s"puniri consecutive;
n cazuri de urgen#" este permis" utilizare de antiseptice ca nlocuitor al
sp"latului,dar nu de rutin";
n unele situa#ii sp"larea este completat" de dezinfec#ia minilor:
- dup" manipularea bolnavilor septici, a bolnavilor contagio$i $i a
celor cu imunodepresie sever";

2. SP"LAREA MINILOR
CEL MAI IMPORTANT #I UNEORI SINGURUL MOD
DE PREVENIRE A CONTAMIN"RII
CUM?
nainte $i dup" efectuarea tratamentelor parenterale ( n abordurile
vasculare $i efectuarea de punc#ii lombare este obligatoriu portul
m"nu$ilor), schimbarea pansamentelor (aten#ie m"nu$i), termometrizare
intrarectal",clisme, toaleta lehuzei (aten#ie m"nu$i);
dup" efectuarea toaletei bolnavului la internare;
dup" manipularea $i transportul cadavrelor;
nainte $i dup" efectuarea examenelor $i tratamentelor oftalmologice,
ORL, stomatologice $i n general inainte $i dup" orice fel de manevr"
care implic" abordarea sau producerea unor solu#ii de continuitate
(aten#ie-m"nu$i).
%TERGEREA/USCAREA MINILOR ESTE OBLIGATORIE -
HRTIE PROSOP SAU PROSOP DE UNIC#
NTREBUIN&ARE!!!

3.PREVENIREA ACCIDENTELOR #I A
ALTOR TIPURI DE EXPUNERE
PROFESIONAL"
PRIN inocul"ri percutane: n#epare, t"iere;
PRIN contaminarea tegumentelor care prezint" solu#ii de continuitate;
PRIN contaminarea mucoaselor;
N TIMPUL : 1.efectu"rii de manopere medicale invazive cu ace $i instrumente
ascu#ite;
2.manipul"rii de produse biologice poten#ial contaminate;
3. manipul"rii instrumentarului $i a altor materiale sanitare, dup"
utilizarea n activit"#i care au dus la contaminarea cu produse
biologice poten#ial infectate;
PRIN INTERMEDIUL: - instrumentelor ascu#ite;
- materialului moale;
- suprafe#elor, altor materiale utilizate in activitatea din
unit"#ile sanitare;
- de$eurilor rezultate din activitatea medical";

METODE DE PREVENIRE
OBIECTE ASCU!ITE:

! reducerea de manevre parenterale la minimum necesar;
! colectarea imediat dup! utilizare n containere rezistente la
in"epare $i t!iere, amplasate la indemn! $i marcate
corespunz!tor conf.Ord.MS 219 /2002, pentru:
- preg"tire n vederea utiliz"rii;
- distrugere;
-evitarea recapi$on"rii,ndoirii, ruperii acelor
utilizate;


METODE DE PREVENIRE
LENJERIE:
manipularea lenjeriei contaminate cu snge $i alte produse biologice poten#ial
contaminate ct mai pu#in posibil;
sortare $i prelucrare cu echipament de protec#ie potrivit, n spa#ii special destinate;
colectare n saci impermeabili, la nevoie dubli, marca#i n mod corespunz"tor
conform Ord. MS 219 /2002 ;
evitarea p"str"rii lor ndelungate, nainte de prelucrare;
asigurarea unui ciclu corect $i complet de prelucrare - decontaminare;
folosirea m"nu$ilor la ndep"rtarea urmelor de snge, alte lichide biologice sau
#esuturi;
decontaminarea ini#ial" cu substan#e clorigene, ndep"rtarea cu hrtie
absorbant" care se colecteaz" n containere sau saci de plastic marcate;
dezinfec#ie cu solutie germicid";
uscarea suprafe#ei prelucrate;
folosirea de tehnici standard n vederea efectu"rii cur"#eniei, steriliz"rii,
decontamin"rii echipamentului medical, pavimentelor, pere#ilor,mobilierului, veselei,
stcl"riei, tacmurilor, conform O.M.S.nr.185 /2003

METODE DE PREVENIRE
REZIDUURI INFECTANTE:
(Ord.MS 219 / 2002)
neutralizare prin ardere sau autoclavare
colectare - recipiente impermeabile, marcate pentru diferen#ierea
clar" prin culoare $i etichetare.
IGIENA PERSONAL%
sp"larea minilor (pct.2);
sp"larea altor p"r#i ale corpului care au venit n contact cu produse
biologice poten#ial contaminate sau cu materiale poten#ial contaminate;
evitarea activit"#ilor cu risc de expunere:
- existen#a de leziuni cutanate;
- prezen#a unui deficit imunitar;
- graviditate.