Medic specialist pediatru Cardiologie

pediatrică DOCTOR ÎN ŞTIINŢE

MEDICALE

Veronica RĂBUCANU
Asistent Şef
Secţia T.I Spitalul clinic Pediatrie „Măria SModowska Curie", Bucureşti

Asistent Şef Secţia Neo-natologie Spitalul clinic ,JPanait Sârbu", Bucureşti

Terenţiu
Descrierea CIP a
Bibliotecii Naţionale Tiberiu
a României
MARCEAN, CRIN 616-
Urgenţe în
pediatrie / prof. dr. 083.98-
Crin Marcean, dr.
Terenţiu-Tiberiu 053.2
Vlad. - Bucureşti:
Editura R.C.R. Print,
Ghid
2006 Bibîiogr. pent
ISBN (10)
ru
973-87613-7-9 ; moa
ISBN (13) 978-973- şe
87613-7-7 I. Vlad,
pi medi
asistenţi cali

T
IS
B U
N R
(10
)
A
97 R
3- C
87
61 R
3- P
7-9
IS
R
B I
N N
(13
) T
97 B
8- u
97 c
3- ur
87 e
61 şt
3- i,
7-7 2
E 0
DI 0
6

2
CUVÂNT ÎNAINTE........................................................................................
..........................................................................................................................
11
NURSINGUL ŞI ETÎCA. ASISTENTA DE PEDIATRIE, NURSA,
DĂRUIRE ŞI RESPONSABILITATE............................................................ 15
SCURT ISTORIC.............................................................................................
..........................................................................................................................
17
ABREVIERI.....................................................................................................
..........................................................................................................................
21

CAPITOLUL I
PARTE INTRODUCTIVĂ..............................................................................
27

Secţiunea!
1.1. Conceptul de Urgenţă în Patologia Copilului. Relaţia Urgenţă în
Patologie, Cadrul Mediu de Pediatrie: Asistent, Asistentă, Nursă.............
27
1.2. Nivele de îngrijiri şi Tratament: Asistenţa Vitală Pediatrică de Bază şi
Avansată (A.V.P.B.; A.V.P.A.).................................................................
29
1.3. Urgenţe Majore în Pediatrie................................................................
30
1.4. Evaluarea Funcţiilor Vitale..........................r......................................
31
Cunoaştere, interpretare corectă. Date suplimentare clinice care
pot fi obţinute..............................................................................................
31
MIC DICŢIONAR EXPLICATIV.............................................................
43
1.5. Stări Patologice de Gravitate Deosebită la Copil. "Stări
Critice", „ Stări Limită" (Terminale). Cunoaştere şi interpretare

3
 corectă........................................................................................................
48

Secţiunea 2
ASPECTE ORGANIZATORICE, DE ÎNVĂŢĂMÂNT ŞI
ASISTENŢA DE URGENŢĂ A COPILULUI................................................
51
2.1. Abordarea Patologiei de Urgenţă Pediatrică la Nivel Teritorial. . .
51
2.2. Departamente, Unităţi de îngrijire Bolnavi (U.I.B.) în Stări grave
„critice", din Climei şi Spitale de Pediatrie. Unităţi Specializate de
Asistenţă şi Terapie Intensivă. Dotare şi Organizare..................................
54

Triajul bolnavilor îii pentru a fi adoptat de

funcţie de gravitate.....................................................................................
toate ţările).................................................................................................. 59
54
2.4. Aspecte de
Activitatea
Ansamblu ale Asistenţei
Asistentului, Asistentei,
Medicale de Urgenţă în
Nursei în U.I.B. în Stări caz de Dezastre
grave ...........................................................................................................................................................
"critice"...;..................................................................................................
............ 60
54
Algoritmul Asistenfei Secţiunea 3
de Urgenţă la Copil STOPUL CARDIQ-
(sinteză)......................................................................................................
RESPIRATOR.................................................................................................
58 65
2.3. Sistem de RESUSCITAREA
pregătire a personalului CARDÎO-RESPIRATORIE.............................................................................
medical şi non-medical 68
în Asistarea şi îngrijirea MIC DICŢIONAR
EXPLICATIV..................................................................................................
de Urgenţă pentru
78
Adulţi şi Copii (Sistem
recomandat de O.M.S.
CAPITOLUL II
4
TEHNICI, METODE, c.
PROCEDURI ÎN
ASISTENŢA ŞI TERAPIA Cricotirotomia.................................:'
DE URGENŢĂ A . ..................................................102
COPILULUI................................................ 3. Tehnica Ventilaţiei
81
Artificiale în
Secţiunea 1 Urgenţe
TEHNICI, METODE, Respiratorii şi .
PROCEDURI ÎN Cardio-respiratorii
ASISTENŢA la Copil................................................................................................. 102
RESPIRATORIE: 3. Oxigenoterapia (02-
CUNOAŞTEREA ESTE terapia)....................................................................................................... 112
OBLIGATORIE...............................................................................................
4. Kineziterapia
Respiratorie (K.R.).....................................................................................
1.Eliberarea Căilor
120
Aeriene Superioare
4. Unele precizări la
C.A.S.........................................................................................................
83 Tehnici, Manevre,
Restabilirea Proceduri pentru
Permeabilităţii Căilor susţinerea
Aeriene Respiratorii funcţionalităţii
Superioare..................................................................................................
Aparatului
83 respirator.
Permeabilizarea Căilor Implicarea
Aeriene Inferioare obligatorie a
(C.R.I.)........................................................................................................
Cadrelor Medii -
89 Asistent, Asistentă,
a. Intubaţia Nursă în efectuarea
Endo-Traheală acestor proceduri
(I.E.T.) 125
89
6
b.
TEHNICI, METODE,
Traheostomia PROCEDURI PENTRU
97 SUSŢINEREA
FUNCŢIONALITĂŢII
CARDIO-
5
CIRCULATORIE.............................................................................................ia
129 Perfuz
' A. Masajul Cardiac iilor
Extern (M.C.E.)...............................................................................................
endo-
129 venoa
B. Defîbrilarea, Şocul se...................................................................................
Electric Extern (D.F.B., 148
Ş.E.E.) B.
137
C. Pulsoximetria Prelevări
140 capilare...................................................................................
D. Monitorizarea 156
Respiratorie şi C.
Hemodinamică
141 Canulaţia
MIC DICŢIONAR intra-osoasă............................................................................
EXPLICATIV.*................................................................................................
158
142
D.
Secţiunea 3
Abordarea
ALTE TEHNICI.
vaselor
METODE, PROCEDURI
ÎN ASISTENŢA ŞI arteriale.................................................................................
TERAPIA DE URGENŢĂ 160
2. Aspiraţia
A COPILULUI..................................................................................................
147 Digestivă..............................................................................................
1. Accesul Vascular la 161
Copil 147 3. Evacuarea
A. Conţinutul Gastric
(Lavajul Gastric)..................................................................................
Abor
darea 162
vascu 4. Puncţia
lară Lombară (P.L.)....................................................................................
venoa
166
să;
Meto 5. Tehnici
dolog Nutriţionale
6
 Moderne la Copil PARTE INTRODUCTIVĂ..............................................................................
196
169
Departamentul, Serviciul de
Nutriţia Parenteral Totală
Urgenţă şi Terapie Intensivă
(N.P.T.)....................................................................
169' a Nou-
născutului, din Clinici
Universitare, Spitale
Secţiunea 4
Judeţene, Maternităţi.
TEHNICI MODERNE DE
Dotare, Organizare............................................................................................ 196
INVESTIGAŢIE LA
COPIL...............................................................................................................
175 Secţiunea 2
A. Ecografla TEHNICI, METODE,
175 PROCEDURI SPECIALE
B. Computer- APLICATE ÎN NEO-
Tomografla (C.T.) NATOLOGIE, ÎN
178 ASISTENŢA ŞI TERAPIA
DE URGENŢĂ... 200
C. Rezonanţa
Magnetică
Nucleară (R.M.N.) Secţiunea 3
180 RESUSCITAREA KEO-
D. Scintigrafîa NATALĂ (R.N.N.).......................................................................................... 221
182
Secţiunea 4
Secţiunea 5 NOU-NĂSCUTUL CU
SISTEMUL MARE RISC VITAL........................................................................................ 235
INTERNAŢIONAL DE MIC DICŢIONAR
7
EXPLICAŢIA .................................................................................................
UNITĂŢI.......................................................................................................... 252
183
DEFINIREA UNOR Secţiunea 5
PATOLOGIA
TERMENI......................................................................................................... DE
190 URGENŢĂ NEO-
NATALĂ.............................................................................,............................
255
CAPITOLUL III MIC DICŢIONAR
URGENŢE ÎN NEO- EXPLICATIV.................................................................................................. 326
NATOLOGIE....................................................................................................
1
95
Secţiunea 1

7
C u

A n

P e

I a

O 1
URGENŢE ÎN
L PATOLOGIA
APARATULUI
U RESPIRATOR LA
COPIL...'........................................................................................................... 331
L
1. Particularităţi
anatomo-
fiziologice şi date
de Semiologie ale
I Aparatului
Respirator............................................................................................ 331
V Tehnici radiologice în
Urgenţe respiratorii.....................................................................................
331
2. Edemul Pulmonar
S
Acut la Copil (E.P.A.)...............................................................................
e 340
3. Bolile Acute
c Laringo-traheale cu
caracter de urgenţă.....................................................................................
ţ
343
i

8
 4. Hemoptizia URGENŢE ALE
APARATULUI CARDIO-
(Hemoragia
VASCULAR....................................................................................................
Pulmonară- H.P.) 382
351 1. Evaluarea
5. Aspiraţia de Corpi Performanţei
Străini în Căile Cardio-vasculare.
Respiratorii la Copil Date sumare de
353 Semiologie ale
6. Accidente prin Aparatului Cardio-
Inhalatie în Căile vascular................................................................................................
382
Respiratorii şi
Metode modeme de
Plămâni la Copil
Investigaţie în
358
Cardiologie la Copil...................................................................................
7. Starea de Rău 386
Astmatic (S.R.A.)
2. Insuficienţa
360 Cardiacă Acută (I.C.A.).............................................................................
8. Pneumotorax, 390
Pneumomediastin 2. Tulburări de Ritm
(P.T., P.M.) 365 Cardiac la Copil
(Disritmii), cu
9. Apneea la Sugar şi
Caracter de
Copil mic (A.L.T.E., Urgenţă..:.............................................................................................
S.H.P.) 369 395
8 3. Boala Hipertensivă
10. Insuficienţa Majoră la Copil.
Respiratorie Acută Criza Hipertensivă
(I.R.A.) (C.-H.).
372 Encefalopatia
11. Sindromul Morţii Hipertensivă (E.H.).............................................................................
Subite a Sugarului 401
(S.M.S.S.)
377
3. Criza Hipoxică din
Cardiopatiile
Congenitale Cianogene...............................................................................
Secţiunea 2 405

9
 4. Şocul la Copil 2. Sindromul de
(Insuficienţa Deshidratare Acută
Cardio-circulatorie Severă la Sugar şi
Acută Periferică) Copil (>10%)
406 (S.D.A.)...............................................................................................
5. Recunoaşterea 439
Insuficienţei 3. Gastro-enterocolita
Respiratorii Acute Acută Gravă cu S.D.A.
şi a Şocului la
> 10%....,....................................................................................................
Copil...................................\
452
............................................
............................................417 4. Insuficienţa
Hepatică Acută Gravă
4. Şocul Anafilactic
419 la Copil (I.H.A.).........................................................................................
9. Sincopa şi 457
Lipotimia la Copil 5. Sindromul Reye...................................................................................
422
463
MIC DICŢIONAR
6. Toxiinfecţiiîe
EXPLICATIV..................................................................................................
428 Alimentare Acute la
Copil (T.I.A.)..............................................................................................
Secţiunea 3
URGENŢE ALE 467
MIC DICŢIONAR
APARATULUI DIGESTIV.............................................................................
431 EXPLICATIV..................................................................................................
1. Durerile 470
Abdominale Acute ale
Copilului(D.A.A.)
BIBLIOGRAFIE.............................................................................................
431
473

CUVÂNT ÎNAINTE

10
 Lucrarea „ URGENŢE ÎN PATOLOGIA COPILULUI -CURS
PRACTIC PENTRU ASISTENŢI ASISTENTE, NURSE"
(Volumul!) îşi propune a fi un îndreptar util în activitatea complexă şi de
mare responsabilitate la orice nivel al Asistenţei şi Terapiei Intensive la copil.
Până în prezent, lucrări de acest gen au fost adresate aproape în
exclusivitate medicilor şi, deşi subiecte ce tratau patologia de urgenţă a
copilului au apărut în diferite periodice (exemplu „NURSING", revistă editată
de Asociaţia de Nursing din România), acest volum I (şi sperăm că va fi urmat
de Volumul H) ne permitem a-1 aprecia ca o prioritate (o premieră) în
domeniu.
O pregătire temeinică şi mai ales practică în „Urgenţe" a asistenţilor,
asistentelor, nurselor nu poate fi decât în interesul copiilor de toate vârstele.
Copilul nu este „un adult în miniatură", cum uneori cu totul eronat este
considerat; comparativ cu acesta din urmă, el este o fiinţă umană mai
delicată, mai fragilă, mai vulnerabilă, iar ca o primă particularitate, este
faptul că parcurge o perioadă marcată de fenomenul creşterii, dezvoltării,
maturizăm şi, în funcţie de vârstă, el este lipsit total sau parţial de mijloace de
apărare împotriva unor factori nefavorabili sau nocivi din mediul ambiant.
Pentru motivele enumerate, copilul necesită în permanenţă un sprijin
şi o protecţie din partea adultului, ca părinte, educator sau (mai ales) cadru
medical.
Cazurile de urgenţe înregistrate în cursul anilor în ţara noastră au
demonstrat faptul că multe vieţi de copii ar fi fost salvate, dacă (mai mulţi)
medici, asistenţi, asistente, nurse, personal non-medical, ce poate â implicat în
aceste cazuri, ar fi fost pregătiţi mai aprofundat în Asistenţa şi Terapia
Intensivă a Copilului, după modelul multor state din Occident şi de peste
Ocean (model recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii spre a fi
generalizat).

Reforma în pe Asistenţa de Urgenţă

sănătate a pus în ultimii a adultului şi copilului.
ani şi continuă să pună Tot mai multe instituţii
tot mai insistent accentul

11
sunt înfiinţate sau Având avantajul
reprofilate în acest scop. precocităţii, aceste
S-a afirmat pe intervenţii sunt deosebit
bună dreptate că, în cazul de utile pentru evoluţia
copilului, pierderea vieţii ulterioară a cazului (de
este dublată şi de urgenţă) prezentat.
pierderea multor ani din O menţiune
viaţă (dacă ne-am referi specială trebuie
numai la un nivel modest acordată gradului înalt
al „speranţei de viaţa" de responsabilitate
cum este în România). pentru cei (cele) care în
Particidarităţile mod deliberat au optat
anatomo-fiziologice şi pentru această
fiziopatologice ale specialitate, care pe de o
copilului (care vor fi parte le poate oferi mari
prezentate în aproape satisfacţii, dar, în
fiecare capitol, la schimb, le impune
început) impun o permanent „să stea de
pregătire specifică veghe pe frontul vieţii",
adresată acestuia. Copiii adesea în luptă cu
nu vor putea fi asistaţi, în minutele sau chiar
general, şi, în cazuri de secundele.
urgenţă, în special, 'Se estimează că
numai în mod aproximativ 10% din
excepţional în unităţi solicitările de Asistenţă
medicale destinate şi-Terapie la copil au
adulţilor. caracter de urgenţă
în frecvente cazuri, (procentul fiind în
în cadrul spitalicesc sau, general superior celui de
mai ales, înafara la adult) şi în acest sens
acestuia, primii care se pregătirea în domeniu
confruntă cu prezentarea poate fi. practic utilă
unui caz în „stare critică" oricărui cadru medical
sunt asistentul, asistenta, sau mediu din ramura
nursa care trebuie să pediatrică.
intervină rapid, până la Pe fondul unei vaste
venirea medicului, sau patologii, aproape
chiar în absenţa acestuia. diferenţiată pentru
12
fiecare grupă de vârstă CAPITOLUL I
(nou-născut, sugar, copil Secţiunea 1 cuprinde
mic, preşcolar, şcolar, „Partea introductivă",
adolescent) ce poate (conceptul de Urgenţă în
oricând să ia forme Patologia Copilului,
severe, „critice" care îi Relaţii Urgenţă cadru
pot pune viaţa în pericol, mediu de pediatrie),
copilul este expus la nivele de îngrijiri şi
nenumărate şi Tratament în Urgenţe de
imprevizibile agresiuni Pediatrie), Asistenţa
din mediul în care Vitală Pediatrică de
trăieşte, se dezvoltă şi se Bază şi Avansată,
maturizează. Urgenţe majore în
Nivelul la care a Pediatrie, Evaluarea
ajuns tehnologia funcţiilor vitale, Stări
modernă, acum la patologice de gravitate
începutul Mileniului III, deosebită.
amplifică şi mai mult La Secţiunea 2
riscul apariţiei unor sunt prezentate aspecte
evenimente accidentale- organizatorice ale
ce pot fi dramatice, cu Asistenţei şi Terapiei de
consecinţe dintre cele Urgenţă, la nivel primar,
mai grave. Am acordat teritorial, în ambulator,
prioritate Urgenţelor precum şi
Majore ce se încadrează intraspitalicesc în
în categoria 0. Unităţi de îngrijire
în „Cuprinsul" Bolnavi (U.I.B.) în Stări
volumului sunt Critice din Spitalele de
prezentate în ordinea Pediatrie şi Unităţi
numerică patru Capitole Specializate de Asistenţă
(şi sub-capitole - şi Terapie Intensivă,
„Secţiuni") precedate de Intervenpli în caz de
„Nursingul şi Etica ": dezastre.
Asistenta de Pediatrie, In toate aceste
Nursa - dăruire şi Secţiuni s-a pus accentul
responsabilitate" şi de pe activitatea
un „ Scurt istoric ". Asistentului, Asistentei,
Nursei, ca pregătire
13
teoretică şi practică în tabele menite să sprijine
cazuri Urgenţă şi orientarea Asistenţei şi
Patologia Copilului. Terapiei celei mai
Secţiunea 3: adecvate în cazuri grave
Stopul Carâio- la copil.
Respirator şi Tot pentru
Resuscitarea Cardio- orientarea şi înţelegerea
Respiratorie. textelor, unora li s-au
CAPITOLUL adăugat tabele cu
II: Tehnici, Metode, definiţii ale unor termeni
Proceduri în Asistenţa existenţi în prezent în
de urgenţă a Copilului, Lexicul general medical
cărora le-am acordat un şi special pediatric.
spaţiu mai larg, lucrarea Considerăm că
fiind dedicată prioritar alături de pregătirea
celor ce pun în practică viitoarelor cadre din
aceste tehnici. Asistenţa Copilului,
volumul va putea oferi
CAPITOLUL
un ajutor teoretic şi
IU: Urgenţe în
practic cadrelor care
Neonatologie,
activează efectiv la toate
cuprinzând sintetic atât
„eşaloanele" Asistenţei
aspecte organizatorice,
Copilului bolnav grav,
tehnice, teoretice şi
precum şi medicilor de
practice în abordarea
familie şi medicilor
acestor specialităţi din
rezidenţi şi studenţilor.
Patologia Copilului,
Ne exprimăm
privind rolul_ cadrului
speranţa că lucrarea va
mediu neo-natolog.
fi constatată cu interes
CAPITOLUL şi, având în vedere
IV: Urgenţe în ~ faptul că este „o
Patologia Aparatului premieră" în literatura
Respirator, Aparat dedicată Asistenţei
Cardio-Vascular, Aparat Medicale de Urgenţă,
Digestiv, Selecţie, mari am fi recunoscători
urgenţe. pentru orice sugestie
Volumul este venită din partea
documentat cu figuri şi specialiştilor din
14
domeniu, pentru o Nevoile sociale sunt
cuprindere cât mai criteriul pentru existenţa
completă a tuturor profesiunilor; profesia
aspectelor de ordin nurselor este centrată pe
teoretic sau pragmatic a rezolvarea nevoilor de
Urgenţelor din sănătate ale semenilor lor
Patologia Copilului. şi a îngrijirii acestora, fie
în situaţii „critice", fie în
caz de boli cu evoluţie
AUTORII prelungită, când bolnavii
vor fi urmăriţi şi asistaţi
până la sfârşitul vieţii.
In acelaşi timp,
„Nursingul" tratează cele
mai personale şi intime
aspecte ale vieţilor
umane; la început, cei ce
Nursingul este o aveau aceste abilităţi s-
profesie creată de au numit vindecători
societate, pentru a fi (unii educatori) şi, în
observate şi satisfăcute sfârşit, nurse.
nevoile de sănătate ale Faptul că presupune
membrilor ei; este, de mtimitate,determină
asemenea, profesia care încrederea în relaţiile
se ocupă de probleme şi nursă-pacient sau
situaţii care implică aparţinători şi, în acest
elemente etice sau fel, aceştia din urmă
morale, acestea din urmă devin participanţi la
fiind într-o continuă luarea deciziilor etice.
schimbare. Istoria, credinţele
Nursele trebuie să spirituale, normele
fie capabile să culturale şi factorii
recunoască aceste situaţii politici au influenţat
cu implicaţii morale şi să evoluţia schimbărilor în
ia decizii coerente şi nursing; acesta se află
logice, bazate pe astăzi la răscruce, liber
respectivele principii de multe restricţii ale
etice. trecutului şi, deşi încă nu
15
este pe deplin pediatrică curentă sau de
recunoscut, poate deveni Urgenţă.
în viitor puternic, Asistenta de
autoritar, autonom. pediatrie, nursa trebuie
Copilul este o fiinţă să preia copilul cu mult
pură şi inocentă, un dar tact, să dovedească a fi
de la divinitate şi prin apropiată şi afectuoasă
toate eforturile trebuie să faţă de el.
i se ofere sănătate şi In cazuri foarte
bucuria de a trăi. grave, trebuie să
Pentru o dezvoltare acţioneze rapid şi
totală şi armonioasă a hotărât; de rapiditatea şi
personalităţii sale, precizia intervenţiei ei
copilul trebuie să crească depinde viaţa unei fiinţe
într-un mediu sigur, într- umane; alături de aceasta
o atmosferă de calm şi sunt aparţinătorii care,
înţelegere, în cadrul adesea, speriaţi şi
familiei, sub neştiutori, îşi pun toată
supravegherea medicului speranţa în
de specialitate, a profesionalismul şi
asistentei sau nursei. conştiinciozitatea
Din păcate, asistentei de pediatrie
condiţiile sociale ale sau nursei.
unor categorii de Internarea în spital a
populaţie sunt tot mai copilului, într-un mediu
grele, familiile fiind necunoscut, creează o
obligate să întâmpine tot breşă, „un hiatus" între
felul de dificultăţi, acesta şi universul vieţii
situaţii care în mare dobândit de-a lungul
măsură au drept lunilor şi anilor anteriori,
consecinţe ruperea la care se adaugă suita de
echilibrului în intervenţii în scop
dezvoltarea copilului, cu explorator sau terapeutic.
apariţia de afecţiuni mai Toate acestea produc
mult sau mai puţin grave, nelinişte, teamă,
ce vor necesita internare anxietate (ultimele la
în Secţii de asistenţă copiii mari).

16
 Ideal ar fi, îndeosebi
la sugar .şi copil mic, ca
aceştia să fie internaţi cu
mamele, dar nu este
posibil întotdeauna şi
atunci mama este
obligată să-1
încredinţeze în braţele
unei asistente cu multă
durere în suflet.
Prin
comportamentul său
exemplar, asistenta
trebuie să liniştească şi
să convingă mama că şi-
a dat copilul pe mâini
bune. că singurul scop al
întregului colectiv de
profesionişti este acela
de a curma suferinţa, de
a-1 reda familiei într-o
stare bună de sănătate.
Trebuie să ţină
permanent legătura cu
părinţii, să-i informeze,
să-i atragă pentru a face
şi aceştia parte din
echipa de îngrijire a
copilului.
O prezentare
succintă a momentelor
istorice, în succesiunea
lor, care au dus la
conturarea şi formarea
unei ramuri a Medicinii
relativ tinere, dar de
importanţă majoră, ar
putea ajuta la
cunoaşterea mai
aprofundată a acestei
discipline.
Medicina de
Urgenţă, Medicina şi
Terapia-Intensivă pentru
Adulţi şi Copil s-a
constituit pe baza unor
sub-specialităţi ce o
compun şi în prezent:
Terapia Durerii,
Analgezia, Anestezia,
Terapia de Urgenţă.
Din necesitatea
obiectivă a supravieţuirii
şi a combaterii durerii,
încă din antichitate s-au
folosit unele mijloace
primitive, utilizându-se
extracte de plante,
desigur pe baze empirice,
dar şi cu un început de
elemente ştiinţifice
datorate „Părintelui
Medicinii Raţionale" şi
urmaşilor săi.
Trebuie
evidenţiat că în a doua
jumătate a secolului XX
a fost reactualizată o
ingenioasă metodă
17
empirică folosită de Urgenţă şi a Terapiei
moaşele din vremuri Intensive se delimitează
străvechi în Apneea trei etape relativ
Nou-născutului, aceea a distincte şi anume:
Insuflării directe. perioada empirică,
Acest procedeu a perioada ştiinţifică şi
înlocuit cu câteva decenii cea modernă.
în urmă metodele Anul 1846, când
ineficiente de Respiraţie pentru prima dată s-a
artificială indirectă reuşit în S.U.A. o
(SCHAFFER Anestezie pe baze
-SILVESTER), fiind un ştiinţifice, a fost
imens progres ce a dus la considerat un moment de
salvarea a milioane de referinţă, ce a marcat
vieţi în toată lumea. sfârşitul etapei empirice
Cu dezvoltarea şi începutul celei
Chirurgiei în a doua următoare, ştiinţifice.
jumătate a Mileniului H, Prima anestezie
se descoperă mijloace" generală cu eter a fost
chimice eficiente pentru aplicată în S.U.A. în luna
obţinerea Anesteziei şi octombrie 1846 de către
încep a se stadia unele dentistul MORTON.
stări grave, de limită Aceasta a permis
între viaţă şi moarte. Se efectuarea unei
intuieşte noţiunea de intervenţii chirurgicale
„Şoc", apar idei de majore: extirparea unei
încadrare nosologică a tumori de la nivelul
acestuia, se încearcă cu ramurii ascendente a
mijloace rudimentare mandibulei.
(mai frecvent fără succes In domeniul
şi deseori cu accidente Anesteziei generale şi
grave), fntubaţia locale sunt de subliniat
Traheală, Respiraţia priorităţile şi contribuţia
Artificială, Transfuzia de şcolii romineşti de
sânge de la animal la om chirurgie din secolul
etc. alXIX-lea.
Teoretic, în Astfel, la mai
Istoria Medicinii de puţin de şase luni de la
18
aplicarea metodei epidemii şi, mai ales, în
menţionate, în martie numeroasele războaie,
1847, aceasta a fost care au culminat cu cele
introdusă în spitale sau două conflagraţii
secţii de chirurgie de la mondiale.
Timişoara (Dr. Kraft, un Exemple demne
vestit chirurg), Braşov, de reţinut, de abnegaţie
Cluj şi Bucureşti (la şi dăruire, din acele
Spitalul „Colţea"). vremuri sunt date de
Spre sfârşitul Asistenta Medicală
secolului al XDC-lea, FLORENCE
renumiţi chirurgi ca GH. NIGHTINGALE, în
ASSACHI, C. D. îngrijirea răniţilor şi
SEVEREANU au o bolnavilor în timpul
importantă contribuţie la Războiului Crimeei
dezvoltarea şi (1853-1856).
perfecţionarea anesteziei Pentru Istoria
generale în România. Medicinii şi a celei de
N. TURNESCU Urgenţă româneşti,
aplică prima dată în ţară trebuie amintit Războiul
Anestezia cu cloroform, de Independenţă (1877-
iar TH JONES CU, cel 1878).
care a fost fondatorul Activitatea de
chirurgiei moderne, Asistenţă acordată de
introduce „rahianestezia medicii şi cadrele medii
înaltă", aceasta fiind în Ambulanţe şi Spitale
cunoscută mai târziu pe de campanie, sub
plan mondial ca „metoda conducerea Doctorului
românească". CAROL DAVELA, a
Din a doua fost admirată de medicii
jumătate a secolului XIX din întreaga Europă şi
şi deceniile următorului elogiată de Principele
secol, Terapia Intensivă României şi Ţarul
cu mijloace tot mai Rusiei.
performante a jucat un Momente
rol deosebit în salvarea importante din ultimii
de vieţi omeneşti, în 150 de ani de Istorie a
calamităţile naturale, în Medicinii Intensive
19
naţionale şi
internaţionale, au
reprezentat fiecare un
remarcabil progres.
In ordine
cronologică pot fi citate:
Utilizarea Seringii
(1852-1854), Intubaţia
Oro-Traheală (în
aceeaşi,perioadă),
introdusă ca o mare
necesitate în cazurile de
Crup difteric; Asepsia şi
Antisepsia se începe a fi
aplicate după marile
descoperiri în domeniul
bacteriologiei(LOUÎS
PASTEUR). în Chirurgie
se începe a se opera cu
mănuşi; se foloseşte, tot
din ultimele decenii ale
secolului al XIX-lea şi
începutul celui următor,
Masca pentru Ventilaţie;
se descoperă de către
ROENTGEN Razele X;
în anul 1900 savantul
american de origine
austriacă K.
LANDSTEINER face
cunoscute cele patru
grupe sanguine, iar după
patru decenii acelaşi
savant, factorul Rh, fapte
ce permit aplicarea
metodei de transfuzie
sanguină şi apoi
ExanguinotranstLiziei pe
baze riguros ştiinţifice.
Din anul 1901 se
începe a se aplica
Masajul Cardiac Extern,
iar din 1910 pe baze
ştiinţifice Intubaţia
Endo-Traheală; din 1933
se introduce Perfuzia
întra-venoasă, la început
cu Ser fiziologic, apoi cu
soluţii macromoleculare,
înlocuitori artificiali
plasmatic!, iar în prezent
soluţii complexe
cristaloide.
Descoperirea
primului Antibiotic,
Penicilina, de către A.
FLEMING, bacteriolog
englez, în anul 1929 şi
punerea acesteia în
practică după un deceniu
de compatriotul său,
savantul E. B. CHAIN şi
de către australianul H.
W. FLOREY (toţi
laureaţi ai Premiului
Nobel) au însemnat un
imens progres în
arsenalul terapeutic,
inclusiv al celui de
Urgenţă. .
După aproape
un secol de la începutul
etapei ştiinţifice, din
anul 1942, considerat an
de referinţă, se trece la
20
ultima Etapă, a celei bazele specialităţii A.T.I.
Moderne. în România.
Practica ' în anul 1973 se
Medicinii de Urgenţă, ca înfiinţează „Societatea
specialitate separată sau Română de Anestezie şi
completând aproape Terapie Intensivă",
toate domeniile, inclusiv moment după care,
Pediatria, se dezvoltă şi disciplina este predată la
se perfecţionează într-un cursuri universitare şi
ritm nemaiîntâlnit, atât postuniversitare.
pe plan mondial, cât şi
naţional.
Un rol însemnat,
în ultimii ani, îl are
Şcoala anglo-saxonă de
Medicină de Urgenţă în
aplicarea şi
standardizarea unor
metode modeme de
intervenţii, metode pe
care O.M.S. le-a
recomandat să devină
universale.
La noi în ţară,
epoca ştiinţifică şi cea
modernă atât în
domeniul medico-
chirurgical, cât şi al celui
de Urgenţă a fost
promovată de distinşi
clinicieni şi oameni de
catedră, unii elevi ai
„Şcolii Naţionale de
Chirurgie" înfiinţată de
Doctorul CAROL
DAVTLA şi urmaşii
acestora, punându-se

21
 In paralel cu practicarea Asistenţei de Urgenţă în clinici şi spitale, A.V. Alură ventriculară
inclusiv în cele de Pediatrie şi Chirurgie Infantilă, apar Servicii Speciale cu A.V.P.A. Asistentă Vitală Pediatrică Avansată
acest profil în care, alături de medici, activează şi cadre medii asistenţi, A.V.P.B. Asistentă Vitală Pediatrică de Bază
asistente nurse pregătite în Şcoli Postliceale, Colegii Sanitare de Stat şi
B.A.V. Bloc Atrio-ventricular
Private.
B B.C.F. Bătăi Cardiace Fetale
Literatura medicală în domeniul Pediatriei şi Chirurgiei Infantile a
fost îmbogăţită cu numeroase lucrări pentru pregătirea în Asistenţă şi Terapie B.D. Bilirubină directă
Intensivă a medicilor şi viitorilor medici. B.I. Bihrubină indirectă
De la primul Tratat în două volume „Urgenţele în Pediatrie", apărut B.M.H. Boala Membranelor Hialine
cu aproape cinci decenii în urmă, s-a editat în acest domeniu un număr Bradi Prefix ce semnifică „încet", „rar"
important de lucrări prestigioase, hi aproape toate Centrele Universitare din
B.R.D. Bloc Ramură Dreaptă
ţară, aducând fiecare o valoroasă contribuţie la pregătirea şi perfecţionarea
specialiştilor din domeniul ce reprezintă „Urgenţe în Patologia Copilului",
precum şi întregului corp medical din Asistenţa acestuia.
ABREVIERI1

A A, B, C, AIRWAY, BREATHING, CmCULATION

AC Anticorp
A.D. Aspiraţie Digestivă
Adm. Administrat
Ag Antigen
Aut. Anterior
Aprox. Aproximativ
As. Fed. Asistent, Asistenta Pediatrie
A.T.I Asistentă, Terapie Intensivă

20 22
 B.R-S. Bloc Ramură Stângă
C °C Celsius (Grade de temperatură Celsius)
Ca^ (Cas+) Simbolul elementului chimic Calciu
Ca02 Conţinut în 02 a Sângelui arterial
C.A.R.I. Căi Aeriene Respiratorii Inferioare
C.A.R-S. Căi Aeriene Respiratorii Superioare
C.G.S. Control Gaze Sanguine
C.H.E.M. Concentraţie Eritrocitară Medie
CI. Contraindicat
C.I.D. (C.I.V.D.) Coaeulare Intra-Vasculară Diseminată
Conc. Concentraţie
CO Monoxid de Carbon
C02 Dioxid de Carbon
C.R.I. Căi Respiratorii Inferioare
C.R. Cardio-respirator
C.R.P. C Reactive Protein (Proteina C. Reactivă)

Unele abrevieri sunt prezentate şi în text.

20 23
 C.R.S. Cai Respiratorii Superioare
C.S. Corp Străin
CX Computerized Tomography (Tomografie
Computerizată)
c.v. Capacitate Vitală
D D.B.; D.C. Debit Bătaie; Debit Cardiac
D.F.B. Defibrilare
D.R.N.N. Detresă Respiratorie Neo-natală
D.S.A; D.S.V. Defect Septal Atrial: Defect Septal Ventricular
DZ Diabet zaharat
E E.CA. Edem Cerebral Acut
E.C.G. Electrocardiografie
E.C.O. Ecografie
E.E.G. Electroencefalografie
EXI.S.A. Emzyme Linked Itamunoabsorbent Assay (test
enzimatic pentru detectare Anticorpi - ex. SIDA)
ENDO. Prefix ce semnifică intern („înăuntru")
E.P.A. Edem Pulmonar Acut
E.S.T. Exsartguiaotransfuzie
E.T. Endo-traheal
Ex. Exemplu
EXO. Prefix ce semnifică „extern", înafară
F °F Fahrenheit (grade de temperatură exprimate în °F)
F.A. Fontanela Anterioară
F.C. Frecvenţă Cardiacă
Fi02 Fracţiune de O3 inspirat
F.O, Fund de ochi (în funcţie de context, poate fi şi Foaie de
Observaţie)
FRC. Factor de Risc
F.V. Fibrilaţie Ventriculară
G G GAUGE (Ib.engl.) Măsură, Apreciere, Mijloc de
estimare
GA.B.A. Acidul Gemă Acido-Butiric
G.I. Gastrointestinal
G.N. Greutate la Naştere

22 24
2. SI, - Sistem International (măsuri)
 Hg Simbolul elementului chimic Mercur mm Milimetru (Unitate de lungime în SI.) : =l(Pmetni=
H.I.V. Human Inrono-Deficiency Virus (Virusul 107A°
mg Miligram (Unitate de Greutate în SI.) ' = 10"3gram
Imunodeficientei Umane)
mcg (ug) Microgram (Unitate de Greutate în SI.) ' = 10** gram=
HIPER Prefix cu semnificaţia de depăşind anumite limite/„în ug
plus" M.M.H. : Maladia Membranelor Hialine
HTPO Prefix cu semnificaţia de: sub anirmite limite/„în minus"
mmol Milimol (S.L). Unitate chimică de masă
HS.H. Hîdrocortizon Hernisuccmat moleculară
H.T-A, Hipertensiune Arterială mOsrn Miliosmol (S.L). Unitate chimică de substanţă
h.TA. Hipotensiune Arterială mol MOL (SI.). Unitate chimică de subsfanţă
I I.C.C. Insuficientă Cardiacă Congestivă M.S.O.F. Multiple System Organ Failure (Sindromul
IgA,G, M,D,E Imimoglobulina A; G; M; D; E Insuficienţei Multiple de Organ)
IM (i.m.) Intra-muscular M.S.S. Moartea Subită a Sugarului

INF Inferior N Na+ Simbolul elementului chimic Natriu (Sodiu)

IO. Intra-Osos N.B. Nota Bene = (L.lat) „Notează bine" = Informaţie

LILA. Insnficientă Respiratorie Acută suplimentară la text

LV. Intravenos N.P.T. Nutriţie Parenterală Totală = T.P.N. (Total

Parenteral Nutrition)
I.V.D.; I.V.L. Intravenos Direct; Intravenos Lent
02 O** Simbolul elementului chimic Oxigen
J J Joule (Unitate de măsură a caloriei)
K K+ Simbolul elementului chimic Potasiu (Kalru) (bivalent)
Kcal. Kilocalorie
Osm sau OsM Osmol (S.L) = Unitate fizică de Presiune Osmotică
Kgc. Kilograme orp
P PA. Prim Ajutor (First Aid) (Expresie în general depăşită)
Kilo. (IO3) Unitate de -măsură (SI.) " = 2,22 Pounds (Anglia) PaC02 Presiune Parţială a CO2 în sânge arterial (în mmHg)
L L Litru (SI.). Se scrie ,JL" (litera mică se confundă cu cifra P.C.R. Poîimerase Chain Reacrio (Reacţia Lanţului
1)
L.A. : Lichid Amniotic Poliruerazic)

: Limba engleză, franceză, greacă, latină PaO, Presiune Parţială a 02 Arterial (la mmHg)
Uengl); (franc);
(grec.), (lat.) P.E.E.P. Positive end Expiratory Presure (Presiune Pozitivă
L.C.R. : Lichid Cefalo-Rahidian Expiratorie Terminală)
L.E.C.; L.I.C. : Lichid Extracelular; Lichid Intracelular P.E.V. Perfuzie Endovenbasă
L.G. : Lavaj Gastric P.E.V.C. Perfuzie Endovenoasă Continuă (> 3 h)
L.M. : Lichid Meconial pH Logaritm negativ al Concentraţiei H+ în Sânge
M m Metru (Unitate de lungime în SI.) = 10,o(A°) = ' PL Punctie Lombară
Angstrom ( U M . în microfizică)
P.L.S. Pulsoximetrie
M.C.C. ; Malformaţie Congenitală de Cord
P.O. Per Os (pe cale bucală)
M.C.E. : Masaj Cardiac Extern
P.O.F. Pipa Oro-Faririgiană

22 25
 P.P. Presiune Parţială (Ex: PP 02 = 21%, în aer) accelerat"
P.V.C. Presiune Venoasă Centrală T.A.S. Tensiune Arterială Sistolică

R Rad. TB.C. Tuberculoză

R(adition) aţbsorbtion) d(osage). Dozarea
radiaţiei absorbite (U.M. pentru radiaţii) T.C. Timp de Coagulare
R.C. Ritm Cardiac
T.C.C. Traumatism Cranio-Cerebral
R.C.P.; Resuscitare Cardio-Pulmonară; Resuscitare
T.P. Timp de Prorrombină
R.C.R. Cardio-Respiratorie
T.P.A. Tahicardie Paroxistică Atrială
R.C.T. Raport Cardio-Toracic
T.P.S.V. Tahicardie Paroxistică Supraventriculară
R.M.N. Rezonanţă Magnetică Nucleară (Magnetic Nuclear T.P.T. Timp Parţial de Pfotrombină
Resonance)
R.R. Ritm Respirator T.P.V. Tahicardie Paroxistică Ventriculară

Rxp. Radiografie pulmonară TRAT. Tratament

SŞ S.A.M.U. Serviciul de Asistentă Medicală de Urgentă T.R-C. Timp de Reacţie Capilară

SatO, Saturaţie arterială a 02 TRIM. Trimestru

T.S. Timp de Sângerare
s.c. subcutanat
T.S.V. Tahicardie Supraventriculară
S.C. Suprafaţă Cutanată
T.RC. Timp de Reumplere Capilară
S.C.R. Stop Cardio-RespiratoT
TULB. Tulburări
S.D.A. Sindrom de Deshidratare Acută (5%-10% etc.)
U UI. Unităţi Internationale
S.D.R. Sindrom de Detresă Respiratorie
U.S. Ultrasunete
S.E.C.; S.I.C. Sector Extracelular; Sector Intracelular
V V. Vezi (A se vedea)
S.F. Ser Fiziologic
VJV. Ventilaţie Artificială
SFT Surfactant
VA.A. Ventilaţie Artificiala Asistată
S.LD.A. Sindrom Imuno-Deficienţei Imunitare Acute
(A.I.D.S.) (Acute Immimo-Defidency-Syndrorne) VA.C. Ventilaţie Artificială Controlată
S.N.C. Sindrom Nervos Central V.C. Volum Curent
S.N.D. Sindrom V.D. Ventricol Drept
SOL. Soluţie V.E.M. Volum Eritrocitar Mediu
S.TJ. Seviciu/Secţie de Terapie Intensivă V.E.M.S. Volum Expirator Maxim pe Secundă
SUP. Superior Volum Rezidual
Ş.E.E. Şoc Electric Extern Ventricol Stâng
v.s.
TT T° Temperatură V.SJEL Viteza de Sedimentare a Hematiilor
T.A. Tensiune Arterială V.S.R. Virus Sinciţial Respirator
TAD. Tensiune Arterială Diastolică SIMBOLURI
TAffl Prefix care introduce sensul de „mai rapid", „mai Normal, în limite normale

22 26
 < Egal, sau mai mic, mai puţin „STĂRI CRITICE", „STĂRI LIMITĂ" (TERMINALE). CUNOAŞTERE
> Egal, sau mai mare, mai mult ŞI INTERPRETARE CORECTĂ
î înalt, crescut

1 Mic, scăzut
<? Simbol Sex Masculin 1.1. C
5 Simbol Sex Feminin DE UR
UNITĂŢI DE PATOL
TIMP COPILU
S(ec.) Secundă
Min. Minut
H(h) Oră
D(d) Zi
U
Patologia
Săpt. Săptămână
este def
stare de
gravă,
adesea b
MOTO: „După părerea noastră, Pediatria este cea copil
mai frumoasă dintre ramurile Medicinii...
Caracterul de Urgenţă conferă acestei specialităţi
sănătate
medicale o extraordinară nota afectiva." purtător
Prof. Dr. A. D. Rusescu, Prof. Dr. V. A. Popescu în cronice
primul Tratat ui două volume apărut ui 1957 stare n
intitulat „URGENŢELE ÎN PEDIATRIE".
„critică",
afecta f
bază
organism
infantil
(respirato
1.1. CONCEPTUL DE URGENŢĂ ÎN PATOLOGIA COPILULUI. cardio-ci
RELAŢIA URGENŢĂ ÎN PATOLOGIE, CADRUL MEDIU DE ale S.N.C
PEDIATRIE.: ASISTENT, ASISTENTĂ, NURSĂ pune
1.2. NIVELE .DE ÎNGRIJIRI Şî TRATAMENT: ASISTENŢA VITALĂ pericol.
PEDIATRICĂ DE BAZĂ ŞI AVANSATĂ (A.V.P.B., A.V.P.A.)
1.3. URGENŢE MAJORE ÎN PEDIATRIE
1.4. EVALUAREA FUNCŢIILOR VITALE
1.5. STĂRI PATOLOGICE DE GRAVITATE DEOSEBITĂ LA
COPIL.

22 27
 Se estimează că până ani, să predomine „patologia manifestările obiective sau adresează, sau sunt îndrumate,
la 10% din prezentările la traumatică" cu sfera ei lărgită subiective pot să fie discrete, Unităţilor de Primire Urgenţe
consultaţii sau internări, la şi complexă, conformă cu inaparente şi numai în timp să (U.P.U.), iar în cazul
vârsta cuprinsă între 0-16 ani ( noua viziune asupra acestei devină alarmante. Asistenţei Vitale Avansate,' fie
cu variaţii regionale sau în importante părţi crin Patologia Recunoaşterea stării spre UNITĂŢI
funcţie de diferiţi factori) generală de Urgenţă a morbide cu caracter acut SPECIALIZATE de îngrijire
reprezintă Patologia ca copilului. trebuie să fie cât mai obiectivă; şi Tratament Intensiv, fie spre
Urgenţă. In ţările vestice, cu un se va proceda cu mult tact şi Departamente ale unor Spitale
La copil, cazurile standard de viaţă ridicat (şi competenţă pentru a evita de Copii, Clinici Universitare,
sunt, în general, mai probabil în viitor şi în ţara exagerări inutile sau care au în structura lor un
noastră), aşa-numita „boală subevaluări.
frecvente decât la număr de paturi destinate
adult. traumatică" este prima cauză Rolul urgenţelor.
de morbiditate şi mortalitate la Asistentului/Asistentei, Nursei
Fără a fi o delimitare în aceste situaţii,
ultima grupă de vârstă citată de Pediatrie implicaţi în
netă, pe diferite perioade de îndeosebi la primul nivel, atât
mai sus. rezolvarea cazurilor urgente
vârstă, între 0- 2 ani, după medicul, cât şi în lipsa lui,
Orice caz de Urgenţă ale copilului este deosebit de
Patologia de Urgenţă a Nou- asistentul, asistenta, nursa
la Copil necesită practic o important.
născutuîui, deţin o frecvenţă trebuie să treacă iară
asistenţă şi o rezolvare în frecvente cazuri
deosebită bolile acute ale întârziere, cu un scop bine
terapeutică prompte şi aceştia se confruntă primii cu
aparatului respirator, unele situaţii ce pot fi unele stabilit, la următoarele
având un mare grad de eficiente, la orice oră din zi şi operaţiuni:
din noapte, indiferent de locul dramatice, fie la locul
severitate, însoţite de producerii unui eveniment - să evalueze, aşa cum
Insuficienţă Acută unde a apărut, în mediul s-a menţionat, cazul
spitalicesc sau înafara accidental, la domiciliul
Respiratorie; acestea sunt pacientului, în „Ambulatoriu" de urgenţă a copilului
urmate de bolile digestive, acestuia; suferinţele acute, prezentat, să aprecieze
„stările critics" caracterizate (home therapy) sau la
însoţite adesea de Sindrom de „camera de gardă" obiectiv gravitatea
prin deosebita intensitate şi
Deshidratare Acută, sau alte (emergency room) a Unităţii acestuia;
severitate, cu consecinţe
boli acute care pot evolua de Primire a Urgenţelor. - să obţină de la anturaj
imprevizibile, impun o
nefavorabil până la Stop (dacă este cazul),
recunoaştere rapidă, o
Cardio-Respirator şi deces, în printr-o scurtă
intervenţie foarte corect
caz de intervenţii tardive sau aplicată, având în vedere atât Anamneză, datele cele
non intervenţii. riscul vital, cât şi posibilitatea mai semnificative şi
In anii următori, 2 - 5 rămânerii unor infirmităţi şi relevante legate de
ani, la aceleaşi îmbolnăviri handicapuri, unele dintre Convenţional, face boala acestuia sau de
grave, la sugarul şi copilul mic acestea foarte grave. parte din Asistenţa „primară" accident, precum şi
se pot adăuga, mai rar, şi O atenţie concentrată (de primă linie) ASISTENŢA împrejurările şi
cazurile aşa-numite poate depista gravitatea unor VITALĂ PEDIATRICĂ DE cauzele ce au
"accidentale", la domiciliu sau stări acute, existând BAZĂ. determinat sau
înafara perimetrului acestuia, posibilitatea particulară a Cazurile ce depăşesc favorizat apariţia
iar după aceasta, până la 16-18 unor copii la care competenţa acestui nivel se Urgenţei;
22 28
în paralel cu aceste operaţiuni,
să calmeze pe cât posibil, să
încurajeze atât pacientul, cât şi
aparţinătorii lui adeseori
(nejustificat) alarmaţi şi
cuprinşi de panică. Datele
obţinute, fie vor fi
prezentate medicului, fie
Asistentul/Asistenta/Nursa va
lua în lipsa acestuia decizia
îngrijirii pe ioc sau mdrumării,
după asigurarea unei
posibilităţi de Transport
adecvat, la cea mai apropiată
şi, dacă e posibil, la cea mai
competentă Unitate de Primire
Urgenţe.

22 29

A. Definiţie: Urgenţa Majoră în Pediatrie (U.M.P.) este definită ca o
stare patologică gravă, o situaţie critică imediată sau rapid evolutivă spre
deteriorarea severă a integrităţii morfofuncţionale a organismului.3
B. Clasificare:
1. Urgenţe de grad 0: cele care ameninţă imediat viaţa prin perturbarea în
grad avansat a funcţiilor vitale: Respirator, Cardio-circulator, Sistem Nervos
(S.N.).
2. Urgenţe de grad I - situaţii cu potenţial evolutiv spre Urgenţe de grad 0.
(A se vedea Tabelul nr. 1)
1.4. EVALUAREA FUNCŢIILOR VITALE CUNOAŞTERE S I
Tabelul nr. 1
utnariu şi colaboratorii „ URGENTE MAJORE ÎN PEDIATRIE", Editura „Naţional",Bucureşti, 2001,
INTERPRETARE CORECTĂ, DATE SUPLIMENTARE CLINICE
CARE POT FI OBŢINUTE
30
La prezentarea cazului ce presupune o urgenţă medicală, înaintea sosirii
Medicului sau în eventualitatea absenţei acestuia (situaţie mai frecventă în mediu
extern, „extraspitalicesc"), dacă există timp disponibil, Asistentul/Asistenta începe
prin a solicita informaţii de la pacient sau de la aparţinători, care vor cuprinde
următoarele:
1. Date corecte de identitate, vârstă, sex etc.
2. Printr-o scurtă Anamneză se vor obţine fcrin întrebări .-ţintite") date
esenţiale referitoare la:
evenimentul, accidentul ce a determinat urgenţa;
- primele acuze subiective şi manifestări obiective;
30
 - suplimentar (tot dacă timpul permite), se vor obţine şi consemna informaţii 1 .Măsurarea pulsului
referitoare la: antecedentele personale, fiziologice şi patologice (daca centra)., apical (vârful inimii")
copilul este cunoscut ca bolnav cronic); 3. Numărul de respiraţii si si cel •periferic:
- antecedente heredo-colaterale, boli cronice sau acute cu complicaţii grave limitele normale în funcţie de a) pulsul central, apical
în familie. vârstă: (alura ventriculară - AV) este
mai dificil de
3. După obţinerea si consemnarea datelor anamnestice, se va trece după Tabelul nr. 2
apreciat la copil, la care
un plan bine stabilit la Evaluarea Funcţiilor Vitale, cuprinzând date
cât mai exacte referitoare la : VÂRSTA
contractura miocardului
A) Funcţionalitatea aparatului respirator; Nou-nâscut(N.N.) 40-50 produce mai degrabă un
B) Funcţia cardio-circulatorie (hemodinamică); 3 luni 40-45 impuls decât un puls (după
6 luni 40 resp/1 minut A.Georgescu şi colab.:
C) Starea clinică prezentă a S.N.C. 12 luni 35 resp/1 minut
3 ani 30 resp/1 minut „Asistenţa Pediatrică de
A) OBSERVAREA ŞI MĂSURAREA FUNCŢIEI RESPIRATORII 5'ani 25 resp/1 minut Bază şi Avansată");
8 ani 20 resp/1 minut b) puls periferic:
15-18 ani 18 resp/1 minut
1. Elemente de apreciat: - elemente de
adult 14-16
- Frecvenţa respiratorie (minut) F.R.; apreciat:"
Celelalte vârste vor - frecvenţa
- Tipul respirator; avea media cifrelor
~ Amplimdinea mişcărilor respiratorii; cardiacă
unde sunt încadrabile.
- Ritmul respirator (R-R). (F.C.);
4. Aprecierea - ritmicitatea
celorlalte elemente (bătăi egale la
După Angela Butnariu, A. Bizo, Şt Mireşteanu „URGENŢE MAJORE ÎN PEDIATRIE", respiratorii: tipul, ritmul intervale
Editura Rational", Bucureşti, 2001 respiraţiei (egalitatea între egale);
Am insistat mai mult pentru cunoaşterea parametrilor normali şi a unor aspecte importante inspiraţie şi respiraţie, pauze - amplitudinea
de semiologie, acestea fiind trecute sumar în cursurile şi tratatele de pediatrie chiar şi pentru egale între ele); amplitudinea (,,mărimea"
medici (autorii). egală între cele două pulsului la
hemitorace în timpul respiraţiei palpare);
2. Tehnica: dreptul liniei ce uneşte şi expiraţiei. Suplimentar, se va
Materiale: ceas cu secundar, cele douămameîoane); - celeritatea
controla existenţa secreţiilor în (gradul de
Foaie de temperatură încadrată
în F.O. a bolnavului, pix cu
- numărarea respiraţiilor arborele traheo-bronşic după rapiditate, la
timp de .60 secunde; aspirare: cantitate,culoare, intervale
pastă verde aspect.
- poziţionarea bolnavului - consemnarea cu verde a regulate ale
în decubit dorsal; valorii obţinute, prin pulsului).
puncte pe foaia de - Tehnica măsurării
- plasarea mâinii cu faţa
temperatură. pulsului (similară celei
palmară pe torace (în
de la adult):
30 31
 - loc de electie: temperatură
orice vas arterial ce poate fi din F.O. cu
comprimat pe un plan anatomic roşu (F.C. în
subiacent dur. Artere: carotidă, primul rând)
humerală, radială, temporală F.C. (pulsul central la copiii
superficială, femurală, mari, puls periferic la cei mici)
pedioasă; variază în funcţie de vârstă, de
- pregătire asemenea, de starea copilului
(dacă timpul (veghe, somn, agitaţie, plâns
etc.).
permite):
- asigurarea
repaosului
fizic (3-5
minute);
- spălarea pe
mâini a
exarrrinatorulu
i;
- după
reperarea arterei periferice cu
vârful degetelor (index, mediu,
inelar), se exercită o presiune
timp de 60 secunde;
- se
controlează:
F.C., ritmul,
celeritatea,
amplitudinea;
- se
consemnează după caz: puls
puternic, palpabil, abia
perceptibil, „slab", absent etc.;
- se notează în
foaia de
30 32
 Pentru măsurarea T.A. cu metoda clasică, la copil este indicat aparatul cu mercur
Tabelul nr. 3 tip RÎVA ROCCI sau cu aparatul modem electronic. Metode de determinat
a) auscultatorie (cu stetoscop biauricular);
FRECVENŢA CARDIACĂ (F.C.) LA COPIL 1MIOTT5 b) palpatorie (rar folosită la copil).
La copil, pentru înregistrarea de valori reale este obligatoriu a se folosi
VÂRSTA F.C. (în stare de veghe) Medie F.C. (în somn)
N.N. - 3 luni 85-205 140 80- 160 VALORILE T.A. (P.S.) MEDIE ÎN FUNCŢIE DE VÂRSTĂ
3 luni - 2 ani 100 - 190 130 75-150
2 ani- 10 ani 60-140 80 60-90
> 10 ani 60 -170 75 50-80

Tahicardia sinusală este un răspuns fiziologic „normal" la acţiunea unor

multiple stări de stres: anxietate (copiii mari), durere, febră. Apare de asemenea în
caz de hipoxie, hîpoxemie, hipercapnie, hipovolernie (tranzitorii) ce pot interesa şi
funcţia cardiacă.
2. Măsurarea presiuni! sangvine (ţeastane arterială) T.A. Sa copil
T.A. este determinată de Debitul Cardiac (D.C.) şi Rezistenţa Vasculară Dimensiunile man
Sistemică (R.V.S.). în condiţiile când D.C. scade, T.A. este menţinută prin creşterea
compensatorie a R.V.S. DupăM. Stoenescu. „Ghid de date pediatrice", Editura Medicală, Bucureşti, 1985
După A. Georgescu şi colaboratorii: „Asistenţă Vitală Pediatrică de Bază şi Avansată" ,
Bucureşti, Î999.
T.A. fP.S,)=D.C.xR.V.S. Este obligatoriu a se controla T.A. la copil > 3 ani manşete adecvate care să acopere 2/3 din lungimea braţului. Maşetele prea înguste
la fiecare consultaţie si a se compara cu parametri normali. indică valori mai mari decât cele reale, invers, manşetele prea late.
Tabelul nr. 4
Există formule matematice • simple pentru calcularea T.A. SISTOLICE
MEDII (a limitei superioare şi a limitei inferioare la copil > 1 an):

- TA. SISTOLICĂ MEDIE (în mmHg) = 90 + 2V V = Ca si la adult, este câteva controale succesive şi a
VÂRSTA ÎN ANI indicat repaosul fizic si psihic se nota valoarea cea mai mică.
a) Exemplu: T.A. medie la copil de 5 ani (limită superioară) fdacă timpul permite), de 5 în metoda auscultatorie,
90 + (2 x 5) = 100 mmHg minute anterior măsurării T.A. după cum este cunoscut
b) T.A. SISTOLICĂ MEDIE (în mmHg) limită inferioară Anxietatea (la copiii (stetoscopul aplicat la aplica
70 + 2V
mari), agitaţia, durerea, plânsul cotului), la decompensarea
Exemplu la copil de 5 ani:
exagerat cresc nivelul T.A.; tot progresivă a manşetei apare un
70 + (2 x 5 ) = 80 mmHg
dacă timpul permite este „zgomot", tonul arterial, care
recomandabil a se efectua reprezintă T.A. sistolică; se
TEHNICA
continuă decomprimarea până

34 33
dispare „tonul arterial" (T.A. - starea de conştientă (de o
diastolică „minimă''). la „obnubilare" la comă); t -
Metoda palpatorie: se - atitudinea capului şi a a c
descoperă şi se comprimă artera corpului: de h i
radială pe planul osos dur; la „autoprotecţie", i r
decomprimare, apare „tonul p c
antalgică, poziţie de
arterial". n u
opistotonus asociată sau
Dintre multiplele cauze e l
nu cu foto-fobie;
de creştere a mvelului T.A. e a
sistolice si diastolice (în - faciesul: aspect normal , t
urgenţe), trebuie menţionată sau cu mimică „obişnuită" o
„criza hipertensivă" în formă sau „suferindă"; d r
avansată; „encefalopatia - ochii: aspectul pupilelor i i
hipertensivă", iar in caz de (vezi figura 1, pag. 37); s i
scădere a T;A. în şoc, colaps, este mai sensibil la p :
sincopă etc. atingere ca de obicei ? n
- dacă sunt prezente e t
C) STAREA CLINICĂ fenomene paroxistice e a
PREZENTĂ A SISTEMULUI convulsivante, pierderi , h
NERVOS CENTRAL (SMC.) i
intermitente de
b c
conştientă sau tulburări
Anamneză luata r a
somatice:
pacientului sau aparţinătorilor a r
o
poate oferi elemente utile pentru d d
eventuala suferinţă a S.N.C. " i i
r
Datele obţinute (atât p e
e
referitoare la cele subiective, cât n ,
s
şi cele obiective) sunt dificil de e
p
interpretat la nou-născut şi sugar e b
i
sub 4-6 luni datorită maturaţiei ; r
r
incomplete fiziologice a a
a
creierului până la această vârstă, o d
t
Simptomele neurologice mai i
o
importante sunt: c c
r
- tulburările de tonus, a a
i
asociate sau nu cu un deficit r r
i
motor; d d
:
i i
34 34
 e
.

SEMNALE DE ALARMĂ
1) Se asigură o temperatură optimă a încăperii (21-23°C), mai ales pentru Sugari si Nou-Născuţi; instrumen
a. Tegumente marmorate sau {După „Asociaţia Tehnica evaluării termice
palide, cenuşii, Timp de Medicală Americană": PRIM trebuie riguros respectată pentru
Recolorare AJUTOR ÎN URGENŢE a obţine date exacte si sigure.
întârziat (> 3 min.) (T.C.I.): MEDICALE, Editura „LIDER", - diferenţe termice de
Bucureşti, 1998, modificat)
Semne de Şoc, Septicemie, până la 0,7°C între temperatura
Copiii vor fi dezbrăcaţi
Hipotermie. axilară "externă" şi cea rectală.
pe cât posibil complet (se va
b. Tahipnee. dispnee continuă, Ultima e folosită sub 2-3 ani
solicita apartiriătorului
tiraj: intercostal, supra- (decubit dorsal, membre
dezbrăcarea treptată, pentru
clavicular: inferioare "fixate" cu mâna de
evitarea opunerii rezistenţei). Se
Insuficienţă Respiratorie glezne, termometrul dezinfectat
va respecta pudoarea îa copiii
severă. în prealabil, introdus cu
mai mari.
c. Cianoză. „privire fixa", clipit blândeţe, ţinut 3-5 minute);
Fig. i. Modificări ale aspectului Trebuie să existe un
rar, globi oculari „înfundaţi" - diferenţe termice
Pupilelor plan al examinării:
în orbite: „normale" (ca şi îa adult) între
- cele mai neplăcute gesturi
Semne de Deshidratare. temperatura matinală (orele 3-
Pupilele se află în centrul (ex: inspecţia faringelui şi a
d. Poziţie de „protecţie" a 5) şi cea vesperală (orele 16-
Irisului urechilor) vor fi lăsate ultimele;
capului, opistotonus, în caz 19);
de afectare A) Pupile cu aspect - acuzele dureroase (în special
meningeală sau meningită. normal. la copiii mici) vor fi interpretate - febra este un fenomen
(Semne Brudzinski, Kernig cu circumspecţie, unele fiind complex; daturi de variaţii
B) Midriază: pupile
apar târziu la proiectate în alte zone termice, apar şi alte manifestări:
(cercurile negre) sunt
copil). anatomice (ex: în caz de otite, polipnee, tahicardie,., agitaţie,
dilatate, mari şi ocupă
în zona abdominală). hipersudoraţie. Este
o mare parte din iris.
recomandabil a se cunoaşte şi
C) Mioză: pupile foarte 2) Totdeauna se va controla relaţia CELSIUS şi
mici, constricţie FAHRENHEIT.
febra, care poate însoţi frecvent
pupilară, diametrul
boli acute cu caracter de
pupilar foarte redus.
urgenţă; datele furnizate de 3) In continuare, după un plan
D) Inegalitate pupilară: părinţi sau anturaj nu bine gândit, se vor examina si
poate semnifica o corespund, de obicei, cu înregistra:
afecţiune severă realitatea.
neurologică. Metode folosite: termometrul a) Tegumente si
clasic, cutanat sau electronic. mucoase:
34 35
 ~ coloraţie: roză,
paloare, cianoză (localizată peri-
oro-nazal, la extremităţi),
generalizată, patul ungheaî,
coloraţie icterică ş.a.;
- semne de
traumatizare: echimoze,
peteşii, plăgi cutanate;
- erupţii diverse
(eriteme. pustule, flictene.
cruste etc.): pot apărea în
context clinic alarmant;
- la vârste foarte mici:
turgor şi elasticitate (tegumente
şi ţesut celular subcutanat):
aspect normal sau turgor şi
elasticitate reduse, pliu cutanat
"leneş", persistent, semne
importante de Deshidratare
Acută (S.D.A.), uşor de apreciat
pe abdomen şi coapse;
- semne de deshidratare
la nivelul mucoaselor: oculare,
nazale, buco-faringiene;
cianotice, deshidratate, palide.
b) Cap. Gât si Torace:
- nivelul şi tensiunea
fontanelelor (fontanela
anterioară este deschisă până Ia
18 luni): deprimate in S.D.A. şi
în tensiune, în caz de
hipertensiune intra-craniană
(H.I.C.). (Aprecierea este mai
corectă la copilul liniştit.)
- la cap şi gât testarea
meningismului este necesară la
orice copii cu febră mare şi
semne neurologice:
„merrmgismul'' presupune
existenţa, până la proba
contrarie (ex. P.L.), a unei
meningite sau meningo-
encefalite, hemoragie sub-
arahnoidiană sau a unei tumori
intra-craniene. Semnul este
„redoarea cefei": la încercarea
de Hectare a capului pe piept,
copilul aşezat în decubit dorsal,
se opune o rezistenţă şi apar
dureri intense (aceste semne
apar de obicei tardiv la copil).
La copilul mare, se
încearcă proba (activă) a
„sărutului genunchilor"; este
învăţat să-şi „sărute" genunchii
flectaţi (mişcare imposibilă
datorită redoarei cefei -
meningism).
Gât: ganglioni limfatici:
pre şi retro-auriculari, sub-
mandibulari. latero-cervicaîi,
occipitali si sub-occipitali. Până
la o anumită dimensiune (bob
de grâu, de mazăre etc.), la
copil, prezenta ganglionilor la
palpare nedurerosi nu are
semnificaţie patologică.
- creşterea în volum ~
adenopatie: dacă este bilaterală,
semnifică o afecţiune
raflamatorie (transmisă,
eventual, din vecinătate);
34
adenopatie unilaterală evidentă
: procese maligne (limfom
malign, boala HODKIN ş.a.).
Torace: permeabilitate
(normală) a C.R.
superioare şi inferioare.
- stridor:' zgomot
respirator ce ia naştere în
inspiraţie, datorită obsfruării
C.R. superioare, în caz de crup,
epiglotită ş.a.;
- cornaj: zgomot de
tonalitate mai joasă în inspir şi
în expir (obstrucţie faringo-
laringo-traheală);
- tiraj: depresiune în
inspir inter-costală, sub-costală,
supraclaviculars;
- dispnee, bradipnee,
polipnee (tahipnee);
- expir
prelungit,Wheezing, în
bronşiolită acută sau criză
severă de Astm bronşic infantil
(A.B.I.);
Aparat cardio-vascular:
cianoză a extremităţilor,
eventual, cu tendinţe de
generalizare şi extindere la
mucoase: insuficienţă acută
respiratorie sau cardio-
circulatorie, criză hipoxică în
cazul de malformaţie
congenitală cianogenă; .
- ritm cardiac neregulat,
dispnee, polipnee etc.
36
c) Abdomen : aspect:
retractat (comparat ca aspect cu
„o luntre"),
balonat, meteorizat (prin exces
de gaze în intestine). (La Nou-
născut şi
Sugar, în mod normal,
abdomenul este mai „revărsat")
- palparea (cu mâini
calde, în inspir, abdomen
relaxat, membre inferioare
flectate, în sens circular pornind
de la ombilic); prin reacţia de
apărare, contractară,
accentuarea durerii, poate
evidenţia toată patologia de
urgenţă abdominală, medicală
sau chirurgicală.
- scaunul eliminat (mai
ales la Sugar şi Copilul mic):
număr pe 24 ore (2-3 la Nou-
născut şi Sugar mic alimentaţi
natural până la 6-8 scaune pe zi
sunt normale);
- culoare, consistenţă:
apos, verzui, grunjos, cu
mucozitaţi şi, eventual,
sanguinolent, sunt indicii de
gastroenterocolită acută (cu
etiologie ce poate fi confirmată
prin examen cito-bacteriologic);
- lichid mult elirriinat
prin scaun reprezintă iminenţă
de deshidratare; invers, cu
cantitatea redusă (ex. la sugar
cu scutec uscat după 6-8 ore),
dovedeşte oliguric

d) Cavitate bucală,
faringe ('ultimele de
examinat')
- copilul mic va fi ţinut
în braţe de ajutor care cu o
mână (de obicei dreapta) îi va
imobiliza braţele, iar cu cealaltă
(de obicei stânga) îi va sprijini
fruntea;
- sugarul: în decubit
dorsal; ajutorul ţine mâinile pe
spate, flectate din coate; se
apasă limba cu blândeţe cu o
spatulă şi se examinează
cavitatea bucală şi faringele
după proiectarea la acest nivel a
luminii naturale sau artificiale;
pe mucoasa bucală şi pe limbă
la Nou-născut şi Sugar pot
apărea depozite albe (Candida
albicans).
Manifestări patologice
buco-faringiene la copilul mare
- enantem de diferite cauze;
faringe discret congestiv: angină
virală, sau intens roşu cu
depozite albicioase: angină
pultacee cu etiologie
microbiană;
icter (de obicei, siib-lingual);
cianoză bucală şi faringiană:
boli cardiace (mai frecvent
M.C.C.).
E) CONDUITA ÎN
CAZUL PREZENTĂRII UNUI
COPIL INFECTAT CUH.L V.
Este cunoscut faptul că
infecţia H.I.V. poate determina
Sindromul hnunodeficienţei
Dobândite (S.I.D.A), la rândul
ei aceasta favorizează
suprainfectarea cu germeni
„oportunişti''( PNEUMOCYSTI
S CARINA, T.B.C. etc.) sau
proliferări tumorale.
Reguli de
conduită în aceste
situaţii:
1) Copilul cu H.I.V. sau
S.I.D.A. trebuie investigat sau
tratat ca şi
cel „sănătos" (neinfectat).
2) Trebuie să se
respecte
confidenţialitatea.
3) De la început se vor
lua toate măsurile pentru
evitarea
contaminării cu H.I.V. (la care
se poate adăuga şi contaminarea
cu
Hepatitele B,C,D., T.B.C. etc.).
4) Pacientul infectat cu
H.I.V. sau bolnav de S.I.D.A.
rămâne sursă
de contarninare toată viaţa şi
receptivitatea este generală.
34
- H.I.V. nu se transmite
pe cale respiratorie sau
digestivă, nici prin contacte
inter-personale de rutină.
- Calea de transmitere
este cea parenterală. prin
iniectii diverse, recoltări pentru
investigaţii, perfuzii, transfuzii
etc.
5) Măsurile de prevenire sunt
simple, similare oricărei boli
transmisibile pe cale
parenterală:
- se va purta permanent
echipament de protecţie: halat,
mască, bonetă, mănuşi, ochelari
etc.;
- se vor folosi obligatoriu
mănuşi în caz de contact cu
sânge, secreţii biologice,
mucoase, suprafeţe sau
materiale contaminate sau când
mâinile prezintă soluţii de
continuitate;
- spălarea pe mâini înainte şi
după efectuarea unei manevre
diagnostice sau terapeutice,
folosirea după spălare de soluţii
dezinfectante.
6) Lichidele biologice
au trei niveluri de risc
infectant:
37
1. potenţial infectante:
sânge, secreţii genitale,
ţesuturi ce conţin
sânge;
2. lichide cu potenţial
infectant mediu: L.C.R., lichid
amniotic (L.Â.) şi lichid
meconial (L.M.), drenaje
pleurale şi pericardice;
3. neinfectante: secreţii
(nasale, oro-faringiene, salivă,
lacrimi, urină, materii fecale).
T ) Măsuri de primă
urgenţă in caz de înţepături sau
alte leziuni accidentale:
- dezinfecţie imediată
cu alcool de 70° sau
soluţie Betadine 4
minute;
- completarea
tratamentului preventiv la
Serviciul Special anti-H.I.V., cu
o priză de ZLDOVUDLN;
- în caz de leziuni cu
instrumente tăioase, se
tamponează cu pansament
absorbant (lăsând sângele să
curgă) şi se spală cu apă şi
săpun; se dezinfectează cu
Betadine sau Cloramină 1%;
- pentru contaminarea
conjunctivală, se spală
regiunea bine cu apă.
- toate instrumentele
tăioase, ace, seringi de unică
folosinţă vor fi adunate în
containere speciale, etanşe,
imnerforabile si incinerate.
N.B.: în Servicii de
Urgenţă se pot adresa copii
cunoscuţi ca infectaţi cu H.I.V.,
care pot prezenta unele
manifestări ale posibilelor
complicaţii:
- febră, dispnee si. mai
ales, polipnee. la sugari mici
poli-spitalizaţi: infecţie
PNEUMOCYSTIS CÂRMI
(confirmare prin lavaj rraheal).
Se începe terapia cu BISEPTOL
în doze adecvate;
- în cazul supra-
infectării cu T.B.C. (eonii mari),
se încep investigaţii; control
radiologie, I.D.R., se institue
tratament;
- tulburări neurologice:
crize convulsive, paralizii de
nervi cranieni, febră:
complicaţii ale infecţiei cu
TOXOPLASMOZĂ
CEREBRALĂ; se instituie
tratament anti-parazitar asociat
cu tratament anti-convuîsivant
şi anti-edematos (cerebral);
- sindrom meningean:
se poate suspecta suprainfecţia
cu LISTERIA, T.B.C., LUES
etc.;
- manifestări
respiratorii, digestive: alte buco-
faringiene cu disfagie dureroasă Anestezie (1b. gr.6: an7 = Iară;
(suprainfecţie cu CANDIDA), aisthezis = senzaţie) -
precum şi hemoptizie sau metodă terapeutică prin care
hematemeză., diaree accentuată se obţine pierderea
cu hipokaliemie care necesită pe sensibilităţii (îndeosebi
loc reechilibrare hidro- dureroase), prin
electrolitică şi terapie administrarea unor substanţe
antibiotică pe cale enterală; ctamice sau aplicării unor
- stări confuzionale. crize de agenţi fizici.
anxietate: tulburări psihice la
Anxietate (lb. lat.: anxietas =
copii
nelinişte) - stare afectivă
mari.
patologică, manifestată prin
cu M nelinişte, teamă nemotivată,
IC legată de presupunerea unui
pericol iminent, a unui
DICŢI
insucces; poate fi însoţită de
ONAR reacţii vegetative diferite:
EXPL palpitaţii, sudoraţie etc.
ICATI Asepsie (lb.gr.: a = Iară; sepsis
V - infecţie) - condiţie în care
microorganismele (virusuri,
microbi, ciuperci
microscopice) sunt total
absente.
Bilirabiaă (lb. lat.: bilis = fiere)
Algoritm (de ia alcharesmi sau - pigment prezent în bilă
alkarismi) — ansamblu de (fiere), în sângele circulant,
reguli bine precizate, care
legat de o proteină (0,6 mg
permite rezolvarea unor
%), derivat din hemoglobina
probleme prin intermediul
în cursul distrugerii
unei succesiuni de operaţii
fiziologice sau patologice a
(eventual, elementare). acesteia.
Termenul, aparţinând
matematicii şi informaticii, a Cadra nosologic (lb. gr.: nosos
= boală; logos = ştiinţă) - în
fost extins şi în domeniul
limitele unei anumite boli.
medical, reprezentând
anumite scheme de orientare.
34
Ciaaoză (lb. gr.: kyanos =
albastru) - coloraţie
albăstruie a pielii şi
mucoaselor (farâ extravazare
sanguină), datorită prezenţei
în capilarele sanguine a unei
cantităţi prea mari (> 5 g%)
a unei hemoglobine (Hb-)
reduse sau a unei Hb.
anormale.
Colaps (vascular) (lb. lat.:
coîlabor = cădere, prăbuşire)
- insuficienţă circulatorie
periferică datorată unui
dezechilibru (apărut brusc)
între patul vascular şi masa
sanguină circulantă, între
conţinător şi conţinut;
semnul major este
prăbuşirea tensiunii arteriale
h.T.A. majoră).
Crug (lb. engl: croup) -
obstrucţie laringiană de
etiologie variată, îndeosebi,
inflamatorie, virală sau
rnicrobiană.
Crustă (lb. lat.: crusta = scoarţă)
- leziune dermatologică
elementară secundară,
datorată uscării secreţiilor
unor diverse alte leziuni
patologice dermatologice.
Disfagie8 (lb. gr.: dis + phagein
= a mânca) - dificultatea de
înghiţire a alimentelor.
38
Dispnee (lb. gr.: dis + pnoia
respiraţie) - tulburare
respiratorie de origine
pulmonară, cardiacă,
anemică sau nervoasă,
caracterizată subiectiv prin
lipsă, „sete de aer" şi
obiectiv prin tulburarea
ritmului, frecvenţei şi
amplitudinii respiratorii.
Echimoză (lb. gr.: ekkimosis) -
pată de culoare pe piele şi
mucoase, bine delimitată,
datorată extravazării (ieşirii)
sângelui din vase pe piele;
culoarea variază datorită
transformării hemoglobinei,
de la roşu închis la violet-
albastru şi verde-gălbui;
dispare în 12-15 zile; pe
conjunctive, culoarea roşie
persistă până la resorbţie.
Empirică (adj.) - metodă de
aplicare a tratamentului unei
(unor) boli numai pe baza
experienţei câştigate
anterior.
K nan tem9 - leziune eruptivă a
mucoasei bucale şi
faringiene, datorată unei
hiperemii (creşterea
volumului de sânge prin
vasele capilare), în cazul
unor boli infecţioase.
Epiglotă (lb. gr.: epi = pe;
glottis = limbă) - organ
fibro-cartilaginos situat
median, „ca un căpăcel"
deasupra orificiului
laringian.
Eritem (lb. gr.: erythema =
roşeaţă) - înroşire congestivă
a pielii, circumscrisă sau
difuză, care dispare la
presiune digitală, cu
etiologie variată:
inflamatorie, alergică etc.
Elictenă (lb. fr.: phlygtene) -
leziune elementară
dermatologică, ce constă
dintr-o colecţie circumscrisă
de serozitate, situată
superficial (sub stratul
comos al pielii). Sin.10: bulă.
Dis (lb. gr. - greu, neplăcut) - prefix
care introduce un termen compus cu
sensul de dificultate, „tulburare".
Antagonist: prefixul eu = „bun".
^En (lb. fr.: en = în) - prefix care
introduce în termeni compuşi cu
sensul de „înăuntru". Sin. =
sinomin.
FoBtaaela (diminutiv din lb. fr.:
fontaine = fântână) - zonă
neosificată, la locul de unire
a oaselor craniene (ex.
fontanela mare situată între
osul frontal şi oasele
parietale), prezentă la Nou-
născut, Sugar, Copil mic
(până la aprox. 18 luni de
34
viaţă), în care pielea şi Hipercapnie11 (hiper + lb. gr.
aponeroza epicraniană Kapnos — carbon - fum) -
acoperă direct meningele. prezenţa unor cantităţi mai
mari de dioxid de Carbon
Hematemeză (lb. gr.: haima =
(CO2) în sângele circulant
sânge; hemesis - vărsare) -
(> 3-4%), cu efect de supra-
vărsătură cu sânge,
excitare a centrului
provenită din leziuni ale
expirator. în aerul din
tractului digestiv.
atmosferă, concentraţia de
Hemoptizie (lb. gr.: hemo + CO2 este de 0,3-0,4% în
ptysis ~ expectoraţie, inspiraţie şi 3-4% în aerul
scuipat) - eliminarea pe gură expirat.
de sânge aerat roşu de Lichid amniotic (lb. lat:
diferită gravitate, însoţită liquidum; lb. gr.: amnios =
membrana fetală) -lichid
sau nu de tuse de origine
secretat de vasele placentei,
pulmonară sau exlxa-
de culoare cenuşie
pulrnonară.
albicioasă gălbuie,, cu un
Hipoxie (hipo + Oxigen - O2) - pH alcalin, aflat în interiorul
reducerea nivelului „sacului" în care se găseşte
Oxigenului sub limitele embrionul şi fătul; se
normale în celule, ţesuturi, reînnoieşte repede, în 3-4
organe. ore, şi la naştere, în sarcina
normală, poate ajunge între
Hipoxemie (hipo + O2 + gr. 500-1.500 ml. Conţine apă,
haima = sânge) - scăderea săruri, picături de grăsime,
presiunii parţiale (a celule fetale, lanugo (fire de
saturaţiei) în 02 în sângele
păr foarte fin ce acoperă
arterial. Poate fi produsă pielea fătului), urina
prin: a. Oxigenare
eliminată de acesta şi,
insuficientă la nivelul
uneori, meconiu.
plămânului; b. Reducerea
Lichid meconial (lb. gr.:
capacităţii de fixare a 02 în
meconiu = suc de mac) —
sânge; c. mcetmirea
scaun format în tubul
circulaţiei sanguine; d.
digestiv al fătului şi eliminat
Imposibilitatea unor ţesuturi
în primele bre (zile) după
de a fixa O2.
naştere; în condiţii
11
Prefixele: hipo; hiper ( a se vedea 39
şi .Abrevieri") induc sensul îa cuvintele compuse de „mai
putin", „mai redus" sau „mai mult", „mai accelerat" etc.
 patologice, cu suferinţă
fetală (de obicei, prin
hipoxie), meconiul se
elimină în lichidul amniotic,
dând acestuia culoarea
verde-închis; în cantităţi mai
mari, serni-lichidul este
comparat cu „pireul de
mazăre".
Marmorat (adj.) - „tegumente
marmorate" - de aspectul
marmorei, în care culoarea
albă alternează cu cea
albastru-cenuşie, prin
tulburare circulatorie
fetesie (lb. ital.: petechia) -
capilară periferică.
Meteorizat (adj.), meteorism
(subst.) (Ib. gr.: meteorizein
= a ridica în aer) - distensia
abdomenului prin acumulare
în exces de aer în spaţiul
peritoneal sau în intestin,
prin afecţiuni digestive.
Pliu (plică) (lb. lat.: plica =
Obnubilare: stare de întunecare
(„crepusculară") parţială a
conştientei, exprimând o
suferinţă cerebrală fie
primară, fie survenind în
cadrul unei alte boli.
Opistotomis (lb. gr.: opisto =
înapoi, în spate: tonus =
tensiune) - tonusul este
starea de semi-contractură
permanentă a muşchilor care
întreţin poziţia normală a
corpului. De aici,
opistotonus înseamnă
atitudinea particulară
bolnavului (datorată
conlracturii prioritare
muşchilor extensor! ai
trunchiului), în care corpul
descrie un arc de cerc cu
concavitatea posterioară (în
pat se sprijină numai pe
creştetul capului şi pe
călcâie). Tetanosul, dar şi
alte cauze patologice produc
această tulburare neuro-
motorie.
sufuziune (revărsare de
sânge sub tegumente sau sub
mucoase), de forma unei
mici pete purpurice
punctiforme, rotunde, care
nu dispare la presiune
digitală.
cută) - cută de piele ce se
formează pe pielea
abdomenului sau membrelor
la Nou-născut sau Sugar,
prin prinderea acesteia între
doua degete. In mod normal,
este elastică şi îşi revine
aproape instantaneu după
încetarea presiunii. în caz de
deshidratare, aceasta devine
„persistentă", „leneşă",
revenind târziu la normal.
34
Polipnee, sin. Tafaipnee (lb. tahicardie, hipotensiune şi
gr.; poly12 = mulţi; pnoia = alte manifestări din forme
a respiraţie) -creşterea compensate şi
Frecvenţei Respiratorii decompensate.
a (F.R.) peste numărul mediu
Tahicardie (lb. gr.: tafii = mai
de respiraţii normale la o
repede; kardia = inimă) —
anumită vârstă.
accelerarea frecvenţei
Fiistnlă (lb. lat.: pustula - bătăilor cardiace (F.C.) peste
băşică) - leziune elementară limitele fiziologice
dermatologică caracterizată corespunzătoare vârstei.
printr-o cavitate plină cu Tiraj (lb. fh: tirage) (a se vedea
puroi. şi Cap. IV: Patologia
Rahi-aaestezie - metodă de Aparatului respirator „Boli
anestezie în care substanţa acute laringo-traheale cu
folosită în acest scop se caracter de urgenţe", pag.
introduce intra-rahidian. 343) -depresiune ce apare în
momentul inspiraţiei la
Soc (lb. fh: choc) (a se vedea şi nivelul părţilor moi inter-
Capitolul IV, Patologia costale, supra-sternale,
Aparatului cardiovascular supra-claviculare, datorată
pag. 331) - reacţie unor contracţii energice ale
nespecifică a mecanismelor muşchilor respiratori, pentru
de adaptare la o tulburare a a creşte presiunea intra-
echilibrului dintre organism toracică şi a permite
şi mediu sub influenţa unor pătrunderea aerului (în caz
factori interni sau externi, de obstrucţii de diferite
caracterizaţi în principal prin cauze) prin orificiul glotei.
Poli: element de compunere ce introduce în termeni compuşi noţiunea ds pluralitate.
46
LElemente esenţiale
pentru menţinerea
Vieţii
Viaţa, sănătatea fizică
şi psihică sunt rezultatul unui
40
echilibru dintre mediul ambiant
şi organism cu structurile care
îl compun.
Celula este cea care
prin procesele intime
biochimice şi în ansamblu
metabolice activează şi
consumă energiile ce provin
din mediul ambiant şi
funcţionalitatea ei este
perturbată, în măsură mai mare
sau mai redusă, atunci când
acest mediu nu îi oferă
elementele indispensabile sau,
mai mult, o agresează prin
nenumăraţi factori ce pot fi
nocivi.
Dintre toate celule
organismului, cele mai
sensibile, mai vulnerabile, sunt
cele nervoase, neuronii.
îndeosebi cei ce, aparţin
scoarţei cerebrale („cortex").
Primul element şi cel
absolut necesar pentru
menţinerea vieţii este Oxigenul
(O?), preluat din mediul
ambiant prin funcţia complexă
a Aparatului Respirator şi
..distribuit' 'permanent fiecărei
celule, ţesut, organ, prin
torentul sanguin activat de
aparatul complex, cel cardio-
vascular, cu un organ central
puternic, cu rol de pompă
aspiratoare-repingătoare şi
ramificaţii periferice.
Aportul de oxigen respirator. în care lupta dintre stadiul final al Morţii
trebuie să fie continuu, orice viată si moarte durează minute Biologice.
întrerupere parţială sau totală în Stopul Respirator si se Manifestările Morţii
poate determina încetarea numără în secunde în Stopul Clinice sunt:
supraviemirii celulelor. în Cardiac. - cianoză
primul rând a celor nervoase, Obiectivul central al extremităţilor, cu tendinţă de
care au particularitatea de a Terapiei Urgenţelor Majore la generalizare, sau paloarea
folosi în scop metabolic copil este redarea sănătăţii, cu extremă a tegumentelor şi
aproape în exclusivitate 55 restitutio ad integrum", sau mucoaselor;
glucoza si Oxigenul. cu sechele minime. - pierderea conştientei,
Sistemul Nervos Moartea este definită midriază fixă, absenţa
Central, îndeosebi Cortexul şt ca oprirea ireversibilă a reflexelor pupilare.
Tnmchiul cerebral. Aparatul funcţiilor respiratorii si cardio- Moartea Clinică
Respirator. Aparatul Cardio- circulatorii si/sau încetarea trebuie diferenţiată de
vascular sunt cele mai definitivă a funcţiilor cerebrale unele sindroame
importante sisteme vitale ale si a celor ale trunchiului patologice
organismului. Durata de cerebral. ca Sincopa (cu forma mai puţin
supravieţuire a celulelor
severă Lipotimia), ambele
nervoase, în cazul ILMoartea Clinică reversibile spontan, cu
neîmprospătării cu O?, este de începe cu oprirea inimii, a tulburări accentuate ale
ordinul a 3-4 minute (180-240
cărei consecinţă este stoparea perfuziei sanguine tisulare,
sec), în cazuri excepţionale
irigării cerebrale şi a aportului Şocul şi Colapsul, precum şi
până la 5-6 minute, după care
de 02 şi factori nutritivi, Coma de diferite grade de
apar leziuni ce pot duce la
elemente absolut profunzime, cu suprimarea
deces sau sechele neurologice
indispensabile supravieţuirii funcţiilor de relaţie şi pierderea
foarte grave.
neuronilor. sensibilităţii şi motricitatii.
Se poate aprecia că, în
Moartea clinică, la fel
ultimă instanţă, scopul
ca şi Agonia sunt „Stări limită" HI. Agonia se
principal al Resuscitării
de maximă gravitate, dar caracterizează prin prăbuşirea
Cardio-Respiratorii si aproape
reversibile. circulaţiei (pulsul la marile
al întregii activităţi, în luptă
Non-intervenţia în vase esteabia perceptibil), T.A.
timpul, de Asistenţă si Terapie
intervalul de 3-4 min. poate fi aproape zero, respiraţii
Intensivă, este a preveni
urmată de modificări interne aritmice ineficiente.
reducerea sau stoparea
biochimice ale metabolismului
aportului de Oz înaintea
celular la nivelul scoarţei IV. Moartea Biologică
intervalului de timp consumat
cerebrale şi al trunchiului trebuie atestată de (prezenta) a
Stările de gravitate
cerebral, care pot determina cel puţin doi medici fiind:
extremă duc la Stop, cardio-
34 41
 - absenţa totală a stări de mare gravitate, pre-
funcţiilor vitale agonice, trebuie declarată (tot
respiratorii şi de cel puţin doi medici), cu
circulatorii; respectarea tuturor criteriilor
- pierderea completă a legale, „Moartea Cerebrală",
pentru a oferi posibilitatea
conştientei, midriază fixă,
prelevării de organe, înaintea
paloare şi cianoză generalizate;
apariţiei leziunilor ireversibile
-hipotonie iniţială, la nivelul acestora.
urmată de rigiditate cadaverică
şi apariţia pe zonele declive de V. "Moartea
„pete cadaverice" pe Cerebrală" înlocuieşte
tegumente. noţiunea de „comă
Moartea Biologică este depăşită"
atestată de cel puţin doi medici, Moartea Cerebrală
fiind de competenta lor, din (M.C.) este o realitate, chiar
considerente etice si medico- dacă unele organe
legale. supravieţuiesc, funcţiunile lor
Tot doi medici au fiind menţinute artificial prin
competenţa să dispună oprirea Asistenţa Ventilatorie şi
manevrelor. în cazul Cardio-Circulatorie.
Resuscitării Cardio- Fenomenul morţii:
Respiratorii, în următoarele încetarea definitivă a In
situaţii: funcţiunilor celulare ale unui
- terapia de susţinere organ sau sistem presupune o
de bază şi avansată a funcţiilor perioadă variabilă de timp.
vitale nu conduce la restabilirea Astfel. în caz de anoxie
hemodinamicii; completa, activitatea celulei
- cu tot suportul vital nervoase. în special a neo-
bazai şi avansat, funcţiile vitale cortexului, este ireversibil
se deteriorează progresiv;
stopată după câteva minute. în
- stadiul terminal al timp ce la celula hepatică,
unei boli incurabile în care este
acelaşi fenomen se produce
dovedit că R.C.R. nu asigură după 30 de minute, iar funcţia
supravieţuirea. ireversibilă renală apare după
In condiţiile existenţei câteva ore.
unor Programe de Moartea cerebrală
Transplanturi de Organe. în implică obligatoriu si afectarea
34
iremediabilă si a trunchiului
cerebral, unde îşi au sediul
centrii vitali.
Conceptul de .Moarte
Cerebrală" este cel care
consideră că un subiect „este
mort" dacă creierul este
compromis ireversibil, chiar
dacă inima continuă să aibă
contracţii minime, rare,
ineficiente, menţinute artificial.
Când există o
distrugere totală a creierului,
nu mai există nicio şansă de
supravieuure. oricare ar fi
terapia instituită.
Stabilirea
diagnosticului de M.C.
presupune multă competenţă,
putând exista situaţia unor
erori, unele semne ale acesteia
pot fi date şi de alte cauze.
cazul copiilor,
părinţii vor înţelege foarte greu
în prezent, şi chiar în viitor,
oportunitatea opririi
procedurilor de Resuscitare
Rolul Aststenfoiliii
Cardio-respirâtorie (R.C.R.), în
/Asistentei/Nursei în Servicii
cazul Morţii Cerebrale; până de Urgenţă Teritoriale
când mai există activitatea
respiratorie si cardiacă, va fi Spitalele de Copii din
foarte dificil de acceptat faptul centrele urbane, Clinicile
că Moartea Cerebrală este Universitare cu profil de
echivalentul Morţii Biologice. Pediatrie prin Unităţi de
Primire a Urgenţelor, prin
Departamente cu competenţă
în Asistenţa de Urgenţă sau
Servicii Speciale de îngrijire şi
42
Terapie Intensivă asigură acest
tip de asistenţă atât cazurilor
din spital, cât şi celor sosite din
teritoriu, la cel mai ridicat nivel
al competenţei, inclusiv
formelor grave şi „cazurilor
critice".
Acestea sunt posibile
datorită dotării unităţilor
menţionate cu echipamente si
aparatură performante, precum
si imei înalte specializări si
perfecţionări a cadrelor
medicale si medici,
corespunzătoare exigenţelor şi
responsabilităţii impuse de
aceste instituţii.
Experienţa a arătat că
atât la noi în tară, cât si în
străinătate, multe din urgenţele
la copii nu necesită spitalizare,
putând fi rezolvate cu succes în

34 43
Centrele şi secţiile subordonate Spitalului de Pediatrie (sau independente), din Nu se va omite aducerea, odată cu copilul bolnav sau accidentat la Unitatea
teritoriu. TI. (deja anunţată telefonic) şi a documentaţiei necesare obţinute la prima
In plus, internările, îndeosebi în marile centre spitaliceşti, implică şi un cost prezentare a acestuia.
foarte ridicat al Asistenţei de Urgenţă a Copilului. Serviciile de Ambulanţă de pe lângă marile Spitale de Copii pot asigura,
Primul nivel, pre-spitalicesc. are un rol important, cu condiţia de a fi alături de Asistenţa de Urgenţă, transportul bolnavilor la Unităţi specializate şi
asigurat cu personal cu pregătire în Asistenţa Copilului (cel pentru adulţi neavând Servicii telefonice de apel si consultaţii orientative.
totdeauna competenta necesară) în acordarea primelor îngrijiri şi tratamente,
acestea având si avantajul unor intervenţii precoce, fapt ce le măreşte eficienta. Tabelul nr. 6
Se recomandă în acest sens „nominalizarea" unor Servicii din Ambulator (
„Dispensare", ..Centre de Diagnostic si Tratament") care să fie dotate cu ECHIPAMENTE Şî APARATURĂ PENTRU O UNITATE PE
echipament si aparatură adecvate si încadrate cu personal pregătit în Asistenta de
PRIMIRI URGENŢE (U.P.U.)
Urgentă a Copilului.
Datele statistice au arătat faptul că atât la noi în ţară, cât şi în multe alte
ţări, atât nivelul morbidităţii cu caracter grav, cât şi al mortalităţii la copii
(îndeosebi a celor 0-1 an) sunt mai ridicate în zilele nelucrătoare ale anului:
Sâmbăta. Duminica. în zile de Sărbători oficiale, religioase etc.
Dacă în zonele limitrofe spitalului unde există gardă permanentă şi
Asistenţă de Urgenţă, cazurile din teritoriu pot fi rezolvate la Camerele de Garda
sau în Unităţile de Primire a Urgenţelor, în zonele mai îndepărtate, cu precădere în
mediul rural, este necesar să funcţioneze „Centre de Salvare pentru Copii", care să
permită o continuitate a Asistentei de Urgentă si în zilele ce au fost menţionate mai
sus. Pentru asigurarea permanenţei în aceste „Centre de Salvare pentru Copii", un
rol deosebit revine Asistentului/Asistentei/Nursei, aceste persoane fiind obligate
adesea să rezolve singure» în absenta medicului, cazurile prezentate. Tot din cadrul
aceleiaşi „reţele" teritoriale de Asistentă de Urgentă fac parte şi ..Unităţile
Pediatrice de Transport de Urgente".
Cu excepţia unor cazuri extreme, când se poate face apel la orice mijloc de
transport, Unităţile specializate pentru transport trebuie să fie organizate si să aibă
dotarea necesară pentru un transport cât mai rapid ..la cele mai apropiate si totodată
cele mai competente Unităţi Superioare" pentru a evita complicaţiile ce pot surveni
în acest interval.
In sprijinul celor afirmate mai sus, se poate prezenta un exemplu din
domeniul Traumatologiei Infantile şi anume a unui traumatism craniocerebral
sever, căruia trebuie să î se asigure un transfer la o Unitate de Primire Urgente. în
maximum 20 de minute.
Copilul ce necesită transport trebuie însoţit de Medic sau Asistent Medical
care, în funcţie de situaţie, în drum spre „cea mai apropiată şi cea mai competentă
Unitate", este obligat să continue manevrele începute: Eliberarea Căilor
Respiratorii, Ventilaţia artificială, Oxigenoterapia, P.E.V.etc.
Este de dorit ca mijlocul de transport să fie dotat cu cele necesare acordării
unor măsuri urgente.

52 44
După A. Georgescu şi colaboratorii: „A. V.P.BA.", Bucureşti, 1999 (modificat)

Triajul bolnavilor îa funcţie de gravitate
Activitatea Asistentului/Asistentei/Nursei în U.I.B. în stări grave „critice"
Progresul termic medical şi perfecţionarea pregătirii profesionale a permis
introducerea unor mijloace de investigare şi tratament tot mai performante în
avantajul bolnavilor „în stare critică". Acest fapt a dus la delimitarea în Clinici
Universitare în Spitale de Pediatrie, a unor Departamente. Unităţi pentru Urgente,
dotate cu echipamente şi aparatură adecvate şi încadrate cu personal pregătit în
acest scop.
Aceste sectoare de intensă activitate cuprind, de obicei, 1-2% din numărul
total de paturi si reprezintă un remarcabil progres atât în Asistentă la un nivel
ridicat a cazurilor spitalizate, cât si al posibilităţii de monitorizare a funcţiilor vitale
(aparat respirator, aparat cardio-vascular, sistem nervos) şi a altor sisteme ale
organismului, precum şi susţinerea acestora prin intervenţii adecvate şi rapide.
Activitatea în U.I.B. cu specific de urgenţă este condiţionată şi de buna
funcţionare a unor servicii adiacente: Radiologie, Laborator, care pot efectua
investigaţii rapide şi de bună calitate, un Serviciu Social, cabinet psihologic etc.
Echipa de medici şi cadre medii care asigură permanent asistenţa şi
tratamentul cazurilor „critice" trebuie să aibă o pregătire teoretică si practică
ireproşabilă atât în domeniul specialităţii, cât si în toate domeniile Pediatriei.
NURSING. Nivelul responsabilităţii Cadrelor medii,
Asistenţi/Asistente/Nurse, trebuie să fie foarte ridicat; trebuie să cunoască perfect
funcţionarea echipamentului si aparturii din dotare, să aplice masuri de susţinere,
„măsuri supbrtive" bolnavilor internaţi, să răspundă în faţă Medicului şi Asistentei
Şefe despre tot ce se întâmplă copiilor grav bolnavi sau accidentaţi care le-au fost
încredinţaţi.
înainte de începerea activităţii, Cadrele medii vor fi instruite în cunoaşterea
funcţionalităţii sistemelor şi aparaturii din dotare, în executarea unor tehnici şi
procedee, îndeosebi în efectuarea Resuscitării
Cardio-Respiratorii; programul de pregătire va continua şi după începerea
activităţii sub îndrumarea Medicului şi Asistentei şefe.
54
în funcţie de gravitatea cazurilor, unui Asistent/Asistentă de Pediatrie i se
vor încredinţa 2-3 bolnavi (sau accidentaţii sau chiar numai unul. Nu este
recomandabil să i se repartizeze acelaşi tip de bolnavi; trebuie să cunoască şi să
dobândească experienţă pentru toate categoriile de bolnavi grav „în stare critică".
Ca si în cazul activităţii în cadrul pre-spitaliceasc. Asistentul/Asistenta
poate fi primul/prima sau singurul care să primească si să rezolve în primele
momente unul sau mai multe cazuri grave.
Adesea, în cazul copiilor internaţi, aceştia pot prezenta manifestări
subiective si obiective vagi si nesemnificative care, pe parcurs, pot evolua
nefavorabil; este necesară o concentrare a atenţiei în cazul acestora pentru a
identifica starea reală a pacientului si a interveni cu cât mai prompt posibil.
Departamentul de Urgenţe trebuie să aibă o sectorizare a acestei Unităţi de
Asistenţă şi Terapie Intensivă în funcţie de numărul de paruri:
1. Secţie destinată îngrijirilor Intensive Maxime;
2. Secţie (Sub-secţie) pentru îngrijiri Intermediare;
3. Sub-secţie pentru Izolare (cazuri cu risc contagios).
Fiecare pat pentru îngrijiri intensive (a cărui suprafaţă disponibilă
înconjurătoare este între 15-20 m2) trebuie să aibă în apropiere următoarele:
- Monitor conectat la sistem de alarmă cu înscriere locală sau centrală (util
pentru urmărirea F.R. şi F.C);
- Aparat pentru aspiraţie (mecanic, electric etc.);
- Ventilator mecanic;
- Sursă de Oxigen ( O2);
- Tensiometre (clasice, moderne).
B. Evaluarea Copilului bolnav sau accidentat si primele măsuri la
preluarea cazului în Unităţi de îngrijire Intensivă
Sunt de competenţa acestui compartiment „stările critice", care pot fi
„ameninţătoare de viaţă", din serviciile de asistenţă curentă, precum si orice copil
nou internat a cărui stare generală se agravează evident în câteva ore de la internare.
Medicul este factorul de decizie, dar în caz de necesitate, în lipsa acestuia, şi
colaboratorii săi vor lua măsuri care se impun la fiecare caz.
C. Triajul copiilor bolnavi sau accidentaţi este un moment foarte
important în situaţia prezentării mai multor cazuri.
- este obligatoriu să se stabilească gradul de severitate a bolii sau de
epuizare a bolnavului.
D. Practic, ce măsuri trebuie întreprinse după plasarea bolnavilor în
'45
S.T.I.7
Dintre manevrele ce vor fi aplicate în S.T.I. pot fi citate: -IntubaţiaE.T
(O.T);
- Ventilaţia Artificială;
- Oxigeno-terapia;
- Perfuzia Endo-venoasă (P.E.V.);
(A se vedea în Capitolul II Secţiunea 1: „Tehnici, Manevre, Proceduri în
Asistenţa de Urgenţă".)
- Adrrrinistrarea medicaţiei prescrise de medic.
NURSING. Ordinea măsurilor urgente de Supraveghere si îngrijire:
- se urmăresc şi se notează cu regularitate în Foaia de Observaţie (F.O.)
coloraţia tegumentelor şi mucoaselor, a patului unghial, a Frecvenţei Respiratorii şi
Frecvenţei Cardiace (F.R.), (F.C);
- se aspiră secreţiile din C.R.S., se urmăreşte şi se consemnează în F.O.
unele manifestări patologice şi anume:
- efortul respirator exagerat,
- asimetria mişcărilor toracice,
- prezenţa bătăilor pre-inspiratorii ale aripioarelor nazale,
- cornajul (zgomot inspirator cu timbru jos, produs prin obstrucţia
glotei),
- wheezing-ul (zgomot similar şuieratului vântului, produs prin
obstrucţia bronşiilor şi a bronşiolelor),
- tirajul intercostal, sub-costal, supra-costal, supra-clavicular
(depresiune ce apare în inspiraţie în „părţile moi" ale cutiei toracice:
intercostal, supra-costal etc.);
- se recoltează sânge pentru investigaţii de laborator prin procedeul
puncţiei capilare ( a se vedea Capitolul „Accesul Vascular", pagina. 147);
- se controlează şi se notează temperatura;
- dacă s-au început, se continua oxigenoterapia prin fixarea şi menţinerea
Măştii pe faţă sau, dacă bolnavul este intubat, prin Aparatul de Ventilaţie mecanică.
3. Monitorizarea unor Parametri Vitali.
- expunerea pe Monitor a F.R. şi F.C şi consemnarea în F.O., la interval de
2 ore:
- măsurarea şi consemnarea, tot la interval de 2 ore, a T.A. sistemice, prin
metodele clasice sau moderne sau prin introducerea unui cateter arterial sau a unui
Transductor;
54
- controlul repetat şi consemnarea la 2-3 ore a Presiunii Venoase Centrale
(P.V.C.), precum şi a Presiunii 0 2 şi Co2, (Pa 02; Pa Co2) în sângele arterial şi a pH-
ului. (A se vedea capitolul II „Tehnici, Manevre, Proceduri, pag. 81)
- Rx cardio-pulmonar zilnic, mai ales, în caz de Ventilaţie Asistată.
4. Supravegherea S.N.C.
- se monitorizează comportamentul bolnavului, starea.de conştientă,
tonusul, răspunsul la stimuli, eventualele mioclonii (fibrilaţii ale muşchilor striaţi)
sau convulsii.
5. Urmărirea Sistemelor Hematologice.
- se va efectua Hct din 8 în 8 ore;
- controlul factorilor hemostazei;
- se vor căuta hemoragii oculte (testul Adler din scaun).
6. Bilanţ hidro-electrolitic.
Evaluarea raportului între increta şi excreta (între ingerare de lichide şi
eliminare) la interval de 24 de ore.
Evaluarea exactă a raportului se va realiza prin:
- măsurarea precisă a aportului: lichide ingerate ca atare sau prin alimente,
sau introduse prin P.E.V., Transfuzii sau medicaţie adnrinistrată;
- urmărirea pierderilor lichidiene prin: urină, fecale, vărsături, sângerări,
daca e cazul, prin sondă naso-gastrică sau recoltări de produse biologice;
- la sugar, se vor cântări scutecele îmbibate în urina, folosind formula:
lgr de scutec în plus = 1 ml de urină;
- dacă bolnavul primeşte lichide prin P.E.V., vor fi zilnic dozaţi ionii: Na +,
K , CP Ca2+, Mg2"
+
- se dozează ia interval de 8-12 h glicemia;
- se dozează la interval de 12-24 ore calcemia.
7. Conţinutul gastric.
- prin aspiraţie cu ajutorul unei sondei naso-faringiene şi se notează
culoarea şi consistenţa lichidului evacuat.
8. Se fac prelevări din secreţii naso-faringiene pentru controale
bacteriologice.
9. Se instalează un sistem de colectare a urinii ( prin sonde speciale) pentru
examenul de laborator; sumar de urină şi urocultură.
ALGORITM AL ASISTENŢEI Şî TERAPIEI DE URGENTĂ LA
COPIL (SINTEZĂ) ' .
După N. IAGĂRU„MEDICINA MODERNĂ" vol. H nr.2-1995 MODIFICAT
'46

URGENŢE PEDIATRICE
• Primul nivel o Domiciliu sau locul
Primul ajutor de producere a accidentului.-
Spitalizare Ambulatorii: Centre de
neobligatorie Diagnostic şi Tratament, Staţii
de salvare, Ambulanţe
centrale sau de pe lângă
Spitale Teritoriale. Servicii
telefonice de apel şi consultaţii
orientative
« AI H-lea INTERNARE
nivel
Spitalizare obligatorie
Personal specializai 4-------
• Al m-lea nivel Asistenţă medicală în Secţii de
de Terapie Intensivă performantă
Asistenţă şi Terapie Spitale Judeţene Spitale
Intensivă dotat cu Universitare
mijloace performante
Unităţi de Asistenţă în „Situaţii
critice", Accidente, calamităţi,
războaie
Aceştia din urmă sunt recrutaţi fie ca voluntari, fie dintre cei care prin
activitatea lor au contingenţe cu evenimente accidentale: conducători auto, poliţişti,
pompieri etc. sau persoane care supraveghează copiii: educatori, cadre didactice etc.
Sunt Programe organizate în Trepte de Pregătire, atât teoretică, cât mai ales
practică/urmate de riguroase verificări ale cunoştinţelor acumulate.
Aceste programe sunt recomandate de O.M.S. pentru a fi aplicate în fiecare
ţară, adaptate particularităţilor socio-economice, culturale şi educative locale.
» Unităţi de
Urgenţă pentru 1) Prima treaptă, care cuprinde toţi cursanţii, urmăreşte iniţierea
Asistenţă de acestora în „A.B.C."-ul acordării primelor îngrijiri sau a primelor procedee
Noapte şi în zile
nelucrătoare •
din cadrul Resuscitării Cardio- respiratorii ( vezi şi Capitolul I Secţiunea 3).
Spitale La finalul cursurilor si al verificării cunoştinţelor, li se conferă dreptul de
nominalizate cu gardă „liberă practică" în Urgente Medico-Chirurgicale si li se înmânează Legitimaţia
permanentă, inclusiv având iniţialele „B.L.S" (BASIC LIFE SUPPORT).
Chirurgie pediatrică"
Suportul de Bază al Vieţii (introducere în aplicarea metodelor de bază ale
« Spitale
teritoriale ■
menţinerii vieţii).
Medici de
gardă 2) Medicii şi cadrele medii primesc, după o prealabilă pregătire la
specializaţi in urgente nivel superior, alături de Legitimaţia de atestare „B.L.S. şi pe aceea de
„A.L.S." (ADVANCED LIFE SUPPORT) = Metode Avansate de Menţinere
Personal specializat în
diferite domenii pentru
a Vieţii.
Urgenţe Dintre aceste metode sunt de menţionat:
- Intubaţia Endo-Traheală;
- Ventilaţia Asistată Controlată;
- M.C.E.;
- Defibrilarea, Şocul electric extern (Ş.E.E.);
- Instituirea, după caz, a P.E.V. pentru corecţii volemice sau acido-bazice. .

în S.U.A şl ţările anglo-saxbne au fost începute cu ani în urmă şi sunt în
curs de desfăşurare ample Campanii de Pregătire în Asistarea şi îngrijirea Cazurilor
de Urgenţă la adulţi şi copii. Aceste vaste programe cuprind atât personal medical
(Medici, Asistenţi, Asistente, Nurse) îndeosebi din „prima linie", cea ambulatorie,
cât şi o categorie de persoane care nu fac parte din corpul medical.
54
3
) Personalul specializat si perfecţionat de' Medici si Cadre Medii din Unităţi
Speciale de îngrijire Intensivă în Urgentă (U.ltf) este pregătit pentru a treia treaptă a
Resuscitării Cârdio-Respiratorii (R.C.R.) = P.L.S. sau PROLONGED LIFE
SUPPORT, INTENSIVE CARE".
Scopul acestei terapii complexe reprezintă efortul de Resuscitare Cerebrală
(POST RESUSCITATIVE BRAIN ORIENTED THERAPY), salvarea integrală a
creierului, conservarea integrităţii anatomice şi funcţionale a neuronilor.
Este o concepţie superioară care prevede nu numai recâstigarea vieţii, ci si a
capacităţii intelectuale, productive a persoanei asistate, fie adult, fie copil.
'47

2.4 ASPECTE DE ANSAMBLU ALE ASISTENTEI MF.DICALE DE
URGENTĂ ÎN CAZ DE DEZASTRE13
Asistenţa Medicală de Urgenţă poate deveni o componentă importantă în
Ansamblul Măsurilor de intervenţie în situaţii excepţionale, detenmnate de cauze
naturale sau artificiale, ce pot fi declanşate în mod brusc şi care afectează un număr
mare de oameni, adulţi şi copii, situaţii ce sunt cunoscute sub denumirea de
dezastre sau catastrofe.
S-a încercat o clasificare a lor, cu toată varietatea şi cuprinderea de spaţii
tot mai mari, cu un număr de victime tot mai mare în ultimele decenii, cu distrugeri
materiale tot mai vaste şi, de asemenea, cu efecte secundare la fel de mari.
O primă categorie o reprezintă dezastrele naturale, ce au existat „de când
lumea" pe întreaga planeta, la care s-au adăugat cele artificiale, acestea sub-
împărţite în tehnologice, accidentale şi sociale.
incendiile (în localităţi şi de pădure), prăbuşirile clădirilor, ruperea barajelor cu
inundarea unor suprafeţe mari de teren şi distrugerea aşezărilor umane, surpări ale
minelor, catastrofele feroviare, maritime, aeriene cu un număr mare de victime etc.
Dezastre sociale: sunt provocate de acţiuni umane deliberate şi pot constitui
cauza unor imense suferinţe şi pierderi de vieţi omeneşti şi materiale.
Sunt cele mai diverse, începând cu conflictele armate, agresiunile între state sau
tulburările interne violente etc. până la deciziile politice eronate, cu consecinţe
dramatice pe termen scurt, mediu şi lung asupra unei părţi însemnate din populaţie.
O altă posibilă clasificare a situaţiilor de criză cu impact social caracterizate
prin violenţă ţine seama de natura mijloacelor folosite: arme convenţionale clasice
şi modeme, arme radioactive, raze laser, biologice sau mijloacele combinate,
utilizate tot mai frecvent în acţiunile teroriste.
D
u
p
ă

N
Catastrofe (dezastre) naturale: .
- geologice - seisme, erupţii vulcanice, alunecări de teren;
S
- climatice - rartuni, uragane, tornade, ploi deluviene şi inundaţii, furtuni cu t
grindină sau zăpadă, avalanşe, căderi de gheţari, valuri de frig sau caniculă, secetă e
etc i
n
Consecinţă a activităţii umane, creşterea temperaturii planetare, datorată e
îndeosebi activităţii industriale şi emanaţiilor de gaze nocive din ţările dezvoltate r
economic, va afecta în viitor regiuni tot mai întinse ale planetei. ,

Gravitatea acestui fenomen este dată şi de afectarea unui număr tot mai mare D
de oameni, populaţia globului aflându-se într-un proces de creştere exponenţială .
(de la 500 milioane de locuitori în anul 1900 la 6 miliarde în 2000 şi, probabil, 10
M
miliarde în anul 2020). ă
- bacteriologice: epidemii, pandemii; n
ă
s
Catastrofe tehnologice t
i
în categoria evenimentelor cu deosebit impact asupra oamenilor, majoritatea r
datorate unor erori umane, sunt incluse exploziile din cauze diferite (cele mai e
frecvente în platforme ale industriei chimice, rafinării şi depozite de combustibili), a
n
54 '48
u n
: t
r
„ o
C d
U u
R c
S e
r
P e
R
A î
C n
T
I M
C e
d
D i
E c
i
U n
R a
G
E d
N e
Ţ
E D
e
M z
E a
D s
I t
C r
O e
- ,
C
H E
I d
R i
U t
R u
G r
I a
C
A D
L i
E d
" a
, c
t
I i
54 '49
c e victime, cu numeroase decese:
ă
'
z ex. seismele din România — cel
ş a din 1940 (7,4 pe scara Richter)
i s a provocat peste 1.500 de
P
t decese, iar cel din martie 1977
e r (7,2 pe scara Richter) tot peste
d e 1.500 de morţi;
a l - după durata factorului
g
o o declanşator si a intervenţiilor de
g r Salvare: scurte -sub 1 oră, sub 6
i
c ore; cu durată medie - între 6-24
ă d ore şi cu durată lungă — peste
u 24 de ore.
R p
. In prezent se discută de un
A ă al 1Y-Iea tip de dezastru si
. anume cel ecologic de lungă
, a durată, provocat de oameni şi
B
l care afectează pământul,
u t atmosfera, pânza freatică, apele
c e de suprafaţă flora şi fauna;
u
r distrugerea pădurilor planetare,
e c distrugerea florei şi a unor
ş r specii de animale, alături de
t i
i dezastrele tehnologice
, t (deversarea în aer, sol şi ape de
e substanţe toxice, deşeuri
1 r
9 radioactive etc.) pot cauza sau
9 i contribui cu un efect întârziat la
6 i dezastrul ecologic.
- după întinderea geografică Numărul si diversitatea
- cu o rază sub 1 km, între 1 km victimelor primelor tipuri de
şi 100 km sau cu o rază mai dezastre cresc exploziv şi pot
C c mare, peste 100 km; depăşi mijloacele de ajutor
l a - după numărul de victime disponibile. Acest fapt impune
a r omeneşti - între 25-100 până la pregătirea din timp a unor
s e 1.000, dintre care un sfert echipe de medici, cadre medii,
i a necesită spitalizare; catastrofe voluntari civili, ca şi dotarea cu
f majore cu peste 1.000- de
i d
54 '50
echipamentele necesare pentru
a face fată oricăror evenimente.
Cel'mai frecvent ca tipuri
de victime sunt cei
pohtraumatizaţi, adesea, cu
leziuni specifice, produse de
suflu sau strivire (blast injury,
crush syndrom), precum şi arşii,
intoxicaţii etc. sau victimele
secundare, care prezintă
infecţii, accidente cerebrale,
avorturi sau boli cronice cu
sechele, infirmităţi etc.
In ultimele decenii, a fost
larg recunoscută ca un domeniu
distinct Medicina de dezastre,
care are drept obiectiv să
salveze cât mai multe vieţi în
situaţiile limită şi să reducă
suferinţele umane cât mai mult
posibil.
Această Medicină de
Urgentă cunoaşte un nou mod
de abordare a urgenţelor
colective, promovează o îngrijiri urgente, dar nu măsuri
mentalitate şi un comportament
original faţă de acela care se
referă la acordarea asistenţei şi
terapiei intensive unui singur
individ sau unui număr redus de
persoane.
In cazul unui dezechilibru
între posibilităţile de intervenţie
şi nmnărul impresionant de
victime, apar probleme noi si
deosebite de Etică medicală,
specifice situaţiei, aşa cum
precizează „Declaraţia
Asociaţiei Medicale Mondiale
54
privind Etica medicală în
situaţii de catastrofă" (adoptată
de cea de-a 46-a Adunare
Generală din septembrie 1994
de la Stockholm).
In Medicina de dezastre
este justificată recurgerea la
indicaţii terapeutice bazate pe
gravitatea leziunilor, pe
TRIAJUL VICTIMELOR,
acţiune medicală care constă în
acordarea de priorităţi,
efectuată cu competenţă după
dezastru de către medici cu
mare experienţă, ajutaţi de
personal la fel de competent.
Aceştia vor grupa victimele
astfel:
- răniţi recuperabili aflaţi în
pericol iminent, care necesită
intervenţii rapide prioritare. în
următoarele minute sau ore;
- răniţi a căror viaţă nu este
în pericol imediat şi necesită
imediate;
- răniţi cu diverse leziuni
(ex. fracturi, luxaţii etc.) care
necesită îngrijiri simple, ce pot
fi acordate de personal ajutător,
precum şi bolnavi cu şoc psihic,
ce necesită numai sedative.
Se va acorda prioritate
copiilor şi. după caz, femeilor
gravide, aceştia având nevoi
particulare.
O categorie aparte, o
reprezintă aşa-numitele
„Urgenţe depăşite", apreciate mai redusă măsură în cazul
astfel de specialişti cu cutremurelor, dar şi legate, de
autoritate. acestea, unele fenomene
în condiţii de catastrofa, secundare, ca de exemplu valul
non-intervenţia si dirijarea seismic ■.tsunami"), pot fi
forţelor si mijloacelor spre prevăzute şi, chiar, prevenite.
salvarea unui număr mai mare Niciun loc din lume nu este
de victime nu reprezintă o ferit de dezastre. Potenţialul
încălcare a deontologiei distructiv al unor asemenea
medicale. evenimente creşte şi datorită
Faţă de acestea, precum şi exploziei demografice şi a
faţă de toate categoriile de tehnologiei, dar şi datorită
victime, de familiile acestora, gradului de urbanizare (41% din
toţi participanţii la intervenţii populaţia mondială actuală şi
vor avea, alături de prestaţia
60% în 2020 va trăi în oraşe).
tehnică, o atitudine de
încurajare, de alinare a
deprimărilor psihice, cu
respectarea demnităţii şi
moralei victimelor; se vor face
rapoarte în vederea urmăririi în
continuare a supravieţuitorilor,
pentru prevenirea unor
eventuale complicaţii.
Un rol deosebit al echipelor
medicale este acela al luării
măsurilor complexe de
prevenire a epidemiilor ce
urmează, de obicei, stărilor
excepţionale din cazuri de
dezastre.
Creşterea în timp a gradului de
previziune a dezastrelor Aşa
cum în orice domeniu a preveni
este mai eficient decât a
interveni, şi în cazul dezastrelor,
îndeosebi al celor naturale (în
'51
 Ţări ca S.U.A. sau Japonia, printre cele mai expuse la categoria dezastrelor SECŢIUNEA
naturale, utilizând o tehnologie avansată, au obţinut mijloace performante de
- respiraţie tip „gasp"14 .
prevenire şi avertizare. Se citează cazul uraganului Andrew care a bântuit Coasta
de Sud-Vest a S.U.A., considerat după potenţialul distructiv acumulat, ca fiind cel
B. Stopul Cardiac
mai devastator din istorie. Totuşi, acesta a produs un număr relativ mic de pierderi
de vieţi omeneşti datorită utilizării unui sistem eficient de alarmare. - absenţa activităţii cardiace spontane;

La noi în ţară, tot mai frecvent afectată în ultimii ani de dezastre naturale, - activitate hemodinamică ineficientă, bradi-aritmie15, fibrilaţie sau flutter
pornind de la avertizările specialiştilor, referitoare la repetarea unor dezastre de ventricular.
amploarea celor din 1940 şi 1977, se impune o pregătire temeinică şi riguroasă a
14
Tip rudimentar de respiraţie.
15
După „URGENŢE MAJORE ÎN PEDIATRIE" Angela Butnara şi colab., Editura
„NAŢIONAL" 2001 (modificat).
ansamblului de măsuri, inclusiv a celor de Asistenţă Medicală de Urgenţă.

î' Definiţie: reprezintă oprirea bruscă (uneori neaşteptată) a funcţiilor

vitale: respiratorie (ventilaţie spontană pulmonară) şi circulatorie sanguină
(hemodinamică), stare extrem de gravă, în care o non-intervenţie rapidă şi eficientă
poate fi urmata de deces.
Este unul din primele Urgenţe de grad „O" ce poate apărea atât în mediul
intra-spitalicesc, cât şi în afara acestuia,
Majoritatea cazurilor de S.C.R. sunt consecinţe ale Stopului Respirator
(fiind o particularitate a copilului faţă de adult) la care momentul iniţial, cel mai
frecvent, este reprezentat de Stopul Cardiac.

A. Stopul Respirator
- bradipnee extremă: mişcări respiratorii cu frecvenţă redusă şi ineficientă;
- absenţa totală şi prelungită a mişcărilor respiratorii spontane (apnee
prelungită);

64 52
 II. Etiologia Stopului Cardio-Respirator ca si fază finală a Insuficientei - IA. cu antiaritmice; alte IA.
Acate Respiratorie si a Insuficientei Cardio-circulatorii - status epilepticus.
O prezentare selectivă a celor mai importante canze de S.C.R la
copil:
7) Intoxicaţii acute
1) Obstrucţia severă de Căi Respiratorii Superioare:
- IA. cu deprimante ale S.N.C.;
- Aspiraţia de Corp Străin (C.S.);
- Epiglotita;
- Laxingita edematoasă subglotică (CRUP).

2) Boli respiratorii însoţite de hmoxemie instalată în mod

brusc:
- Edem Pulmonar Acut (E.P.A);
Mecanismul apariţiei S.C.R.: elementul chimic esenţial vital (O2) are
- Stare de Rău Astmatic; nivelul cel mai scăzut, dar suficient pentru structurile nervoase pentru o perioadă de
- Pneumotorace, Pneumomediastin; 3-4 minute, în Stop Respirator; non-intervenţia va duce la Stop Cardiac şi, după 5-6
- Bronşiolită şi Bronhopneumonie cu IA.R. severă, minute de supravieţuire, vor apărea la nivel cortical leziuni ireversibile.
în hipoxie, metabolismul celular se desfăşoară în condiţii anaerobe cu
acumulare de acid lactic şi piruvic cu acidoză metabolică decompensată.
- hipovolemic;
- cardiogen; N.S. Manifestări clinice mai frecvemte în S.C.R.. suplimentar:
- distributiv. Stop Respirator
a) întreruperea pentru > 30 sec. a respiraţiilor spontane;
4} în cadrul Sindromului Morţii Subite a Sugarului
b) Paloare şi cianoză progresivă;
5) Dezechilibre severe kidro-electrolitice si acido-bazice: c) Pierderea conţtienţei, convulsii hipoxice;
-hipoglicemia; d) cardiac: tahicardie iniţial, apoi bradicardie.
- hipocalcemia; Manifestări clinice mai frecvente în S.C.R
Stop Cardiac
- hipo şi hipernatremia;
a) Paloare, cianoză generalizate;
- hiperpotasemia;
b) Absenţa Pulsului la Artere periferice;
- acidoza metabolică gravă.
c) Absenţa zgomotelor cardiace, pierderea conştientei.
6) Boli neurologice: Stop Cardio-Respirator: Simptome comune Respiratorii si Cardiace:
- traumatism cranio-cerebral, vertebro-bazilar; a) Conştientă, reactivitate absente;
- hipertensiune intracraniană, Edem Cerebral Acut (E.C.A.); b) Midriază;
53 67
c) E.C.G.: traseu plat.
2, RESUSCITAREA CARMQ-RESPIRÂTQKIE (R.C.R.)
Reprezintă Terapia Intensivă ce se adresează Stopului Cardio-respirator şi
altor Urgenţe Majore Pediatrice.
Scornii imediat si urgent al R.C.R. este restabilirea funcţiilor de bază
respiratorii şi cardio-circulatorii, pentru asigurarea permanentă a necesităţilor în
O?, element chimic vital, la principalele. organe: creier, miocard, pulmon, rinichi,
glande suprarenale ş. a. Succesul R.C.R. depinde de aportul de la creier si reluarea
activităţii spontane a cordului în maxim 6-9 minute. Se numeşte „timp de
resuscitare" perioada care durează de la momentul debutului S.C.R. la apariţia
leziunilor ireversibile. Sub limita acestui timp, vindecarea este cu ^restitutio ad
integrum", fapt ce obligă la rapiditatea măsurilor de intervenţie. P entru celula
corticală este de 3-4 niinute (cel mai redus timp), pentru alte celule, de exemplu
celula hepatică, este de 20-30 minute.)
Există o Resuscitare Cardio-Respiratorie de Bază (R.C.R.B.) şi R.C.R.
Avansată (R.C.R.A.). precum şi „Suportul Vital Prelungit": Terapia Intensivă post-
resuscitare
Succesiunea R.C.R.B.
A.B.C-ul Resuscitării bazale
în Pediatrie, mai mult de 80% din cazuri S.C.R. este datorat Insuficienţei
Respiratorii (fapt ce impune anumite priorităţi în intervenţiile de urgentă); numai în
15-20% din cazuri Stopul cardiac este primar.
în condiţii extra-spitaliceşti se aplică mai frecvent R.C.R.B. cu maximă
rapiditate, de către personal medical sau non-medical abilitat şă execute manevrele,
dintre care unele foarte simple, aplicate prompt pot fi foarte eficiente.
în literatura medicală anglo-saxonă, momentele esenţiale au fost sintetizate
în formula mnemotehnică ce conţine primele litere ale alfabetului:
A: (AIRWAY); B: (BREATHING); C: (CIRCULATION) (căi aeriene, respiraţie,
circulaţie).
Ordinea efectuării R.C.R.B. este următoarea:
1. Evaluarea Stării de Conştientă:
2. Căile Respiratorii şi Respiraţia:
3. Funcţia Cardio-circulatorie. Circulaţia:
54
4. Medicatia.
L Evaluarea stării de conştientă
Nivelul de conştientă este determinat prin aprecierea reacţiei de stimulare
verbală (copil mare) şi tactilă (sugar, copil mic).
Copilul mare: va fi solicitat să răspundă la întrebări: „ Mă auzi?" „Cum te
simţi ?"
Sugarul, copilul mic, vor fi percutaţi uşor la nivelul plantelor şi se va
urmări reacţia la stimului.
în situaţia de urgentă în afara spitalului: copiii nu vor fi bruscaţi şi, dacă nu
este necesar, nu vor fi mişcaţi pentru a se evita o agravare a unei posibile leziuni a
coloanei vertebrale (CV.) cervicale.
Dacă pacientul nu este conştient si nu respiră:
Salvatorul va efectua cu ajutorul altei persoane procedeele Resuscitării
Cardio-respiratorii (ce vor fi prezentate mai jos) timp de cel puţin 60 de secunde,
după care se va alerta (activa) dacă a avut loc un eveniment accidental (ex. rutier)
Serviciul Ambulatoriu Medical de Urgenţă (S.A.M.U.).
Dacă victima nu este conştientă, dar prezintă mişcări respiratorii, pulsul
este prezent.
După alertarea S.A.M.U., victima este transportată de urgenţă la un Centru
de Primire Urgenţe (C.P.U.), cu mari precauţiuni (mai ales în caz de „accident",
capul şi gâtul vor fi imobilizate, vor fi evitate mişcările de extensie, flexie sau
rotaţie a CV. cervicale. Manevrele de R.C.R. vor fi continuate şi pe parcursul
transportului.
2) Căile respiratorii si activarea Respiraţiei
A) Eliberarea (permeabilizarea) Căilor Respiratorii Superioare si
menţinerea acestora deschise reprezintă prima si cea mai importantă dintre măsurile
ce se impun din primele momente ale R.C.R..
Căile respiratorii libere contribuie la o ventilaţie eficientă, facilitând
atingerea scopului esenţial al R.C.R.: asigurarea aportului de O? la creier, miocard
si alte organe vitale.
în cazul victimei inconştiente, mai multe mecanisme concură la obstruarea
C.R.S.: relaxarea mandibulei, secundară hipotoniei musculare, deplasarea
posterioară a limbii („înghiţirea limbii") şi colapsul hipofaringelui.
67
 Primul gest va fi deschiderea C.R.S., care se obţine prin bascularea capului
şi „ridicarea mandibulei" (vezi TEHNICA MANEVRELOR DE ASPIRAŢIE, pag.
85)
Există şi o tehnică de luxare anterioară a mandibulei tară bascularea
capului, iară extinderea gâtului. Această tehnică se aplică atunci când se bănuieşte
un traumatism la nivelul CV. cervicale.
Se execută aspirarea secreţiilor cu o sondă NELATQN de diferite
dimensiuni, în fhcţie de vârsta copilului. (Sonda NELATON va fi în dotarea Trusei
de Urgenţă.)
Se aplică, după caz, metoda directă a Ihsuflării aerului „gură la gură",
„gură la nas", „gură la nas şi gură" sau folosind Accesorii şi Aparate intermediare,
prin metode ca „gură Ia sondă", „gură la mască" ş.a., ce vor fi prezentate la
Capitolul H „TEHNICI, METODE, PROCEDURI".
In paralel, se vor lua măsuri şi de prevenire a pătrunderii aerului pe căile
digestive şi distensia stomacului.
C) Următoarea măsură deosebit de importantă în acelaşi cadru al R.C.R.
este Oxigenoterapia (O^Terapia).
Se aplică, de obicei, în cazul R.C.R. Avansate, în condiţii în care se pot
efectua teste biologice.
Pentru O2 Terapie există o indicaţie relativă, când Pa O2 este < 70 rrrmHg
şi indicaţie absolută când Pa O2 este < 50 rrrmHg.
Se vor utiliza concentraţii optime de 0 2 pentru obţinerea eficienţei maxime
şi totodată evitarea efectului toxic al O2 prin supradozaj.
Metodele de administrare a O2 cele mai importante sunt: prin cateter naso-
faringian, prin Canulă nasală, prin Mască de diferite tipuri (Vezi Capitolul
„Oxigenoterapia", pag. 112).
3) Funcţia cardio-Circulatorie. Hemodinamica
A) Evaluare: Absenta activităţii cardiace din Stopul cardio-respirator poate
fi pusă în evidenţă prin palparea Pulsului la Arterele Centrale.
La copil, Pulsul se poate controla la nivelul Arterei Carotide (V. Fig. 27, la
pag. 136).
Datorită unor particularităţi anatomice locale (Gâtul scurt, ţesutul celular mai
bogat), la sugar nu se poate aborda Artera Carotidă: Controlul Pulsului se face la
nivelul Arterei brahiale; tot la fel, la sugar şi copil mic, Şocul apexian nu poate fi
utilizat pentru controlul aiurii ventriculare (A.V.). Conduita în funcţie de prezenta
sau absenta Pulsului:
55
1) Dacă Pulsul este prezent si Respiraţiile sunt abolite:
- se efectuează Respiraţia artificială în ritm de 20/rninut (1 Respiraţie la 3
sec.), repetată Ia nevoie.
2) Dacă Pulsul nu este palpabil sau A.V. este < 60/minut la care se
adaugă si semne de Perfuzie Sistemică Deficitară (extremităţi reci, palide.
„marmorate"'):
- se începe efectuarea Masajului Cardiac Extern (M.C.E.) şi se alternează
M.CE. cu Respiraţia Artificială.
N.B. Nu este exagerat, în condiţii extra-spitaliceşti a se începe M.C.E. în
faza de Stop respirator, când prezenţa Pulsului nu este sigură.
Cum se efectuează M.C.E.?
Procedeul constă dintr-o succesiune de compresiuni executate la nivelul
Osului Stem, care se transmit la Cord şi activează funcţia de pompă a miocardului.
Modul de efectuare a M.C.E. este diferit, în funcţie de vârsta copilului. (A
se vedea şi Capitolul H „TEHNICI, METODE, PROCEDURI PENTRU
EVALUAREA ŞI SUSŢINEREA FUNCŢIONALITĂŢII APARATULUI
CARDIO-VASCULAR")
Tehnici M.C.E. la Sugar (rezumativ): poziţionarea, locul de elecţie al
compresiunii, frecvenţa M.C.E. alternativ cu Ventilaţia (raport 5/1).
în aproximativ 60 sec. Se vor efectua 20 de cicluri (M.C.E. + Ventilaţie),
după care se va face evaluarea Stării Sugarului şi eficienţa procedurilor.
Tehnica M.C.E. la Copil 1-8 ani
La poziţionare, se menţine extensia favorabilă a deschiderii C.R;
compresiune cu podul palmei pe linia mediană a sternului; adâncimea compresiunii
este între 1/2 şi 1/3 din diametrul anteroposterior al toracelui.
Tehnica M.C.E. la copil > 8 ani
Frecvenţa M.C.E. (cu o mână sau ambele mâini suprapuse: 80-100/rnin.;
raport Compresie/Ventilaţie 15/2, când operaţiunea o efectuează un singur Salvator
şi 5/1 dacă sunt doi Salvatori.
Eficienta R.C.R. este probată de recolorarea tegumentelor,.reducerea sau
dispariţia midriazei, apariţia mişcărilor respiratorii spontane, prezenţa Pulsului la
palpare.
După echilibrarea funcţionalităţii Organelor si Sistemelor cu Importantă
Vitală, victima va fi aşezată în Poziţie de Securitate (v. Fig. 2, pag. 72).
POZIŢIA DE SECURITATE
Se impune aşezarea pacientului în poziţie de securitate, care are si rolul de
a reduce efortul respirator.
67
 1) Epinefrină (Adrenalină);
2) Bicarbonat de sodiu fNa+COjD;
3) Atropină;
4) Glucoza;
5) Săruri de calciu:
6) Naloxone.
Calea de elecţie pentru Medicaţia de Urgentă este sistemul venos, cu
alternativa Perfuziei intra-osoase, precum şi (în cazuri rare) Endo - traheale.

1) Epmefrina. medicament esenţial în RX.R- pediatrică, practic. Iară efecte

Fig. 2. Poziţie de securitate (copii mari)
1) Se împinge uşor piciorul spre bazin, pentru ca gamba să formeze un unghi
ascuţit.
2) Se aşează mâna de aceeaşi parte, sub fesă.
3) Se retrage cealaltă mână spre salvator, pentru a roti bolnavul spre acesta.
4) Se înclină capul, se aşează faţa la orizontal, mâna servind ca sprijin pentru
obraz. Se întinde uşor cealaltă mână, se îndepărtează spre spate._
Când se aşează victima în mijlocul de transport, întoarcerea capului, gâtului şi
trunchiului se va face simultan.
Dacă necesită manevre de repetare a R.C.R., acestea nu vor fi întrerupte mai
mult de 30 de secunde.
4) Medicaţia: Terapia farmacologică se aplică mai frecvent în cadrul Resuscitării
Avansate (R. C.R.A.). Medicamente de „primă linie":
72
secundare!
Acţiune a (alfa) adrenergică: măreşte T.A.S prin vaso-constricţie, creşte aportul
de O2 la miocard şi creier, reduce fluxul sanguin splahnic şi cutanat.
Acţiune p (beta) adrenergică: creşte frecvenţa cardiacă şi puterea de contracţie
a miocardului.
Indicaţii: în aproape toate formele de Stop Cardiac la copil: asistolie.
bradicardie refractară la Ventilaţie artificială şi Oxigenoterapie, fibrilaţie
ventriculară.
Posologie:
Doza pentru administrare IV. sau I.O. este de 0,001 mg/kg = 0,1 ml/kg/din
diluţia 1:10.000; dacă stopul persistă: 0,1 mî/kg din diluţia 1:1.000.
X ) In curs de tratament. Monitorizarea pacientului (Na+CO;*H) : indicat în
corectarea Acidozei severe : pH < 7.20 (corectarea acidozei se poate realiza si
spontan); Na+CQjH se administrează după 20 de minute de la reluarea activităţii
cordului.
Doze: iniţial ImEq/kg LV. sau I.O., în continuare după formula: mEq
Bicarbonat de Na = Deficit de Baze (Unul din parametrii ASTRUP) X G (în kg) X
0,4, unde
G = greutate; 0,4 = spaţiul de distribuire a Bicarbonatului din greutatea corporală
Mod alternativ de administrare a Na^CO^H (fără determinarea
parametrilor ASTRUP): 0,5mEq/kg, din 10 în 10 minute.
Na CO3H administrat excesiv produce: alcaloză, fnpopotasemie, scăderea
plasmatică a Ca^ ionic.
56
 3) Atropină sulfat: parasimpaticolitic ce stimulează pace-maken-ul
sinusal sau atrial şi conducerea atrio-ventriculâră.
Indicaţii: la copiii mici în bradicardie (A.V. < 60/ minut); la aceştia, D.B.
(debitul bătaie) este dependent de frecvenţa cardiacă.
- bradicardia indusă de hipoxemie: Ventilaţia artificială trebuie asociată cu
administrarea de Atropină;
- este utilă în prevenirea sau tratamentul bradicardiei induse vagal în
manevrele de Intubaţie E.T.
Posologie: doza recomandată: 0,02mg/kg/corp, ce poate fi repetată până la
o doză de lmg pentru copil şi 2nig pentru adolescent;
- intra-traheal: doza va fi de 2-3 ori mai mare, diluată în 3-5 ml soluţie
izotonă (S.F).
4) Glucoza: în toate stările critice este necesară evaluarea glicemiei:
- glucoza este substratul metabolic major pentru miocardul Nou-
născutului, la fel pentru sugar şi copil.
Posologie: doza de glucoza este de 0,5-lg LV. sau I.O. Se administrează
sub formă de soluţie 5%; 10%; 20%; 33% (la Nou-născut maximum 12,5%).
Soluţia 5% este „doza de volum" (Glucoza vehiculează alte medicamente).
Precauţiuni: glucoza hipertonă (> 20%) se administrează pe Vene centrale,
pe cele periferice poate provoca scleroza pereţilor vasculari;
- adniinistrarea de doze repetate poate provoca hiperglicemie,
hiperosmolaritate, hiperpotasernie şi deshidratare.
5)Calciul este esenţial pentru cuplarea excitaţiei cu contracarea
miocardului: ionii de Calciu (Ca) sunt eliberaţi şi provoacă cuplarea actinei
curniozina; , C) CIRCULATION:
- fracţiunea biologică activă este Ca ionizat (Ca** ) a cărui concentraţie
serică depinde de cea a albuminemiei şi a pH-ului.
Ca**"*" este recomandat pentru corectarea hipocalcemiei, precum şi, în
anumite situaţii, a mperpotaserniei (hiperkaliemiei), a hipomagnezemiei şi a
intoxicaţiei cu blocantele canalelor de Calciu.
Săruri disponibile de Ca: Gluconatul de Calciu 10% - conţine 9mg/lml Ca
elemental; Clorura de Ca 10% cu concentraţie de 27mg/l ml (concentraţie triplă),
indicat în stări critice (având concentraţie mare).
6) Naloxone hidroclorid: este un antagonist al opiaceelor şi produce
anularea efectelor acestora; acţionează rapid în 2 min. Până la 45 min., doza putând
72
fi repetată la 2 min. Efecte secundare posibile: depresie respiratorie, hipotensiune,
hipoperfuzie.
Doze: OJmg/kg pentru Sugari şi Copii .< 5 ani şi < 20 kg şi de 2,0 mg
pentru copii > 5 ani şi > 20 kg.
înP.E.V., doza de 0,04 până la 0,16mg/kg/h.
Preparate disponibile: fiole de 2 ml/lmg/lml.
Trebuie administrat cu precauţie la copiii mamelor dependente de
narcotice, imediat după naştere.
Efecte adverse (în general, rare): copii mari - greţuri, vărsături, tahicardie,
aritmie cardiacă, hipertensiune, tremurături, convulsii.
A) AIRWAY: Eliberarea Căilor Respiratorii
B) BREATH: Respiraţie
Insuflaţie directă în Căi aeriene şi Plămâni prin metode directe,
nemijlocite: „Gură la Gură"; „Gură îa Nas"; „Gură la Nas şi Gură" sau cu
Echipament adecvat de Ventilaţiei (Respiraţie) artificială
Oxigenoterapie (O2- terapie)
Circulaţie: Compresiune toracică: Masaj
Cardiac Extern (M.C.E.). Stimularea miocardului (indirect, prin
intermediul Sternului, Pericardului) prin compresiuni ritmice,
pentru reluarea funcţiei de „pompă" a inimii.
Cele de mai sus reprezintă A.B.C-ul Resuscitării sau Suportul de Bază al
Vieţii, cu două trepte:
I) B.A.L.S.: BASSIC LIFE SUPPORT (Suportul de Bază al Vieţii)
Următoarea treaptă este:
H) A.L.S.: ADVANCED LIFE SUPPORT (Sprijin Avansat al Vieţii):
- Eliberarea şi Permeabilizarea Căilor Respiratorii Inferioare
57
- INTUBAŢIE ENDO-TRAHEALĂ (I.E.T.)

72 58
 - TRAHEOS TOME CRICOST03VUE Tabelul nr. 7
-M.C.E.

D) DRUGS: Terapie prin medicamente C.Ş.

4) Circulaţia Evaluarea
E) ELECTRICITY: Defibrilare, Şoc Electric Extern (Ş.E.E.) . circulaţiei Palparea
pulsului
Puls imperceptibil A.V.<
¥) FLUIDS: Lichide introduse prin P.E.V., pentru reechilibrare hidro- 60/mmut
electrolitică
Artera brahială Artera carotidă
-Dificultăţi la începători la palparea pulsului Dacă copilul nu
Şocul apexian la sugar inoperant pentru A. V. respiră (A.V. şi
Puls central prezent, respiraţie eficientă D.B. neadeevată)
(complicaţii ale M.C.E.la sugar şi copil, practic se efectuează
Se asigură numai VA Menţinerea Circulaţiei M.CE. (în faza de
prin M.C.E. alternativ ci Stop respirator)

G) GAUGE: Control: Monitorizare a funcţiilor vitale A absente) iVA

treia treaptă este: 5)M.C.E. 1/2 inferioară a sternului 2-3 degete >100/minut Idem sau podul
Zonă de compresie palmei 100/mrâut
HI) P.L.S.: PROLONGED LIFE SUPPORT = Continuarea terapiei Compresie cu 5:1 (pauză pentru ventilaţie) 1,5-2,5 cm 2,5-3,5 cm idem
complexe: Frecvenţa Nu se întrerupe M.C.E> 5-7 seci Prelungirea mde
INTENSIVE CARE = îngrijire intensivă: compresiilor/stem (Raport M.C.E. până când victima îşi r Cordul îşi reia scăpata conştienta şi
M.C.E./VA) Profunzimea activitatea spontană
- control repetat al funcţiilor de bază: compresiei Tensiune
- Respiraţie, Hemodinarnică, S.N.C. arterială diastolică (T.A.D)
redusă în M.C.E.
- Reechilibrare hidro-electrolitică
MIC DICŢIONAR EXPLICATIV
- Prevenirea Edemului Cerebral şi a Hipertensivmii intra-craniene
(H.I.C.)
- Combaterea Sindromului de Reperfuzie
- Profilaxia infecţiilor.
R.C.R.de BAZĂ SUGAR COPIL 1-8 ani Analgesic (an + lb. gr. aigesis =durere) - stare caracterizată prin scăderea sau
l)Evaluarea stării de Percutarea plantelor Solicitat cu voce tare "Mă
conştientă auzi?"
dispariţia sensibilităţii dureroase.
- Pacient inconştient dar Se activează S.AM.U Efectuează cu un
respira Apnee (lb. gr. a = lipsit de + pnoia = respiraţie) - oprirea mai mult sau mai puţin
ajutor R.C.R.B.
- Pacient inconştient şi nu Se activează S.AM.U prelungită a respiraţiei, cu variante: mecanică, prin obstrucţie, reflexa, tranzitorie
respiră (de scurtă durată, ce nu afectează ritmul cardiac, coloraţia tegumentelor),
2) Căile Respiratorii Evaluarea Permeabilităţii C.R.S. Deschiderea C.RS. (Bascularea
- Copilul nu este Capului, Ridicarea Mandibulei) Aşezat în „Poziţie de Securitate"
traumatică etc.
conştient dar respiră (copiii mari aleg poziţia) ■Se solicită S.A.M.U. Transport de Acidoză metabolică (lb. lat.: acidus = acru + oză) - perturbare a echilibrului acido-
eficient urgenţă pentru a primi A. VA.
- Copilul este conştient, " .—._______________________________________________ bazic în organism, cu predominanta componentei acide, ca urmare a reducerii
respiră spontan bazelor sau acumulării de metaboliţi acizi, scăderea valorii rmnfme apH-lui <
3) Ventilaţie artificială Dacă este posibil Mască cu valvă sau ozitiv de protecţie „Gură 7,35; poate fi acidoză compensată sau decompensată, Metabolică - (neTespiratorie),
- Iniţial disp „Gură la Nas şi Gură" Ia Gură „ sau „Gură la Nas"
- în continuare cu mecanisme multiple: acumulare excesivă de anioni organici (acid lactic, acizi
Două respiraţii de 1-1,5 sec. respiraţi 20 a
Evaluarea eficienţei respiraţii /l minut 10-20 respi raţii/1 minut cetonici), reducerea funcţiei renale de a excreta ioni de hidrogen, pierderi excesive
VA. Dacă nu este eficientă se repetă sau s e controlează existenţa unui de sodiu etc.

76 59
Âkalcză — situaţie contrară Acidozei a echilibrului acido-bazic, cu predominanţa
componentei alcaline (pH > 7,45), creşterea bicarbonatului şi a rezervei
alcaline; poate fi compensată şi decompensată.
Asistoiie (lb. gr.: a + systole = iară + contracţie) - incapacitatea inimii de a efectua
sistola completă (a se vedea şi Insuficienţa cardiacă acuta).
Bradi-aritmie—tulburare a ritmului cardiac, asociată cu rărirea acestuia.
Caniilă (lb. lat.: canna = trestie) - instrument tubular de calibre diferite, folosit
pentru introducerea sau extragerea de lichide, aer etc. (ex.: canulă traheală).
Cateter (lb. gr. = katheter) - instrument tubular din cauciuc sau material plastic,
folosit în scop explorator sau terapeutic (ex.: I.V.).
Cavum (lb. lat.: cavitate) - termen general pentru a desemna o cavitate (ex.:
cavitate bucală sau naso-faringiană, formată din fosele nasale şi faringe).
Pefibrilare (de + febrilla, din lb. lat., diminutiv de la fibra) - oprirea
fibrilaţiei atriale sau ventriculare cu stimuli electrici (sau medicaţie) şi
restabilirea ritmului cardiac normal. Epiglotita — inflamaţie (de obicei,
microbiană) a epiglotei; it, ită: sufix
adăugat unei structuri anatomice, care presupune inflamaţie (ex.:
apendicită, peritonită etc.).
Emfizem (lb. gr.: enphyzema = umflătură) - acumulare de aer în ţesuturi (ex.: în
plămâni, în ţesutul sub-cutanat etc.).
Eiesie (lb. lat. flexia) - mişcare determinată de grupul de muşchi flexori, cu
apropierea unui segment de articulaţie cu altul (contrar, mişcarea de extensie,
din lat. extensia = întindere).
Fibrilatie (lb. lat., (hminutiv de la fibra = fir, filament) - succesiune de contracţii
fine şi rapide a unor grupuri musculare (atrială, la nivelul atriilor), ventriculară
(stare severă, cu contracţii ineficiente, „asistoiie", ce poate duce la S.C.R. prin
non-rntervenţie rapidă).
Flatter (lb. engl. = fluturare) - vibraţie sau pulsaţie rapidă la nivel atrial sau
ventricular, cu tahi-aritmie (puls accelerat aritmie), cu tulburare de conducere şi
asincronizare a contracţiilor atriale cu cele ventriculare (A.V.>200/min.).
Foto-fobie (foto + lb. gr. phobos = frică) - intoleranţa anormală parţială sau - totală
la lumina.'
76
Mediastin (lb. lat. medianum = de mijloc) - spaţiul ocupat între cele două cavităţi
pleurale ce învelesc plămânii, hmitat anterior de planul sternocostal, posterior
coloana vertebrală, inferior diafragmul, superior baza gâtului; conţine cordul,
vasele mari ce pornesc de la acest nivel, bifurcaţia bronhiilor şi, la copil, timusul.
Mnemotehnic (mneme - memorie + tehnic) - ansamblu de procedee care facilitează
memoria (de ex.: asocierea unui termen mai greu de memorat cu unul cunoscut,
uzual).
Monitor (lb. lat.: monitor - oris - care aminteşte) - dispozitiv electronic destinat
supravegherii automatizate a pacienţilor, în Unităţi de Asistenţă, şi Terapie
Intensivă (instrument central, esenţial), având capacitatea declanşării unei alerte
vizuale sau auditive când valorile parametrilor urmăriţi se situează în afara
valorilor normale fiziologice.
Monitorizare - ansamblu de tehnici realizate (în principal, folosind dispozitivul
electronic - monitorul) în Secţiile de Reanimare şi Terapie Intensivă, pacienţilor în
mod constant (îndeosebi, cei cu tulburări grave cardio-respiratorii), dintre care se
pot cita: frecvenţa respiratorie (F.R.), regularitatea bătăilor cardiace, T.A., debitul
cardiac, E.C.G., E.E.G., temperatură, presiunea intra-craniană (P.Î.C.), urmărirea
unor constante (ex.: glicemie, calcemie, Na+, K+, Mag** etc.); semnalare prin
declanşare de alarme sonore sau vizuale: în unele sisteme complexe este posibilă
supravegherea pe anumite ecrane.
Pace-maker (lb. engl.; pace = ritm; maker = cel care face, de la verbul to make) -
dispozitiv electronic de stimulare cardiacă ca şi nodului sinoatrial care asigură
regularitatea bătăilor cardiace.
Pmeamotoraee - acumulare de aer între pleura parietală şi cea viscerală fie pe cale
internă prin distragerea unor alveole, fie extern, după un trumatism toracic.
Pneamomediastin - acumulare de gaz în spaţiul mediastinal.
Status epilepticias (Stare de rău epileptic) - forma cea mai severă în evoluţia unei
Epilepsii, constând din accese repetate la intervale foarte scurte, putând fi urmate
de comă epileptică.
Tonus (lb.gr. Tonus = tensiune, încordare) - o stare de echilibru static, determinată de
semi-contracţia muşchilor flexori şi extensori a anumitor segmente sau a întregului
corp.
60
Trunchi cerebral — element anatomic al Sistemului nervos central, reprezentând
porţiunea nervaxului, alcătuită din măduva prelungită, punte şi mezencefal, care
este legată de cerebel prin cele trei perechi de pedunculi cerebeloşi. SECŢIUNEA 2
Turgbrnl este reprezentat de rezistenţa percepută la strângerea între două degete TEHNICI, METODE, PROCEDURI PENTRU SUSŢINEREA
pe abdomen şi pe faţa antero-externă a coapsei la nou-născut şi sugar. FUNCŢIONALITĂŢII CARDIO-CIRCULATORH (HEMODINAMICĂ)
Corespunde dezvoltării stratului adipos al peretelui celular şi starea fibrelor
elastice. Este modificat în stare de deshidratare şi malnutriţie. A. Masajul cardiac extern (M.C.E.)
B. Defibrilarea (D.F.B), Şocul Electric Extern (Ş.E.E.)
81

C. Piilsoximetria
D. Monitorizarea Respiratorie şi Hemodinarnică

1. Eliberarea Căilor Aeriene Respiratorii (C.A.R.S.) Superioare. 1. Accesul Vascular la 2. Aspiraţia Digestivă
Restabilirea Permeabilităţii Căilor Aeriene Respiratorii Superioare Copii 3. Evacuarea Conţinutul
1. Permeabilizarea Căilor Aeriene Respiratorii Inferioare (C.A.R.I.) A. Abordarea gasiric (Lavajul Gastric)
Vasculară 4. Funcţia Lombară
a. întubaţia Endo-Traheală (I.E.T.) Venoasă; (P,L.)
b. Traheostomia Metodologi 5. T
c. Cricotirotomia a e
Perfuziilor h
3. Tehnica Ventilaţiei Artificiale în Urgenţe Respiratorii şi Cardio- Endo- n
respiratorii la copil venoase i
3. Oxigenoterapia ((Vterapia) B. Prelevări c
4. Kineziterapia Respiratorie (K.R.) capilare i
4. Unele precizări de Tehnici, Manevre, Proceduri pentru susţinerea C. Cahulaţia
funcţionalităţii Aparatului respirator Intra-Osoasă N
Implicarea obligatorie a cadrelor medii - Asistent, Asistentă, Nursă - în D. Abordarea u
efectuarea acestor Proceduri Vaselor Arteriale t

76 61
r e Libera circulaţie a aerului
i n în C.R. este o primă condiţie
ţ t SECŢIUNEA 5 pentru asigurarea unei Ventilaţii
i e Artificiale a Oxigenoterapiei şi a
o r SISTEMUL asigurării echilibrului
n a INTERNAŢIONAL DE hemodinamic, pentru restabilirea
a l UNITĂŢI (S.L) tuturor funcţiilor vitale ale
l ă 1. ELIBERAREA CĂILOR organismului.
e AERIENE Regula este generală şi,
T RESPIRATORII mai ales, la Copil, la care în
M o SUPERIOARE cadrul R.C.R., primul obiectiv
o t (E.C.A.R.S.) este cel respirator.
d a I. Eliberarea C.A.R.S. se
e l asigură prin efectuarea Aspiraţiei
r ă I. RESTABILIREA oro-faringiene şi naso-faringiene
n PERMEABILITĂŢII (A.O.F., A.N.F.). Pentru
e ( C.Â.R.S. efectuarea corectă a Aspiraţiei,
N este necesar să fie cimoscute
l . în Asistenţa de Urgenţă a următoarele:
a P Copilului, toate Metodele aplicate 1) Particularităţil
. trebuie bine cunoscute atât de e anatomo-
c T Medic, cât şi de Ajutoarele fiziologice ale
o . acestuia. C.R.S. la
p ) în toate Urgenţele cardio- Nou-născut.
i respiratorii sau în aproape toate Sugar, Copil.
l „stările critice" ameninţătoare ale 1) Riscuri ale
SECŢIUNEA 4 vieţii, manevrele de R.C.R. blocării circulaţiei aerului
N trebuie să înceapă cu Eliberarea prin C.A.R.S.
u TEHNICI MODERNE DE Căilor Aeriene Respiratorii 2) Semne majore
t INVESTIGAŢIE LA COPIL Superioare (oro-faringe. naso- ale obstruării.
r faringe) şi, după caz, C.A.R. 4) Cunoaşterea
i A. Ecografla inferioare (laringe, trahee, bronşii) Echipamentului şi
ţ B. Computer (E.C.A.R.S.). Aparaturii şi funcţionarea
i Tomografia (C.T.) Orice intervenţie în cadrul acestora pentru manevra de
a C. Rezonanţa R.C.R. sau în orice ..caz critic" Aspiraţie a C.R.
Magnetică Nucleară (cu rare excepţii) nu este 1) Căile Respiratorii
P eficientă, dacă nu este precedată Superioare au dimensiunile
(R.M.N.)
a de E.C.A.R.S. (lungime,
D. Scintigrafia
r
76 62
diametru), proporţional mai 3) Semne ale obstruării B) Dispozitive de Antisepsiei,
mici, comparativ cu cele ale prin blocaj partial sau Aspiraţie (D.A.): pentru a evita
adultului; total al C.A.R.S.: - D.A. pot fi fixe sau contaminarea
- limba, în schimb, este - dispnee intensă, mobile, acţionate mecanic Căilor
mai „mare" în oro- sau electric; Respiratorii
zgomotoasă, balans
faringe; - sunt prezente în Superioare şi
toraco-abdominal; Centrele de Primire Urgenţe
- epiglota Sugarului şi Inferioare.
- absenţa curenţilor de ("camere de gardă"), în Spitale
Copilului mic este mai îngustă, b. Cunoscându-
aer la nivelul căilor mari şi Clinici de Pediatrie, în
având o poziţie mai coborâtă; se riscul
Servicii speciale de Asistenţă şi
buco-faringiene; provocării
- laringele Sugarului, Terapie Intensivă;
Copilului mic şi al preşcolarului - paloare, cianoză a bradicardiei
- pentru a fi eficiente, în paralel cu
este mai sus situat (în dreptul extremităţilor, cu
puterea lor de aspiraţie la Sugar şi executarea
vertebrei C4 la copil si C7 la tendinţă Ia generalizare. Copil trebuie să fie de 80-120 mm manevrei de
adult);
Hg. Aspiraţie, va
- unghiul dintre baza 4) Asigurarea fi
limbii şi gîotă este mai Echipamentului si Aparaturii monitorizată
ascuţit. pentru Aspiraţia C.R.. C) Soluţie sterilă pentru
umectarea Sondei. şi
precum si verificarea AîuraVentric
2) C.R. pot fi blocate, funcţionalităţii acestuia la toate ulară (A.V.).
obstinând circuitul aerian nivelele Asistenţei de D) Mănuşi sterile, pense,
(îndeosebi, la Urgentă este o obligaţie a comprese sterile, halat,
bonetă etc. A) Aspiraţia oro-
pacienţii în stare gravă, fără Asistentului, Asistentei şi Nursei faringiană (A.O.F.)
conştientă) prin; de Pediatrie1; Pregătirea intervenţiei
- secreţii salivare, A) Sonde NELATQN (dacă există rezervă de
H. TEHNICA
mucus, sânge; (sterile), de diferite timp).
- resturi alimentare după dimensiuni, în funcţie de MANEVRELOR DE
vârstă. I. Toaleta mâinilor,
vărsături şi regurgitaţi!;
- Cateterele flexibile din dezinfectia
- corpi străini (C.S.) ASPIRAŢIE acestora,
plastic sunt utile pentru aspiraţia
aspiraţi, lucrări dentare secreţiilor fluide din cavitatea îmbrăcarea
Precautiuni: halatului, a
etc.; bucală sau faringe.
a. în toate mănuşilor, bonetei
- la Nou-născut: lichid - Canule rigide, cu situaţiile se etc.
amniotic (L.A.) şi lichid deschidere largă asigură impune 2. Poziţionarea victimei în
aspiraţia mai eficace, fiind utile
meconial (L.M.). respectarea cu decubit dorsal pe un plan dur.
şi pentru secreţii mai vâscoase.
rigurozitate a Acest moment este deosebit de
Asepsiei şi necesar pentru succesul Aspiraţiei
76 63
si diferă în funcţie de vîrsta cealaltă mână se va
pacientului, de la Nou-născut, la apăsa uşor
Sugar, Copil mic, si Preşcolar si fruntea pentru
Şcolar. bascularea
a. Pentru poziţionarea extremităţii cefalice;
corectă a b. se introduce apoi un
extremităţii cefalice sul moale de pânză
(în special, în sub regiunea cefei,
cazul victimei eliberând mâna.
inconştiente), se N.B. Manevrele de la
introduce mâna punctele a si b nu se vor executa
stângă sub dacă se suspectează o fractură a
regiunea cervicală, coloanei vertebrale (CV.)
în timp ce cu cervicale.
1
Lista Echipamentului şi Aparaturii poate sa difere de la o Unitate de Urgenţă la alta.
S4

76 64
c. Următorul moment va fi ridicarea uşoară a bărbiei cu mâna dreaptă fixată sub
regiunea nientonieră. O situaţie
specială o au Nou-născutul,
Sugarul şi Copilul mic, la care Utilizarea P.O.F. este indicată la pacientul
poziţia este adaptată şi datorită
osului occiput al craniului, mai proeminent la aceste vârste; se va menţine numai
mandibula, fără a apăsa pe regiunea frontală.
Executarea A.O.F.
1) Se începe cu măsurarea extremităţilor Sondei ce va fi introdusă în faringe.
Lungimea sondei GiL") este egală cu distanţa măsurată pe obraz, între
narină şi tragus; Tragus = proeminenţă mică în partea inferioară a
cartilagiului urechii, acoperită cu piele care marchează parţial deschiderea
conductului auditiv extern.
2) se cuplează un capăt al Sondei la Dispozitivul de Aspiraţie (D.A.L mecanic
sau electric, fix sau mobil, iar celălalt capăt este umectat cu S.F.;
3) se introduce uşor Sonda prin partea laterală a buzelor (partea dreaptă) şi
este antrenată pentru a aluneca în oro-faringe;
4) se efectuează Aspiraţia timp de 15-20 secunde, rotind Sonda pentru a
extrage conţinutul cavităţii oro-faringiene de pe toate suprafeţele;
5) între Aspiraţii-, pacientul este lăsat 20-30 sec, să se odihnească: nu se
efectuează Aspiraţie O.F. în timpul introducerii si extragerii Sondei: dacă
se efectuează simultan si O^-terapie, canula va fi amplasată după Aspiraţia
O.F.
După terminarea operatiuniL se clăteşte Sonda cu soluţie sterilă, iar după igiena
bucală, se pregătesc pentru sterilizare materialele folosite.
B) Aspiraţia Naso-faringiană
Procedeul este similar A.O.F., respectând aceleaşi precauţiuni, cu accent
deosebit pe evitarea contaminării. -
- Sonda adecvată de Aspiraţie se introduce cu blândeţe într-o narină. pentru
a nu leza mucoasa nasală; este dirijată "spre centru", paralel cu septul nasal
(„peretele" despărţitor al narinelor), după care, se execută Aspiraţia.
Există un important risc de contaminare a foselor nasale în momentul
retragerii Sondei după aspiraţie, motiv pentru care A.N.F.este mai rar utilizată.
Pentru operator, există riscul de contaminare cu material posibil infectat, în
cazul ambelor procedee şi, în acest sens, se vor lua toate măsurile de auto-protecţie.
P.O.F. nu trebuie utilizată la pacientul conştient sau semi-conştient.
65
P.O.F. este un dispozitiv ce constă dintr-un tub incurbat (adecvat
comatos, dacă manevrele de deschidere a C.R.S. (bascularea capului, luxarea anterioară a
convexităţii limbii şi palatului moale), care se continuă cu un scurt segment
rectiliniu, în dreptul dinţilor, şi un guler; tubul este format, de obicei, din plastic şi
constituie un canal pentru aer şi pentru aspirarea secreţiilor din faringe.
Corpul curbat al Pipei GUEDDEL este astfel realizat pentru a se mula pe
baza limbii si a o tine pe aceasta si părţile moi hipo-faringiene la distantă de
peretele posterior al faringelui (a. se vedea Fig. 1, pag 87).
- dimensiunile P.O.F. sunt de la 4 la 10 cm lungime; mărimile sunt
cuprinse între 000 - 4 (a se vedea Fig. 2 pag 88);
- mărimea adecvată poate fi estimată prin plasarea P.O.F. lângă obraz:
aşezând gulerul la colţul gurii, vârful trebuie să ajungă la unghiul mandibulei 2;
(dacă P.O.F este prea mare, poate obstrua laringele sau poate traumatiza stmcturile
acestuia; dacă este inferioară lungimii adecvate, sau este introdusă
necorespunzător, poate împinge limba posterior, obstruând C.R.S.).
Pentru a introduce P.O.F., limba trebuie ţinută cu un apăsător; în lipsa
acestuia Pipa GUEDDEL poate fi introdusă în cavitatea bucală folosind
convexitatea acesteia ca apăsător de limbă.
- când extremitatea Sondei este aproape de partea posterioară a faringelui,
este rotată 180° la poziţia corectă fa se vedea Fig. 3. pag 88).
Fig. 1. Pipă oro-faringiană
GUEDDEL (P.O.F.)
A) Segment rectiliniu în
dreptul dinţilor
B) Gulerul
B C) Tubul curbat
A
D)Aspiraţîa Oro- de mare Urgentă
faringiană în condiţii
2
Locul de întâlnire între partea orizontală şi cea verticală a mandibulei.
87
 Deşi nerecomandată de
unii autori, în cazuri limită, se
poate - în efectua
acest scop,Aspiraţia
cu un
secreţiilor din oro-faringe
capăt al Sondei (după ce a fost
Sugar şi Copil mic şi în
introdus în soluţie sterilă), selipsa
Dispozitivului de Aspiraţie.
pătrunde, cu blândeţe, în oro-
faringe până deasupra glotei;
- Prin extremitatea
opusă, protejată de o compresă
sterilă cu mai multe straturi.
Salvatorul aspiră de mai multe
ori secreţiile din cavum. anoi
cele din căile nasale. după care
le îndepărtează.
Totul se face după luarea
măsurilor de auto-protecţie cu
rigurozitate.
în mod exclusiv ia
copii mari şi adolescenţi (ca şi
la adulţi), în cazuri de forţă
majoră, se pot folosi unele
mijloace improvizate
(compresă sterilă, pensă sterilă)
pentru „curăţirea" cavităţii
bucale şi faringele anterior de
secreţii, mucus sau alte lichide,
sau îndepărtarea unor corpi
străini solizi (resturi alimentare,
lucrări dentare etc.).
A.
B.
INTUBAŢIA
ENDO-
TRAHEOSTOMI
la TRAHEALĂ
A ■ în orice stare gravă
(I.E.T)
C.
CRICOTIROTOM
IA
în situaţia când în
Urgenţe la copii Eliberarea
Căilor Respiratorii Superioare
nu este suficientă, nu rezolvă
obstrucţia acestora, se instituie
rapid una din cele trei manevre
menţionate în titlu care scurt-
circuitează (bypass") al C.R.S.
si a Căii laringiene.
Prima metodă se poate
aplica la copii, atât în Spital, cât
şi în afara acestuia; următoarele
două metode se aplică numai în
situaţii de mare necesitate şi
numai la copii > 8 ani.
Sunt metode complexe
si efectuarea lor este atribuţia
exclusivă a specialiştilor: medic
O.R.L.- pediatru, medic
chirmg-pediatru. medic
pediatru, aceştia având si rolul
deciziei de intervenţie.
Pentru a-i ajuta pe
medicii specialişti, Asistentul
sau Asistenta de Pediatrie
(C.R. trebuie să cunoască bine
tehnica metodei; au, de
I.)
asemenea, obligaţia pregătirii
intervenţiei, a verificării
Instrumentarului şi Materialelor
şi a supravegherii pacientului în
88
timpul desfăşurării intervenţiei determină pierderea conştientei
şi după aceasta. şi reflexelor;
A. I.E.T. - Scopul şi cu rminentă de stop cardio-
Indicaţiile Intervenţiei respirator: intoxicaţie acută,
electrocutare, înec etc.;
- Eliberarea C.R.I.
- anterior transportului
sub-glotice si laringo-traheale,
pacientului la un Centru de
permiţând libera circulaţie a
Fig. 3. Mod de introducere a P.O.F. (tară A.T.I:
aerului;
Apăsător (când indicaţia de
de limbă)
transport este majoră);
A.Introducerea
- menţinerea cu concavitatea în sus
securităţii
B.Rotirea cu 180° cu concavitatea în jos - când se constată (şi în
C.R.I.. prin separarea acestora
Spital, şi în afara lui) pierderea
de căile digestive, evitând
reflexului de protecţie a C.R.
riscul aspirării conţinutului
gastric în C.R. şi plămâni, cu b) In Serviciul de
posibilă asfixiere; Asistenţă Vitală Pediatrică
Avansată (A.V.P.A.V în Spitale
- după I.E.T., se pot
de Pediatrie sau Centre de
executa mai bine Ventilaţia
Asistentă si Terapie Intensivă:
Artificială şi O2 -terapia şi
- dacă la Controlul
acestea pot fi efectuate
Gazelor Sanguine(C.G.S-):
simultan cu Masajul Cardiac
PaC>2 este < 45mm Hg, iar
Extern (M.C.E.) în caz de
PaC Oz > 55-65 mmHg, în
Resuscitare Cardio-respiratorie
condiţiile administrării de O2 în
(R.C.R.).
concentraţie 60%;
1) Indicaţii ale I.E.T. în
Asistenta Pediatrică de Bază - în situaţia când nu
este posibilă respiraţia
a. în Ambulator, mediu spontană, copilul este epuizat,
extra-spitalicesc: iar efortul în continuare al
- în cazul de.' Şoc sau acestuia ar determina
comă profundă;
Insuficienţă Respiratorie Acută.
- în cazul completării
3) Instrumentar si
Aspiraţiei din C.R.S.. în
Materiale (Trusă de
evenimente grave accidentale
Urgenţă pentru I.E.T.):
(de obicei, rutiere), cu - Sonde endo-traheale
traumatisme cranio-cerebrale confecţionate din cauciuc sau,
sau politraumatisme ce de preferinţă, din material
66
plastic bio-tolerant, de tip - La copil > 2 ani D.I.f 811 6,0 cu (fără) balonaş
lini 6,5 cu (fără) balonaş
PORTEX, de unică folosinţă, în mm) se calculează
lani 7,0 (cu balonaş)
sterile; astfel3: Advent | 7,0-8,0 (balonaş)
- pentru copii > 8-10 După A. (orgescu şi colab.:
ani, sunt folosite sonde D.I-Vfârsta "ASISTENŢA VITALA
a PEDIATRICA DE BAZAŞI
speciale, prevăzute la AVANSAT, Bucureşti, 1999
extremitatea ce va ajunge in lA n
superioară a traheei cu un i
balonaş gonflabil pentru )
3
etanşeizarea circuitului După ISteiner, D. Mănăstireanu şi colab.: „CURS PRACTIC DE URGENTE
respirator; + MEDICuHIRURGICALE", Editura Didactică şi Pedagogică SA., Bucureşti 1995 -
91
- copiii < 8-10 ani 4
prezintă o 'îngustime" normală
la nivelul cartilagiului cricoid 4
care funcţionează ca şi un Distanţa Gingie - Trame
„balon" natural: (D.G.T.) = lungimea Sondei în
- există şi Sonde cm
confecţionate din
D.G.T. =V(ârsta ani) + 12
LATEX, cu armătură
2
metalică. Dimensiunile
Sondei si ale lumenului
interior variază cu
vârsta: Tabelul nr. 1
- o estimare empirică,
rapidă, simplă se poate face
prin comparaţie cu DIAMETRTL
circumferinţa degetului mic de INTERIOR AL SONDEI
la mână al copilului; Di. (mm) ŞI DISTANŢA ■
- Diametrul interior TRAHEE MEDIE-
(D.I.) al Sondei: ARCADA DENTARĂ
- Nou-născut şi Sugar Vârstî Diametrul Interior a! Sondei
mic: 2,5-3-3,5 mm; ' (DX) (mm)
Nou-născut prentur 2,5-3,5
- pentru Copil de 1 an: Nou-născut la tenen 3-3,5
4 mm; pentru 2 ani: 6 lu 3,5-4,0
5mm. Există formule 12 4,0-4,5
de calculare a D.I. şi a li 4,5-5
lungimii Sondei: 4i 5,0-5,5
6ii 5,5

67
 LARINGOSCOPUL: instrument format dintr-un tub sau mâner metalic,
articulat, cu o lamă dreaptă sau o lama curbi
La Sugar. Copil mic. Preşcolar este preferat Laringoscopul cu lamă dreaptă Efectuarea I.E.T. constă din introducerea unei Sonde speciale care
(tip MAGILLV. cu acesta, se poate vizualiza bine glota, care la această vârstă se află traversează C.R.S.. orificiul Glotei. ajungând până la jumătatea superioară a
în poziţie cranială şl anterioară. Traheei: traseul Sondei prin C.R.S. este asigurat prin vizualizarea acesteia cu
Laringoscopul cu lamă curbă (tip MAC-tNTOSCH) este utilizat Ia copiii Laringoscopul f cu formă specială, adaptat vârstei copilului').
mari, adolescenţi, adulţi; având o bază mai lată, facilitează mobilizarea limbii şi Caile prin care se efectuează Intubaţia E.T. sunt:
vizualizarea intrării în glota; becurile din vârf sunt alimentate cu baterii generatoare
A. Intubaţia Oro-faringiană (I.O.FJ prin oro-faringe.
de curent.
B. Intubaţia Naso-faringiană (I.N.F.).
Laringoscopul permite crearea unei axe vizuale prin oro-faringe către
laringe, prin care pot fi trecute următoarele:
1. O Sonda endo-traheală. A. LO.F. - Pregătirea pacientului
Echipa care efectuează I.O.F.: un operator si două ajutoare. Este necesar a se mai
2. O Sondă de Aspiraţie, lua în calcul unele particularităţi locale ale copilului (în completarea celor
3. O Pensă MAGILL pentru Aspiraţie sau Extragerea unui Corp Străin menţionate):
(C.S.). - laringele este situat "mai în faţa", în comparaţie cu adultul;
- traheea este relativ scurtă şi Sonda trebuie plasată cu atenţie;
- epiglota este (proporţional) mai mare şi "mai coborâtă";
Fig. 4. TIPURI DE LARINGOSCOP - la copil, cel mai îngust diametru este între corzile vocale şi sub nivel
A. Cu lamă dreaptă (tip MAGILL) crico-tiroidian.
B. Cu lamă curbă (tip MAC- înaintea intervenţiei, tot Instrumentarul va fi verificat: din setul existent, se
INTOSCH) va alege Laringoscopul cel mai adecvat;
- anterior I.E.T., bolnavul.trebuie Ventilat şi va primi O2 pe mască; în
timpul manevrei, va fi monitorizat A.V. şi, dacă e posibil, se va controla saturaţia
Hb. în O2.
încercările de Intubatie vor fi < 30 sec; se poate produce hipoxemie. I.E.T.
Trusa de Intubatie trebuie să mai conţină: - poate induce pe cale reflexă bradicardie (F.C. < 60/min., la Sugari şi Copil mic);
- deschizător de gură pentru cazuri cu trismus (când se va interveni cu se ventilează cu O2 100% .în pauzele dintre Intubaţii; ca pre-medicaţie, este
"blândeţe'*), (a se vedea pag. 145); indicată de unii autori Atropină (anti-aritmic, IV. 0,02 mg/kg), care previne
- Sonde de aspiraţie oro şi naso-faringiene; bradicardia, dar poate masca hipoxemia;
- (după caz) Dispozitiv de Aspiraţie; - tot în cadrul pregătirii, trebuie să se evacueze stomacul:
- Balon de Ventilaţie;
- Măşti de diferite dimensiuni; - pentru a se putea vizualiza glota, este necesară alinierea axelor gurii,
- Sursă de O2; faringelui, laringelui, traheei;
- Pensă cu dublă curbatum MAGILL; - se poate realiza plasând o pernă sau pătură sub umerii copilului: se tine
- Sistem de fixare (leucoplast, feşi), foarfeci etc. poziţia neutră a coloanei vertebrale cervicale fC.V.1 prin fixare
cervicală;
Sisteme pentru asigurarea Monitorizării şi Resuscitării în caz de necesitate 4
- la copiii > 2 ani, plasarea capului pe o pernă facilitează extensia
TEHNICA INTUBAŢIEI E.T. simultană a capului, gâtului şi ridicarea bărbiei;
4
Prin câştigarea experienţei, metoda devine mai puţin dificilă şi complicată 68
92
- Sugarii şi Copiii mici vor £ aşezaţi pe o suprafaţă plată; datorită
occiputului mai proeminent, la acesta vârstă poziţionarea gâtului este
adaptată automat.

inmbatia O.F. are două etape ('esenţiale'):

a. Vizualizarea Glotei prin laringoscopie directă;
b. Cateterizarea Traheei.

Se vor face unele recomandări (operaţiunea fiind executată de specialist):

- Intre baza limbii şi epiglotă există un spaţiu numit valeculă; în
momentul când vârful lamei Laringoscopului ajunge la acest nivel, se
poate vizualiza Epiglota;
- după acest moment, capătul proximal al Sondei şi mânerul vor fi
împinse (cu blândeţe) spre zona mediană, pentru a asigura "un canal" în
treimea dreaptă a cavităţii bucale, prin care va fi introdusă Sonda;
- operatorul trebuie să vadă Sonda endo-traheaîă în timp ce aceasta trece
prin orificiul glotei; în acest sens, este indicat ca a doua persoană să
deplaseze colţul gurii spre dreapta şi să exercite o uşoară presiune în
zona cricoidiană;
- .poziţia corectă a Sondei este dovedită de mişcările respiratorii
simetrice ale ambelor bemitorace şi prezenţa murmurului vezicular la
auscultaţie;
- dacă acestea nu apar, se retrage puţin Sonda până la apariţia lor;
- după intubare, Sonda endo-traheală trebuie fixată la faţa pacientului cu
o banda adezivă, pentru a se evita extubarea;
- înainte de fixare, se va verifica din nou poziţionarea corectă endo-
traheală prin auscultaţie şi control radiologie.
Sonda ajunge în Trahee prin rulare pe propriul său ax sau prin apăsare
blândă; mai poate fi antrenată şi cu ajutorul unei Pense MAGILL; se poate
prinde Pensa la 1 cm de extremitatea ei;
- în momentul când Sonda întâlneşte orificiul glorie este bine să se
flecteze uşor capul copilului (Sonda pătrunde mai uşor).
B. Poziţia lamei de Laringoscop când se foloseşte Lama Dreaptă
După A. Georgescu şi colab.: "ASISTENŢA VITALĂ PEDIATRICĂ DE BAZ
B. Intubaţia E.T. pe cale nasală
Procedeul este similar cu LO.F.
- fixarea capului, imobilizarea trunchiului şi a braţelor copilului se va
face de prima persoană ajutătoare: capul, gâtul, toracele trebuie să fie
în linie dreaptă;
- al doilea ajutor posedă cele necesare p entru Aspiraţia secreţiilor bueo-
faringiene şi nasale şi Dispozitive pentru Ventilaţie manuală (mască,
balon racordat la sursa de O2 etc.);
- în condiţii de sterilitate, operatorul, cu mâna dreaptă, introduce o
Sondă prin narină până în dreptul choanelor; această sondă poate fi
legată printr-o tubulatură separată la o sursă de O2 de 3 L/minut, în
scopul evitării hipoxiei;
- Laringoscopul tinut strict median. împinge limba către bază şi
avansează progresiv. La scurt timp, se poate vizualiza Epiglota;
- la Sugar şi Copil mic, lama dreaptă a Laringoscopului încarcă Epiglota:

94 69
 - la copil mare, adolescent, adult, lama curbă a laringoscopului
nu mai încarcă epiglota, extremitatea sa se insinuează în plica
glosso-epi glotică;
- penetrarea Sondei se face în condiţii atraumatice, zona fiind
foarte sensibilă:
- îa copii > 8-10 ani, se insuflă balonaşul şi se verifică
etanşeitatea sistemului, îndeosebi, la cei în stare gravă: Comă,
Edem pulmonar, Intoxicaţii acute etc.;
ca şi în cazul I.G.F., amplitudinea toracelui trebuie să fie simetrică;
plasarea sondei, aspectul plămânilor pot fi controlate
radiologie.
îngrijirea Copilului după efectuarea I.E.T.
Supravegherea atentă permanentă a Copilului intubat este o
obligaţie prioritară a Asistentului. Asistentei de Pediatrie, copilul fiind
plasat în Secţia Specială de Asistentă şi Terapie de Urgentă:
- se vor crea condiţii de securitate continuă. îngrijiri specifice de
nivel superior calitativ, cu posibilitatea de re-intubare, în caz de
extubare accidentală;
- se va asigura permanet umidifierea aerului în C.R.. prin
instilarea endo-traheală a câte 2 picături de S.F.. la interval de
1-2 h:
- se vor monitoriza continuu funcţiile vitale:
- la diferite intervale (în general, rare), se vor aspira secreţiile, în
condiţii de perfectă sterilitate;
- capul copilului este tinut nemişcat, cu doi saci de nisip plasaţi
lateral: un accident posibil, ce trebuie prevenit este obstruarea
Sondei, care se manifestă prin agitaţia copilului;
- se controlează, periodic, pulsul: dacă se menţine în mod repetat
< 100/min. (la Sugar şi Copilul mic), se detubează si se
Ventilează cu masca:
- supravegherea CMerapiei: se va folosi un Fi02 pentru
menţinerea Pa02 înjur de 80 mmHg;
Alte investigaţii:
94
a. PaC>2, pH;
b. Hemodinamic: A.V., T.A., P.V.C., Hb., Hct etc.;
c. Bilanţ hidric, diureză;
d. Factori ai coagulării;
e. Prelevări bacteriologice;
f. Până la extubaţie, pacientul nu va fi părăsit; prelungirea acestei
intervenţii (I.E.T.) poate produce hipoxie, hipoxemie, tahicardie.
Extubatia:
Momentul ales este reluarea funcţiilor vitale autonome: ventilaţia" şi tuşea
spontană sunt considerate suficiente, iar controlul radiologie normal;
- sub aspiraţie traheală. Sonda este extrasă progresiv. Bolnavul va fi urmărit
în continuare eu multă atenţie.
în cazul apariţiei unei dispnei laringiene, se face administrarea LV. de
Hemisuccinat de Pîidrocortizon (H.C.H.) 25 mg sau SOLUDE CADRON 2-4 mg.
Accidente mai deosebite ca gravitate ale Intubatiei E.T.:
- lezarea sau chiar ruperea Traheei şi a corzilor vocale, prin utilizarea
unor sonde neadecvate sau manevre brutale;
- edem al Glotei după detubare.
Contraindicatiile I.E.T.:
- malformaţii laringo-traheale;
- tumori faringo-laringiene;
- fractură a CV. cervicale la pohtraumatizaţi;
- imposibilitatea unei supravegheri post-intubaţie.
B TRAHEOSTOMIA (T.ST.)
T.S.T. de urgenţă este indicată în obstrucţia Căilor Respiratorii Superioare
şi Inferioare, în care Intubaţia Endo-traheală este imposibil de efectuat.
70
 Constă din abordarea cfrîrurgicală a Traheei si introducerea unei - copilul va fi anterior ventilat pe mască + (Vterapie, pentru a preveni
canule care permite un scurt-circuit (py-pass) pentru a permite libera sau reduce hipoxia şi hipercapnia (scăderea O2 şi creşterea CO2 în
circulaţie a aerului ("si a QA în cazul unui obstacol supra-elotic. sânge), care pot produce agitaţia pacientului şi turgescenţa vaselor
Indicaţii: T.S.T. este o intervenţie rar practicată în Pediatrie, dar anterioare ale gâtului, cu risc de hemoragie intra-operatorie;
este utilă în situaţii limită, ce ar putea fi urmate de Stop cardio-respirator şi - se va pregăti o "linie" pentru P.E.V., în eventualitatea apariţiei unui Şoc.
deces, iar I.E.T. nu arputea fi executată din următoarele motive: Pregătiri: Se vor stabili repere anatomice de intervenţii:
- traumatisme faciale severe; la nivelul feţei anterioare a gâtului, reperul superficial proeminent, pe linia
- traumatisme toracice cu fracturi costale şi leziuni mediastinale; mediană este reprezentat de Inelul Cricoid care se palpează sub "mărul
lui Adam" (marginea inferioară a cartilagiului tiroid).
- asfixie laringiană prin tumori, corpi străini, edem glotic; în cazul inciziei verticale, aceasta va avea limita inferioară la nivelul
- în apnee, când este suspectată şi leziunea coloanei vertebrale marginii superioare a manubriului sternal (a se vedea Fig. 6 A, pag. 99).
cervicale.
Este o tehnică mai laborioasă, de competenţa medicului specialist
O.R.L., anestezist sau chirurg pediatru.
Asistentul, Asistenta din Pediatria de Urgenţă au obligaţia pregătirii
Echipamentului şi Materialelor şi supravegherii pacientului, în paralel şi
după intervenţie.
1. Materiale şi Instrumentar (Trasă pentru Trafaeostoinie):
- bisturie, foarfeci pentru disecat, foarfeci MAYO;
- două pense de disecat (una cu gheară şi alta fără gheară);
- patru pense pentru hemostază;
- un set de Canule cu legăturile fiecăreia;
Fig. 6 A. Repere anatomice în Incizia pentru Traheostomie
- mănuşi sterile;
A. Cartilagiul Tiroid
- soluţii antiseptice şi pentru anestezie locală — Xilină 0,5-1% B. Inelul Cricoid
(seringi speciale);
- seringi, ace sterile;
- halate, bonete,
măşti. Tehnica
operatorie
Fiecare pacient/bolnav grav sau accidentat, ce va fi supus
intervenţiei, va fi foarte bine pregătit.
Urgenta nu e sinonimă cu precipitarea!
- fiind im act clrirurgical, se vor respecta toate regulile de asepsie
şi antisepsie;
94 71
 C. Manubriul Sternal E. Supraveghere permanentă a Copilului după Traheostomie.

pere anatomice pentru Traheostomie

orgescu şi colab.: "ASISTENŢA VITALĂ PEDIATRICĂ DE BAZĂ ŞI AVANSATA", Bucureşti, 1999
Traheostomia este o Intervenţie grevată de multe riscuri şi
' X Tehnica Intervenţiei complicaţii, dintre care, se pot cita:
A. Poziţionarea victimei; în decubit dorsal, cu capul în - hemoragie importantă locală;
hiperextensie, - emfizem sub-cutanat şi mediastinal.
cu umerii sprijiniţi pe un suport moale. Complicaţii tardive:
suprainfecţie locală;
B. Se realizează câmpul operator:
- vindecare cu cicatrice vicioase, cu posibilă Stenoză (îngustarea
a. după toaleta locală, se dezinfectează cu Alcool iodat 1% sau Tra
lumenului) Traheeii.
îodi, urmată după 30 sec. cu Alcool 70 °;
Obligaţia urmăririi evoluţiei post-operatorii revine ajutoarelor intervenţiei
b. anestezie locală cu Xilină 0,5-1%;
— Asistent. Asistentă, Nursă:
c. se incizează strat cu strat: tegumente, ţesut celular sub-cutanat,
- control atent şi repetat al permeabilităţii Canulei; schimbarea acesteia
primul strat muscular (muşchiul stemo-hioidian), urmat de al doilea strat
se va face la indicaţia medicului, iar piesa interioară va fi curăţată
(muşchiul stemo-tiroidian) aponevroză.
frecvent;
C. Sub istmul tiroidian. apar cartilagiile traheale: observarea atentă a plăgii; pot surveni sângerări. Toaleta plăgii: dacă local apar
- se asigură hemostaza. cruste, acestea vor fi "înmuiate" în soluţii anti-septice;
- umidificarea aerului inspirat;
D. Ultima operaţiune: se incizează cartilajele traheale şi se - toaleta cavităţii bucale.
introduce DECANULAREA:
Canula, ce prezintă un dispozitiv care se "înnoadă" în spate. - se face treptat, timp de câteva ore, la indicaţia medicului, pacientul fiind
supravegheat cu atenţie;
94 72
 la pacienţii în stare de comă, decanularea se face după 24-48 h.
ASPIRAREA SECREŢIILOR TRAHEO-BRONŞICE
Reprezintă completarea T.S.T.. şi are drept scop prevenirea
obstrucţiei şi a suprainfecţiei descendente traheo-bronşice.
Echipament de Aspiraţie:
- Sonde de calibru adecvat, netraumatizante, rotunjite la capăt şi
cu orificii;
- Dispozitiv de aspiraţie;
- Comprese sterile, mănuşi sterile, halat, bonetă etc. Efectuarea
Aspiraţiei:
- pacient în poziţie şezândă (copil mare);
- aspirarea secreţiilor (cu ajutorul Sondei umectate introdusă cu
blândeţe în canulă, fără presiune exagerată) se face timp de
maximum 10 sec; se repetă după Oxigenarea pacientului;
- secreţiile trebuie considerate contaminate: se vor lua toate
măsurile de protecţie şi auto-protecţie;
- înainte şi după folosire, Sonda se spală în apă sterilă şi la sfârşit
se dezinfectează cu: SINTOSEPT 2,5%, diluţie: 1/5.000
-1/10.000.
A dar ineficientă.
Fig.7. Tuburile Traheostomice
A. Plastic
B. MetalTab de Iraheostoniîe
C. Canulă internă
B Respiratorii Superioare si. după caz. Inferioare.
C.
CRICOTIROTOMIA
94
Manopera este eficace la majoritatea copiilor > 8 ani cu obstrucţii de C.R.,
cel mai frecvent locul obstacolului circulaţiei aerului la aceşti copii fiind la nivel
glotic sau s
- la copilul < 8 ani, inelul cricoid sub-glotic formează cea mai îngustă
zonă a C.R.S. La aceştia, Cricotirotomia nu are o eficacitate deosebită,
în mari Urgenţe, când Intubaţia trans-laringiană este imposibilă la copii
peste 8 ani, şi chiar sub 8 ani, se poate practica Cricotirotomia;
- la Sugar şi Copil mic, există riscul lezării unor structuri vitale (artere
carotide, vene jugulare).
Cricotirotomia percutană (Cricotirotomia cu cateter trans-traheal) se
practică în cazuri de extremă urgentă, prin punctionarea traheei cu un ac gros,
introdus în spaţiul inter-cricotiroidian. pe linia mediană. Nu a intrat în uz această
ultimă metoda la Sugar si Copil mic.
V.A. se realizează fie folosind numai forţa umană, fie folosind o Aparatură
specială. Ventilaţia mecanică.
Clasificarea V.A.
A. Ventilaţie Artificială Asistată (V.A.A.)
B. Ventilaţie Artificială Controlată (V.A.C.)
A. V.A.A. se aplică în situaţia când pacientul mai are respiraţie
spontană, dar cu amplitudine redusă şi ritm neadecvat, respiraţie ce nu poate
asigura oxigenarea celulelor, îndeosebi, ale S.N.C.
Scopul V.A.A. este să amplifice, să adâncească respiraţia spontană existentă,
B. V.A.C. trebuie să înlocuiască total respiraţia absentă în apnee
prelungită. în respiraţie foarte rară si total ineficientă.
După o evaluare rapidă a funcţiei respiratorii a bolnavului, se aplică, după
caz. V.A.A. sau V.A.C.
Ambele metode vor fi precedate de eliberarea (permeabilizarea) Căilor
3. TEHNICA ARTIFICIALE ÎN
VENTILAŢIEI URGENTE
73
 RESPIRATORII are, Ventilaţia Artificială Indirectă nivelul celulelor. îndeosebi, al
SI CARPIQ-RESP! permea (V.A.I.) (prezentată numai cu celor ale cortexului, depăşind
RATQRJI LA bilizare titlul astfel „faza critică" până la
COPIL a lor informativ) reluarea funcţiei cardio-
pentru respiratorii.
Procedeu de V.A. practicat în plus, insuflarea
O2 şi
cu decenii în urmă (metodele aerului în C.R. completează
C02.
Prin ventilaţia SCHÂFER, SYLVESTER, permeabilii area acestora, dilată
spontană, fenomen ciclic al
2. Interve HOLLER-NIELSEN, fiind mai alveolele, destinde toracele şi
fluxului aerian, cu o nţia ce cunoscute). Pe parcurs, acestea
exercită o stimulare a
anumită frecvenţă, datorită permit şi-au dovedit ineficienta (cu
terminaţiilor nervoase intra-
mişcărilor ritmice ale e excepţia primei metode ce
respiratorii, grăbind reluarea
aparatului toraco-pulmonar, plămân poate fi utilă la copii mari, în
respiraţiei spontane.
coordonat de un centru ului să caz de înec), toate fiind, în
Trebuie menţionată o
nervos situat în trunchiul fie general, şi brutale pentru copii,
particularitate a funcţiei
cerebral, şe asigură funcţio îndeosebi, de vârste mici.
respiratorii la copil: în
reîmprospătarea aerului nal
bradipnee. apnee. Ventilaţie
alveolar. îmbogăţirea cu O? (ex.:
Acestea au fost înlocuite cu spontană neadecvată, hipoxia
preluat din mediul ambiant evacua
metoda incomparabil mai se instalează mult mai rapid,
si eliminarea dioxidului de rea
eficientă a INSUFLATIEI acesta având necesităţi duble în
Carbon (CO?). unui
DIRECTE (I.D.). un pas imens, O2 faţă de adult (ex.: la Sugar,
Blocarea pneum
rezultat din reactualizarea unui consumul este de 6-8 L/kg/h, la
schimburilor gazoase (O2 şi otorax,
procedeu străvechi, practicat de adult, 3-4 L/kg/h).
CO2) determină hlpoxemie, ce
Moaşele („femmes sages") din
hipoxie şi, pe parcurs, reduce
acele vremuri, în apneea la V.A. Directă prin
grave perturbări ale amplit
naştere a copiilor, care a dus la Insuflaţie
funcţiilor vitale. udinea
salvarea a numeroase vieţi, de Se execută nemijlocit
Soluţiile respirat
la introducerea I.D. Odată cu (de ex.: „Gură la Gură") sau
Terapeutice în orie).
aerul expirat din arborele prin folosirea unor dispozitive,
aceste situaţii pot
fi: 3. Aplicar respirator al Salvatorului, ca mijloace intermediare.
ea ajunge în aparatul alveolar al 1. Respiraţia ..Gură la
1. Elibera metodelor victimei şi O? care, desi are o Gură" f „Bouche ă Bouche").
rea de Presiune Parţială (P.P.) mai „Gură la Nas". „Gură la Gură şi
C.R. Ventilaţie redusă decât aerul atmosferic Nas" (ultima, practicată la
superio Artificială Nou-născut si Sugar mic') sunt
(21%). poate asigura aportul
are şi C V . AX
acestui gaz cu rol vital la
inferio
94 74
metode simple si foarte libere, permeabile fluxului pohcelui), plasate ridicarea
eficiente. aerian. sub bărbie, se mandibulei.
Pot fi aplicate Poziţionarea ridică mandibula în
oriunde şi oricând, la copilului: sus şi în afară; 2. Ascultarea
domiciliul bolnavului, la - va fi aşezat în prezenţei unei
- după deschiderea respiraţii
locul producerii unui decubit dorsal, C.R.S., se va spontane.
accident, în cadrul pe un plan controla existenţa
Asistenţei Vitale de Bază orizontal, de După „ASISTENŢA
unei respiraţii
sau Avansate. preferinţă dur, VITALĂ PEDIATRICĂ DE
spontane, BAZA ŞI AVANSATĂ", sub
în scurtul interval şi Salvatorul de
de timp ce precede partea laterală redacţia A. Georgescu şi
începerea aplicării metodei, colab., Bucureşti, 1999 '
„în genunchi"
trebuie evaluată starea sau în altă
critică a pacientului (care poziţie (ce Dacă victima nu
poate fi în iminenţă de Stop poate fi mai prezintă mişcări respiratorii, se
cardio-respirator); în comodă), de începe rapid V.A. cu C.R.S.
traumatisme majore sau obicei, în menţinute deschise;
politraurnatisme, va fi stânga. - pentru protecţia
controlată cu proritate Manevra începe cu Salvatorului, se poate
starea de conştientă. bascularea capului şi ascultând în folosi o mască cu
ridicarea mandibulei „Head dreptul gurii şi valvă sau un alt
Tehnica Respiraţiei Tilt Chin lift"), cu scopul nasului victima dispozitiv de protecţie
„Gură Ia Gură" deschiderii C.R.; sau observând fată de eventuale
Pentru reuşita - cu o mână, de dacă se destinde infecţii sau în lipsa
metodei, sunt obicei, stânga toracele şi acestora 2-3 comprese
obligatorii două apasă cu abdomenul sterile, aplicate pe
condiţii: blândeţe pe acesteia (a se buzele victimei.
1. Cavitatea bucală fruntea
vedea Fig. 8, pag. Timpii Respiraţiei
(căile nasale, uneori copilului, „Gură la Gură" sau
105).
ambele) a victimei să fie pentru a „Gură la Nas":
complet acoperite de gura bascula capul 1. Salvatorul inspiră
. Fig. 8.
Salvatorului, pentru a putea până ajunge în
1. Deschiderea puternic;
insufla aerul din plămânii poziţie neutră;
C.R.S. prin 2. Administrează
săi. - cu vârful manevra de victimei două
2. Căile degetelor basculare a expiraţii: 1-11/2
respiratorii superioare si celeilalte mâini capului şi secunde pentru
inferioare să fie complet (cu excepţia fiecare respiraţie
94 75
 (inspiraţie
expiraţie),
după care
urmează pauza
pentru o nouă
inspiraţie;
a. dacă victima este
copil mic, preşcolar sau
şcolar — sau chiar sugar
mare — se execută
Respiraţie „Gură la Gură":
se acoperă numai gura
copilului. în timp ce cu o
mână se basculează capul,
iar cu policele si indexul
celelilalte mâini se
pensează nasul.
Manevra nu se
aplică în caz de traumatism
al coloanei vertebrale
cervicale (a se vedea Fig. 9,
pag. 106).
Fig, 9. Respiraţia
„Gură la Gură" la Sugar
+ mare şi Copil (se acoperă pag.106). dovedeşte ineficienta
numai gura victimei) Respiraţia ..Gură la Ventilaţiei Artificiale.
O mână basculează capul, Nas"
iar cu policele şi indexul Această metodă se Unele precizări la
celeilalte mâini se pensează aplică la copii mari, adolescenţi efectuarea V.A.:
nasul. sau adulţi, în următoarele La orice metodă
După circumstanţe: aplicată, trebuie să se respecte
„ASISTENŢA - leziuni ale buzelor, toate regulile. Orice mică
VITALĂPEDIATRICĂDE limbii, mandibulei, eroare poate compromite
BAZĂŞIAVANSATĂ", sub sângerări ale acestora; metoda:
redacţia A. Georgescu şi când se
- trismus: nu se
coiab., Bucureşti, 1999 constată că
insistă, existând riscul
pătrunderea aerului
ruperii dinţilor;
Dacă pacientul este în C.R. şi plămâni
- când dimensiunile se face cu
Nou-născut sau Sugar mic,
gurii victimei le dificultate, cauza
Salvatorul prinde gura şi depăşesc pe cele
nasul acestuia, cât mai este obstrucţia
ale Salvatorului. C.R.S. prin
etanş posibil, cu gura sa; Tehnica este aceeaşi:
poziţionarea
- cu un deget de se ţine gura victimei închisă
neadecvată a
la o mână (de etanş şi se insuflă pe nas cu
victimei;
obicei, dreapta) şi acelaşi ritm şi intensitate.
se impune o
cu trei-patru Confirmarea eficienţei
degete oricărei metode în care repoziţionare (cu
presiunea şi volumul aerului blândeţe), se
ale mâinii
administrat au fost adecvate, imprimă o extensie
celeilalte
este ridicarea şi coborârea a „extremităţii
basculează
ritmică a toracelui. cefalice" (se evită
capul (a se în caz de leziune a
vedea Fig. 10, Absenţa mişcărilor de
ridicare şi coborâre a toracelui C.V.);
- „căderea" limbii ar
putea fi o posibilă
cauză a ineficientei
Ventilaţiei. Se va
corecta cu ajutorul
unei P.O.F. (Pipă
GUEDDEL);
94 76
Fig. 10. Respiraţia „Gură la Nas şi Gură" la Nou-născut şi Sugar mic
 ridicarea mandibulei.
După „ASISTENŢA VITALĂ PEDIATRICĂ DE BAZĂ SI AVANSATĂ", sub
redacţia A. Georgescu şi colab., Bucureşti, 1999
foarte
rar, un obstacol
în calea aerului
ar putea fi un
Corp Străin
(C.S.) în Căile
respiratorii. N.B. La Sugar
şi Copil mic, C.R. au un
calibru şi lumen cu un
diametru redus, fapt ce
determină rezistenţa la
fluxul aerian. La aceşti
copii, insuflatiile se vor
adrninistra lent.

Ritmicitate. Pauze
între Insuflaţii:
a. Prima pauză
între insuflaţii reprezintă
momentul când salvatorul
inspiră aer în piept.
Fără a face exces
(prelungirea prea mult a
lor), aceste pauze sunt
recomandate deoarece
determină o mărire a
concentraţiei de O? si o
micşorare a concentraţiei
de CO? în aerul insuflat
victimei.

94 77
 b. O a doua pauză, ce poate fi considerată al treilea timp al expiraţiei, este
aceea când victima prezintă o expiraţie spontană. Salvatorul îşi îndepărtează capul,
dar menţine poziţia victimei în uşoară extensie.
1. O Insuflaţie puternică la Nou-născut, Sugar sau Copil mic poate
produce leziuni pulmonare până la ruperea alveolelor. Se va executa cu blândeţe.
2. Pentru Salvator, este un risc important de contaminare virotică sau
bacteriană a acestuia. Nu este un motiv de renunţare la o metodă foarte eficientă în
Urgente Pediatrice.

Ventilaţia cu Accesorii sau Aparate intermediare

V.A. poate fi executată folosind Aparate, condiţia principală fiind în cazul
acestor metode permeabilizarea corectă a C.R. superioare şi inferioare. Se aplică la
copii mari şi adolescenţi.
Avantajele Ventilaţiei cu Accesorii faţă de metodele menţionate:
- metodele în care se folosesc Accesorii sunt mai eficiente;
- previn contaminarea Salvatorului;
- sunt obligatorii în cazul suspectării unor Intoxicaţii Acute: cianuri,
pesticide organo-fosforice ş.a.

Fig. 11. Timpii Ventilaţiei „Gură la Gură" (A, B, C) - la copil mare

R.A. folosind Masca capului victimei (vezi Fig. 13,
Clasificare:
se poate efectua prin procedeul B, pag. 109).
A. Respiraţie Artificială (R.A) „Gură la sondă";
„Gură la Mască" şi „Balon cu R.A. prin „Balon cu
B. Respiraţie Artificială „Gură la Mască"; Mască" (la Sugari şi copii de Mască" foloseşte un
C. Respiraţie Artificiala folosind Aparate Portabile. vârstă mică). balon adaptat la
Aceste metode, folosite la copii mari şi adolescenţi, pot fi utile şi la copii Aplicarea Măştii pe Mască.
preşcolari, în cazuri excepţionale. faţă se face cu ancoşa (partea Se execută cu ambele
A. R.A. ..Gură la Sondă" foloseşte un dispozitiv special: tub rigid similar inferioară mare) pe bărbie şi mâini: una (de obicei, stânga)
celui de tip Pipă GUEDDEL. având o dublă curbură de forma literei ..S". numită ancoşa mică pe piramida ţine Masca aplicată pe faţă şi
SONDA SAFAR (a se vedea Fig. 12, pag. 109). nasală. Masca va fi fixată în acelaşi timp capul copilului
Mod de folosire: cu o jumătate se intubează cavitatea oro-faringiană şi etanş, cu policele şi indexul în poziţie de „Adulmecare"
cealaltă jumătate este folosită de Salvator pentru Insuflaţie (vezi Fig. 13, A, pag. mâinii stângi, iar cu celelalte (bascularea capului şi ridicarea
109). degete se susţine mandibula bărbiei). Cealaltă mână
Complicaţii posibile ale Respiraţiei ..Gură la Gură" (sau alternative ale pentru poziţionarea corectă a comprimă balonul de
acesteia") Ventilaţie;

108 78

Fig. 12. Sondă rigida cu dublă curbură de tip SAFAR

i

- la Sugari, Copii mici,
maxilarul inferior este ţinut cu
degetele mijlociu şi inelar.
Trebuie evitată presiunea sub-
mentoniană. deoarece poate
comprima C.R.S. si produce
obstruarea lor (vezi Fig. 14,
pag. 110).
Fig. 14. V.A. cu Balon
şi Mască
După „ASISTENŢA
VITALĂ PEDIATRICĂ DE
BAZĂ ŞI A VANSATĂ", sub
redacţia A. Georgescu şi
coîab., Bucureşti, 1999
Ventilaţia Artificială
cu Aparate Portabile
Metodă eficientă,
aplicabilă la copiii mari sau
adolescenţi, în Urgenţe
majore, cu risc de Stop cardio-
respirator, în teren, în
Ambulator, în drum spre o
Unitate de Asistenţă Avansată
şi Terapie Intensivă.
Există două tipuri de
aparate portabile.
Fig. 13. V.A. folosind Accesorii intermediare A.R.A. prin „Gută la Sonda" B. R.A prin „Gu
După Lucrefta Titircă: „ Urgenţe Medico-Chirurgicaie, Sinteze ", Editura Medicală, 1996
Dintre cele mai esofag, care este comprimat pe
utilizate sunt: coloana vertebrală (C.V.).
Fig. 15. Aparate
1. Dispozitivul Portabile
.JlANIMA" este dotat A. Respiraţie
cu un burduf conectat Artificială cu
la Dispozitivul
mască; „RANIMA"
- cu mâna stângă este B. Respiraţie
fixată masca, iar cu cealaltă Artificială cu
mână se comprimă burduful; Balonul
„RUBEN"
se continuă manevra până la
apariţia mişcărilor respiratorii
Auto-protectia poate fi
spontane (vezi Fig. 15 A, pag.
asigurată prin folosirea mai
111). multor straturi de conprese
2. Balonul ..RUBEN" sterile: un mijloc de evitare a
este cuplat cu mască; utilizarea contaminării este utilizarea
lui este Accesoriilor intermediare.
similară modelului Distensia Gastrică
JrRANIMA"; (D.G.)
- cu mâna stângă se Este datorată
ţine masca şi în acelaşi timp se pătrunderii aerului în căile
comprimă balonul în ritmul digestive, în cazul când
F.R. corespunzător vârstei manevrele de V.A. s-au
până la apariţia respiraţiilor efectuat cu forţă sau prea
autonome (vezi Fig. 15 B, pag. rapid;
111). Se evită D.G. daca
manevrele se execută lent şi cu
blândeţe sau apelând (când
sunt doi Salvatori) la Manevra
SELLIK.
în ce constă această
manevră? (Vezi Fig.
16. pag. 111).
Se exercită o presiune
pe cartilagiul cricoid (săgeata
indicatoare); presiunea se
transmite la trahee, apoi la Fig. 16. Manevra SELLIK
108 79 După „ASISTENŢA VITALĂ
PEDIATRICĂ DE BAZĂ ŞI AVANSATĂ'; sub
redacţia A. Georgescu şi coîab., Bucureşti,
i 1999
 4.
OXIGENO
TERAPIA
(Q?-
TERAPIA)
I. Component al aerului atmosferic (come. 20-21%, Presiune
Parţială (P.P.) 160 (aprox., cu nnd yariaţtD, Q? este cel mai important
element chimic vital preluat din mediul ambiant
In lipsa „ofertei" pe care sistemul complex respirator şi cardio-respirator o
oferă tuturor celulelor şi îndeosebi celor ale cortexului, viaţa ar fi imposibilă, chiar
şi după câteva minute.
Necesităţile în O2 pe kg corp ale copilului sunt superioare (sunt duble)
comparativ cu cele ale adultului.
Abrevieri (unele repatate):
Fi02 = fracţiune de O2 inspirat;
Pa02 - Presiune Parţială a O2 arterial, exprimată în mmHg;
Sa02 — saturaţia în O2 a Hb. (în procente);
PaC02 = Presiune Parţială a C02 în sângele arterial;
V/P = raport Ventilaţie - Perfuzie în lichid alveolar
-1 g Hb. leagă 1.34 ml 02 la 38 °C.
II. Indicaţii ale Q2-terapiei (selectiv)
- efect benefic „salvator" în aproape toată patologia respiratorie şi
cardio-respiratorie a copilului, cu următoarele condiţii:
- existenţa unei permeabilităţi a C.R. superioare şi inferioare;
- 02-terapia având mai mult rol simptomatic, trebuie precedată sau
însoţită de tratament etiologic.
A. Principala indicaţie:
a. Insuficienta respiratorie, provocată de patologia pulmonară sau
de C.R., sau cu plămânii îndemni, în condiţii de altitudine (>
2.000-2.500 m).
b. Urgente în patologia C.R. sau a parenchimului pulmonar: A.B.I.
în criză, „Stare de Rău Astmatic", bronşiolite, pneumonii,
bronho-pneumonii acute severe, edem pulmonar, pneumotorace
etc.
112
1. Cianoză generalizată;
c. Utilizarea O? în mod preventiv, pentru a preveni hipoxia şi
hipoxemia la bolnavii investigaţi sau în curs de tratament, care
perturbă oxigenarea tisulară adecvată.
d. In hipoxie de origine cardiacă, stare de Şoc, colaps, disritmii,
cord pulmonar acut.
2. Pa02 < 50 mmHg (indicaţie absoluta); Pa02 < 70 mmHg (indicaţie
relativă).
La copilul cu traumatism sau pohtraumatisme grave (ex.: după accidente
rutiere), se administrează O?, indiferent de concentraţia acestuia în sânge.
H. Echipament necesar în Qy-terapie la copil: Pregătirea si Verificarea
Echipamentului si Aparaturii _revin Asistentului sau Asistentei. Nursei de
Pediatrie.
- Sursă de O9: staţie centrală, micro-staţie, butelia de O2 etc.;
- Recipient pentru barbotare (umidificator);
- Aparate pentru Ventilaţii Artificiale;
- Sonde nasale. catetere, măşti de diferite tipuri;
- Izolete.JHood";
- Materiale pentru dezinfecţie.
Dispozitiv pentru umidifierea şi încălzirea 0 2; înainte de administrarea 0 2,
gazul este barbotat într-un recipient numit OXATOR;
- lichidul din OXATOR este încălzit la 40°C, pentru a asigura
pacientului O2 la temperatura de 32°C (îndeosebi, dacă a fost Intubat
sau Traheostomizat).
Monitorizarea neinvazivă a Q?-terapiei se realizează prin Pulsoximetrie, ce
poate indica o deteriorare a funcţiei respiratorii si apatia hipoxemiei.
N.B. Orice persoană care manevrează Aparatură pentru 07-terapie are
obligaţia respectării unor reguli pentru prevenirea accidentelor:
- evitarea utilizării unor materiale (uleiuri, alcool ş.a.), care pot fi
inflamabile sau a celor generatoare de electricitate statică, materiale sintetice etc;
- fixarea buteliilor de O2 în poziţie verticală, cu inele metalice, departe de
surse de căldură;
- monitoarele vor fi plasate în partea opusă a sursei de 02;
80
 - pacienţii, aparţinătorii vor evita fumatul sau apropierea focului de sursele - poziţia corectă a Cateterului: extremitatea distală trebuie să fie deasupra
de O2.6 luetei;

5
Decizia aparţine medicului.
6
După Lucreţia Titircă „URGENŢE MEDICO-CfflRURGICALE - SINTEZE", Editura
Medicală, Bucureşti, 1996.
Se vor utiliza concentraţii optime de O?, pentru eficientă maximă si
evitarea supra-dozajului (decizia aparţine medicului):
- concentraţii medii de 30-60% (FiQ2 0,3-0,6): sunt indicate la copiii
mari cu insuficienţă respiratorie prin modificarea raportului
Ventilaţie/Perfuzie (V/A);
- concentraţii mari > 60% (FiCh 0,6) se recomandă la hipoxia severă din
anemii grave sau Intoxicaţii acute cu CO (Monixid de Carbon).
TEHNICA 02-TERAPIEI. MODALITĂŢI DE ADMINISTRARE
LA COPIL
- la copil, cu un debit de 4-7 J / m m r se obţine un Fi02 de 0,3-0,5;
- există riscul insuflării gastrice, cu distensia stomacului; acesta va fi
evacuat anterior cateterizării;
- acest sistem permite alternativ şi Aspirarea secreţiilor.
Toate materialele utilizate pentru O^-terapie vor fi sterilizate după fiecare
intervenţie.
2. Caniaia aasală
- tub de material plastic, ce se fixează pe buza superioară, prevăzut cu două
prelungiri ce se introduc pe o distanţă de câţiva milimetri în orificiile nasale;
- cu o concentraţie de 35-50% (Fi02 0,3-0,5), se obţine un debit mai mare:
6-8 L/min.;
- toleranţa este bună, fiind posibilă şi alimentaţia copilului, paralel cu 02-
terapia;
- Inconveniente: ineficienta la cei cu obstrucţie nasală; poate irita şi
deshidrata mucoasele (vezi Fig. 18, pag. 115).

l.Cateteru! Naso-faringian este un sistem simplu, comod; O2 nu depăşeşte Fig. IS. Canula Nasală pentru
Fi02 50%; administrarea de 02
- printr-un tub elastic, prevăzut cu mai multe orificii la extremitatea ce intră A. Prelungiri ce se introduc în fosele
în narine, se introduce O2; este măsurat în prealabil pe o distanţă între narine şi nasale
tragus (vezi Fig. 17, pag. 114). ^ După „ URGENŢE ÎN PEDIATRIE ", M.
Nanulescu, Editura DACIA ~ Cluj, 1994

3. Oxigenarea prin Mască

Fig. 17. Măsurarea Cateterului
naso-faringian pe distanţa Narină-tragus.
Masca este un dispozitiv ce se fixează pe faţa copilului cu ajutorul unui
sistem numit „căpăstru" elastic. Masca acoperă gura şi nasul, lăsând ochii liberi;
- Măştile sunt de diferite dimensiuni, după vârsta pacientului; trebuie
selectată totdeauna acea mască ce asigură o etanşeitate perfectă şi o acoperire
completă a gurii şi nasului. Vor fi utilizate măşti de unică folosinţă sau vor fi
dezinfectate după fiecare pacient;

Reguli de utilizare:
112 81
 - Masca „ideală" este transparentă, pentru a permite observarea coloraţiei - debitul minim O2 trebuie să fie de 7-8 L/min., pentru a evita hipercapnia;
buzelor, „condensul" (rezultat din exalarea pacientului) şi, eventual, prezenţa concentraţia în 02 variază între 40-80%;
regurgitaţiilor (a se vedea pag.192). - accesul la copil poate fi uşor (alimentaţie, tratament injectabil ş.a.).
Acestea sunt posibile fără întreruperea oxigenării; izoleta poate fi folosită şi în
Tipuri de Măşti interiorul Incubatorului (vezi Fig. 19, pag. 117).
a. Masca simplă fM.S.1 este prevăzută cu orificii laterale
pentru eliminarea aerului expirat; cu acest tip de mască, cu un debit O2 de 6-10
L/min., se obţine o concentraţie de 35-50%.
b. Masca cu circuit închis (M.C.I.1 este prevăzută cu un
balon în care pătrunde O2 şi o valvă expiratorie; între mască şi
balon există o altă valvă care nu permite aerului să pătrundă în
balon. Cu acest tip de mască se pot obţine concentraţii de O2
foarte mari, până la 100%.
a Masca cu circuit deschis (M.C.D.) este cuplată cu un
balon în care pătrunde oxigenul; aerul expirat iese printr-o
valvă expiratorie; masca mai posedă o valvă de siguranţă
pentru inspir area aerului atmosferic, în cazul când oxigenul din
balon s-a epuizat.
în cazul M.C.I. fsore deosebire de M.CD.). aerul din exterior nu poate
pătrunde în mască dacă balonul cu Q? s-a golit.
d. Sistemul în „T" si Masca traheală:
- primul este utilizat pentru 02-terapia la bolnavi intubaţi E.T.; la una din Fig. 19. 02-terapie prin „HOOD"
extremităţi se fixează la Sondă sau Canulă, prin alta intră 02, iar prin
1. Conductă prin care se introduce amestec gazos (aer + O2)
cea de a treia iese aerulu expirat;
- Masca traheală specială este folosită pentru bolnavii traheostomizaţi; 2. Umidificator (intermediar) cu apă sterilă, încălzit la 40°C;
acoperă parţial, ca un cort, orificiul traheal pe unde se adrninistrează 3. Etanşeitate la nivelul gâftilui;
O2. 4. Orificiul de eliminare a C02;
Ventilaţia cu ajutorul Balonului cu Valvă si Mască trebuie sincronizată cu 5. Oximetru
efortul expirator al copilului: nesincronizarea şi necoordonarea acestei metode cu
respiraţia poate deterniina ineficienta ei şi poate produce tuse, laringo-spasm, (După G. Hualt, B. Lebrune „PEDIATRIE D'URGENCE", Paris, 1991)
vărsături şi distensie gastrică.
f. Cortul facial sau „scutul facial" este confecţionat din plastic
e. Izoleta de tip .JîOOD": utilizată pentru Nou-născuti si Sugari moale, mai bine tolerat decât masca facială. Paralel cu terapia, permite
mici: accesul cu uşurinţă la faţa copilului (ex. Aspirarea secreţiilor fără a întrerupe
- este formată din o cutie de material plastic în formă de cub sau cilindru, fluxul de 02; nu poate realiza chiar la debite mari concentraţii inspiratorii de
care acoperă extremitatea cefalică, asigurînd o etanşeitate la nivelul gâtului;
02 stabile de 40%.
- există două modele: unul prevăzut cu orificii laterale (semi-deschis) şi
g. Incubatorul este utilizat în Neo-natologie atât pentru 0 2-terapie,
unul etanş;
cât şi pentru protecţie termică.
112 82
 IV. Metode speciale de administrare a 'O2
A. 0?-terapie prin Presiune Pozitivă în Expiraţie
Această metodă de administrare a O2 împiedică închiderea completă a
alveolelor în expiraţie, scade efortul inspirator, normalizează capacitatea
funcţională;
- permite oxigenarea sângelui cu concentraţii mai mici de O2, prevenind
complicaţii prin hipoxie; este utilă în boli respiratorii restrictive în care complianţa
este foarte scăzută.
Dezavantaje: risc de traumă;, cu complicaţii severe - pneumotorace,
pneumomediastin, emfizem sub-cutanat etc.
Există două modalităţi de administrare a O?:
1. Positive end Expiratory Pressure (PEEP) (presiune pozitivă Ia
sfârşitul expiraţiei):
- se aplică cu ajutorul unui aparat de Ventilaţie Artificială cu presiune
interrnitant pozitivă, care realizează în C.R. o presiune pozitivă şi în timpul
expiraţiei.
2. Presiune continuă pozitivă în căile aeriene (Continous Positive
Airway Pressure - C.P.A.P.):
- se realizează în condiţii de Ventilaţie spontană, cu un circuit care
realizează o rezistenţă la ieşirea gazelor expirate de bolnav.
3. CVterapia hiperbară:
- metodă de administrare a O2 la presiune înaltă; ameliorează oxigenraea
tisulară prin cerşterea fracţiunii O2 dizolvat în sânge.
Are indicaţii restrânse: intoxicaţia acută cu CO, embolie gazoasă, cangrenă
gazoasă.
V. Toxicitatea Oxigenului
Cu toată valoarea terapeutică a O2, folosirea neadecvată a acestuia expune
la riscuri importante. Aceste riscuri trebuie cunoscute pentru a fi evitate.
Riscurile toxicităţii sunt în funcţie de:
- durata administrării şi concentraţiei O2;
- vârsta copilului, status-uî său biologic (risc crescut la Nou-născut,
îndeosebi, Prematur).
Efectul toxic al O? se exercită:
A. Local;
B. General.
112
A. Efectul local este la nivelul mucoasei C.R. superioare şi, mai ales,
inferioare.
La nivelul parenchimului pulmonar apar manifestări patologice în funcţie
de durata terapiei şi concentraţia O2 (nivelul FiOi):
- Fi02 între 40-60%: leziunile apar după 10 zile şi sunt adesea
reversibile;
- Fi02 între 60-70%: leziunile se constituie după un interval de 6 zile,
unele putând fi definitive;
Fi02 > 80%: leziunile apar între 2-4 zile şi sunt totdeauna definitive.
Leziuni pulmonare: lezarea pneumocitelor I şi II, a endoteliului capilar, cu
reducerea surfactantului, formarea de membrane hialine care reduc ventilaţia
alveolară şi favorizează Atelectazia;
- în următorul stadiu se produc modificări proliferative, mgroşarea
septurilor, hiperplazia fibroblasteior.
Evoluţie: ameliorare, vindecare sau agravare, exinis.
B. Efectul toxic general al O?
- toxicitate la nivelul celulei nervoase, perturbări metabolice la acest nivel;
sunt posibile convulsii prin vaso-constricţie în teritoriul arterial cerebral;
- toxicitate la nivelul mezenterului.
Prin leziuni la nivelul Retinei Nou-născutului prematur ("tip clasic de
toxicitate):
- datorită unei slabe vascularizatii la acest nivel la Prematuri, îndeosebi cu
G.N. < 1.500 g, Pa02 crescută produce o vaso-constricţie, urmată de o neo-
vascularizaţie a Retinei, cu dezlipirea acesteia şi formarea unor zone de necroză în
spatele cristalinului.
Complicaţiile la nivelul Retinei sunt excepţionale daca concentratia de O?
nu depăşeşte 40%.
în Neo-natologie există o regulă: când Fi02 administrat la Prematur este >
25%, se impune controlul repetat al Pa02-
Concluzii:
în Urgenţe pediatrice, îndeosebi, Cardio-respiratorii, utilitatea O2-terapiei
are o importanţă majoră. Scopul principal este echilibrarea şi aducerea la
normalitate a Pa02- între măsurile complexe de îngrijire şi Terapie Intensivă,
revine în egală măsură atât cadrelor medicale, cât şi medii să aplice la copil
tratamentele de 02-terapie.
83
 Indicaţiile sunt multiple: aproape toată patologia cardio-respiratorie
beneficiază de aportul suplimentar de 02, pregătit special (la un nivel superior al
P.P. din aerul atmosferic care este de 21%). Pe parcursul terapiei, funcţiile cardio-
respiratorii vor fi monitorizate: control G.S., Pulsoximetrie ş.a.
Echipamentul necesar va fi pregătit anticipat si periodic verificat. în
privinţa functionahtătii. Vor fi cunoscute si aplicate toate măsurile de prevenire a
accidentelor (în special în Secţiile Ti.) legate de CVterapie.
Modalităţile de administrare a O? sunt multiple; în mod deosebit de
important este folosirea cât mai judicioasă a acestora, ţinând seama atât de vârsta,
cât mai ales de toleranta copilului.
Exemple: un copil care se „luptă" împotriva unei măşti defectuos aplicate
consumă foarte mult oxigen; la Sugar, Copil mic, ţinuţi sub protecţia propriei
mame, se recomandă menţinerea tubului de Oo la aproximativ 5 cm distantă de
gură şi orificiile nasale.
a. Nou-născuti, Sugari mici: mască izolată HOOD,
cort facial, Incubator sau Sondă în faţa gurii şi
nasului.
b. Copii de vârstă şcolară care cooperează,
adolescenţi, tineri: Balon de tip AMBU, cu ventil
de evacuare; tubul în faţa regiunii oro-nasale.
Metode speciale de administrare a O?
!■ Q?-terapie prin Presiune Pozitivă în Expiraţie (P.E.E.P..
C.P.A.P.) 2. Q?-
terapie hiperbară
Toxicitatea Q2: fiind un „drog", nu medicament, poate fi urmat de reacţii
adverse:
- locale: C.R.S., C.R.I., parenchim pulmonar;
- generale:. S.N.C., mezenter, Retina la Prematur (foarte vulnerabilă).
Măsurile de precauţie menţionate pot preveni reacţiile adverse.
5. KINEZITERAPIA RESPIRATORIE (K.U.Y
K.R. (lb. greacă: kinesis = mişcare) reprezintă un ansamblu de proceduri ce
au drept scop eliminarea secreţiilor traheo-bronho-alveolare. combaterea onstnictiei
şj favorizarea unei cât mai libere circulaţii a gazelor prin arborele respirator.
112
Prin această operaţiune, care foloseşte-metode relativ simple, este abordat
aparatul respirator în profunzime, la nivel bronho-alveolar si poate
7
După M.Kanulescu „URGENŢE ÎN PEDIATRIE", Editura DACIA Cluj-Napoca, 1994
120 fi efectuată în condiţii optime. în mare măsură, de către Cadrele Medii de
Pediatrie. îndeosebi. în Secţii T.I.
A. Pentru îndepărtarea secreţiilor traheo-bronsice si limitarea
obstrucţiei la acest nivel al Căilor Respiratorii, se practică:
1. Tuşea „terapeutică", la solicitare (pentru copiii mari care
cooperează) sau stimularea acesteia.
2. Fluidificarea sputei.
3. Drenajul bronşic postural (D.B.P.).
B. Fizioterapia pulmonară constă din manevre de „stoarcere" şi
Vibromasaj, asociate cu D.B.P., în situaţii deosebite când secreţiile sunt
foarte vâscoase şi la bolnavul de vârstă mică ale cărui bronşii au calibrul
redus.
La aceste metode se adaugă şi asigurarea unui calibru adecvat C.R.
superioare şi inferioare, prin combaterea bronho-spasmului şi edemului, precum şi
Aerosolo-terapia şi acceleraţia fluxului aerian.
1. Tuşea terapeutică „la solicitare" se aplică în cazul copiilor mari şi
adolescenţilor care pot executa la „comandă" acest mod de eliminare a
secreţiilor:
- poziţia bolnavului: în decubit lateral, cu coapsele semi-flectate pe
abdomen. Concomitent cu efortul de tuse „la comanda", persoana care asistă
bolnavul va comprima toracele cu ambele mâini (anterior şi posterior);
- eliminarea secreţiilor mai poate fi ajutată şi prin stimularea reflexului de
tuse, prin comprimarea ■ (cu blândeţe) a segmentului extra-toracic al traheei,
deasupra manubriului sternal.
2. Fluidificarea sputei:
- hidratarea pe cale orală insistentă sau parenterală, la cei cu tulburări de
deglutiţie;
- terapie „de umidificare": se realizează prin adiţionarea gazelor inspirate a
moleculelor de apă sub formă de vapori; ca primă metodă, se bafbotează Oxigenul
adnnnistrat în „Umidificator" sau, în lipsa acestuia, într-un vas cu apă fiartă şi
84
răcită la 30°C, sau prin alte metode empirice: cearceafuri ude, întinse, fierberea
apei în vase descoperite ş.a.
3. Drenajul bronsic postural (D.B.P.): are la bază efectul favorabil al
gravitaţiei pentru îndepărtarea secreţiilor din segmentele distale ale tactului
respirator.
Drenarea secreţiilor din diferite segmente sau lobi pulmonari se poate
obţine prin aşezarea bolnavilor în anumite poziţii (vezi Fig. 20, pag. 122).
Lobii sau segmentele se identifică prin auscultaţie efectuată de
medic.
Drenajul bronşiilor şi al plămânului se execută de 3-4 ori pe zi; durata unei
şedinţe este de 20-30 minute.
Dacă starea generală a bolnavului nu permite poziţii de drenaj selectiv,
simpla schimbare de poziţie în pat, la diferite intervale, ameliorează drenajul
secreţiilor din Căile respiratorii inferioare (C.R.L).
B. Fizioterapia pulmonară:
- pentru efectuarea manevrelor „de stoarcere", bolnavul (care poate să
coopereze) inspiră puternic şi expiră pe gură rapid şi complet; prin apăsarea scurtă,
112
efectuată de persoana care asistă bolnavul a zonei care necesită drenaj, se
realizează un efect „de stoarcere" bronho-alveolar, amplificând totodată şi expiraţia
bolnavului.
Vibromasaiul: se efectuează tot prin poziţie de drenaj.
Acesta constă din lovituri uşoare si ritmice pe peretele toracelui, în zona de
proectare a segmentului şi lobului care necesită drenaj cu mâna în formă de cupă;
- aerul care este comprimat între mâna operatorului şi peretele toracic va
da naştere unor unde care sunt transmise la bronşii, realizând o „dezlipire" şi
îndepărtare a secreţiilor.
C. Combaterea prin mijloace farmaceutice, a edemului si spasmului
brormo-bronşiolar şi obţinerea unui calibru adecvat al C.R.I.
Acest procedeu este folosit de obicei în crize majore de Astm bronşic;
consta din administrarea de bronhodilatatoare şi, după caz, corticoizi (cu acţiune
anti-edematoasă), pe cale generală şi în Aerosoli.
Exemple:
a. Epmephrina (Adrenalina): 0,01 mg/kg/doză s.c; se
poate repeta după 15-30 min., maximum 3 administrări;
după ameliorare, se poate continua cu Aminophilină.
a. pfbeta)-adrenergice: P.O. sau în Aerosoli:
Salbutamol, Isoproterenol (Bronhodilatatin),
Orciprenalina (Astmop ent), B eta prot erenol
(Alupent).
b. Aminophilină: LV. sau P.E.V., doză de atac şi în
continuare P.O. doză de întreţinere.
P. Aerosoloterapia: administrarea medicaţiei direct în arborele bronho-
alveolar, cu efecte terapeutice şi cu limitarea acţiunii adverse a acestora.
Condiţii pentru obţinerea unor efecte terapeutice maxime:
- respiraţie bucală, mişcări respiratorii ample, cu o pauză între inspiraţie
şi expiraţie (la copiii care nu cooperează se provoacă plânsul);
- dimensiunile particulelor de aerosoli sunt între 2-5 u, (microni);
- pentru a nu fi sursă de contaminare, generatoarele de aerosoli se
sterilizează prin nebulizare cu acid acetic 0,25% sau apă oxigenată
7,5% de mai multe ori pe zi.
85
 IMPLICAREA transportulni pacientului, când
Tabelul nr. 2 OBLIGATORIE A se vor continua aceste manevre
CADRELOR MEDII de personalul însoţitor. Se vor
ASISTENT, ASISTENTĂ, respecta toate regulile de
MEDICAMENTE ADMINISTRATE ÎN AEROSOLI1 NURSĂ ÎN EFECTUAREA Asepsie şi Antisepsie.
ACESTOR PROCEDURI
A. Intubati a E.T. pe
cale oro-farmeiană
Aga cum s-a menţionat Poziţia optimă a
toate manevrele trebuie pacientului care să uşureze
cunoscute atât de cei care le I.E.T. pe cale O.F. este cu
execută, cât si de cei care asistă extremitatea cefalică situată cât
şi ajută la efectuarea lor. mai sus; pe cât posibil (la copiii
1. Eliberarea si mari), poziţia coloanei
Permeabilizarea Căilor vertebrale cervicale să fie în
Respiratori! Superioare flexie şi capul în extensie;
în cazul Resuscitării - lama
Cardio-respiratorii, toate laringoscopuîui va
manevrele vor fi precedate de fi înserată (la copiii
Permeabilizarea Căilor mari) în partea
Respiratorii Superioare. dreaptă a cavităţii
E. Accelerarea Fluxului - efect similar se obţine
Orice bolnav sau bucale şi limba
aerian: (la copii mari) prin
accidentat în „stare critică", cu împinsă spre
- este o metodă care presiunea pe abdomen
stânga; se vor
permite creşterea puterii (cu menajamente), sub- dificultăţi respiratorii,
traumatizat (ex.: prin îndepărta buzele cât
şi vitezei acestuia toracic, cu direcţia în
traumatism cranio-cerebral), mai mult la
pentru a învinge sus şi înapoi, având
pofitraumatizat sau în stare de introducerea
rezistenţa pulmonară; drept scop modificarea
comă trebuie ca din primele laringoscopuîui
- se execută o diametrului toracic
pentru a nu fi
„apăsare" a cutiei vertical, prin momente să beneficieze de
Permeabilizarea Căilor lezate;
toracice (regiunea intermediul viscerelor şi
supra-mamelonară) cu a diafragmului. Respiratorii. - la introducerea
direcţia în jos şi înspre N-B- Presiunea pe Dezobstruarea prin laringoscopuîui la
spate, având drept scop abdomen (cu menajamente) se Aspiraţia Secreţiilor în mod aceşti copii se poate
modificarea diametrului execută sub hemitoracele stâng repetat este obligatorie pentru ca, din neatinţie, să
antero-posterior şi şi epigastru. Cadrele medii—Asistent, se traumatizeze
transversal al cutiei Asistentă, Nursă. dantura;
toracice; O atenţie trebuie faringele este bogat
acordată şi pe timpul inervat şi

112 86
 reacţionează la unele dificultăţi în u t
stimulii refiexogeni efectuarea pe cale n i
uneori prin spasm, O.F. a I.E.T.; e n
fapt ce explică i u
l
Dnpă M. Nanulescu „URGENŢE ÎN PEDIATRIE", Editura DACIA Cluj-Napoca, 1994
f u
1
o i
2
r
4
m m
e o
- o z a
d u a l
i a n e
f l a .
i i t Aşa cum s-a mai
c z o menţionat, cu excepţia
u a m măsurilor urgente. Intubaţia
l r i ET. Trebuie precedată de
t e c Ventilaţie prin mască si. dună
a a e caz. C.G.S. (Control Gaze
t Sanguine").
e g n La copiii mari,
l e introducerea Sondei va fi
e o o precedată de folosirea unei Pipe
x t b GUEDDEL: Sonda, lubrefiată
i e i cu gel anestezic, este introdusă
s i ş pe partea dreaptă a gurii,
t , n urmată de dirijarea prin
ă u alunecare şi trecerea treptată cu
d i blândeţe printre corzile vocale.
ş a t La sfârşit, se „umflă"
i t e balonaşul.
o
î r a
n i
t p Calea nasală este de
v ă a preferat la copii, fiind mai
i l tolerată de pacient, îndeosebi,
a în Intubaţii E.T. prelungite,
112 87
când complicaţiile ce pot funcţionalităţii agresiv asupra peretului se poate propaga descendent în
surveni sunt mai puţin severe şi acestora; traheal. C.R.I şi plămâni;
mai uşor de tratat. Prima schimbare a
Unele aspecte ale
- Aspiraţia anterioară
A. O pregătire Cămilei introduse prin T.S.T.
şi Permeabilizarea
acestei metode, unele prealabilă (dacă timpul se face după 48 h; iar
Căilor Aeriene;
particularităţi, anatomice permite) prin Ventilaţie cu următoarele schimbări, la
trebuie cunoscute: - Supravegherea Mască poate preveni sau atenua interval de 3-4 zile, în condiţii
- mucoasa foselor permanentă a copilului hipoxia şi hipercapnia (cu toate de Asepsie şi Antisepsie; în caz
nasale este foarte bogat după Intubaţie E.T.:
consecinţele de supra-infecţie constatată,
vascularizată pe peretele intern, - la acesta, riscul lor), ce pot apărea în timpul schimbarea Canulei se face
în special, în zona „petei supra-infectării este intervenţiei, când operatorul zilnic sau de două ori pe zi.
vasculare"; mucoasa ce acoperă o primă este concentrat
cornetele poate fi un obstacol complicaţie şi se asupra acestora; 4. Precizări la
în calea Sondei. vor lua toate - se va urmări simetria efectuarea Ventilaţiei
în cazul ambelor căi de măsurile de mişcărilor toracice, Starea Artificiale şi Q2-
abordare în I.E.T.: prevenire. Pulsului şi Tensiunii arteriale. terapie
~ la locul de Schimbarea Sondei la Se va asigura bine hemostaza. A. Bolnavul supus
intersectare, a căilor aeriene cu diferite intervale, la indicaţia si Ventilaţiei Artificiale trebuie să
cele digestive, „crucea aero- sub supravegherea medicului, B. Printre riscuri şi fie bine adaptat, îndeosebi,
digestivă". poate apărea se va face după îndeplinirea complicaţii ale T.S.T., când se folosesc Aparate
frecvent un obstacol, îndeosebi, condiţiilor de securitate: se pot cita:
la bolnavul comatos sau sub Speciale pentru Insuflare:
- existenţa la - cămila introdusă - mişcările inspiratorii
anestezie. dispoziţie a curiei cu după secţionarea peretelui şi expiratorii ale toracelui
Sonde sterilizate; traheal poate produce
C. Unele precizări trebuie să fie simetrice şi
- lumină suficientă, traumatizarea cartilagiilor; sincrone cu V.A. (cu excepţia
referitoare la rolul important pohvinilul este mai puţin iritant
poziţia adecvată a existenţei unui Pneumotorace
al Asistentului Asistentei san decât cauciucul;
bolnavului; care poate deforma un
Nursei din Pediatria de
Urgenţă: respectarea cu stricteţe a - ca o complicaţie a hemitorace).
în Urgenţele majore Asepsiei şi Acitisepsiei. NJB. T.S.T. este inhibiţia cililor B. Q?-terapia:
(ex. Insuficienţă respiratorie în ambele metode, controlul vibratili traheali, cu rol în a. Poziţionarea
sau cardiacă acute), succesul Intubatiei E.T. corecte se face prevenirea infecţiei C.R.I.. pacientului: în cazul copiilor
manevrelor Intubatiei E.T. este prin Rx toracic. După T.S.T., prin mari, aceştia nu vor fi
în funcţie de: scurt-circuitul creat, se forţaţi; aceştia pot să-si aleagă
- corecta pregătire a 3. Traneostomla favorizează pătrunderea florei singuri poziţia cea mai
(T.S.T.) microbiene (inclusiv patogene); convenabilă pentru
Echipamentului şi
Metodă rar folosită în o dată cu aerul inspirat şi respiraţie:
Aparaturii şi
Pediatrie, în cazuri de strictă nepurificat în C.R.S., infecţia
verificarea
necesitate: este un act operator
112 88
 b. în cazul folosirii
măştii, fixarea şi aşezarea ei cu
două degete pe
nasul şi gura pacientului se va
face iară a comprima regiunea
sub-
mentonieră. aceata putând opri
fluxul de aer prin C.R.S.;
c. umidifierea gazului
insuflat este una din condiţiile
esenţiale ale
02-terapiei; gazul uscat
determină deshidratarea
mucoaselor, ce pot produce
obstruarea şi favorizează supra-
infecţia.
Funcţionarea sistemului
de umidifiere trebuie mereu
controlată ("nivel de apă,
temperatură etc.):
- umidifierea poate fi
sursă de infecţie bacteriană; se
va acorda atenţie permanentă
Asepsiei şi Antisepsiei.
Răspunsul eficienţei
admrmstrării de O2 este
dat de:
- coloraţia
tegumentelor;
- normalizarea
frecvenţei şi
amphtudinii
respiratorii;
- normalizarea
pulsului la arterele
mari.
în cazul aQ^inistrării
O? pe o perioadă mai lungă de
112
timp, se va acorda atenţie corpurile vertebrale toracice, deasupra apendicului xifoid (a
prioritară prevenirii Toxicităţii fapt ce determină expulzarea se vedea Fig,21, pag. 130).
prin supra-dozarea acestui gaz. ritmică a sângelui prin „pampa"
Echipamentul si artificial creată, în cele două
Aparatura vor fi verificate mari Artere: aorta şi
totdeauna după folosire în pulmonara; contracţia
privinţa bunei funcţionalităţi a muşchiului cardiac creată în
acestora. mod artificial se transmite
întregii circulaţii sanguine.
Re-umplerea cavităţilor
ventriculare se face în
momentul relaxării
TEHNICI, METODE, compresiunii.
PROCEDURI PENTRU Desi în momentele
SUSŢINEREA ..critice" în care se aplică se
FUNCTIONALlTĂŢil realizează un Debit Cardiac
CARBIO-CÎRCULATORTE (D.B.) modest (20-40% din
(HEMODINAMICA) valoarea normală), prin
stimularea miocardului se
asigură irigarea (si asigurarea
cu Qa în prunul rând) a
A organelor vitale: creier, iriimă.
MASAJUL plămân, supra-renale etc..
CARDIAC permiţând supravieţuirea
EXTERN victimei.
(M.C.E.) Metoda ca atare este
simplă, realizabilă numai prin
forţa mâinilor sau a acestora şi
M.C.E. este unul din a braţelor, aplicabilă oriunde şi
cele mai importante proceduri, oricând atât de medic, cadre
aplicabilă în orice fel de medii şi la fel de personal non-
Urgenţă majoră pentru medical, dacă acesta este bine
restabilirea funcţionalităţii instruit atât teoretic şi, mai ales,
vitale cardio-respiratorii. practic.
Principiul metodei
Această metodă constă
constă în comprimarea ritmică din compresiunea verticală şi
a cavităţilor cardiace între două mediană (prin grilajul toracic)
planuri dure: anterior, faţa pe linia mediană a osului Stern,
dorsală a osului Stern, posterior
89
 A. Se va începe cu metoda executării M.C.E. la copii mari (pentru a fi mai
bine însuşită).
'Presiime verticală şi medianii. 1. Locui de eleetie a compresiunii: la nivelul jumătăţii inferioare a
Sternului, pe linia mediană deasupra joncţiunii („întâlnirii") Stern-Apendice xifoid.
Fig. 21. M.C.E. Poziţionarea pe na
plan dur. Com(presiune) verticală şi 2. Poziţionare: decubit dorsal pe un plan dur, gambele uşor flectate pe
mediană. Compresiunea Cordului coapse; cu o mână se menţine capul copilului, permiţând în paralel Ventilaţia
S'lERN Artificială.
între Stern
şiRahis. Salvatorul aşezat lateral faţă de copil (de preferat, pe partea stângă, în
genunchi sau în picioare) va identifica locul de aplicare a compresiunii:
a. pe linia mediană a Sternului, la unirea lA medii cu V3 inferioară a
RAHIS acesteia;
PLAN Dm b. între linia ce uneşte mameloanele şi Apendicele xifoid.
3. Compresiunea va fi efectuată (la copii mari) cu „podul" palmei
Deşi simplă, metoda trebuie însuşită sub toate amănuntele, orice mică
plasat pe una din zonele sternale menţionate, cu o frecvenţă de circa
eroare poate determina un insucces dăunător organismului:
100/min;
- cu tot efortul ce eventual îl implică din partea Salvatorului, M.C.E. Sternul va fi comprimat cu aprox. 4-5 cm Ga copil mare, adolescent) sau cu
odată început, trebuie continuat (cu excepţia câtorva momente foarte aprox Vs-Vi din diametrul antero-posterior al toracelui.
scurte, necesare altor intervenţii ca Intubaţia E.T., Ventilaţia Artificială Pentru efectuarea corectă a Compresiunii sunt necesare unele precizări:
- V.A., 02-terapia etc.) până la reluarea funcţionalităţii cardio- a. axul lung al palmei să fie în axul lung al Sternului;
circuiatorii.
b. compresiunile să fie fără „zmucituri", iar la sfârşitul acestora,
seva permite toracelui să revină la poziţia iniţiala, fară a ridica
INDICAŢII MAJORE ALE M.C.E. Stop
podul palmei de pe Stern;
cardio-respirator;
c. în momentul compresiunii, se evită flectarea cotului Salvatorului,
- Bradicardie severă;
mâinile rămase în contact cu toracele, degetele răsfirate;
- Fibrilaţie ventriculară (sau „cord ineficient")
d. vor fi evitate compresiunile brutale, existând o serie de riscuri:
- Apnee prelungită. aplicarea podului palmei prea jos (spre Apendicele xifoid) poate
determina ruptura ficatului, iar cele efectuate în stânga Sternului,
TEHNICA APLICĂRII M.C.E. pe coaste, pot produce fracturi ale acestora şi leziuni ale splinei.
Este în funcţie de:
- vârsta copilului; 4. Coordonarea dintre M.C.E. si Ventilaţia Artificială- (V.A.)
- gradul de severitate a "cazului căruia i se acordă metodele de în situaţia când un singur Salvator şi, mai ales, doi (sau mai mulţi)
Resuscitare C.R.; efectuează M.C.E., raportul dintre acesta si V.A. va fi de 5 Compresiuni la o
- de prezenţa unuia sau a mai multor Salvatori. Insuflatie (5/1). Pauzele pentru Ventilaţie reduc numărul compresiunilor, practic, la
în toate situaţiile, condiţia este executarea cât mai perfectă a M.C.E. aproximativ 80/min. Metoda prezentată mai sus, cu unele precauţiuni, poate fi
aplicată şi la copii de 4-5-6 ani.
90 131
 Dacă victima îşi reia respiraţiile spontane, pulsul se normalizează (după un - sprijinirea trunchiului, abdomenului şi bazinului copilului pe antebraţul
număr de compresiuni asociate cu V.A.), se poate aşeza în „poziţia de siguranţă" (a Salvatorului (păstrând faţa anterioară), în timp ce palma sprijină capul ce nu trebuie
se vedea Fig. 2, pag. 72, capitolul I). să fie mai sus de trunchi (cu excepţia momentului când se execută Ventilaţia
Artificială).
5. Varianta procedurii M.C.E.. folosind ambele mâini (la copii şcolari si Această poziţie e recomandată (vezi Fig. 23, pag. 133) şi în timpul
adolescenţi): Transportului spre Unităţi T.I. şi efectuarea în paralel a R.C.R.
- se aplică „podul" uneia dintre palme în sens longitudinal sau transversal
pe axul Sternului; cealaltă mână (de obicei, dreapta) a cărei forţă este mai mare, se 2. Compresiunea Sternului:
suprapune perpendicular pe mâna stângă (dreaptă); cu braţele întinse, evitând A. Prima variantă: Compresiunea Sternului, folosind degetele Index şi
flectarea coatelor, Salvatorul exercită presiuni ritmice asupra Sternului, realizând o Mediu de la mână (de obicei, dreapta), iar cu cealaltă mână se sprijină capul
succesiune de „sistole" ventriculare artificiale, ce permit irigarea organelor vitale. copilului; degetul Index este aşezat la distantă de un lat de deget, pe linia mediană a
Implicând un efort mai mare, cele două manevre paralele (M.C.E. şi V.A.), Sternului, sub o linie imaginară care uneşte cele două mameloane. Degetul Mediu
în cazul acestei forme de M.C.E. vor fi executate de două persoane -exclus non- este paralel cu primul (vezi Fig. 24, pag. 133).
medicale (vezi Fig. 22, pag. 132).
- pentru Nou-născut si Sugar mic, planul ferm poate fi reprezentat de B. Tehnica
palma Salvatorului, care sprijină spatele copilului si, în acelaşi timp, permite o M.C.E. la Nou-
„mclinare". o ..cădere" a capului pe spate fvezi Fig.23. pag. 133). născut Sugar si
Copil mic
Executarea
M.C.E. impune
Fig, 23.
aceleaşi reguli
Poziţionarea Nou-născutului şi Sugarului mic pe palma
ca si în cazul
Salvatorului cu „mclinarea" capului Comprimarea
copilului
Sternului cu două degete
mare. Fi
-După „ASISTENŢA VITALĂ PEDIATRICĂ DE 1. Poziţionare: g,
BASZĂ §1 AVANSATĂ", sub redacţia. A. Georgescu, - copilul în 24
Bucureşti, 1999 decubit dorsal, pe o .
suprafaţă plană şi tare. C
O variantă a poziţionării copilului:
Capul în linie cu ompresiun
trunchiul, „puţin mai ea
Sternului
jos" pe spate, poziţie
cu două
care permite C.R.S. să
degete:
fie deschise (aplecarea Indexul
exagerată a corpului pe este aşezat
spate poate produce la un lat
închiderea C.R.S.); de deget
sub linia
132 91
inter-mamelonară;
Mediul este paralel cu
acesta.
După
„ASISTENŢA VITALĂ
PEDIATRICĂ DE
BAZA ŞI AVANSATĂ",
sub redacţia A.
Georgescu, Bucureşti,
1999

132 92
 Precizări pentru efectuarea corectă a M.C.E. la Nou-născut si Sugar
mic:
frecvenţa compresiunilor trebuie să fie între 100 şl 120/min. Şi
să asigure o depresiune a toracelui între lA - Vi din diametrul acestuia,
sau de 1,5-2 cm (Nou-născut: 0,5-1 cm);
- la sfârşitul compresiunii se eliberează toracele pentru a reveni la
poziţia iniţială de repaus. Raport
Compresiune/relaxare: 1/1.
Coordonarea dintre M.C.E. si Ventilaţie Artificială trebuie să respecte
raportul de 5: 1.
Mai mult decât în cazul copilului mare. Compresiunile se vor executa cu
blândeţe, cu multă atenţie., pentru a nu leza coastele sau unele organe abdominale:
ficat, stomac, splină ş.a.
B. Adoua variantă a, Compresiunii Sternului: Metoda celor două
Police
Este cu aplicabilitate practică, în primul rând, la Nou-născut, în cadrul
Resuscitării cardio-respiratorii în Sala de Naşteri, în Apnee primară şi la Sugarul
mic.
Tehnica Metodei „celor două Police"
1. Se cuprinde toracele posterior şi lateral al copilului (acesta
fiind cu faţa spre Reanimator), cu cele două mâini, cu ultimele
4 degete, aşezate pe regiunea latero-vertebrală.
2. Policele ambelor mâini apropiate sau suprapuse comprimă
regiunea mediastinală. apropierea sau suprapunerea lor fiind pe
axul median sternal, la punctul de mtâlnire a jumătăţii
superioare a Sternului cu SA inferioară a acestuia (vezi Fig. 25
A, Fig. 25 B, pag. 135).
Frecventa si adâncimea Compresiunilor sunt identice primei variante
aM.C.E.
93
Fig. 25 B. M.C.E. la Nou-născut şi Sugar mic. Metoda celor două Police
Degetele mari ale ambele mâini se suprapun
Fig. 25 A. Metoda celor două Police In Evaluarea eficientei celor două
imagine, cele două degete mari sunt proceduri M.C.E. si V.A.
alăturate După 5 compresiuni sternale,
trebuie să se facă o pauză de 1-2 sec. Pentru
realizarea Ventilaţiei Artificiale.
Raportul de 5:1 ("Compresie — Ventilaţie') trebuie respectat la toate
vârstele şi în toate situaţiile, cu unul sau doi Salvatori.
După fiecare 20 de cicluri M.C.E. + V.A. faprox. 60 sec), se va controla
starea copilului pentru a se constata reluarea funcţiilor vitale autonome.:
- ridicarea toracelui anterior sincron cu fiecare Insuflaţie dovedeşte
eficienţa acesteia;
- dacă această mişcare nu se produce, la intervale scurte, mâna care
efectuează M.C.E. trebuie să ajute la deschiderea C.R.S.
Eficienţa M.C.E.:
- reluarea hemodinamicii poate fi probată mai întâi prin controlul pulsului
la una din marile artere: carotidă, humerală, brahială, femurală. Se percepe mai
întâi pulsul sincron cu compresiunile sternului, apoi datorat contracţiei spontane a
miocardului.
Alte manifestări:
- recolorarea extremităţilor;
- revenirea conştientei;
- aspectul pupilelor: în mioză, sau reactive la luroină (pupile areactive
indică, de obicei, leziuni cerebrale incipiente).
Palparea Pulsului la Nou-născut si Sugar:
135
 - datorită unor particularităţi anatomice ale copilului 0-1 an, Pulsul nu
poate fi palpat uşor şi rapid la artera carotidă.
Se preferă artera brahială (inclusiv între 1-3 ani):
- se prinde cu degetele index şi mediu braţul copilului pe faţa internă a
acestuia (policele, inelarul, degetul mic fiind flectate) şi se caută cu blândeţe artera
brahială pe faţa medială a braţului (vezi Fig.26, pag. 136).
Fig. 26. Palmarea pulsului la copil 0-1 an Cu
degetele index şi mediu, pe faţa internă a braţului
După „Primul Ajutor în Urgenţe Medicale",
Asociaţia Medicală Americană ~ Editura LIDER,
Bucureşti
Palnarea pulsului la eonii preşcolar,
şcolar, adolescent
Locul de elecţie pentru determinarea pulsului central este artera
carotidă pe faţa laterală a gâtului, între trahee şi muşchiul sterno-cleido-
mastoidian.
Pentru a palpa artera carotidă:
- se localizează cartilagiul tiroid al victimei („mărul lui Adam") cu două
sau trei degete;
- cu cealaltă mână se face extensia capului („cu blândeţe") - vezi Fig. 27
A, pag. 136;
se translează uşor mâna până când vârful degetelor ajunge în
depresiunea dintre trahee şi muşchiul sterno-cleido-mastoidian;
- se palpează artera, comprimând locul uşor (vezi Fig. 27 B, pag. 136).
Fig. 27. Palparea Arterei Carotide la copil mare
A. Localizarea cartilagiului tiroid („mSml lui Adam"
B. Translarea mâinii cu degetele în depresiunea dintre
Traheee şi muşchiul Sterno-cleido-mastoidian
După „ASISTENŢA VITALĂ PEDIATRICĂ DE BAZĂ ŞI
AVANSATA", sub redacţia A. Georgescu, Bucureşti, 1999
94
I. D.F.B. reprezintă o Tehnică specială utilizată în mari Urgenţe Cardio-
circulatorii, îndeosebi, în Disritmii.
Este o metodă de excepţie efectuată de specialist (dar trebuie bine
cunoscută), aplicată în „Stări limită", în Centre de Asistenţă Vitală Avansată.
Stimularea electrică a miocardului permite stoparea pentru o foarte scurtă
durată de timp (mdimi de scundă) a contracţiilor ineficiente sau anarhice ale
fibrelor miocardice.
Intervalul extrem de scurt de latentă a activităţii cardiace permite „pace-
maker"-lui sinusal să reia automatismul spontan fiziologic al inimii prin
depolarizarea celulelor miocardice.
Este cu totul obligatoriu ca D.F.B. să fie precedată şi urmată de manevre de
Ventilaţie şi 02-terapie (cu O2 100%); înainte de D.F.B. se va verifica dacă este
într-adevăr o problemă reală hemodinamică si nu un „artefact" de citire pe E.C.G.
n. Aparatură si Materiale
1. Befîbrilatorul: aparatul funcţionează prin „descărcarea" unui conductor
ce generează energii de la 0 la 320 Jouli în câteva miin-vi de secundă.
în cazul unor tipuri de aparate, Defibrilatorul este integrat cu un
Electrocardiograf sau Monitor cardiac, iar aparatul este auto-protejat împotriva
şocurilor electrice.
2.Electrozi circulari plani, în număr de doi, menţinuţi în
manşoane izolate.
Există Electrozi ,,infant", cu diametrul de 4-5 cm, care sunt folosiţi la copil
< 1 an şi < 10 kg; Electrozi de tip „adult", cu diametrul de 8-13 cm se foiesc la
pacienţi > 1 an şi > 10 kg greutate;
- interfaţa Electrozilor: cremă şi pastă speciale pentru Electrozi de
E.C.G. sau Electrozi speciali cu bureţi îmbibaţi cu soluţie salină.
- Electrozi auto-adezivi de defibrilare, având impedanţă (de la lb. lat.:
impedio = a împiedica, a opune rezistenţă curentului electric), redusă.
135
 3. Succesul manevrei depinde de trecerea unui flux de curent (măsurat în Operaţiune efectuată exclusiv de Medic specialist, asistat de Cadre
Amperi) suficient de mare prin inimă; acest curent depinde de energia furnizată (în Medii.
Jouli) şi rezistivitatea, impedanţa trans-toracică (în Obmi). Doza normală este de
0.5-2 Jouli/kg/corp. A. Poziţia Electrozilor:
Amplasarea standard este următoarea:
HI. Indicaţiile Deflbrîlatornlui . - Electrodul superior „Stern" este plasat pe marginea dreaptă a
1. Stopul cardio-respirator. Sternului, sub-clavicular (la baza inimii)-
- Electrodul „Apex" se plasează în spaţiul V intercostal (la vârful
2. în „Stări critice", pentru rezolvarea rapidă a unor Tulburări de Ritm injurii-vezi Fig. 28, pag. 139).
Cardiac:
- Tahicardie Supra-ventriculară (T.S.V.);
- Tahicardie ventriculară (T.V.); Ffig. 28. Amplasarea electrozilor
- Fibrilaţie Ventriculară, forma severă de Disritmie (în general, rară în Electrozi.
Patologia pediatrică). A. Electrodul „Stern" - la baza inimii
B. Electrodul „Apex" - la vârful inimi
3. în Disritmii cu depolarizări haotice, dezorganizate a căror
existenţă o arată traseul E.K.G.
în ...stări critice", cu pulsul absent, imperceptibil, se poate interveni mai Executarea secvenţială a Defibrilării (în situaţia critică a
bolnavului, când E.K.G. arată F.V.)
eficient prin:
1- Se începe cu efectuarea Ventilaţiei Artificiale. O^-terapie
- permeabilizarea C.A.R.S.; si M.C.E..
- Ventilaţia şi Q2-terapia în concentraţii adecvate. 2. Se aşează bolnavul sub Elecîrocardioscop şi se aplică gel
- . M.C.E. electroconductor sau cremă (pastă E.C.G.) pe ambele tipuri de
Intervenţii motivate prin particularitatea predominanţei respiratorii la copil Electrozi, în funcţie de vârsta pacientului.
faţă de cea cardio-circulatorie la adult. 3. Se întrerup manevrele de Ventilare şi M.C.E., se aplică Electrozii în
poziţie corectă.
IV. Frecanţiirai: 4. Se debransează Monitorul cardiac (dacă nu este conceput să primească
D.F.B. este potential periculoasă atât pentru cel ce execută manevra, cât si descărcări de înaltă tensiune), se comută butonul de curent al
pentru orice persoană care vine în contact cu victima: Defibrilatorului: modul „sincron".
- nu se efectuează D.F.B. într-o încăpere închisă, bogată în Oxigen. fiind
5- Se face relaţia dozei de energie necesară. în funcţie de greutatea
risc de incendiu;
copilului (0,5-2 Jouli/kg/corp). în caz de eşec, se dublează doza.
- operatorul şi ajutorul, sau alte persoane, vor fi izolate, atât de bolnav, cât 6. Se reia imediat Ventilaţia Artificială şi O2100% şi M.C.E.
şi de obiecte metalice aflate în contact direct cu acesta (pat, targa etc.).
7. Se verifică o dată ritmul E.K.G. pe Monitor.
V. TEHNICA D.F.B. (Ş.E.E.)
VI. Rezultate:
95 135
 Reluarea frecvenţei contracţiilor şi regularizarea lor se pot constata clinic piciorului sau al mâinii
şi pe E.C.G. copilului:
In cazul reluării stimulului sinusal după Stem Cardiac confirmat, acest Este o importantă MONITORIZAREA
stimul va fi menţinut în continuare prin M.C.B., Ventilaţie cu 0 2 100% şi cu metodă ne-invazivă pentru E.C.G.
medicaţie adecvată; monitorizarea copilului cu risc în Urgenţe Cardio-
- se vor controla şi corija unele stări patologice asociate: hipoxie, acidoză, de Insuficienţă Respiratorie. circulatorii, E.C.G. trebuie
hipovolemie, Mperkalinemie, îndeosebi. în cazuri de recăderi, de eşec al D.F.B. Principiul aplicării monitorizată continuu cu un
metodei constă în măsurarea Sistem special.
VI: Complicaţii posibile ale P.F.B.: spectrofotometrică a diferenţei Sistemul de
- tulburări de repolarizare ventriculară, valori ridicate ale enzimelor din de absorbţie a luminii între Hb. Monitorizare constă
sânge de provenienţă cardiacă, chiar discrete leziuni peri-cardiace şi redusă si a celei oxigenate din:
miocardice pot fi determinate de şocuri repetate şi energie ridicată (> fHb.CM în corelaţie cu pulsul - un ecran (display);
doza > 0,5-2 Jouli/kg/corp); arterial. - tachometru:
- hiperpotasemie în caz de digitalizare anterioară când este necesar P.L.S. indică saturaţia determină A.V. în
controlul nivelului potasiului sanguin; în Oz a Hb. Exprimată în funcţie de durata
procente (%). Este un indicator intervalului R.R.
- arsuri cutanate superficiale la locul de aplicare a Electrozilor. precoce al deteriorării (Unele monitoare
- când aparatul indică sincronizarea cu pulsul, se fixează senzorul de respiraţiei şi apariţiei au şi memorie în
măsură cu bandă adezivă. Interval normal: 85-90%. hipoxemiei. care sunt stocate
Pulsoximetrele nu vor putea furniza date reale la un copil în Şoc, cu o Aparatură: Disritmiile
perfuzie periferică precară, întrucât au nevoie de flux sanguin pulsatil pentru Pulsoximetrele constau din cardiace.);
măsurarea saturaţiei în 02; două diode emiţătoare de - cablu format din
- tot la fel, aparatele nu vor putea măsura cu acurateţe saturaţia în 02 a Hb. lumină şi un senzor cu foto- trei fire care
în prezenţa methemoglobinei şi a Intoxicaţiei acute cu CO, cu apariţia detector. respectă un cod de
Carboxihemoglobinei; în ambele cazuri, spectrul de absorbţie este diferit de cel al Hb. redusă (ne- culori, ataşat la
oxihemoglobinei; oxigenată) absoarbe în special electrozi de metal
- în aceste situaţii, este necesar să se efectueze Oximetria. lumina roşie, iar Hb. oxigenată sau electrozi
Validitatea datelor furnizate de pulsoximetre trebuie confirmată prin fHb. CM absoarbe în principal adezivi de unică
evaluarea aspectului clinic al pacientului şi compararea Pulsului afişat cu bel pe lumina infra-rosie: folosinţă. Ambele
E.K.G. sau determinat clinic. - între diode emiţătoare au dimensiuni
de lumină şi foto-detector este reduse, de uz
interpus un ţesut pulsatil; pediatric;
D. MONITORIZAREA HEMODINAMECĂ absorbţia luminii emise este - electrozii de metal
analizată de către un micro- se aplică numai la
procesor; extremităţi, iar cei
C. FULS QXIMETRIA - lângă sursa de lumină de plastic adezivi
(P.L.S.) si detector se aduce degetul I al pot fi plasaţi atât
96 135
 pe torace, cât şi pe
membre;
- după decuparea
materialului adeziv
excedentar, pot fi
folosiţi şi electrozi
adezivi de plastic
pentru adulţi.
Tehnică
Se aplică corect
electrozii, după care
tachometrul înregistrează
valori ale Aiurii Ventriculare
(A.V.) sincrone cu numărul de
unde „R".
Electrozii vor fi plasaţi
lateral pe torace, pentru ca
îmegistrările să nu interfereze
cu Masajul Cardiac Extern
(M.C.E.); plasarea laterală a
electrozilor facilitează şi
auscultarea zgomotelor
cardiace şi interpretarea
radiografiilor toracice.

97 135

MIC DICŢIONAR EXPLICATIV
Arte-fact - fenomen artificial apărut în cazul unor investigaţii sau explorări.
Aerosoli -- particule solide sau lichide dispersate în aer sau un gaz, cu dimensiuni
între 0,001 şi 100 milirrncroni, care cu aparate speciale se introduc în Căile
Respiratorii Superioare şi Inferioare.
Amper - unitate de măsură a intensităţii curentului electric.
Apendice xifoid - partea inferioară a osului Stern, la copil, de natură cartilaginoasă.
Atelectazie (aţele + lb. gr. ektazis = lărgire) - proces anatomo-patologic care constă
din reducerea volumului, prolăbarea, „turtirea" alveolelor pulmonare, datorat
obstrucţiei bronşiolare sau absenţei siirfactantului.
Barbotare - operaţiune de trecere a O2 printr-un recipient ce conţine apă
(barbotor), în scopul umezirii acestuia (gaz anhidru) în cazul oxigenoterapiei.
CartUadu cricoid (CC.) - cartilagiu: ţesut conjunctiv compus dintr-o matrice
fundamentală care conţine celule nucleate; fără vase arteriale şi venoase. CC.
formează cu alte cartilaje (ex.: Tiroid) scheletul laringelui.
Com pliantă - adaptare de volum pulmonar intra-toracic, pentru a produce o variaţie
de presiune transpulmonară.
Comă (lb. gr. koma = somn profund) - alterarea totală sau parţială a stării de
conştientă, cu afectarea funcţiei de relaţie şi restrângerea diferită a funcţiilor
vitale de bază.
Contaminare - prezenţa de germeni patogeni pe tegumente, după anumite
manopere, dacă acestea nu sunt protejate.
Condens - hchidul rezultat din transformarea vaporilor de apă în momentul
expiraţiei.
98
Corticoizi - hormoni steroizi secretaţi de glanda suprarenală; se grupează în trei
categorii: rrrmeralo şi glucocorticoizi şi sexoizi; în terapie se folosesc produşii
artificiali de sinteză care sunt înrudiţi cu cei naturali din prima categorie.
Depolarizare - modificare la nivelul fibrei musculare miocardice, sub influenţa unui
excitant (ex.: în cazul inimii, un stimul plecat de la nodului sino-afrial) ce
produce o anumită repartiţie a ionilor: iese ionul K+, intră ionul Na+.
Dispozitiv (D.EX.) - ansamblu de elemente legate între ele într-un sistem determinat
care îndeplinesc o anumită funcţiune.
Diodă (D.EX.) - element al unui circuit electric, cu doi electrozi, unul cu rezistenţă
mică faţă de trecerea curentului, altul în sens opus, cu rezistenţă foarte mare.
Pisritmia9 - tulburare a ritmului cardiac normal.
Bigitalizare - menţinerea unei concentraţii optime terapeutice cu preparate extrase
(sau sintetizate) din frunzele uscate ale plantei Digitalis purpurea, cu efect
tonicardiac.
Echipament (D.E.X.) - ansamblu de aparate, dispozitive şi alte elemente cu legătură
între ele pentru mdeplinirea unei anumite funcţiuni.
Edem pulmonar - formă gravă de insuficienţă respiratorie care constă din
pătrunderea în alveolele pulmonare a unui transudat seros din capilare (a se vedea
şi Cap. IV „Patologia Aparatului Respirator").
Fistula endo-traheală - anomalie congenitală ce constă dintr-o comunicare între
trahee şi esofag.
Ilematom - acumulare de sânge extravazat în diferite ţesuturi şi organe.
Hemodinamică (hemo + dennamis - putere) - toate manifestările datorate funcţiei
inimii (în principal, de pompă) şi a vaselor arteriale, venoase şi capilare.
Heparină - substanţă prezentă în granulocite, mastocite, în celulele hepatice sau alte
celule ale organismului10, cu acţiune anticoagulantă (în diferite faze ale
coagulării); se asociază sângelui sau altor substanţe
lichide introduse în traiectul formării de trombi
circulator pentru evitarea (cheaguri).
Prefixul "dis" introduce în termenul compus sensul de "dificultate", "tulburare",
143 "greutate"; este opus prefixului "eu". Cu formula clinică: sare de sodiu a acidului
mucoitin sulfuric.
Hiperkalmemie
(niperpotasemie) — termodinamicii.
creşterea nivelului
elementului chimic potasiu
(K+); nivele fiziotogice
admise în mEq/L - Sugari:
4,1-5,3; celelalte vârste: 3,5-
4,7; sub aceste nivele:
hipokalinemie.
HipovoSemie (hipo + lb. lat.
volumen — volum)_-
scăderea masei sângelui
circulant (prin hemoragii,
deshidratare etc.), ce
creează un dezechilibru
între conţinut (masa
sanguină) şi conţinător
(lumenul vascular arterial,
venos, capilar).
îndes (lb. lat. index = indicator)
- al doilea deget al mâinii,
cu funcţie de arătător.
Intabatie (in + lb. lat. tubus =
tub) — introducerea unei
Sonde sau a unui cateter în
interiorul unui organ tubular
(ex.: traheea), în scopul
permeabilizării Căilor
Respiratorii Inferioare.
Istm - segment îngustat al unui
organ.
Joncţiune (lb. lat. jonctio) -
legătura dintre două ţesuturi
prin structuri anatomice
complexe.
99
Joule - unitate de măsură a Ordinator (D.E.X) - calculator Prodrom - simptom precoce
universal compus din un (sau grup de simptome) care
Lipotimie (lb. gr. leipein - a număr variabil de unităţi precede faza manifestă a
cădea + thymos = spirit) - specializate şi comandate de unei boli.
pierderea bruscă, de scurtă acelaş program, care permite
Scalp (lb. engl.) - pielea
durată, a conşienţei, cu efectuarea unor operaţiuni
păroasă a capului.
relaxarea musculaturii, aritmetice şi logice, fără
intervenţia omului. Scanner (D.EX.) - dispozitiv
datorată scăderii presiunii
144 ultra-sensibil care sesizează
sanguine şi reducerii
Qro-faringe (lb. lat os-oris = anumite fenomene greu
debitului sanguin cerebral (a
gură) + pharyngs; faringe: observabile.
se vedea şi Cap. IV „Bok
ale Aparatului cardio- organ musculomembranos Shunt (lb. engl: derivaţie,
vascular). situat între baza craniului şi deviere) - scurt-circuit;
căile respiratorii şi esofag, devierea circuitului sanguin
Manubrra (lb. lat. manubrium = formând o răspântie aero- pe alte căi decât cele
mâner sau toartă) - digestivă (naso-faringe: normale.
porţiunea superioară a aceleaşi legături cu căile
osului Stern. respiratorii). Spectrofotometrn (D.EX.) -
Manevră (lb. fir. manoeuvre, de aparat folosit pentru
Parenchim (lb. gr. parenkimma)
la manus = mână, opera - a determinarea intensităţii
- ţesut din celule specifice
lucra) -efectuarea unor radiaţiilor monocromatice11
ale unei structuri anatomice
gesturi bine codificate în a lungimilor de undă şi a
cu funcţie determinată, spre
succesiunea lor. altor caracteristice ale
deosebire de ţesutul (în
acestora.
Mentonieră (adj.) (de la lb. fr. general conjunctiv) de
menton = bărbie) - regiunea susţinere (ex.: parenchim Surfactant - substanţă care
submentonieră: zona pulmonar, hepatic, renal „căptuşeşte" faţa internă a
etc.). alveolelor pulmonare,
anatomică situată sub
produsă de pneumocite de
bărbie. Pneiimocit - celulă care
tip n (celule ale mucoasei
Obstrucţie (lb. lat. obstructio) - alcătuieşte epiteliul de
alveolare); conţine lio-
întreruperea parţială sau înveliş interior al alveolei
proteine, lecitină şi muco-
pulmonare (tipul H produce
totală a circulaţiei unor gaze polizaharide. Local, are mai
surfactantul).
într-un „conduct" al multe acţiuni: previne
organismului (ex.: obstrucţie Procedură (lb. lat. procedere = a colabarea alveolelor
nasală, cu jenă respiratorie, înainta) - mod sistematic de (atelectazia) şi alte acţiuni (a
obstrucţie laringiană cu efectuare a unei lucrări. se vedea Cap. m, Secţiunea
disfonie, dispnee etc.). 5 „Sindromul de Detresă
143
 Respiratorie a Nou- Vizualizare - posibilitatea de a Căile pentru venoase (P.E.V.). fiind
născutului"). face posibilă observarea administrare de fluide cele mai condiţionat direct de
vizuală a unor aspecte sau indicate sunt intra-venos (LV.) durata si numărul
Trismus (lb. gr. trismus = care fenomene cu ajutorul şi intra-osos (Î.O.); se mai poate manipulărilor efectuate.
„scrâşneşte") - contractură a anumitor aparate. folosi şi sonda endo-traheală, c. Se impune o tehnică
muşchilor masticatori cu
dar cu absorbţie şi eficienţă aseptică, cu atât mai
dificultate în deschiderea reduse. riguroasă, cu cât manevra
gurii, provocată de obicei de Condiţii obligatorii este
o tulburare motorie a Toate manevrele de mai invazivă.
11
Monocromatic: o singură culoare din cele ce compun spectrul luminii solare. abordare vasculară fie în scop d. în toate intervenţiile, primul
145 explorator, fie în scop gest este o curăţire a
terapeutic (venoasă, arterială, planurilor cutanate şi
nervului trigemen. ALTE MANEVRE Şî capilară), precum si orice dezinfecţia cu un antiseptic
PROCEDURI ÎN ASISTENŢA abordare a siructurilor puternic: un exemplu este
DE URGENTĂ organismului uman (ţesuturi, folosirea alcoolului
A COPILULUI organe etc.) normale sau
iodat 1% sau Betadine
Traneostomie (traheo + tomein patologice, trebuie să
1. ACCESUL VASCULAR- diluat, ce trebuie îndepărtat
= a tăia) — intervenţie îndeplinească următoarele
(A.C.) după 30 sec. cu alcool
chirugicală ce constă din condiţii:
70°, pentru evitarea arsurilor
incizie în axul lung al locale.
traheei, de obicei, la nivelul Generalităţi a. Să existe un echipament:
inelelor 3-5 traheale, cu Abordarea unui vas - ansamblu de instrumente, Dispozitive utilizate Ia
scopul de a permite materiale, aparate copil
venos, arterial, capilar -
respiraţia pe această cale. reprezintă una din manevrele etc., Cât mai funcţional; 1. Branule;
Turgesceaţă (lb. lat. turgescere cele mai utile atât în cazul pregătirea şi verificarea din 2. Cateter venos, ace cu
= a se umfla) mărire de Resuscitării Cardio-respiratorii timp revine ca fluturaş (Epiflex);
volum a unui organ sau o (R.C.R.), cât şi în orice terapie importantă obligaţie
parte a unui organ ce poate Asistentului şi Asistentei de
3. Cateter prin ac.
de urgentă la copil. . .■-,
fi dată de creşterea fluxului Branulele sunt cele mai
A.C. poate avea un Pediatrie a acestor
arterial sau venos. preferate in aborduî primar al
dublu scop: explorator prin mijloace, în vederea oricărei
copiilor şocaţi, traumatizaţi sau
Vertif - senzaţie falsă de prelevări (micro sau macro- intervenţii.
în Stop cardio-respirator.
deplasare a unei persoane metode") de sânge si. mai ales, b. Orice „puncţie" vasculară,
Tehnicile moderne au
(copil sau adult) sau de terapeutic, "eficient prin ca şi orice obişnuită
introdus Abordul Intra-osos
deplasare (de obicei, introducerea medicatiei direct „injecţie" este un act
(Î.O.) pentru administrarea de
rotativă) a obiectelor din jur, în torentul circulator.. chirurgical si prezintă riscul
fluide, iar prelevările capilare
secundară unor afecţiuni îndeosebi. în dezechilibre contaminării; acest risc este
permit la Sugar sau Copil mic
locale ale aparatului auditiv hemodinamice non-cardiogene. mai crescut în
recoltarea de cantităţi minime
sau afecţiuni generale. cazul Perfuziilor endo-

100 143
de sânge prin efectuarea micro- Accesul optim ar fi al vârsta copilului: 1 1. Venele dorsale
metodelor. vaselor cu calibru mare (mai cmc; 2 cmc; 5 cmc; superficiale ale mâinii
Este exclusă la copil, ales, pentru începători), dar 10 cmc (Sugari, Copii mici):
chiar în stări foarte grave, acestea, vene centrale în (20 cmc); ace de Poziţionare: decubit
administrarea pe cale intra- general, incomodează în diferite forme şi dorsal, membrul superior
cardiacă. prin complicaţiile cazurile de urgenţe (exemplu dimensiuni; paralel cu trunchiul, cu
majore ce le poate antrena: R.C.R.) manevre mai b. pentru protecţia si antebraţul fixat pe un suport.
lezarea vaselor coronariene, importante. Pregătiri: spălarea,
dezinfectia
tamponadă cardiacă. Venele periferice dezinfectia mâinilor
mâinilor: apa şi
Pneumotorace s.a.: superficiale sunt cele mai uşor (operatorului), toaleta şi
săpun (de preferat
- nu este superioară căii de vizualizat, dar în Urgente dezinfectia riguroase a feţei
LV., referitor la timpul de majore Tex.: Şoc. Colaps, Stop sterile), alcool,
dorsale a mâinii pacientului
distribuţie a fluidelor şi a cardio-respirator). pot fi mănuşi sterile;
(dreapta sau stânga);
medicaţiei şi are în plus colabate. c. pentru protecţia si - aceasta se fixează şi
dezavantajul „stânjenirii" altor Sunt de preferat marile dezinfectia locului se exercită o
procedee importante (în caz de vene periferice: cubitală. punctiei: apă şi presiune uşoară cu
R.C.R.) ca Ventilaţia Artificială femurală, safena externă ş.a. săpun mâna stângă a
(V.A.) şi Masaj Cardiac Extern Venele superficiale sterile, alcool iodaf operatorului;
(M.C.E.) epicraniene sunt recomandate 1%, Betadine, - în cazul unui copil
la Nou-născut şi Sugar mic, dar Septozol sau orice agitat, va fi
prezintă unele inconveniente: dezinfectant solicitată a doua
- au calibru mic, bactericid, alcool persoană care h" va
A. ACCESUL VASCULAR permiţând 70°, pense post-
VENOS (A.V.V.) introducerea numai tampon, comprese Fig. 29. Puncţia venei dorsale a
a unor cantităţi sterile, aparat de ras mâinii
mici de fluide; (pentru abordarea Cu mâna stângă se fixează şi se
La copil, A.V.V. (ca şi - există riscul mai venelor comprimă faţa dorsală a mâinii. Cu
cel arterial, capilar sau intra- crescut al epicraniene); mâna dreaptă se puncţionează.
osos) impune n imobilizare a „spargerii" în d. pentru anestezie fixa membrele
zonei unde are traiectul vasul: timpul efectuării
locală (la copii superioare şi
cu excepţia unor copii mari sau manevrelor.
mari): soluţii inferioare;
adolescenţi care pot fi Instrumentar si
cooperanţi, metoda va fi anestezice: Xilină - după punerea în
Materiale necesare: evidenţă a vasului,
executată de (cel puţin) două a. seringi de unică 0,5%-l%.
se va puncţiona şi
persoane, una fiind obligată să folosinţă, de
asigure contenţia pentru Tehnica abordării unor se va extrage sânge
capacităţi diferite, pentru a evita
abordarea vasului. în funcţie de vase periferice
pătrunderea acului
calea de abord, de
101 143
 para-venos (vezi
Fig. 29, pag. 149).
2. Abordarea venei
Cnbîtale (la plica
cotului) (copii mari)
Braţul ţi antebraţul cu
faţa anterioară în
extensie maximă;
- se aplică garoul la
5-6 am deasupra
locului puncţiei;
- prin compresiune
cu garoul (aceasta
va fi moderată,
pentru a nu afecta
arterele), venele
devin turgescente;
- se îmbracă mănuşi
sterile;
- se fixează seringa
în mâna dreaptă
lacul si bfzoul în
sus) între police si
degetele 2-5.
Se pătrunde cu acul în
direcţie oblică (sub un unghi de
30°), traversând tegumentele,
102
peretele venos până când acul
dă senzaţia pătrunderii „în gol";
- se schimbă uşor
direcţia acului şi se
extrage puţin sânge,
după care se introduce
soluţia
medicamentoasă; după
desfăşurarea garoului
(vena poate fi
comprimată şi digital
deasupra locului de
puncţionare); se
extrage acul, se aplică
tampon steril ce va fi
menţinut 1-3 min.
Se va evita puncţionarea venei
din lateral sau cu bizoni în jos.
NJL Tehnica prezentată detaliat
poate fi aplicată (cu unele mici
modificări) şi Ia alte căi de
abordare venoasă. Accidente
posibile:
- hematom prin
infiltrarea sângelui
para-venos;
- perforarea peretelui
opus venei: se retrage
acul m lumenul venei.
Sunt posibile situaţii
(şi în alte tipuri de
abordări venoase), ca
în
timpul sau după efectuarea
manevrei, pacientul să prezinte
stări hpotirnice, vertij etc.
- ca remediu, se
întrerupe
143
intervenţia, se Poziţionare: capul şi
aşează copilul în bustul copilului vor fi
decubit dorsal cu imobilizate, ambele fiind rotate
capul pe acelaşi de partea opusă puncţiei.
plan cu trunchiul. Tehnica propriu-zisă va
fi aplicată de operator: puncţie
3. Venele antebraţului: (de preferat în stânga) sub
- antebraţul va fi fixat în marginea inferioară a claviculei
extensie faţă de braţ, pe (în dreptul unirii 14 interne cu
o pernă elastică; se va 2/3 externe a acesteia);
fixa garoul sub - orientarea acului
articulaţia cotului; va fi urmărită cu
atenţie (de jos în
- se face toaleta şi
sus, dinafară spre
dezinfecţia feţei
înăuntru şi apoi
anterioare a
dinainte înapoi).
antebraţului, după
Se avansează acul în venă
care se va proceda
până apare sânge.
ca şi în cazul
b. Venele Jugulare
venelor cubitaîe.
Externe (numai la copil
4. Funcţia Venelor Sub-
mare)
clavicnlare si Jiigulare
Manevră periculoasă,
Externe
aplicabilă numai în cazuri
Operaţiuni periculoase,
extreme, după epuizarea
grevate de importante
„capitalului venos"!
riscuri! Se vor efectua
Există un mare risc de
numai de medic sau specialist
cu experienţă. Cei ce vor acorda
embolie gazoasă pentru care se
vor lua toate măsurile de
asistenţa acestor intervenţii
trebuie să cunoască tehnica
precauţie: acul va fi totdeauna
racordat la seringă,
abordării acestor vase.
comprimarea atentă a locului;
- după scoaterea
a. Vena Sub-
acului, copilul va fi
claviculară
aşezat în şezut.
Materiale: Ac 7/10 cu
Pentru abordarea venei, se
bizou scurt, ce poate fi uşor
procedează ca şi în
incufbat cu o pensă sterilă şi
adapta la o seringă de 10 ml. cazul Venei Sub-
claviculare.
 5. Tot în cazări
extreme, se pot aborda de
către specialist în scop
explorator sau terapeutic
(numai la copii mari) Venele
Femurale.
Poziţionare: membrul
inferior se aşează în poziţie de
rotaţie externă şi abducţie, pe
un suport moale (ruta rulată sub
fesa de partea respectivă);
- ajutorul trebuie să
execute o apăsare pe genunchi,
pentru a menţine membrul în
extensie, iar cu cealaltă mână
va sprijini coapsa opusă.
Vena femurală se află
intem, faţă de artera femurală
(care poate fi reperată de
operator prin palparea
pulsaţiilor acesteia);
- pe verticală, locul
unde va fi
abordată Vena
pentru puncţie va
fi la 2-3 cm sub
arcada crurală;
- toaleta şi
dezinfecţia locală
vor cuprinde
regiunea mghinală
şi zona inferioară
a flancului de
partea respectivă.

103 143
 După G. Hualt, B. L ebrune „P EDIATRIED URGENCE", Paris, 1991

Fig. 30. Funcţia Venelor

Epicraniene

Fig. 31. Puncţia Sinusului Longitudinal Superior Unghiul posterior al Fontanelei

Următorii timpi: - dacă se face în scop
se îndepărtează părul terapeutic, este
prin pieptănare după indicat a se verifica
6, Funcţia Venelor Epicraniene fale Scalpaiai) udare, se rade pe o prezenţa acului în
Metodă ce poate fi aplicată la Nou-născut Sugar (sau Copil mic): este utilă anumită zonă din scalp, S.L.S. prin aspiraţii
mai mult în scop explorator, în scop terapeutic numai pentru cantităţi mici de se face toaleta locală blânde;
fluide. (capul imobilizat de
Poziţionare: decubit dorsal, cu capul în acelaşi ax cu trunchiul, pe un plan - după scoaterea
ajutor);
relativ tare (ex.: o masă cu lenjerie deasupra), imobilizat de ajutor. rapidă a acului, se
- se îmbracă mănuşi comprimă zona timp
Localizarea cu atenţie a zonei precise de puncţîonare:
sterile, se dezinfectează de 5 minute cu
- venele vor fi deosebite de arterele epicraniene: (acestea din urmă zona aleasă pentru
prezintă pulsaţii şi la presiune digitală se acumulează sânge); compresă sterilă.
puncţionare;
- dacă venele se disting greu, se încearcă provocarea plânsului copilului. - cu mâna stângă se 8. Metodologia
7. Piinctia Sinusului Longitudinal Superior (SX.S.) comprimă pielea pe Perfuziilor Endo-
Intervenţie de excepţiei efectuată numai de medic la "Nou-născut, Sugar traiectul venei, opus venoase (P.E.V.)
sau Copil mic (sub 18 luni, data limită de închidere a Fontanelei Anterioare). în direcţiei de înţepare cu P.E.V. reprezintă una
cazul epuizării altor posibilităţi de abordare. acul;
După pregătire, similară metodei anterioare, se introduce în unghiul din cele mai frecvente si totodată
posterior al Fontanelei Anterioare (E.A.) un ac 9/10 racordat la seringă; - se recoltează sânge sau, eficiente metode de abordare
cu multă răbdare, se venoasă la copil.
- direcţia acului dinainte înapoi şi de sus în jos;
introduc fluide, după
- acul trebuie să facă un unghi cu craniul de 60°; care se scoate acul rapid 1. Scopul P.E.V.:
- după străbaterea primelor planuri: cutanat, sub-cutanat, unghiul de şi se-aplică tampon steril - administrarea
înclinare a acului -va fi redus la 30°, pe direcţia S.L.S., aspirând uşor (a se vedea Fig. 30, pag. medicaţiei de Urgenţă pentru
sânge în seringă (în scop explorator); 152). restabilirea funcţiilor în

104 153
Insuficienţă sau Stop cardio- - pentru asigurarea raderea părului şi urmată de Lichidele perfuzate în
respirator, Şoc, Colaps etc.; dezinfectiei si hemostazei; dezinfecţie, fixarea acului cu 24 h se împart în 3 (trei)
- hidratarea şi soluţii speciale (alcool iodat 1%, „fluturaş". flacoane.
mineralizarea organismului SeptozoL Betadine sau orice alt Imobilizare:
copilului, combaterea dezinfectant bactericid - la membrele 3. Reguli generale:
dezechilibrelor hidro- tegumentar), alcool 70°, superior şi inferior, - toate fluidele
electroHtice şi acido-bazice, tampoane sterile, pense, mănuşi segmentul respectiv va fi administrate IV. vor fi
frecvente în patologia sterile, apă, săpun steril; fixat pe atelă sau gutieră, etichetate, specificând data, ora
acestuia; - pentru imobilizare (în împreună cu articulaţiile începerii P.E.V., medicaţia
- vehicularea de cazul abordării unor vase la supra şi sub-iacente; adăugată, dozele indicate etc.;
Antibiotice; membrele, superioare sau - în „Foaia de Perfuzie",
inferioare): aţele, gutiere12, 12
Tip de atelă sub formă de, se va nota compoziţia soluţiei
- transfuzii de sânge leucoplast, garou, aparat de ras; jgheab" (lb. fr.: gouttierre).
perfuzate, scrisă clar, precis,
integral sau - pentru punctie 154
detaliat;
componente ale venoasă: seringi, ace de unică - partea distală a
membrelor (mână, picior, - schimbarea flaconului
acestuia; folosinţă, adecvate ca mărime,
degete), se vor fixa cu benzi sau a pungii se va efectua înainte
branulă, „fluturaşi".
- Nutriţie Parenteral de leucoplast, iar ea de golirea completă a celei
Tehnica P.E.V.
Totală (N.P.T.). proximală (de deasupra precedente;
La indicaţia Medicului,
Asistentul, Asistenta, Nursa locului de perfuzie), cu benzi - la sfârşitul P.E.V., se
2. Materiale si asigură pregătirea şi paralele cu axul membrului; execută o presiune asupra venei
Instrumentar supravegherea P.E.V.; - se aplică supra- cu un tampon, apoi se retrage
- flacoane sau pungi - toaleta mâinilor, iacent garoul, se execută acul în direcţia axului vascular.
de plastic, ce conţin soluţii dezinfecţia, îmbrac area dezinfecţie locală (ex. alcool
sterile, livrate special pentru mânuşilor sterile; iodat 1%, urmat după 30 sec. 4. Accidente posibile:
P.E.V.; de alcool 70°), se introduce - coagularea sângelui pe
- pregătirea soluţiei de
- Stativ: perfuzat (se lasă lichidul să acul branulă în venă; ac se previne prin perfuzarea
- truse de perfuzie, circule pentru îndepărtarea - după penetrareaa lichidului în soluţie de heparină;
adaptate cu un capăt la bulelor de aer; acului, se scoate garoul, se - revărsarea lichidului în
flacon printr-un ac şi celălalt - alegerea venei ataşează tuburile şi se ţesuturile para-venoase poate
ac de abordare a vasului superficiale; fixează „rata de flux" (număr
determina apariţia de flebite,
periferic; de picături pe minut);
- pentru abordarea necroze etc.;
- după caz, perfuzor Venelor Epicraniene - locul de perfuzie se - excesul de lichid
(ambalat steril, de (eventualitate mai rară): toaleta acoperă cu pansament steril,
introdus în torentul circulator
unică folosinţă); locală trebuie precedată de schimbat la 24 h, când se
(hiperhidratarea) provoacă, în
inspectează zona.
105 153
cazul copiilor suferinzi
cardiac, Edem Pulmonar
Acut (E.P.A.);
- nu se vor perfuza
soluţii hipertone sau
cu un pH departe de
cel fiziologic.
P.E.V. durează 24-
72 h sau mai multe
zile:
Flaconul sau punga
de plastic se plasează la
aproximativ 1 m deasupra
capului copilului.
Debitul de picături
pe minut (N) se calculează
după următoarea formulă:
N = _______________
Tx3
V = Volumul
Perfuziei (în ml)
T = Timpul (durata
perfuziei exprimată
în ore)
Exemplu în acest
sens:
P.E.V. a unui volum
de 360 ml în 12 h
(ore)
360 ml 360
106
N = —------------------- -
---------------------------
= 10 picături pe minut.
12hx3
B.
PRELEVĂ
RI
CAPILARE
(P.C.)
Accesul vascular la nivel
capilar a permis introducerea
unor Micro-metode în scop
explorator, la copil, îndeosebi, la
Nou-născut si Sugar mic.
Indicaţii: determinarea
glicemiei, bilirubinemiei, hemo-
leucogramei, Control al Gazelor
Sanguine (C.G.S.), Proteinei C
reactive (C.R.P.) şi a altor
investigaţii necesare.
Materiale:
- lanţete de unică
folosinţă (hemostilete);
- substanţe de
dezinfecţie a
tegumentelor,
tampoane, comprese
sterile, leucoplast
ş.a.;
- tuburi capilare de
sticlă heparinizate,
folosite pentru pulpară a degetelor 3, 4, 5 la
C.G.S.; celelalte vârste (a se vedea Fig.
- 32, pag. 157).
36 eprubete pentru Locul punctiei trebuie
H respectat obligatoriu, pentru a
e evita riscul traumatizării atât a
m ţesuturilor moi, cât si a oaselor
o
(ex.: osul calcaneean sau ultima
- falangă a degetului cu apariţia de
l
posibile complicaţii: celulite,
e
osteomielite ş.a.).
u
c Abordarea regiunii
o calcaneene:
g - pentru o recoltare mai
r bună, se poate încălzi locul cu o
a compresă sterilă îmbibată cu apă
m caldă;
ă
- dezinfecţie locală cu
.
alcool iodat 1% (sau orice altă
T substanţă bactericidă) se lasă 30-
e 60 sec. pentru uscare;
h
- se prind ţesuturile cu
n
două degete ale mâinii stângi (la
i
dreptaci) şi, în pliul format, se
c
a introduce scurt lanţeta
perpendicular pe tegument;
P.C. pot fi efectuate
atât de Medic, cât şi de - mâna stângă se
Asistent, Asistentă, Nursă de relaxează, sângele se lasă să se
Pediatrie. scurgă în tubul capilar, eprubetă,
Locul de electie al pipetă.
Punctiei:
Precauţiuni: pentru
- regiunea C.G.S., se recoltează sânge Iară
calcaneeană sau planta ia
aer; în acest sens, tubul capilar
Nou-născut şi Sugar, lobul
se înclină lent de la vertical la
urechii sau extremitatea
orizontal, sângele se scurge, se
153
„prelinge" prin câpilaritate în MEDULARE ALE OSULD este - nivelele serice ace pentru P.L.
sus; o alternativă practică si eficientă atinse după o unică (acestea au
- tubul va fi din îa copil < 6 ani. în situaţii de administrare sunt similare cu dezavantajul că sunt
nou poziţionat Urgentă, când Accesul Vascular cele administrate pe cale prea lungi şi cu
vertical. Venos (A.V.V . ) este dificil. venoasă centrală. peretele subţire).
- —
Locul va fi pansat ., — Canulaţia 1.0 trebuie
energic, cu deosebită grijă In general, orice executată de Medic
pentru prevenirea medicament introdus pe cale LV. specialist, Asistentul, Tehnica de abord I.O.
eventualelor supra-irrfecţii: poate fi administrat I.O. într-un Asistenta, Nursa având Loc de electie: suprafaţa
celulita, artrită, osteomielită. plex vascular ce nu colabează: obligaţia pregătirii plată antero-rnedială a Tibiei, 1-
. soluţii cristaline, coloidale, materialelor necesare, 3 cm sub Tuberozitatea Tibială.
Procedeul este C03HNa", produşi ai sângelui, asistenţa operatorului şi La copil < 6 ani, în zona
asemănător si în antibiotice, catecolamine, supravegherea copilului. respectivă este un canal medular
Ad^mnistrarea 1.0. larg, iar potenţialul traumatic
se face cu ajutorul unui esteininim (a se vedea Fig. 33,
iniectomat sau manual, cu o pag. 158).
seringă sub presiune: după Pentru intervenţie, este
fiecare adrninistrarea necsar un operator si
injectabilă I.O., este două ajutoare.
obhgatoriu o „spălare" cu Ser Succesiunea gesturilor
fiziologic (S.F.), 3-5 ml. trebuie respectată, cu excepţia
Instrumentar: există unor situaţii extreme, când unele
ace speciale de abord pot fi exceptate.
I.O.;
Fig. 32. Loc de Elecţie pentru Prelevări Capilare - în situaţii 1. Imobilizare: se
excepţionale, de prinde cu mâna stângă (pentru
a)regiunea calcaneeană
mare necesitate, dreptaci) coapsa copilului,
b)planta piciorului pot fi folosite şi imobilizând Tibia cu policele şi
c)pulpa degetelor 3,4, 5
cazul recoltării din digitalice, heparină şi altele;
pulpa degetelor. - fluidele şi
C. CANULAŢIAINTRA- medicamentele
OSOASĂ (Î.O.) vâscoase trebuie
administrate sub
presiune;
Accesul IO. fmai
exact în SINUSURILE
107 153

Fig. 33. Loc de elecţie pentru I.O.

cu degetele E şi V; sub 4. Pimcţionare: acul
regiunea poplitee (a se vedea este orientat perpendicular, „
pagina 192), se introduce un pentru a evita platoul tibial; se A
S
sul de pânză pentru a sprijini foloseşte o mişcare blândă, dar
I
membrul inferior semi- fermă de „sfredelire"; S
flectat; piciorul va fi - la intrare în canalul T
imobilizat pe o suprafaţă medular, apare o senzaţie de E
plană dură. „gol", după care se poate aspira N
măduvă osoasă; se execută o Ţ
2. Localizare: după „spălare" cu soluţie salină pentru A
toaleta şi dezinfecţia a evita înfundarea acului;
V
mâinilor, operatorul palpează - se execută „testul L
Tuberozitatea tibială şi injectării'': se introduc încet 10 T
coboară 1-3 cm (aproximativ ml S.F., pentru a verifica Â
un lat de deget) medial de rezistenţa (părţile moi nu trebuie L
aceasta, unde Tibia este să se tumefieze); Ă
subţire; se verifică acul.
- se conectează P
3. Dezinfectarea
tubulatura de perfuzie a E
locului de penetrare cu alcool
fluidelor. D
iodat 1 % (sau alte soluţii
Se poate încerca în A
bactericide), urmat după 30 T
acelaşi loc, la celălalt membru
sec. de alcool 70°. R
inferior (în caz de insucces al
J
penetraţiei acului care trebuie să C
rămână în poziţie verticală). Ă
D
u D
p E
ă
B
v A
o Z
l Ă
u
m Ş
u I
l
108 153
A c
V o
A l
N a
S b
A ,
T
Ă B
" u
, c
u
s r
u e
b ş
t
r i
e ,
d
a 1
c 9
ţ 9
i 9
a

A
.

G
e
o
r
g
e
s
c
u

ş
i

109 153
D
.

A
B
O
R
D
A
R
E
A

V
A
S
E
L
O
R

A
R
T
E
R
I
A
L
E

(
A
.
V
.
A
.
)

110 Metoda constă din evacuarea prin aspiraţie a unei retenţii de lichid sau aer
din cavitatea oro-faringiană şi din tubul esofago-gastro-intestinal.
 1. Pentru a preveni riscul vărsăturilor (ex.: în caz de vomă, peritonită ş.a.) ce pot să obstrueze căile r

Procedeu de excepţie, metoda invazivă, aplicabilă numai în caz de

necesitate, în scop explorator, la vârste extreme (la Nou-născut artera ombilicală, la
copil mare şi adolescent, artera radială).
Se execută numai de specialist pediatru sau chirurg.
Parametrii investigaţi mai frecvent sunt:
- Pa02; PaC02;
- Determinarea pH-lui şi alţi parametri.
Pentru efectuarea penetraţiei în artera radială, sunt necesare alături de
materialele obişnuite (soluţii pentru dezinfecţie şi anestezie, câmpuri sterile, pense,
tampoane, mănuşi sterile ş.a.) şi seringi (heparinizate) pentru Controlul gazelor
Sanguine (C.G.S.), ace de calibru mic cu bizou scurt, bine ascuţit, eprubete
sterilizate şi etichetate. Tăviţe renale, saci de nisip etc.
Poziţionarea pacientului:
- în decubit dorsal, cu braţul şi antebraţul (unde va avea loc puncţia)
întinse şi articulaţia cotului în hiperextensie; antebraţul va fi sprijinit pe
un săculeţ de nisip.
Traiectul arterei, la locul controlului pulsului. în dreptul articulaţiei radio-
carpiene.
După toaletă riguroasă a zonei alese, dezinfecţie (precedată de dezinfectia
mâinilor şi îmbrăcarea mănuşilor), se face anestezie, se aşează câmpuri sterile;
introducerea acului cu bizou scurt în artera radială se face sub un unghi de 7Q°-90°.
fiind necesară uneori retragerea acului pentru a ajunge în lumenul arterei.
Q atenţie se va acorda supravegherii după puncţie:
- după retragerea acului, se comprimă cu un tampon steril 5-10 rnin., apoi
în pansament uscat, pentru evitarea unui hematom sau embolie. Acest pansament va
fi verificat după un timp;
- pacientul va fi aşezat pe un pat şi supravegheat continuu. Se vor controla
F.R., pulsul, T.A, starea generală.

Fig. 34. Puncţia Arterei radiale

După L. Titircă, voi. „NURSING", Editura Viaţa
Medicală Românească, Bucureşti
- se măsoară Sonda
B. naso-gastrică; aceasta are

111
aceeaşi distanţă socotită de la i
narină la ombilic;
- se intrduce fără g
dificultate; prezenţa Sondei în a
stomac se poate verifica prin s
auscultarea zonei epigastrice t
sau aspirarea pe aceeaşi Sondă r
a unui lichid cu pH < 4. o
-
C. Aspiraţia gastro- m
diiodenală: t
- se introduce Sonda e
gastro-duodenală prin narină; s
aceasta este bine instalată când t
se poate aspira prin ea un lichid i
bilios, cu un pH < 6; n
- controlul poate fi a
făcut şi radiologie (în l
pazul Sondei radio- e
opace). Sondele (oro) .
nasale pot fi fixate la
nas sau buze, după C
modelul „în o
mustaţă". m
p
IV. Complicaţii l
posibile ale A.D.: i
c
- perforaţii parietale;
a
- ţ
u i
l i
c
e m
r e
a t
ţ a
i
112
 b Prevenirea Perturbărilor
o Metabolice: se asigură prin
l controlul şi măsurarea cantităţii
i aspirate la interval de 3-6 h, un
c bilanţ Mdro-electrolitic şi, după
e caz, reechihbrarea prin P.E.V.

(
î
n 3. EVACUAREA
CONŢINUTULUI GASTRQ-
A INTESTINAL
. (E.C.G.I.)
D
.
Metoda se aplică la copil în
p toate cazurile în care există
r suspiciune sau este dovedită
e ingerarea unui (unor) produs ce
l poate fi nociv, toxic. Mijloacele
u de evacuare gastro-intestinală:
n 1. Provocare de
g vărsături (P.V.).
i 2. Lavajul
t („Spălătura") gastric
e (L.G.).
) 3. Folosirea medicaţiei
: purgative (în
- pierderea de apă, completare la L.G.).
Na+, K+, Co3HNa+
(consecinţă: acidoză); 1. Provocare de
Vărsături (P.V.)
- mai frecvent, ioni
Metodă mai rar folosită
de CI" sau H4-
la copil fsi numai la
(alcaloză).
copiii mari). Prezintă
Prin pierderea a 100 ml
unele avantaje. în cazul
apă se pierd: 3-6 mEq K*1.10
unor indicaţii precise si
mEqNa*, 10-12mEqCr.
anume:
113
 - toxice vegetale;
- medicamente sub
forma de tablete;
- alimente
considerate toxice;
- ingerarea de toxic
în stomac anterior plin.
A. Siropul de Ypeca:
- poate fi administrat şi
< 5 ani;
- doza este 5 ml (1
linguriţă) pe an de
vârstă, diluat într-un
volum de x 10 cu apă
simplă sau
bicarbonatată;
- prima adnxinistrare
poate fi repetată după
30 min, (fără a depăşi
în total 30 ml Sirop
Ypeca.
Nu se asociază cu
cărbune activat.
Pupa provocare.
Vărsăturile pot apărea
după 10-20 minute.
Eficienţă redusă:
E.C.GJ. incompletă.
B. Ap omor fi na
(copii mari)
Emetic (ce induce
emeză) puternic, provocând
vărsături la 3-6 min. După
114
adniinistrare, în procent de
100%.
Mod de administrare:
sub formă de Clorhidrat de
Apomorfină; adrninistrare: I.M.,
în doză de 0,10-0,15 mg/kgc.
Doză unică! Se asociază şi cu
adniinistrare de lichide per os,
în total: 15 ml/kgcorp.
Dezavantaje: soluţie
instabilă (se verifică
periodic culoarea);
- posibile complicaţii
tardive (după 3-4 .săptămâni de
la aâmiinistrare): depresie
nervoasă.
C. Inducerea
Vărsăturilor prin
mijloace mecanice:
- se introduce în
cavitatea bucală o spatulă de
lemn, cu care se exercită
excitarea peretelui posterior
faringian şi a luetei.
2. Lavaiul Gastric
fL.G.)
Se efectuează de la început sau
după provocarea vărsăturilor.
Este cea mai eficientă
modalitate de E.C.G.L.
Contraindicaţii (C.I.): atât la
inducerea vărsăturilor pe . cale
farmacologică sau mecanică sau
prin L.G.:
 - ingestia de substanţe
caustice: acizi, baze
etc.;
- ingestia de produse
petroliere;
- ingerarea de agenţi
spumanţi (ex.:
detergenţi);
- pentru bolnavul în
stare de comă sau acces
convulsiv (existând mare risc de
aspiraţie accidentală în C.R.). Fig. 35. Lavajul Gastric la copil
E.C.G.L trebuie să se efectueze mare (aşezat pe scaun)
numai după tratamentul acestor După Elena Chiţimia,
stări critice şi Incubaţie E.T. VI. Mihăilescu, Cătălina
Cu toate aceste CI, Niculescu şi alţii „
metoda trebuie să fie cât mai PUERICULTURA ŞI PEDIA
TRIE ", Manual pentru Şcolile
extinsă (fiind cea mai eficientă),
Sanitare Post-liceale, Editura
putând fi aplicată chiar şi după Info-medica, Bucureşti, 1994
10-12 h de la ingestia unor
toxice cu absorbţie lentă: ex.: Trusă de materiale
digitalice, barbiturice ş.a. necesare pentru L.G.:
L.G. trebuie repetat - tub (Sondă)
uneori la 24-48 h. pentru toxice FAUCHER Nr. 8
care ulterior sunt resecreîate în pentru copil < 3-4
stomac (ex.: mnpramina); ani şi Nr. 12 > 3-4
derivaţii de Irnipramină aderă ani;
puternic la mucoasa gastrică şi - pentru copii mari:
sunt foarte greu de îndepărtat. Sondă de polietilenă sau
cauciuc, cu lungime de 75-120
cm, cu calibru de 7-10 mm, cu
extremitatea distală rotunjită şi
cu mai multe orificii la acest
nivel;
- pâlnie de sticlă
adaptabilă la extremitatea

115
proximală a fiecărei Sonde din
trusă;
- căni „cu buză", de
150-200 ml sau 250-500 ml (Ia
copii mari), pentru turnarea prin
pâlnie a soluţiei de L.G.;
- depărtător de gură si
Şpatulă (ambele din lemn),
pentru deschiderea şi
menţinerea în acest fel a gurii;
- recipient în care se
deversează conţinutul gastric
(borcan gradat, tip borcan
pentru urină).
Amestecuri si substanţe
necesare L.G.:
- apă şi S.F.: în părţi
egale sau soluţie simplă
de NaCl 4 g/L apă;
- Carbo medicinalis sub
formă de pulvis, pentru,
preparare şi suspensie 5% în
momentul efectuării L.G.
Tehnica L.G.
Metoda poate fi
efectuată atât de Medic, cât si
de Asistentul sau Asistenta de
Pediatrie, ajutaţi de a doua
persoană.
Este necesar ca totul să
fie pregătit de la
început.
1. Poziţionarea
pacientului (cu excepţia
copilului mare care poate lua
loc pe scaun) este în decubit
lateral, faţa orientată în jos,
116
capul mai jos decât
trunchiul.
Sonda FAUCHER (Nr.
8 < 2-3 ani, Nr. 12 > 3-4 ani) va
fi introdusă iniţial în apă sterilă
(se evită lubrefîerea cu soluţii
uleioase),
2. Introducerea Sondei
pe gură, esofag, stomac se face
pe o distanţă
egală cu cea măsurată de la
buze la ombilic la copil < 3 ani;
la copil mai
mare se stabileşte echivalentul
hmgirnii Sondei cu distanţa de
la glabelă
(„rădăcina" nasului) la
apendicele xifoid.
Se retrage puţin Sonda,
dacăpacierilnlmrnfestă
semne de sufocare;
- la capătul exterior al
Sondei se ataşează pâlnia de
sticlă care se menţine la un
nivel de aprox. 50 cm deasupra
capului bolnavului;
- al doilea timp al
operaţiunii este introducerea în
pâlnie din „cana cu buze" a unui
amestec în părţi egale de apă şi
S.F. (apa simplă expune la risc
de „intoxicaţie cu apă");
cantitatea de apă: 150-200 ml la
copil < 3 ani şi cantitate dublă
la copil mai mare;
- când pâlnia se apropie
de golire, se apleacă trunchiul şi
capulu copilului şi conţmutul
pâlniei, reprezentând lichidul
introdus în stomac, care prin
„efectul de sifon" revine în
pâlnie şi, de aici, se goleşte în
recipientul plasat la aprox. 1 m
deasupra capului.
Este al treilea timp al
operaţiunii.
Numărul de pasaje
(repetarea lavajului)
poate ajunge la 10 sau
15.
Un bun criteriu al
eficacităţii L.G. este apariţia
după mai multe pasaje a unui
lichid clar.
Se va face un bilanţ
riguros al lichidelor
administrate si a celor evacuate;
se va reţine un eşantion ce va fi
trimis pentru examen
toxicologic.
în funcţie de toxicul
evidenţiat, sau suspectat, se pot
introduce după terminarea L.G.
soluţii neutralizante (antidot):
tanin: Intoxicaţii cu
alcaloizi, glicoziţi,
metale grele;
- apă bicarbonatată:
Intoxicaţie cu
oxalaţi sau fluoruri;
cărbune activat
(dacă nu s-a
introdus în timpul
L.G.).
Cantitatea de soluţie
neutralizantă trebuie să
117
fie de x 5-10 ori faţă de
toxic.
în final, extragerea
Sondei se va face după o
pensare. pentru a se evita riscul
de Aspiraţie traheală.
Completarea E.C.G.Î.
cu mijloace purgative
Se poate folosi Sulfat
de Sodiu, în doză de 2 g/an de
vârstă > 3 ani dacă L.G. s-a
făcut tardiv sau toxicul a ajuns
în intestin;
- un mijloc alternativ
al purgativului salin
este Manitol în
soluţie de 10-20
g/100 ml, în funcţie
de vârstă.
Sulfatul de magneziu nu
este recomandat, întrucât poate
produce depresie nervoasă.
Purgativele au aceleaşi
Contra-indicaţii ca şi
Vărsăturile şi L.G..
Clismele sunt
ineficiente.
4.
FUNCŢI
A
LOMBA
RĂ
QP.L.
 Puncţia Lombară (P.L.) Neuro-Chirurgie
sau Puncfia rahidiană este Infantilă.
efectuată la copil în scop P.L este un important
explorator, terapeutic şi act chirurgical invaziv şi în
anestezic. Urgenţele Copilului cu afecţiuni
Manevra constă în neurologice va fi efectaut de
introducerea unui ac special în specialist neuro-chirurg sau
unul din spaţiile intra-rahidiene neuro-pediatru în condiţii
a regiunii lombare. impecabile, respectând riguros
1. P.L. în scop Asepsia.şi Antisepsia.
explorator:
Asistentul, Asistenta,
- măsurarea presiunii
Nairsa vor avea
L.C.R. recoltat prin lapjsătoarele
Puncţie. obligaţii:
Examene L.C.R.:
- pregătirea
macroscopic, instrumentarului;
microscopic,
biochimic, - poziţionarea
bacteriologic. bolnavului;
La copii mari, - supravegherea
adolescenţi: "introducerea unei acestuia pe
substanţe de contrast, în scopul parcursul efectuării
explorării măduvei spinării şi a P.L. de către
coloanei vertebrale (CV,). specialist şi după
2. P.L m scop efectuarea
terapeutic: prin manevrei.
spaţiul intra- I.
rahidian se pot I
introduce unele n
medicamente: s
Antibiotice, t
Citostatice etc. r
3. P.L. ia- scop u
anestezic: m
e
Rahianestezie în
n
t
118
a n
r s
. i
u
M n
a i
t ;
e - ace specaile cu
r mandren (ace
i spirale 22G), cu
a următoarele
l dimensiuni:
e a. pentru Sugari
3,75 cm lungime;
s b. pentru Copii
e mici 6,25 cm;
r c. pentru Copii
i mari 8,75 cm;
n
a
g
i c
e
d
e
s
d p
i e
f c
e
r i
i a
t l
e
e
d
i p
m e
e
n
119
t p
r e
u n
t
A r
n u
e
s A
t n
e e
z s
i t
e e
z
l i
o e
c
a (
l X
ă i
; l
i
s n
o ă
l
u 0
ţ ,
i 5
e -
1

120
 % i
c
)
a
;
- soluţie pentru P
dezinfecţie locală r
(ex.: Alcool iodat a
1%, Tra Iodi, n
Betadine sau alte e
dezinfectante, t
Alcool 70%; i
e
- pense anatomice şi
i
hemostatice;
câmpuri L
chirurgicale, o
mănuşi sterile,
m
comprese,
b
tampoane sterile.
a
- Manometru r
CLAUDE pentru e
măsurarea presiunii
L.C.R. (
Alte materiale: P
eprubete sterile pentru .
examene cito- L
bacteriologice sau .
culturi din L.C.R.; )
- eprubete (nesterile)
pentru examene bio- A
chimice din L.C.R. .
H
P
.
o
z
T
i
e
ţ
h
i
n
121
e
:
- la Nou-născut,
Sugar, Copil mic:
poziţie în decubit
lateral, fixat solid
de ajutor, cu capul
în flexie, coapsele,
gambele înainte, pe
abdomen (a se
vedea Fig. 36 A,
pag. 168);
- la copil mare si
celelalte vârste:
poziţia „aşezat" cu
spatele îndoit
(pentru a permite
uşor de a se repera
linia mediană).
Capul este în flexie.
fixat solid de ajutor cu
ambele braţe (a se
vedea Fig. 36 B, pag.
168).
122
Fig. 36 A. Executarea P.L. la
Nou-născut, Fig. 36 B. P.L.
la la Copil mare,
Sugar, Copil mic, (decubit
lateral) Copil adolescent (poziţia
aşezat)
B. Local de electia a
P.L.
Acesta poate fi orientat
dună o linie orizontală care
uneşte cele două creste iliace.
Introducerea acului
special se face în spaţiul cuprins
între apofizele spinoase ale
vertebrelor L4 şi L5 (a se vedea
Fig. 36 B, pag. 168).
C. Dezinfecţia: începe
cu trasarea unei linii care să
unească cele
două creste iliace (operatorul cu
mănuşi sterile sau în caz de
mari urgenţe,
după toaleta degetelor şi
dezinfecţia cu Alcool iodat 1%).
Se dezinfectează cu
substanţă bactericidă locul de
elecţie a Puncţiei şi în jurul
acesteia.
D. Anestezie locală:
(tegument, ţesut cutanat) cu
Xilină 0,5-1% (cu
seringi şi ace speciale de
anestezie).
 E. Intervenţia: Se
introduce acul echipat
cu un mandren.
Direcţia acului: la
Sugar, orizontală; la
copil > 1 an, direcţia
dinapoi
spre înainte şi de sus în jos, la
întâlnirea dintre linia mediană a
regiunii lombare şi linia inter-
iliacă;
- progresiunea acului se face
lent, cu blândeţe; prima
rezistenţă
este perceptibilă
când acul ajunge la
dura-mater (la
Sugar nu
apare totdeauna
rezistenţă);
- se scoate
mandrenul.
NJB- Dacă acul se introduce
prea brusc şi prea profund,
acesta riscă să atingă peretele
posterior al vertebrei,
provocând sângerare locală. F.
Complicaţiile posibile ale P.L.:
- infiltrarea L.C.R. în
spaţiul peri-dural poate
declanşa cefalee;
- prevenire: se
comprimă punctul
unde s-a făcut puncţia;
-o durere intensă
„ascuţită" (la copii mari) este
datorată unei mici lezări a unei
rădăcini nervoase.
123
Interpretarea
rezultatelor P.L.: ■
- dacă puncţia a fost
strict atraumatică,
culoarea lichidului
nu are valoare;
- un lichid uşor colorat
cu sânge poate fi datorat unei
înţepături vasculare sau unei
hemoragii meningee;
- în primul caz se poate
forma un cheag în eprubetă;
acest fenomen nu are loc în caz
de hemoragie meningee;
- lichidul tulbure
corespunde în general unei
meningite purulente; în context
infecţios, un lichid clar, tulbure
sau sanguinolent necesită
control bacteriologic.
5. TEHNICI
NUTRIŢIONAL
E MODERNE
LA COPIL
NUTRIŢIA
PARENTERAL
Ă TOTALĂ
(N.P.T.) (TOTAL
PARENTERAL
NUTRITION)
N.P.T. este o metodă
terapeutică modernă la copil ce
are drept scop acoperirea născut cu 0,5 g/kg/zi şi se creşte
nevoilor hidro-electrolitice şi zilnic cu 0,5 g până la nivelul
proteino-calorice pe cale endo- dorit;
venoasă centrală sau periferică, - la Sugar şi copil: 1
pe o perioadă variabilă de timp, g/kg/zi, se creşte cu 0,5
atunci când aparatul digestiv g/kg/zi până la nivelul
este în imposibilitate să asigure dorit.
nevoile nutritive ale
organismului. B. Hidrocarbonate:
Glucoza - contribuie la
L Aportul nutritional alimentarea bolnavului:
trebuie să fie echilibrat, 15-20 g(kg(zi perfuzie lentă
îndeosebi, în cazul N.P.T. progresivă; dacă este
prelungita care trebuie sa adrninistrată pe cale
asigure necesităţi zilnice, în periferică în concentraţie > 10%
plus, să menţină şi fenomenul poate da flebite.
fiziologic al creşterii. Va fi
stabilit de Medic. C. Lipide: 20-30% din
aportul energetic:
1. Aport faidric: - permit reducerea
depinde de vârsta şi echilibrul excesului de Insulina
hidric al pacientului: 120-200 prin exces de Glucoza;
nri7kg/zi la Nou-născut la - sursă de acizi graşi
termen şi Prematur şi Sugar; esenţiali; sunt bine utilizate, nu
80-100 ml/kg/zi la copil.
au acţiune osmotică;
2. Aport energetic - să nu depăşească 2-3
(îndeosebi, pentru N.P.T. g/kg/zi, P.E.V. lentă;
prelungită): nevoi energetice de
bază + pentru creştere: 80-150 - se administrează cu
kcal pentru Sugar şi Copil mic, prudenţă, în caz de
patologie hepatică şi
60-80 kgcal/zi copil mare.
renală.
A. Proteine: după
D. Vitamine: total 13.
vârstă, stare de nutriţie, date
Complex
biologice; între 1,5-3
,,Polivitamine" la fel ca
g/kg/zi. sub formă de Mixturi şi pe cale
sintetice de Aminoacizi; se orală.
începe la Nou-
124
 c
E. Minerale si ţ
Oligoelemente: i
- Na+, CI": 2-3 u
mmol/kg/zi (fiecare) menţin n
natriureza de securitate. i
Malnutriţia, pierderile digestive,
hipersecreţia de însulină i
agravează deficitul de K+, fiind n
necesar-4 mmol/kg/zi. Ca 2+; f
0,75-1,25 mmol/kg/zi; l
Phosfor2*: 1-1,5 mmol/kg/zi la a
Sugar şi Copil mic; 0,2-0,5 m
mmol/kg/zi la copil mare. Mg2+: a
t
0,5-1 mmol/kg/zi.
o
Oligoelemente
r
(conform Recomandării
i
Academiei Americane de
i
Pediatrie), în umol
(micromoH)/kg/zi: Zinc: 1,5-3-
g
5; Cupru: 0,1-0,3; Mangan: a
0,04-0,015; Crom: 0,003-0,004. s
II. Indicaţiile N.P.T. t
Sunt multiple, fiind în r
o
primul rând în afecţiunile
-
Aparatului Digestiv, la toate
i
vârstele.
n
A. La Noii-nâscirt:
t
malformaţii majore ale tubului
digestiv: e
omfalocel, fistulă eso-traheaîă, s
hernie diafragmatică, Stenoză, t
Atrezie m
duodenală ş.a. a
A l
f e
e :

125
 Boală diareică
E prelungită intratabilă.
n Boli inflamatorii acute
t si cronice "ale tubului
e digestiv Boala
r CROHN
o
Pancreatită acută
c
o B
l o
i a
t
l
ă
ă
u
l i
c
n
e
r f
o l
- a
n m
e
a
c
r t
o o
t r
i
i
c
ă e
.
Prematuritate - Nou- i
născut cu greutate n
foarte mică.
t
Sindrom sever de
e
Detresă Respiratorie.
s
B. La Sugar si Copil t
126
i e
n m
a b
l r
ă a
n
+ o
a
f s
i ă
s
Malformaţii si alte
t
afecţiuni ale aparatului
u digestiv Boala
l HIRSCHPRUNG
ă Atrofie vilozitară
Volvulus
C D
o u
p
l
ă
i
t i
ă n
t
e
p r
s v
e e
n
u
ţ
d i
o i

m c
h
127
i ţ
r i
u u
r n
g i
i Boala SCHONLEIN-
c HENOCH cu localizare
a digestivă, forma severă
l Insuficienţă
e respiratorie, hepatică,
renală
p Stări hiper-catabobce:
e arsuri, traumatisme, intervenţii
chirurgicale majore (extra-
t digestive).
u îngrijiri pre şi post-
b operatorii:
u - transplant de
l organe;

d
-
i b
g
e o
s
t l
i
i
v

A
l m
t
e a

l
a
f i
e
c g

128
n .

e P

. .

T .
Alegerea căii pentru
e P.E.V. centrală sau periferică
h aparţine Medicului, la fel si
efectuarea acesteia.
n Ajutorul va asigura
Echipamentul necesar si va
i supraveghea bolnavul (a se
vedea „Monitorizarea N.P.T."
c
Tabelul nr. 3).
a Fiecare cale de abord
venos are avantaje si
dezavantaje:
N.P.T. pe cale centrală
N fCateter intra-cav
superior):
Ava a
ntaje -
:
a
- NURSING. MONITORIZAREA NUTRIŢIEI PARENTERALS TOTALE
a N
port -
nutri -
ţiona a
l -
opti M
m;
- C
d -
u :
r -
129
- la T
Sugar si a
Copil mic:
Boală osoasă
metabolică După M. Maiorescu şi colab. „ELEMENTE DE NUTRIŢIE PEDIATRICĂ", Editura Medicală,
(„metabolic
bone
desease"),
similară
Rahitismului
cu fragilitate
osoasă
(foarte rar la
Nou-născut:
Icter
colestatic).

130
 Tabelul nr. 4
iECŢIUNEA 4
N. ),
P. D
T. U
C P
O Ă
M C
P A
O L
N E
E A
N D
Ţ E
A A
Î D
N M
F I
A N
C I
T S
O T
R R
I A
N R
U E
T A
R S
IT O
I L
V U
I Ţ
(P II
E L
K O
G R
C
Component N.P.T
131
 r pr ti
io di
rit a
ar n,
în c
ac e
es re
t pr
se e
ns zi
îl nt
ar ă
T e to
I ta
A
B m lit
C ag at
D ist e
ic a
a, m
P n et
U oţ o
iu d
ne el
to or
t p
m ar
ai a
pr cl
ez in
en ic
tă e
în c
li ar
m e
ba a
ju u
l dr
co e

132
 realiza di
prin: fe
- p ri
elicul te
ă foto; st
ru
- î
ECOGRAFIA este o asemnea metoda imagistică ct
de tip funcţional.
nregis
neinvazivă si total inofesnivă are la bază Capacitatea Ultrasunetelor ur
trare
mediile biologice. video; i
U.S. sunt fenomene ondulatorii rezultate ale a
- vibraţiilor
p mecanice, având drept
n (secunda, S).
principală particularitate frecvenţa: numărul de vibraţii
e pe unitatea de timp
Vibraţiile cu o frecvenţă cuprinsă între at
discur
o
analizorul auditiv uman reprezintă Sunetele. i
m
In cazul U.S.. acestea au o frecventă de ordinul milioanelor pe unitatea de timp.
optice
ic
Transmisia U.S. se face prin mediile solid, tip lichid, gazos; nu este posibilă
e
transmisia prin vid, din cauza lipsei particulelor materiale.
„CO
c
MPA
u
CT".
pr
E
re" a o
c
(ex. cristale de cuarţ) de a se deforma mecanic, atunci când laoextremitatea acestoraprse aplică o
ecourilor
diferenţă de potenţialpeelectric.
care ie
ur
U apare tă
il
R imaginea ţi
e
A propriu- a
g
A. zisă. c
e
Stoca u
n
1 (un) rea st
er
Emiţător imagi ic
at
nii e
B. e
ecogr di
(p
afice fe
1 (un) ro
(docu ri
receptor de d
ment te
U.S.: u
s
TRANSDUC ) se se
TOR poate u
)
nt
C. Sistem de d
c
„prelucra e
133
 Avan t (ex.: a
tajele ci
la e
si - n
limit patul nt
u sa
ele bolna
E.C. nece u
vului) c
O.: sită
- ; a
subst dr
- -
anţă n u
de u m
n e
contr di
e
ast; c c
- d es al
it ;
iagn
ă are cost
ostic m redus.
ul se ăs Limite
stabil ur le
i E.C.O
eşte s .:
la p - s
scurt e uprafa
ci ţă
timp; al tegum
- p e entară
oate d redusă
e ;
fi pr - u
pract ot nele
icată e condiţ
cţ
în ii
ie
neade
diver p
cvate
se e
exami
nt
cond nării
ru
p (ex.:
iţii
meteo
134
 rism) Se - u
. pot bi
Conc evide ri t
luzii: nţia: ni v
Avân - c e
d nt
- f hi
nume ra
icat: :
roase
Chist hi l
avant Hidat dr c
aje ic, o u
(si Ciroz
limite n u
ă
redus ef n
incipi
e. entă; ro s
n z ul
Utilit
- c ă d
ate în olecis e
(p
Pedia t:
e p
trie: malfo
rmaţii nt â
dome n
, ru
nii
litiaz e z
variat
e de ă; x ă
Patol - a s
ogie. - m u
e b
A. colecţ n a
ii e b
Neo- abdo es d
natol minal te o
ogie: e:
n m
- ascită
, e e
- c n
Pperit
onită, es şi
B
-
hemat ar v
S
oame, d e
abces e zi
C
e; c c
D
135
 a

p
r
E. o
c
AP. e
LOC s
OMO e
TOR: l
depist o
are r
displa
zii
e
coxo-
femur x
ale; p
a
F n
. s
S i
. v
N e
.
C e
. n
: d
o
d -
e c
p r
i a
s n
t i
a e
r n
e e

136
 O
( F
a T
b A
c L
e M
s O
L
c O
e G
r I
e E
b :
r
a d
l e
, p
i
t s
u t
r a
n r
o e
r a
i
u
e n
t o
c r
.
) s
; t
r
G u
. c
E.C.O. t

137
 u n
r u
i l
u
p i
a
t c
o l
l i
o n
g i
i c
c .
e

g
r
e
u

a
c C n
. c
c
T a
e
. d
s
e r
i s u
b t l
i e I
l o m
e m a
e g
e t i
x o s
a d t
m ă i
e d c
i i
138
 i n r z
S e a
d p
e e
o u
s n
e s
b i
i n
r g
e u
d r
e p
R l
a a
d n
i a
o l
g t
r u
a t
f u
i r
e o
, r
c e
a l
r e
e m
e n
s t
t e
e l
s o
i r
n c
t o
e n

139
 C d rat execută
A e ulu rii C.T.
C c i la
Teh u est copil:
nica b e - s
efec i cra tare
tuări t nio
cardio-
i d -
C.T. o cau respirat
M r dal orie
P s (a satisfăc
- a se
p ătoare;
l ve
o , dea - â
z s Fig jeun
i e . de
ţ n 37,
i s pa câteva
a u g. ore;
l 17 - p
p d 9)
acientu
a e
c l să nu
i d posede
e e structu
n p
Fig. 37. ri
t l
Aparat hiperde
u a ul
l s nse:
pentru
u a efectua moned
i r rea
e e,
e C.T.
s (prezen bijuteri
t a tare i etc.;
e schema - s
a tică) e
î p v
n a Condiţi
a
ile
140
 e ent funcţio o
I si nării r
- pent comple m
- ru xe a a
Inve oper R.M.N. r
stiga ator) : e
ţii: : I a
- - i n i
rani radi t m
ere e a
o- h g
cât
cere n i
mai
bral limit i n
c i
e; ată,
a l
- timp
R o
de
ât, . r
exp
tora M c
uner
. o
ce; e cât
N n
- mai ., s
scur p t
bdo t; r ă
min - ş o î
al, orţ c n
oste de e ..
prot s p
oarti ecţie u e
cula . l r
r. C d t
Măs e u
uri b r
de E a b
prot T z a
Prin ă r
ecţie
cipii î e
(pen
de n a
tru
bază f "
paci
ale
141
 I i
I Apli c
- caţii o
c R.M r
riog .N.: p
ene A m
(răci R e
re B t
cu a
Heli C l
ul si D i
- R.M Fig. c
R .N. 38. Poziţia
d
.M. poat bolnavului
e
N. e fi pentru
efectaurea n
rezis folo
R.M.N. a
tive sită
t
(răci în
u
re pato
Precauţ r
cu logi
apă) iuni şi ă
a
. riscuri: f
vasc
Apli - e
ular
cabi p r
ă,
litat r o
infe
ea e -
cţio
R.M z m
asă,
.N. e a
tum
este n g
oral
vast ţ n
ă
ă, a e
e
incl o t
P
usiv r i
în i c
Pedi c ă
atrie ă s
. r a
E u u
C
142
 - t c A
a st
r f
e el
s ,
u s
D. n e
SCINTIGR t p
AMA c r
(S.C.T.) e
a
p zi
ta n
u tă
invazivă, ce constă te
d d
din reprezentarea at
organelor interne cu e
e
ajutorul unor u
r
substanţe n
e
cu durată scurtă de a
f
acţiune, care se p
e
introduc în organism a
ri
prin injectare LV. r
t
S at o
s a
p r
e e
ci la
al f
S o
C r
A m
N a,
N d
E i
R m
. e
n

143
 s n
S Unităţi derivate:
a.

pentru forţă: Newton

S b.
C
S.I.
lucru mecanic: Joule
are
avant c.
ajul
că presiune: Pascal
infor d.
maţii
le
tehni putere: Watt
co- e.
ştiinţ
ifîce
suprafaţă: m.p.
„vor
besc f.
aceea
şi volum: m.c.
g.

Tabelul nr. 5
tensiune superficială; h. vâscozitate şi

Nr. crt. Mărimea

recom
1 Lungimea Referi andă:
2 Masa tor la 1. P
3 Timp scriere upă
4 Temperatura termodinamică a
5 Intensitate luminoasă
simbol
simbol uri (m,
6 Cantitate şi substanţă
7 Intensitate curent electric urilor, kg
se etc.)

144
 să nu c cal ră
se e etc PREFIXE
c PENTRU SUBMULTIPLII CI
pună p .); u
punct ţi să p
. a ră ra
1. S c m ct
i el ân ic
m o ă a
b r ne bi
o c sc ol
l e hi o
u d m gi
e ba c
ri
ri te ă
le
si
s v la
m
ă ă pl
e
fi d ur
di
e i al.
După M. Stoeneseu: „GHID c DATE PEDIATRICE",
DE Editur
s n
2. al
c n
imbol ă,
ri u
ul p
s m ri
pentru
e e litru să n
c p fie ci
u r scris p
li o cu al
te p literă el
r ri mare: e
ă i: L. m
m K o
ic el I di
ă v I. fi
( i I c
c n, n ăr
u P le i
e a g a
x s ăt d
u
145
 1 irea rare (c
Secu cazuri u
ndei să se si
Tabelul (S ') folose m
ca ască b
P
Unita pentru ol
Folos
te de substanţă: ul
irea
Timp
litrul g; ..
:
ui ca m m
î
unita g; ol
.
te m ")
princ E ,
Ş.Ele
ipală q, M
ment
de ra I
ul cel
volu p L
mai
m: o I
impo
E rt M
rtant at O
N
este e L
N
folosi to U
rea td L
3.
molul e (c
ui (cu a u
Folos
subm u si
irea
ultipl n m
funcţ
ii), a b
iilor
pentr la ol
zeci
u li ul
male
cantit tr m
în
ate u m
locul
de T ol
proce
subst E )
ntelo
anţă. a
r: M
Ar fi u
E P f
neces
ar ca L o
4. U st
numa
i în L in
Folos
146
 MOL uit cu de la 5-
UL mol. mg% 5,
este î la 3
cantit Form mmol m
atea ula /L. E
de de formu q/
subst conv la L
anţă ersie este; =
echiv în Mmol 2,
alent mmol /L = 25
ă cu porni ms% -2,
„qua nd de X 10 65
ntite la Greutatea m
de mEq moleculară m
m este
E ol/
t următ
xe L
Se oarea
reco : m 0
mand Mmo pl
ă ca l/L = u: soluţi
mEq mEq/ C e în
să fie L al care
înloc Vale ci
există
nţa ul
1
I3
jU = „miu" pl
(lb.gr.) = micro. mol/
as
L
m
este o
at
soluţi
Pe la L= ic
e
mmo mmol =
molar
l/L. X 9-
1 ă.
la Vale
0 Exem
mEq/ nţa
m plu:
1.
g Soluţ
form Pentr
ula % ia
u
este: conve = molar
mEq/ rsia 4, ă de

147
 NaCl 1 at
; OSM mOs e.
Na+ QLU m= B.
— 23 L 10"
(greu este Osm, Pasca
tatea Unita Expri l fPa)
atomi tea de marea este
că a presi în unitat
Na*) une mOs ea de
CI" = osmo m/L a presi
35,5 tică. numă une
(greu P rului avân
tatea O de d ca
atomi E partic multi
că a Subst ule plu
CI") anţele solvit Bar.
CfNa cu e este lBar
— greut cu = 105
58.5 f ate n Pa
greut molec os C.
atea ulară cu
mole mare: tă Joule
cular Gluco su (Ti:
ă a za b Expri
NaCl 180, de mare
) Ureea n a în
60, u calori
I c m i
Subm ir Term
6. ultipl ea o-
ALT ul de cbimi
E Osm O ce.
UNI este s C
TĂŢI mOs m al
S.L: m: ol cu
A. milio ar lar
smol; it ea
148
 v CATIONI mEq/L " Mmol
1 Na* 141 141
K+ 4,4 4,4
CaT 5 2,5
kcal Tabelul nr. 8 Mg~ 1,6 1
X TOTAL CATIONI 152 14S
4,186 CO
8=1 NCE l k J X 0,2388
kJ NTR = 1 kcal.
AŢI
Tabelul A
ELE
; CTR O coloan
UBMULT OLI smoî a 3) se
ffLM ŢIL aritat adaugă
UNITĂŢI OR ea : 7,06
I ÎN: plas mOsm/
MĂSUR mEq mei L
A (S /L,
MOL esîe glucoz
mm de a + 6,4
ol/L, 288- mOsm
m 300 azot
Denumirea Unităţii de
JVÎăssară mOs ureic =
MOLUL m/L; 299,86
MELIMOLUL
3VHCROMOLUL
la mOsm/
total L.
NANOMOLUL ul
PICOMOLUL 286,5
(din Tabelul nr. 9

149 total cationi + antoni

 Form IUS n
ule de = ui
trecer (Gra ar
e de de c;
la o FAH A
Scară REN DEFINIREA rc
de HEI UNOR a
Temp T- TERMENI d
eratur 32) x
ă
ă la 5
alta: cr
9 u
ra
Grade Arca
CELS G lă
d
M (l
ă
Ă ig
—
a
s
C m
tr
G e
u
î nt
ct
u
u
m
ră
m
a
g
n
h
at
ui
o
n
m
al
ic
e)
ă
:
c
ar
e
c
ar
a
e
d
f
ă
o
fi
r
b
m
r
a
o
u
150
 u (l ui
A
A b. di
A la g
B t. e
Ko v st
Bo ol iv
Bo v in
Br er te
Br
e st
Co
= in
Du
De a al
Ep ră ,
Eu s c
He u e
He ci p
Im ) o
I - at
I
to e
J
rs d
L
Lu iu et
Mâ n er
Mi e m
Mi a in
O u a
Or n o
Po ei b
Pr p st
Pr
ăr r
Re
ţi u
Re
Si a cţ
Ste tr ie
Vo ai şi
e re
ct d
ul u

151
 SECŢIUNEA 2
TEHNICI, METODE,
PROCEDURI
MOTTO; „ Viaţa este o flacără care se SPECIALE
stinge, dar totdeauna apare o scânteie când se
naşte un copil" APLICATE ÎN NEO-
G. B. SHAW, 1856-1950, dramaturg NATOLOGY, ÎN
Premiul ASISTENŢA ŞI
TERAPIA DE
URGENŢĂ

SECŢIUNEA 3
RESUSCITAREA
NEO-NATALĂ -
DEPARTAM R.N.N.
ENTUL,
SERVICIUL
DE SECŢIUNEA 4
URGENŢĂ NOU-NĂSCUTUL
ŞI TERAPIE CU MARE RISC
INTENSIVĂ VITAL
A NOU-
NĂSCUTUL
UI1, DIN SECŢIUNEA 5
CLINICI
UNIVERSIT PATOLOGIA DE
ARE, URGENŢĂ NEO-
SPITALE NATALĂ
1
JUDEŢENE, Nou-Născut: 0-28 de zfle.
MATERNIT
ĂŢI:
DOTARE,
ORGANIZA
RE

152
 d sit sau de
e ua încălzire);
s tă b.
S e ce
D p nt Sursă de
L o ra O?
C t l (centrală
S a sa sau
- c u locală),
M o lat racordată
a r er la
s d al Debitmetr
ă a ), u;
d p ca c.
e ri re
p m va Baloane
ri e av RUBEN
m l ea (auto-
ir e în gonflabile
e m ap : 250-750
a ă ro ml); :
c s pi d. Măşti
a u er facial
z ri e e,
u ( sa dimen
ri m u siuni
l a de diferit
o s as e,
r a up pentr
u s ra u
r p : Nou-
g e a. născu
e c
t
n i Sursă de (Nn):
t a căldură
e la
l radiantă
, terme
ă („lampă"
u n,
, radiantă
n norm
153
2
V.O.: Venă Ombilicală; A.O.: Arteră Ombilicală.
197
 opon („Inf sau . şi
deral ant Perfu T.A.D
; Nn Vent zoare .;
Prem ilatio care j. Puls-
atur; n" - prin oximetre:
even I.V.) Acces k. Trusă
tual, . Vascu de
Suga Mon lar să mtuba
r itoru permi tie
mic; l tă în E.T.:
ataşa ritm
e. la Nn,
t contin cu
LV. uu
Sonde de instru
perm introd
Aspiraţie menta
ite a
, ucere rul
fi
diametre: a de respec
urmă
5 Fr. Medic tiv (a
(french); rite:
aţie şi se
8 Fr.; 10 ■
H Fluide vedea:
Fr.; Raportul
în „Tehn
inspiraţie/expiraţi
f. circuit ici,
e (durata
ul metod
fiecăreia);
Aspirator H sangu e,
mecanic, in; proce
electric, h. duri",
i.
fix, pag
mobil Siste 83).
etc., cu m de Tensi
ometr 1. Trusă
manomet aplic
ru; u Sterilă
are a de
g. P.E. electr
Catete
V.. onic
rizare
Apar dotat care
Ombil
at cu afişea
icală
neutr serin ză
(V.O.
u gi perma
şi
Vent speci nent
A.O.)2
ilaţie ale T.A.S
, cu
154
 instru date ■ Bicarbonat de ■ N
ment utile: Na, NaHC0 aloxone
arul ■ sol. 4,2% clorhidrat: 0,4
neces H (8,4% mg/ml; 1 mg/ml;
ar: ■ Vi cu apă
■ a02 distilată);
a
E
PaC02 G
Catetere ■ D l
ombilicale o u
Fr.; 5 Fr.; HCO3 p c
a
Pense PEAN, H
Base Excess a o
KOCHER, (Exces de Baze) m z
anatomice (cu şi■ i a
fără dinţi); n 5
Bisturiu, foarfeci,
Electroliţi: Na*; ă -
comprese sterile,K+; CT; Ca2*; ; 1
câmpuri sterile Mg2+ etc. « 0
e %
n.
200: Acces Vascular
Medicaţi
la Nn). MEDICAŢIE, FLUIDE ÎN DOTAREA S.V.T.I. NE
e si
m. Fluide: (
Analizor a se
ul de vedea şi
Gaze Tabelul
Sanguine nr. 1, de
: la pag.
- din 198)
sângele ■
heparinat ■ „Volum
, recoltat expanderi":
de la Nn diverse
prin soluţii,
Microme cristaloide şi
todă; macromolecu
astfel, se lare,
pot Albumină
urmări umană 5%;

155
 - ic, - A
- S
S ele spi
-
- u ctri rat
T r c, or
s fix, de
ă mo Lic
Surs
bil hid
ă
d etc) am
e ; nio
d
- Son tic
e
O
de (L.
de A.)
c 2 As
; pira şi
ă
- ţie Lic
l NE hid
d A LA
me
u s TO
N, co
r p
dife nia
ă i rite
l
r măr
imi (L.
r a
; M.
a t Ext );
d o ract
or - P
i r
de ară
a mu de
n ( cus
As
m ,
t sîn pir
ă e ge aţi
; c etc.
e;
a ;
n
156
 - . - S ter
S ; et me
o - Pip n,
n S e Pre
d e oro ma
e r - tur
i fari etc
d n ngi .);
e g ene - B
i GU alo
G d ED n
a e EL R
v (di U
a 1 me BE
j ; nsi N
: 2 uni aut
; ade o-
8 5 cva go
; te); nfl
F 1 - M abi
r 0 ăşti l
. ; faci (25
; 2 ale 0-
0 de 75
1 dife 0
0 c rite ml
m măr );
F ; imi - T
r (Nn rus
la ă

157
 d r - M ste
e i edi rile
z caţi ,
I a e şi Ha
n r Flu lat
t e ide e,
u (a Bo
b C se net
a o ved e
ţ r ea (m
i d Dot ate
e o are rial
n S.A de
E .V. aut
. O T.I. o-
T m N. pro
. b N.) tec
; i ; ţie)
Trus l - M ;
ă i ănu - T
c şi ab
d a Ste ele
e l rile (do
( ; ze
C C - S ter
a O cut ap
t . ece eut
a ) înc ice
t ; ălzi ,
e te par

158
 a c 1. Vas
2. P elor
m i Om
e l 1. bili
t a xsangui cale
r notrans B
fuzia .
i N
(E.S.T.)
n 2. Acc
b erapia esul
Transfu Vas
i e
zională cula
o t r
(T.T.)
l c Peri
feri
o . 3. A c
g ) 4.
i . 5. V
6. A
N .
P C
R a
1. t
O
T ACCE
C e
E SUL
E t
H VASC
D e
N ULAR
U r
I LA
R i
C NOU-
I s
I NĂSC
UT m
. S u
P l
M E
E A
C V
T .
I
O a
A
D Cat s
L
E E eter e
. Î ism l
N nl o
159
 r pe se he
- ntr vedea mo
- u şi stat
G. Dotare ice,
1 N. a seri
C înt S.V.T. ngi
E re I.N.N., de
200 1. pag. 5 şi
- N 50 201): 10
- 0 - foa ml;
Ind g rfe - a
ica şi ci,
ţă
ţii: 3. bis
- 50 tur de
- P 0 iu, măt
L g pe ase
8 ns 4-0
2 Fr. e
C pen
pe an
- tru
ntr ato
- u mi sut
- G. ce
- ură
N. (cu
- t cu
> şi
S ac
3. făr
-
50 ă mic
-
0 din cur
3( g. ţi),
bat;
- In pe
str ns - s
-
- u e olu
- m cur ţii
- en bat div
- C tar e,
5 ers
ste pe
ril ns e:
Fr (a e Glu
.
160
 c S e
- e Ombil
- cţ icale L
- N iu (Dup E
n ă St.
- P G
e Iling
- E
t> şi
- ri colab. N
- SM n „ GH D
C ID Ă
A
. CLIN :
Pr
O IC
eg . DE V
ăti V PEDI .
ri: . ATRI O
A. O E", .
- .: Editu
=
V ra
- e Medi
- n cală, .
- .
B ă 1998)
O .
. D
m
- bi A
F
- li N .
C. c O
Se al .
ide ă
ntif A 12 =
ică .
V. O 10
.: A
O.: X
A
- 8 A
rt
er
6 V
E
F 4 R
i T
g. 8 10 12 14 16 18
I
1. OMBILIC
C
161
 A REI selor ilă care
OMBI Capilar constă
Traiect LICAL e din:
ul E -
(A.O.) 1.
Cat
eter Abo asig
uiu rdul urar
I Ven
i în ea
- os şi
Ve
na
- se veri
Om
- efec fica
tuea rea
bili C ză Ech
cal D pent ipa
ă S ru
(V. men
inve tulu
O.) stig i
a. aţii nec
Tra B şi în esar
iect
ul Fig. 3.
Traiectul Cateterelor
Ve 1.
A. Cateter venos central
nei A
B. Cateter venos sub-hepatic (introdus
Om bor defectuos)
bili dul C. Cateter în V.O.
cal Ve D. Cateter în A.O.
e: nel
or sco ;
-
Per p aleg
2 ifer tera erea
- ice peut localiză
- ic. rii
2. Acest
T abordări
fapt i
ehn necesit
C ica vascular
ăo
ATET abo e
pregătir
ERIZA rdă (aceasta
REÂ e
rii se va
ARTE Va prealab
face de
162
 îa F ce o
cen - a urmeaz o
tru - a ă a fi l
spr - î puncţio
e - s nate la i
per s nivelul o
ifer e membr d
ie, co elor a
pe mp superio t
ntr rim are şi
ă inferioa 1
u
bin re, %
păs
e acestea
trar loc
ea din ş
ul urmă i
„ca cu
vor fi
pit co
imobili A
alu mp
zate cu l
lui res
ă ajutorul c
vas
ster unor o
cul
ilă; aţele o
ar" învelite l
; -
în vată;
- B. - 7
L 0
Alte
A. °
Vene urm
B. periferi )
eaz
ce: ă ;
A
- - toal
s
- o - eta
- si e
D
V dez
E
- a
T infe
- p cţia ş
entr loc t
- e
î u ală
- s ven (cu a
ele Alc p
- t
163
 t - AR LA
E d NOU-
eter NĂSCU
2. mi T
Te nar
hni ea
ca glic 1(
ab emi
ord ei A)
ării şi Exsang
Va bili iimotra
sel rub
ine nsfuzia
or
Ca mie (E.S.T.
i; ) 2(B)
pil
are -
( Terapia
(A
L Transfu
se
- zională
ve
de - (T.T.)
-
a şi
Ca E
p.
II
2
„A
.
cce
sul PRO
Va CED
sel URI
or SPE
Ca CIA
pil LE
are DE
", AB
pa OR
g. D
16 VAS
0) CUL

164
 - eliminarea unor substanţe cu potenţial nociv; - seringi: 5 ml; 10 ml; S .F. 0,9%.
- restabilirea unor funcţii vitale perturbate. - materiale pentru protecţie (şi auto-protecţie): halate, bonete (calote),
Accesul vascular este aproape în exclusivitate prin Vena Ombilicală mănuşi, măşti - toate sterile (a se vedea şi „Accesul Vascular"
cv.o.y -Cateterismul Vaselor Ombilicale, pag. 200).
Indicaţii (selectiv"):
1. Sindromul icteric neo-natal (S.I.N.N.) TEHNICA E.S.T.:
- Ictere patologice din Boala Hemoîitică (B.H.) prin incompatibilitate Rh sau 1. Pregătirea Nou-născutului:
de grup, dintre gravidă şi produsul de concepţie (< 24 h de la Naştere). - confort termic (atenţie deosebită), plasare sub radiant termic; sângele de
- Ictere cu nivele ridicate ale B.T. (> 25 mg/dL), B.D. şi B.I.4 crescute şi test transfuzat este încălzit la 30°C-37°C; se va agita pentru evitarea sedimentării
COOMBS direct pozitiv hematiilor;
Prin E.S.T. se previne Encefalopatia icterică, Icterul Nuclear (complicaţie - evacuarea conţinutului gastric;
severă a S.I.N.N.).
- în Sindromul Icteric neo-natal (S.I.N.N.), anterior E.S.T., se va efectua
- se corectează Anemia severă.
P.E.V. cu Albumfnă Umană lg/kgc (are ca efect extragerea biîirubinei din
.2. Alte cazuri de patologie neo-natală: ' A-
ţesuturi),
Trombocitopenie severă: B.Septicemie, pentru:
- elirmnarea toxinelor bacteriene; - conectarea la Monitorul cardio-
respirator. NURSING:
- îmbunătăţirea perfuziei tisulare;
Ajutorul (Ajutoarele): Asistent Asistentă. Nursă vor monitoriza înainte. în
- aport de Anticorpi paralel cu E.S.T. si după intervenţie:
(A.C.). TIPIZARE: - coloraţia tegumentelor;
1. Pentru Incompatibilitate Rh:
a. Nn cu grup ABO necunoscut: - Ritmul Respirator (R.R.);
Sânge 0(1) Rh - (negativ) suspendat în Plasmă AB(IV). - Frecvenţa Cardiacă;
b. Nn cu grup ABO cunoscut: - Temperatura (t°C);
Sânge compatibil cu al mamei, totdeauna Rh negativ.
- P.V.C.;
2. Pentru ^compatibilitate de
eventual, Glicemie, Echilibrul acido-bazic. Se
grup A.B.O.:
vor supraveghea:
a. Mama 0(1), Nn A(H), B(DT):
E.S.T. se va efectua cu Sânge 0(1) şi Rh identic mamă-copil sau Eritrocite 0(1)
- Imobilizarea copilului; sedarea cu Fenobarbital 10 mg/kg/corp;
suspendate în Plasmă AB(IV). Echipament: Trusă pentru E.S.T.: - Cateterizarea V.O. în condiţii aseptice;
- bisturiu, foarfeci, pense anatomice, hemostatice; - „robinetul" fixat la cele trei căi;
- catetere;
- „Robinet" cu trei căi:
a. una fixată la capătul cateterului;
b. una cale pentru sângele transfuzat;
c. una cale pentru sângele extras. Alte
materiale:
- comprese, câmpuri sterile;
- soluţii dezinfectante locale;
165
 -
volumul de sânge extras şi volumul de sânge introdus. i r
N.B. Adniinistrarea Alburninei Umane este CI. în caz de Insuficienţă Cardiacă e
Congestivă (I.CC.) şi Anemie Severă. a ,
4
B.T.= bilirubină totală; B.D şi B.I. = Bilirubină directă; Bilirubină indirectă
208
l m
Calciu 10%, 0,5-2 ml pentru e o
fiecare sânge schimbat. n
2. Executarea E.S.T.
N.B.: în caz de Boală N i
- se folosesc Catetere
Hemolitică (B.H.) cu anemie n t
diferite, în funcţie de vârsta
severă (Hct: < 35%), se va - o
copilului;
începe E.S.T. cu Masă l r
- se introduc repetat si se u i
extrag: 5-10(20) ml sânge; Eritrocitară (M.E.) 25-80
ml/kgc până la Hct 40%, după i z
(volumul sângelui la Nn este de a
80 rnl/kgc): se introduce (în care se continuă cu E.S.T.
în forma gravă a B.H. cu r r
total) o cantitatea dublă - 160 x e
ml la care se adaugă unele Anasarca feto-placentară,
pentru refacerea sângelui t :
pierderi, deci 170-180 s
ml/kgcorp). elirninat, se va aborda
atât.V.O., cât si A.O. t C
în acest mod, se schimbă 87% - l
dm hematiile Nn-lui. Durata 2. Repetarea E.S.T.
- este necesară E i
E.S.T.: Trebuie să fie în medie . n
2 h, pentru a se menţine când bilirubina totală
(Bil.T.) a revenit la valorile S i
echilibrul hemodinamic şi a nu . c
se produce Insuficienţa iniţiale (la recontrolul
acesteia). T :
Cardiacă Congestivă (I.C.C.). . - aparat respirator:
în cursul E.S.T.: NURSING:
4 : dispnee, polipnee?
- se determină glicemia, în
cazul sângelui transfuzat . - aparat cardio-vascular:
S
heparinat şi citratat5 şi, după tahicardie, disritmie?
î u
caz, se vor adăuga (în p - abdomen: distensie?
hipoglicemie) 10 ml Glucoza n
g r -
5%; a
r f
- dacă bolnavul prezintă v
i i
semne de hinocalcemie e
j c
(spasme, mioclonii, convulsii), g
se va administra Gluconat de i a
r h t
e
166
: 5. COMPLICATE - Hep TERAPIA
POSIBILE ALE atită Virală B; TRANSFUZIONALĂ LA
h E.S.T. NOU-NĂSCUT
- Vasculare: - Cito
e
megalovirus.
p - emb
- Infecţii Transfuzia de sânge sau
a olie (aer, trombi); bacteriene.
t constituenţi ai acestuia face
- spas
parte din terapia multor boli sau
o
m vascular; stări critice ale Nou-născutului.
-
m - trom
e boză. 5
citratat = sânge heparinat + citrat de sodiu 3,8%.

g - Cardiace: 2
a 1
- aritmii; 0
l
- supraîncărcar
i
e cardiacă: A m
e
n o
? - Stop cardiac.
u r
- Electrolitice: m f
L - creşteri i o
a
Kaliemie (K"-emie); t -
b
- scădere e f
o
u
r Natriemie (Na+-emie);
p n
a - hipoglicemie; a c
t - acidoză. r ţ
o
- Sângerări: t i
r
- prin i o
:
trombocitopenie; c n
- BIL.TOTALĂ: din 6 în u a
6 h; - prin deficit de l i
- Glicemie: la 12 h; factori de coagulare. a e
r
- Reticulocite: la 24 h;
- Hb., Hct, Hematii: la - Infecţii posibile fde la i a
3-6 zile, următoarele sângele donator): t l
săptămâni (pentru - Virale: ă e
anemie). -H.I.V.; ţ
i N
n
167
- e i i
l t :
u c e - alături de riscul
i u incompatibilităţii ABO.
: d la Nn este şi acela al
r e producerii hemolizei
a i accidentale prin
c g c incompatibilitate Rh.
e u e Riscul
a r l incompatibilităţii ABO
s o e poate fi evitat dacă
t z transfuzia va fi
ă i a precedată de un test
t l COOMBS direct, uşor
m a e de executat;
e t - o altă particularitate a
t e c Nn-lui este imaturitatea
o o ficatului în privinţa
d a p „clearance"-ului
a n i biiirubinei, fapt ce
u l determină un echilibru
t m u precar între producerea
r i l şi excreţia acesteia.
e t u N.B. Pentru
b e i compatibilitatea grupului
u sanguin ABO, verificarea în
i r s laborator se va face şi în funcţie
e e a de grupul sanguin al Nn-îui şi
g u grupul sanguin al mamei.
s u Tehnica determinării
ă l a factorului Rh (schematic)
i d Factorul Rh sau .J)" poate
r , u determina prin reacţia de izo-
e l imunizare complicaţii grave
s d t atât la Făt, cât şi la Nn,
p i u cunoscute sub denumirea
e f l generală de Boala Hemolitică
c e u (B.H.); fenomenul izo-
t r imunizării se produce când
168
femeia gravidă este Rh- a - picăturile din stânga si - pentru a
(negativă) şi fătul este Rh+ r dreapta se folosesc ca creste Hb > 1 g/dL
(pozitiv). Acesta posedă (în e martori, iar cea din sânge, se va transfuza
cadrul "mozaicului" antigenic a mijloc pentru fie 6 ml sânge
al hematiei) un tip de antigene determinarea dorită; integral/kgcorp, fie 3
(diferite de grupul ABO), F ml Masă eritrocitără
se degresează cu eter
numite aglutinogene, care, a (M.E.);
pulpa degetului
produc Anticorpi (aglutinine) c - pentru
mijlociu sau inelar şi se
ce pot produce, la rândul lor, t obţinerea unui Hct. la
înţeapă cu un ac de
hemoliză. o valoarea dorită, se
seringă;
Se apreciază în prezent că r utilizează formula: M.E. (în
85% din populaţia de ambele u
- se şterge prima picătură
ml) = Greutatea copilului
sexe posedă acest tip de l cu vată uscată şi se ia /în kg) X Creşterea dorită
antigene (deci este Rh+ u cu un colţ de lamă o (în procente) a Hct. (ex.:
pozitivă şi 15% este Rh- i picătură de sânge care pentru a creşte Hct. de la
negativă). se adaugă celei de a 30% la 40%, se înmulţeşte
Materiale necesare pentru R doua picături de Test cu 10%).
determinarea factorului Rh: h anti-Rh; în mari urgente (ex.
- ser anti-Rh (şi pipetă); - picătura de sânge din Iminenţă de Colaps), se poate
- cameră umedă (cutie p stânga se amestecă cu recurge Ia sânge O(I) Rh
PETRI) cu o baghetă de e eritrocite Rh+ negativ cât mai proaspăt
sticlă şi o hârtie de (pozitive), iar cea din posibil; se pot transfuza câte
filtru umezită; l dreapta cu eritrocite 10-20 ml/kgcorp, timp de 2-3 h,
a Rh- (negative), în sau mai rapid, dacă starea
- S.F., Eter, Alcool m clinică impune acest lucru.
raport de 1/10-1/2 între
medicinal, tampoane de ă N.B. După naştere, se va
vată sterilă; sânge şi serul test. Se
: omogenizează evita prelevarea sângelui din
- termostat; toaletă atentă a picăturile cu mişcări C.O. fără cateter. căci gelatina
- mâinilor; circulare, se urmăreşte lui WHARTON este sursă de
lame degresate. - se pun cu pipeta din apariţia eventualei erori serologice.
D fiola de Test Rh pe o hemolize.
e lamă de sticlă, în
t ordine, 3 picături cu un Posoîogia
e diametru de aprox. 5-6 transfuzională:
r mm (după ce s-a după obţinerea 3. ASPIRAŢIA ORO-
FARINGIANĂ A NOU-
r verificat aspectul, rezultatelor testelor NĂS COTULUI
n culoarea şi valabilitatea hematologice, se aplică
i Testului); intervenţia după
n următoarele formule:

169
 A. Aspiraţia oro-faringiană
(A.OJO este prima intervenţie
executată fiecărui copil, la scurt
timp după Naştere (secunde,
minute), în orice loc:
- sala de Naştere. Centrul
de Primire a Urgentelor, dacă
Naşterea are loc în timpul
transportului spre un Centru de
Obstetrică şi Neo-natologie, la
domiciliu etc.
Manevra trebuie precedată de
confortul termic si asigurarea
sterilităţii. A.O.F. are primul rol
în Asistenta curentă si în cazuri
care necesită Resuscitare si face
posibilă executarea altor
intervenţii, dacă sunt necesare.
Asigură permeabilizarea
C.R.S. pentru aer si O?.
Efectuată, după caz, de medic
neo-natolog, Asistentă de
Pediatrie, după verificarea
funcţjonabihtăţii Aparaturii si
Echipamentului:
- Dispozitiv de Aspiraţie
(mecanic, electric, fix,
mobil etc.);
- Sonde NELATON de
diferite dimensiuni;
- Pompă de Aspiraţie (în
absenţa celor de mai sus);
- comprese sterile;
- mănuşi sterile, halate,
bonete, ochelari etc.
(folosite pentru auto-
protecţie);
- soluţie sterilă pentru
umectarea sondei;
- Aparate pentru
Ventilaţie Artificială (în
cazuri de mari urgenţe). B.
Tehnica A.O.F. .
Primul gest: poziţionarea
Nou-născutului: în decubit
dorsal sau decubit lateral, cu
capul în poziţie neutră
(hiperextensia sau hiperflexia
capului pot determina
obstrucţia CR.S.);
- poziţia în decubit
lateral este indicată în
caz de secreţii
abundente, pentru a
evita drenajul spontan
al acestora în zonele
posterioare ale C.R.S.);
extensia corectă a gâtului se
poate realiza prin plasarea unui
scutec sau prosop sub spatele
gâtului copilului, ridicând cu 2-
3 cm toracele deasupra planului
saltelei. După caz, se vor utiliza
Pompa de Aspiraţie sau Sonda
cu dimensiuni adecvate:
calibrul între 8-10 Fr(ench)
cuplată la Aspirator mecanic
sau electric, a cărui forţă de
aspiraţie (presiune negativă) nu
trebuie să depăşească 100
mmHg (< 100 mrnHg), sau
<136 cm H20):
- manevrele nu trebuie să
depăşească 3-5
secunde; vor fi
efectuate cu blândeţe,
se vor face mişcări
circulare;
- ;. între manevre, se va
controla F.C. a Nou-
născutului;
- se vor lăsa pauze
pentru respiraţii
spontane sau, în caz de
necesitate, pentru
Ventilaţie şi CVterapie.
Momentul începerii A.O.F.
la Naştere este precoce (înainte
de degajarea umerilor), dacă se
constată prezenta de Lichid
meconial (L.M.) după ruperea
membranelor.
A.O.F. are un important rol
în declanşarea primei respiraţii
(moment crucial al trecerii la
mediul de viaţă extra-uterin),
prin exercitarea unor stimuli la
terminaţiile nervoase ale C.R.S.
Următorul moment (la
fiecare Nou-născut) va fi
plasarea în mediul cald steril cu
C.R.S. libere.
Se va trece, apoi, la
evaluarea Stării prezente a
Nou-născutului.
Este de menţionat că
reluarea respiraţiilor spontane
nu este totdeauna un indiciu al
prevenirii hipoxiei
hipoxemiei. Frecventa Cardiacă
(F.C.) este un bun indicator al
suferinţei sau non-suferinţei
neo-natale:
Aceasta poate fi controlată
astfel:
- palp area pulsului arterei
femurale sau arterei
brahiale, precum şi
palp area la baza C.O.
(cordon ombilical).
F.C. normală este la
Nn: 120-160/min.
4 ELIBERAREA CĂILOR
RESPIRATORII
INFERIOARE (C.R.I.)
Permeabilizarea C.R.I.
prin Intubaţie Endo-traheală
(I.E.T.) (A se vedea şi cap. II
"Tehnici, Metode, Proceduri"
pag. 89)
Este obligatoriu a se
recurge la I.E.T.:
- când A.O.F. nu a
determinat apariţia
respiraţiei spontane;
- F.C. se menţine <
100/min.;
- nu se produce
recolorarea tegumentelor.
Ca si în cazul Sugarului si
Copilului mic, metoda constă în
si
introducerea unei Sonde
speciale pe cale bucală, prin
orificiile glotei şi vizualizarea
acesteia cu ajutorul unui
Laringoscop cu lamă dreaptă;
170
 - vârful Sondei, conduse
cu pensa-forceps de specialistul neo-natolog,
MAGILL trebuie să anestezist, chirurg.
ajungă la jumătatea
distanţei dintre glotă şi
bifurcarea traheei;
- tipul de Sonde ce vor fi
folosite iniţial este
COLE (Nr. 10; 12
pentru Nn prematur şi
Nr. 14; 16; 18 pentru
Nn la termen).
Duoă recolorarea
tegumentelor si F.C. > Pregătirea Intubatiei
100/min., Sondele COLE se
înlocuiesc cu Sonde PORTEX
cu diferite dimensiuni; acestea
sunt mai elastice şi vor fi
introduse şi pe cale nasală,
asigurând o I.E.T. mai stabilă şi
de durată.
Diametrele Sondelor
PORTEX sunt în funcţie de
G.N. de la Naştere:
G.N.< 1.250 g: 2,5 mm;
G.N. între 1.250-2.000 g: 3
mm;
G.N.> 2.000 g: 3,5 mm6.
EcMpamentaî pentru
I.E.T. va mai avea în
dotare: Laringoscop cu
lamă dreaptă Nr. 0; 1
Forceps MAGHX
Leucoplast.
Tehnica I.E.T.
Manevra va fi efectuată până la aproximativ 2 5. VENTILAŢIA
cm sub glotă; ARTIFICIALĂ (V.A.)
SI Q2-TERAPIA
- lungimea Sondei în
L
funcţie de vârstă,
NURSING A NOU-NĂSCUT (A
greutate, lungime; o
Asistentul. Asistenta. formulă simplă: se vedea şi Cap. II
Nursa au ca obligaţii: „Tehnici, Metode,
împărţirea lungimii
- pregătirea (distanţa vertex - plante Proceduri", pag. 102)
echipamentului, verificarea la Nn) în cm, cu cifra 5.
funcţionalităţii acestuia; Verificarea prezentei
Sondei în trahee: se apasă Scopul V.A. la Nn este
- ajutarea medicului,
aceasta cu degetul 5 sub suplinirea Respiraţiei spontane,
supravegherea copilului.
cartilagiul tiroid; control „adâncirea" acesteia, în cazul
cardiologie. ineficientei respiratorii;, şi
Control auscultatoric al aâministrării de O2.
E.T.
aeraţiei simetrice a ambilor Echipament necesar
După caz, va fi
plămâni; în caz de absenţă sau pentru V.A si O7 (în Sala de
precedată de A.O.F.
diminuare a aeraţiei la Naşteri, în Secţii de Asistenţă
- se fa efectua
plămânul stâng, se retrage de Urgenţă a Nn-lui, în Centrul
Ventilaţia pe mască +
„puţin" Sonda (aceastapoate de Primire a Urgenţelor
O2
pătrunde în bronhia stângă). Obstetrico-neo-natologie):
- se va conecta la Pe toată durata manevrei - Măşti faciale de
Monitor cardiac; Nn-ul va fi supravegheat atent diferite mărimi.
si monitorizat cardiac.
- ca măsură de Pentru o ventilaţie
pregătire: evacuarea Prelungirea Intubatiei E.T. eficientă, măştile trebuie sa
stomacului. > 30 sec, poate produce asigure o etanşeitate cât mai
bradicardie. In caz de perfectă cu marginile în formă
Efectuare: insucces, se poate repeta „de pernă" şi să asigure gura şi
- primul timp va consta manevra sub Oz: nasul până la ochi;
din introducerea Sonda va fi fixată (în - cele mai utile au un
Laringo scopului cu caz de prelungire) la design care se
lamă dreaptă fără a obraz cu leucoplast. Se potriveşte conturului
extinde exagerat gâtul poate permite o
fetei, lăsând un ..spaţiu
(la Nn laringele se află pierdere de gaz de 10
mort" < 5 ml:
în dreptul vertebrei cm H2O (protecţia
- baloane RUBEN (auto-
C2); interioară a Traheei).
gonflabile: 250-750 ml);
- al doilea timp:
introducerea Sondei - Aparate speciale pentru
printre corzile vocale Ventilaţie mecanică.
171
T ş a ar
e t t şi
h e a atel
n r l ecta
i i ă zia,
c : la
a Ventilaţie cu mască (după E Pre
eliberarea C.RS.), ce poate x mat
e asigura un Fi O2 = 1; la un i uri
f Ritm respirator (RR.) de 30- s ca
e 40/min., presiunea inspiratorie t V.
c maximă: 25 cm H2O. ă G.
t Eficienţa Ventilaţiei şi a (Vâ
u Oo-terapiei: ampliaţiile d rsta
ă ambelor hemitorace trebuie să o Ges
r fie identice, coloraţia u taţi
i tegumentelor, normalizarea a ei)
i Frecvenţei Cardiace (f.C). <
B m 34
V . e săpt
. t ăm
A î o âni
. n d în
e Sin
A S : dro
. e a. V.A. prin Presiune mul
c Pozitivă Continuă (V.P.P.C). de
î ţ indi Det
n i cată resă
a pen Res
S tru pira
a T a tori
l . pre e;
a I ven 217
. i b.
d col
e n aps V.A. prin
e ul Presiune
N o alv mtermitent
a n eol
172
 Pozitivă epiteHului alveolar; Prevenirea ultimelor - compresiunea Sternului
(V.P.I.P.). radiologie, apare sub complicaţii' se asigură tot prin trebuie să asigure o
.-, Se aspect de opacitate limitarea Concentraţiei de O2 în deprimare a toracelui
efectuează cu difuză (aspect de tratamente de lungă durată. de 1/3-1/2 din
ajutorul unor „geam mat"). " 6. MASAJUL CARDIAC diametrul antero-
aparate, Evoluţia (după o perioadă EXTERN LA NOU- posterior al toracelui;
speciale: mai lungă) poate fi cu NĂSCUT (M.CJU (A se - la sfârşitul
„LOOSCO", „Baby-Bird", complicaţii infecţioase sau vedea cap.1T „Tehnici, compresiunii se
„Siemens" etc., ce realizează o instalarea unei insuficienţe Manevre, Proceduri", pag. eliberează toracele
ventilaţie mecanică. Exemplu: 129 ) pentru scurt timp,
cardio-respiratorii.
în Sindromul Detresei pentru relaxare şi
Respitorie (S.D.R.N.N.), când B. Fibroplazia
revenire la poziţia
Pa02 este de < 50 mmHg şi retrolentală
Pentru executarea iniţială, tară a se
PaC02 este> 60-70 rnmHg şi (F.R.L.): este
M.C.E. la Nou-născut în cadrul desprinde degetele de
acidoză respiratorie: prin datorată unei vaso-
măsurilor de Resuscitare pe Stern.
V.P.LP., se susţine respiraţia, constricţii a
Cardio-respiratorie, este Raportul dintre
se ajustează Fi O2 şi se obţin în arterelor retinei,
necesară poziţionarea copilului compresiuni şi relaxare:
S.D.R.N.N. următorii sub influenţa O2, în decubit dorsal, pe o suprafaţă 1:1.
parametrii: Pa02 = 50-70 mmHg îndeosebi la plană şi tare. Planul ferm poate Compresiunile se fac cu
PaC02 = 35-50 mmHg pH = Prematuri cu G.N. fi asigurat şi de antebraţul atenţie, pentru a nu leza
7,30-7,40. < 1.500 g. în Salvatorului, în timp ce palma coastele sau unele organe
Oş-terapia se practică tratamente de lungă sprijină capul, care nu trebuie abdominale: ficat stomac,
după tehnica descrisă la durată, la să fie mai sus decât trunchiul. splină ş.a.
Cap. H. nag. 112. aceşti copii se Această poziţie este Ventilaţia Artificială şi
Sunt necesare unele poate preveni necesară pentru aplicarea M.C.E., în cazul aplicării
precautiuni. îndeosebi în F.R.L. prin primei metode de M.C.E.. care alternative a metodelor, vor fi
tratamente ce depăşesc o administrare de poate fi alternată cu "Ventilaţia coordonate cu un raport de 5/1
anumită durată, mai ales, la Nn Vit. E în Artificială. (a frecvenţei fiecăreia);
prematuri, la care O2 poate doze adecvate şi - se va supraveghea
determina următoarele prin limitarea permanent deschiderea
complicaţii: Concentraţiei de Căilor Respiratorii
A." Displazia bronho- O2 la 40%. Degetul Mediu si Indice Superioare, pentru a
alveolară (P.B.A.1 C. Complicaţii sau degetul Mediu şi Inelar facilita Ventilaţia
Apare de obicei la copii nervoase pot apărea comprimă Sternul sub o linie spontană.
cu S.D.R.N.N. după în procent de 10- imaginară care uneşte cele două
tratament prelungit cu 15% din cazuri, mameloane. 2-Metoda Celor Donă
cu importante Frecventa M.C.R. Police:
- se produce o necroză a manifestări trebuie să fie între 100- - se cuprinde toracele
mucoasei bronşiilor şi a neurologice. 120/min: posterior şi lateral al

173
 copilului (acesta cu faţa degete aşezate; acelaşi ritm,
spre Salvator) între cele aceeaşi compresiune,
două mâini cu ultimele 4 acelaşi raport cu Ventilaţia.
Naşterea reprezintă unul din momentele cele mai critice (chiar în condiţii
de..normalitate") din evoluţia biologică a individului.
Din multiplele modificări ce au loc într-un timp record de scurt, vom cita
numai cele cu caracter maior din sistemul vital esenţial, care este cel respirator si
cardiac.
O primă menţiune se referă la sistemul cardio-circulator care (tot în scurt
timp) trece prin modificări majore structurale şi funcţionale, de la Circulaţia de tip
fetal la cea de tip adult.
Mari schimbări anatomice şi funcţionale au loc la nivelul ..arborelui"
respirator, care preced (si o condiţionează) sau însoţesc prima respiraţie.
Plămânii se expansionează, alveolele se umplu cu aer, lichidul alveolar al
plămânului fetal este eliminat şi sângele pătrunde în arterele şi capilarele
pulmonare, permiţând schimburile gazoase la acest nivel.
Pe parcursul acestui lanţ de profunde modificări, care se încadrează în
„fiziologic" întrutotul. pot interveni factori patologici care pot, la rândul lor, să
blocheze prima respiraţie, moment crucial al ..intrării" copilului în viată (extra-
uterinăV
Dintre aceşti factori, un rol primordial îl are hipoxia, ca rezultat al
insuficienţei respiratorii, ischemiei, bradicardiei şi colapsului, toate putând
interveni ante, intra şi post-partum, afectând fătul sau Nou-născutul (Nn) şi
provocând grave perturbări în procesele normale cardio-respiratorii.

I. în Asistenta deUrgeiatăNep-iiatală,Resuscitarea, Reanimarea Nou-

născutului Ia scurt timp după' Naştere constituie cea mai importantă si complexă
intervenţie fi&on-efairargicală).
De succesul acestei intervenţii depinde atât supravieţuirea Nou-născuţilor
cu suferinţă la Naştere, cât şi impactul pe care această suferinţă (cu caracter acut) l-
ar avea ulterior asupra calităţii vieţii acestor copii.

174
părea la. nivel cortical, după un scurt interval de 3-4 rrrinute, pot fi urmate de deces sau de grave sechele neurologice.7
Fiind o intervenţie cu totul deosebită, înainte de o abordare practică, - Medicaţie (Mg, p-blocante, Săruri de Litiu)
concretă a Resuscitării neo-natale, sunt necesare unele precizări: - Decese fetale sau neo-natale anterioare
- Sarcină nedispensarizată
1. Pentru cei ce participă intens la această activitate, fie medic, fie cadru - H.T.A. cronică sau indusă de Sarcină
mediu, fie activând solitar sau în echipă, este o mare responsabilitate; trebuie să se - Anemie sau Izo-imunizare Rh, ABO
dovedească întotdeauna precizie şi rapiditate, când fiecare minut este preţios, să se - Gemeiaritate, Post-maturitate
efectueze cât mai corect fiecare manevră pentru Resuscitare.
- OHgoamnios
- Travaliu prematur sau rupere prematură de membrane
2= Nu se poate face faţă unei situaţii de urgenţă, dacă nu este totul pregătit Factori materni sau fetali mtra-partum
dinainte. - Prezentaţie transversa sau altă prezentaţie anormală
Mai întâi, cadrul în care se desfăşoară intervenţia, apoi dotările necesare, - Travaliu prelungit
personalul medical pregătit, disponibil în orice moment. - Membrane rupte > 18-21 h
Sala de Naştere sau, în cazul celor presupuşi a se încadra în categoria - Sedare maternă Op.
„Nou-născuti cu Risc mare vital" 8: Sala aseptică a Asistenţei şi Terapiei Intensive, Cezariană Infecţii
hi unităţi de profil de rang superior şi „Centrul de Primire Urgenţe", toate acestea - Lichid Amniotic cu aspect meconial
vor avea la orice oră din zi sau noapte Echipamentul şi Aparatura necesare (a se - Prolaps de cordon
vedea Secţiunea 1, pag. 196). - Indici de Suferinţă fetală (anomalii ale B.C.F.)9
Tabelul nr. 2
După A. Georgescu şi colab. „ASISTENŢA VITALA PEDIATRICA DE BAZĂ ŞI
AVANSATĂ", Bucureşti, 1999 (modificat)
FACTORI DE RISC PENTRU RESUSCITAREA N.N,
3. NURSING: -
Asistenta. Nursa din Serviciile de neo-natologie trebuie să aibă ca primă
7
Spre deosebire de aceste cerule, cele hepatice sau renale'confruntate cu aceeaşi situaţie îşi pot
continua procesele intime biologice încă zeci de minute, în privinţa acestor categorii de Nou-
9
născuţi a se vedea" Tabelul nr. 2 pag. 223 B .C.F. = Bătăi Cord Fetal
Factori materni ante-nataîi obligaţie controlul, verificarea, asigurarea funcţionalităţii permanente a oricărei
- Vârsta (> 35 ani sau < 18 ani) componente a Echipamentului din dotare.
- D.Z. în antecedente
- Abuz de droguri, alcool, fumat

222 175
 Tot la fel. Serviciile de Ambulantă vor avea Truse complete, mijloace de
intervenţie rapidă şi eficientă şi vehicule de transport, arunci când (încă destul de
frecvent) Naşterile au loc la domiciliu.
scurt categoriile de Non-născuti care necesită Resuscitare la naştere.
precum şi tot pe scmrt baaele liziopatologice a aceea ce ge saaameştg „suferinţa Ia
naştere".
Desigur, decizia începerii manevrelor se va lua pe loc, după evaluarea rapidă a
fiecărui caz în parte, aşa cum se va arăta mai jos, dar este util să se cunoască,
înaintea acestui moment, si în scop de orientare, ce categorii de Nou-născuţi trebuie
să beneficieze de intervenţia respectivă ( a se vedea şi Tabeluîm.2,pag.£23).
In fiteratură sunt 'cunoscute patru situaţii în care Reanimarea este în mod
deosebit necesară şi anume: „moartea aparentă", cianoza persistentă, care se
agravează rapid, malformaţiile congenitale cu un grad mare de severitate, la care s-ar
adăuga şi detresa respiratorie cu debut precoce. în toate aceste situaţii, dar si în
altele, Nou-născutul este expus hipoxiei. care, la rândul ei. determină reducerea
treptată a Frecventei Respiratorii (F.R.1 si a Frecventei Cardiace (F.C.). fără
scăderea tensiunii arteriale.
Este faza iniţială de Apnee primara si după ce este recunoscută, metode simple
(stimulare tactilă, 02 administrat printr-un tub elastic, ţinut la mică distanţă de gură)
sunt suficiente pentru a restabili respiraţia.
Dacă hipoxia continuă, după scăderea F.R., respiraţia va fi reprezentată de
gaspuri în paralel cu scăderea F.C. şi a tensiunii arteriale.
Este următoarea etapă, aceea a Apneei secundare, care nu se remite prin
măsurile simple recomandate anterior, ci necesită manevre mai energice, şi, în
această etapă, trebuie să se înceapă imediat Resuscitarea neo-natală, ce va fi
prezentată mai jos.
Apneea primară şi Apneea secundară au drept cauză o serie de factori care
acţionează ante şiintra-partum (a se vedea în acest sens Tabelul nr. 2, pag. 223).
Procentul Nou-născuţiîor care necesită R.N.N. este de aproximativ 5% din
totalul acestora.
Datorită progreselor din obstetrică şi neo-natologie, a Asistenţei cu mijloace
moderne în aceste domenii, a crescut numărul Nou-născuţilor cu greutate foarte mică
la Naştere (G.N.) < 1.500 g.
224
Statisticile din S.U.A. arată acelaşi procent raportat la numărul total de Nou-
născuţi, dar în cazul Prematurilor cu G.N. < 1.500 g. procentul celor care necesită
Resuscitare poate ajunge Ia 70%. Cu riscul repetării, precizăm că un Nou-născut
care respiră spontan emite un „ţipăt" spontan înainte sau imediat după secţionarea
Cordonului Ombilical (CO.), are o coloraţie rozată a tegumentelor (eritrodermie),
F.C. > 120/minut, F.R. normală, reacţionează la dezobtruarea foselor nasale, are un
tonus normal, nu necesită decât confort termic şi primire în condiţii de perfectă
sterilitate.
- Un număr mic de Nou-născuti necesită în plus Aspiraţie a C.R., Stimulare
blândă, eventual, Ventilaţie cu balon şi mască de O2-terapie;
- Mai putini Nou-născuti. Prematuri îndeosebi de grad IU. IV. dismaruri si,
în general, cei din categoria .JNou-născuti cu risc crescut" prenatal care nu
sunt pregătiţi pentru a depăşi stresul Naşterii.
Pentru aceştia, se va aplica un ansamblu de măsuri, pregătite din timp si
aplicate secvenţial. în funcţie de severitatea cazului, reprezentând Resuscitarea
neo-natală. (A se vedea Fig. 6, pag. 231).
Există cazuri de intervenţie Iară o anunţare prealabilă. Nu este exagerat ca
Echipamentul necesar si medicaţia să fie pregătite înaintea oricărei Naşteri.
Precautiuni
Pentru personalul din echipă care execută R.N.N. sau în general care asistă la
Naşteri, se vor lua o serie de măsuri de auto-protectie. îndeosebi în cazul gravidelor
ignorate si nesupravegheate medical. Principalul risc este infecţia cu H.I.V., dar şi
alte contamhiări virotice (ex. Hepatite A, B, C, D), bacteriene sau parazitoze.
Sunt absolut obligatorii cele curente: ţinută vestimentară: halat, mănuşi sterile,
bonetă, măşti de tifon, ochelari de protecţie etc;
- manipularea Nou-născutului şi a Echipamentului se va fiice cu multă
prudenţă.
Masuri stricte în caz de contact cu sânge sau fluide corporale, când statusul
infecţios este necunoscut. Se va evita, chiar în mari urgenţe, aspirarea secreţiilor cu
gura.
A. Evaluarea stării
Pentru succesul Resuscitării prezente a Nn-lui;
Nou-născutului. se impun B. Luarea Deciziei pe
aceste trei trepte succesive + baza celor constatate fia
Reevaluare: punctul A):
176
 C. Acţiune. Efectuarea - primul control se va face
celor stabiliteipunctul B). după 5 min. Şi dacă Scorul
După încheierea Acţiunii, APGAR este < 7; se va repeta
se evaluează rezultatul şi, după în acelaşi ritm până la 20 min.,
sau până se va ajunge la Scorul
caz, se ia o nouă Decizie.
APGAR 8-9.
A. EVALUAREA NN-LUI
V. ABC-UL
SE FACE ÎN PREZENT PE 3
RESUSCITĂRII NEQ-
(TREI) PARAMETRI10
NATALE
1. Respiraţie (ritm,
amplitudine F.R., eventuale A. AIRWAY:
anomalii ale respiraţiei); Permeabilizarea C.R.:
2. Frecvenţă Cardiacă Poziţionare şi Aspiraţie;
(F.C); B. BREATH: Stimularea
3. Coloraţie tactilă (eventual,
Scorul APGAR (cu formula Ventilaţie) pentru
rnnemotebnică A = aspect: P = prima
puls; G — grimasă: A = Respiraţie;
activitate; R = respiraţie")
C. CIRCULATION:
numai este utilizat fiind
Stimularea şi
depăşit.11
menţinerea Circulaţiei
- nu este un indicator
Sanguine,
fidel al necesităţii R.N.N.;
Masaj Cardiac Extern
- pentru stabilirea
(M.C.E.), Medicaţie.
10
Cei trei parametri au fost propuşi cu peste un deceniu m urmă de către Academia
Americană de Cardiologie şi Academia Americană de Pediatrie.
11
Acest Scor, recomandat de Asociaţia pediatrică Virginia APGAR a fost utilizat (şi încă
mai este) multe decenii, îa aproape toată lumea.
Scorului sunt necesare
60 sec. (considerate VL PROTOCOLUL
pierdute), reprezentând RESUSCITĂRII LA
un timp preţios pentru NAŞTERE
R.N.N.
Scorul APGAR poate fi util
Cuprinde 2 fdouă) Etape
pentru evaluarea eficientei
distincte:
măsurilor de R.N.N. f a se
vedea Tabelul nr....): A. Etapa iniţială
preliminară:
224 177
 B. RESUSCITAREA se va evita poziţionarea capului
PROPRIU-ZISĂ. îa hiperextensie.
A. Etapa preliminară: vor fi 3. ASPIRAREA
prezentate manevrele ce vor fi SECREŢIILOR DIN
iniţiate pentru Nn cu CAVITATEA BUCALĂ ŞI
handicapuri uşoare sau a celor DIN
născuţi normali. FOSELE NASALE
1. Prevenirea pierderii de Metodă: Aspiraţie cu
căldură pompă.
Este primul gest în îngrijirea Folosind Sonde de aspiraţie
copilului după Naştere. . NELATON de diferite
Hipotermia agravează hipoxia dimensiuni, cuplate la Aspirator
şi acidoza şi poate influenţa electric, mecanic (a se vedea şi
mult în sens negativ evoluţia Cap. HI, Secţiunea 2,
ulterioară a Nou-născutului. TEHNICI, METODE,
Prevenirea hipotermiei se PROCEDURI SPECIALE ÎN
face prin: sursă de căldură NEO-NATOLOGIE", pag.
radiantă; ştergerea cu un scutec 200).
cald prin tamponare (scutec Dezobstruarea CR. poate
confecţionat din material determina si o stimulare
absorbant), manevră care reflexă, grăbind declanşarea
previne răcirea prin evaporare. primei respiraţii.
Tamponarea are si un rol O situaţie specială o au
de stimulare cutanată. Nou-născuţii care, datorită unei
In cazuri extreme, în afara suferinţe ratra-natale, au aspirat
spitalului, pot fi folosite Lichid Amniotic fL.A.) sau
prosoape calde sau în cazuri cu Lichid Meconial (L.M.). în
totul excepţionale, copilul este aceste situaţii (ce pot fi
plasat gol lângă mamă, lipit de evidenţiate ante-parturn").
mamă, ambii fiind înveliţi. Aspiraţia trebuie efectuată în
2. Permeabilizarea Căilor mod obligatoriu cât mai
Respiratorii fmoment deosebit precoce si anume imediat după
de important). degajarea extremităţii cefalice
Se realizează prin: şi înainte de degajarea umerilor
a. Poziţionarea Nn-lui cu (a se vedea şi Cap. UT,
capul în uşoară extensie sau Secţiunea 5, „Sindromul de
plasarea unui scutec sub umeri; Aspiraţie Peri-natală").

224 178
 4. INIŢIEREA R.N.N. este un ansamblu de
RESPIRAŢIEI PRIN proceduri succesive; pe Etape,
STIMULI TACTILI fiecare urmând precedenta. în
Este necesară, dacă raport de starea copilului. Dacă
manevrele anterioare - acesta dă semne evidente de
Aspirarea C.R., tamponarea ameliorare, pot fi excepţii de la
tegumentelor - nu au reuşit să regulă, în sensul trecerii peste
declanşeze respiraţia. unele Etape.
Aceasta constă din lovituri Se va respecta ciclul:
uşoare si blânde cu palma, pe Evaluare, Decizie, Acţiune,
plante, masaje (la fel, cu REEVALUARE. Monitorizarea
delicateţe) n e spate, de-a celor trei parametri va furniza,
lungul coloanei vertebrale, alături de Evaluare, informaţii
precum si pe membre. Prin după care vor continua acţiunile
stimularea nervilor periferici ai următoare:
tegumentelor, în mod reflex se 1. Prima funcţie evaluată
poate declanşa prima respiraţie. va fi RESPIRAŢIA. în
Sunt total contraindicate principal efortul respirator;
manevrele excesive (practicate Frecvenţa Respiratorie trebuie
cu decenii în urmă), ce constau să crească după stimularea
din lovirea puternică a spatelui tactilă şi repetarea ei (ajungând
cu palma, comprimarea la 40-60 resp./min.); de
toracelui, băi alternative calde asemenea, va creşte
şi reci, suspendarea copilului cu amplitudinea respiratorie.
capul în jos etc. In cazul că Nou-născutul
DUPĂ EFECTUAREA este, totuşi. în Apnee. se va
CELOR DE MAI SUS, SE institui Ventilaţia (artificială),
FACE REEVALUAREA cu Presiune Pozitivă cu Balon
STĂRII PREZENTE A NOU- si Mască, cu o frecventă de 40-
NĂSCUTULUI, FOLOSIND 60 pe minut, timp de 15-30 sec.
ACEIAŞI 3 PARAMETRI Se va respecta un nivel al
PREZENTAŢI ANTERIOR. presiunii de 30-40 cm H2O la
ÎN FUNCŢIE DE SITUAŢIE, început, apoi se va scădea la
SE POATE LUA DECIZIA:' 15-20 cm H20.
B. RESUSCITĂRII Balonul de Ventilaţie auto-
PROPRIU-ZISE NEO- gonflabil trebuie să aibă:
NATALE (R.N.N.)

224 179
 - un volum
adecvat de 450 mL (între
250-750 mL);
- un rezervor
pentru a asigura o
concentraţie mare de 02;
- o valvă de
siguranţă pentru a nu se
depăşi presiunea. Măştile
din dotarea Secţiilor de
Neo-natologie:
- trebuie să
existe seturi de Măşti
adecvate pentru Nou-născut
la termen sau Prematur;
sunt de preferat Măştile cu
marginile sub formă de
permă, care facilitează o
etanşeitate mai bună.
Masca corect aplicată
trebuie să acopere gura şi
nasul până la bărbie; se va
evita o presiune exagerată
în timpul folosirii.
După Ventilaţie cu balon si
mască timp de 15-30 sec, se va
opri (5-10 sec.) manevra,
pentru evaluarea efortului
respirator şi Frecventa Cardiacă
(F.C). după care se vor lua
unele decizii.
N.B. Există situaţii în care
Apneea la Naştere este
determinată de Anestezia
administrată gravidei. Se indică
la copil Naloxone clorhidrat.
2. Frecventa Cardiacă
(F.C.) este următorul parametru
224
ce va fi evaluat şi, în funcţie de
rezultat, se vor efectua
următoarele:
Dacă F.C. va fi < 100/min.
sau între 100-80/min. si
respiraţia este ineficientă, se va
continua cu Ventilaţie cu
Presiune Pozitivă (VP.P.),
urmărind coloraţia
tegumentelor (eritrodermie) şi a
mucoaselor. .
Dacă F.C. este < 80/min.
(consecinţă a hipoxiei care
produce acidoză cu scăderea
puterii de contracţie a
miocardului şi vaso-
constricţie), se va continua cu
V.P.P. si se va aplica Masajul
Cardiac Extern (M.C.E.) si.
după caz, Medicaţie.
M.C.E. este o metodă
simplă şi foarte eficientă la
Nou-născut cu condiţia
efectuării foarte corecte . în
ambele tipuri de M.C.E. ritmul
trebuie să fie de 120/rrun..
deprimarea Sternului trebuie să
fie între 0.5-1.5 cm. iar
Raportul Ventilatie/M.C.E. va
fi: 5 compresiuni (M.C.E.) si 1
rnsuflatie (Ventilaţie).
C. MEDICAŢIE ŞI
FLUIDE:
Se introduc în terapie dacă
Nn nu răspunde la V.P.P. si
M.C.E.. F.C. rămâne < 80/rnin.
sau < 60/min. după Ventilaţie
(scurtă!) cu 02 concentraţie
180
 100% şi M.C.E. efectuat 1-2 mediul acid; se va introduce
min., medicaţia având drept dupăC03HNa*).
scop: Endo-Traheal pe Sondă de
- stimularea Intubaţie 0,1 mg/kg din diluţia
miocardului; 1: 10.000 în S.F.0,9%.
- ameliorarea JB. are indicaţia echilibrării
perfuziei tisulare; acido-bazice.
- restabilirea Doza va fi stabilită după
echilibrului acido-bazic. Testarea ASTRUP sau 1-2
Căile de administrare: sunt ml/kg din siluţia 8,4%, diluată
abordabile V.O. (Vena cu apă distilată 1/1, respectiv:
Ombilicală) şi V.P. (V enele Soluţia 4,2% = 2 mmol/kg (1
Periferice). ml Sol. 4,2% = 0,5 mmol
COsHNa4")..
MEDICAMENTE: C. INDICAŢII: în
A. tratamentul hipovolemiei şi
EPINEPHRINA dacă există semne de sângerare
manifestată prin:
(Adrenalina)
- paloare
B. persistentă cu toată
BICARBONATUL DE oxigenaţia;
SODIU (CO^HNa4) -
C. VOLUM ră
EXPANDER! spuns
D. DOPAMINA slab la
E. NALOXONE Resus
CLORHIDRAT citare,
(NARCAN - N.H.) ventil
aţie,
1. A. EPINEPHRINA M.C.
este medicamentul de primă E.
linie în bradicardie, după Timp
Ventilaţie şi M.C.E. de 5-
Doze: 0,01-0,03 mg/kg = 10-15
0.1-0,3 ml din diluţia 1:10.000. min.
Se poate repeta la 3-5 minute se
(maximum de 3 ori); inactivă în admin
istreaz
224 181
 ă c
următ t
oarele a
: t
- ;
10 1
m 0
l
/ m
k l
g /
c k
g
S c
.
F A
. l
0 b
, u
9 m
% i
n
s ă
a
u U
m
S a
o n
l ă
.
R î
i n
n
g S
e .
r F
l .
a ;

224 182
 10 ml/kgc Sânge grup asigurată Ventilaţia şi
0(1) Rh negativ sau 02-terapia.
izogrup, izoRh compatibil La mamele dependente
cu sângele matern. de droguri, N.H. se va
Reevaluări şi administrarea administra cu prudenţă, urmat
eventual „în bolus". de Ventilaţie de lungă durată.
D. INDICAŢII: în Doze: 0,1 mg/kg (0,1
cazul când F.C. rămâne < ml/kg) din fiola de 1 mg/ml sau
lOO/min, sau < 80/min. 0,25 ml din fiola de 0,4 mg/ml:
dupăA + B + C: se poate repeta doza la 2-3 min,
- indicaţie şi 3. COLORAŢIA
înhipotensiune (ultimul parametru evaluat):
arterială. după echilibrarea F.R. si F.C. se
Doză 5-20 mcg ameliorează si coloraţia
(microgrameVkg/niinut în tegumentelor si mucoaselor.
P.E.V.. Este necesar a se Dacă persistă cianoză (cu
verifica la interval de 2-5 min. tendinţă de generalizare), se va
F.C. şi T.A. (T.A. sistolică = dministra 02 < 40%, îndeosebi,
39-59 mmHg, T.A. diastolică la N.N. prematuri.
16-36 mmHg). UNELE PRECIZĂRI
E. N.H. este un REFERITOARE LÂ R.N.N.
antagonist pentru narcotice. Nu LA PREMATURI
produce depresie
respiratorie. 1. Nou-născutul prematur:
Eficienţa N.H. în G.N. < 1.500 g sau < 1.000 g,
prevenirea depresiei respiratorii va fi obligtoriu intubat în toate
datorită narcoticului administrat cazurile, din primele momente,
mamei, impune administrarea pentru evitarea riscului
acestuia < 4 h de la narcotic neurologic ce poate apărea
(ineficace mai târziu). după un foarte scurt interval,
înainte de când este expus la hipoxie )a se
administrare trebuie vedea şi prematurul cu greutate
foarte mică").

224 183
 2. Tot în cazul acestui tip
de Prematur, este indicată
Ventilaţia şi 02-terapia (după
intubaţie), fiind şl acesta un
mijloc de
Fig, 6. RESUSCITARE
prevenire a
NEO-NATALĂ. INTERVENŢII (MANEV
Sindromului După de A.Detresă
Georgescu şi coîab „ASISTENŢA VITALĂ PEDIATRICĂ
Respiratorie.
3. Prematurul, îndeosebi
cel cu greutate foarte mică la
Naştere, este mult mai
susceptibil la hipotermie.
datorită raportului
greutate/suprafaţă corporală,
care este mult diferit de cel al
N.N.-lui la termen.
4. In cazul evaluării Stării
N.N.-lui prematur, criteriul de
bază (alături de parametrii
menţionaţi) este şi G.N. Scorul
APGAR este inaplicabil.
5. Creierul Prematurului
are o fragilitate crescută şi va
sângera atât prin hipoxie şi
hipoxemie, cât şi prin variaţii
bruşte ale T.Â. sau fluctuaţii
mari ale osmolarităţii. Vor fi
evitate, pe cât posibil, volum
expanderi sau soluţiile
hiperosmolare.

224 184
 Tabelul Asfixie la Naştere
nr. 3.
Măsuri preliminare
RESUSCITAREA NEO-NATALĂ (tabel rezumativ)

Semne vitale la Nou-născut Ia termen Resuscitare cardio-respiratorie Eficientă

0-12 îi de viată Frecvenţa aplicării Ventilaţiei: 40-60/min.
A.V. (stare de veghe) 100-180/min. Frecvenţa M.C.E. (fără Ventilaţie): 120/min. Dezobstruarea C.R. pe
F.R. (stare de veghe) 30-60/min. Raportul M.C.E./Ventilaţie: 5:1 (pauză sondă naso-fâringiaiiă
ventilaţie)
T.A.S. (T.A. Sistolică): 39-59 mmHg Medicaţie: dacă A.V. < 80/rrrin. cu toate
mterventiile Aspirarea Lichid
T.A.D. (TA. Diastolică): 16-36 mmHg amniotic vîscos
Echipament pentru Iniabatie E.T.
Greutatea Nou-născutului Mărimea Sondei I.E.T. Lama de Larragoscop
1.000 g 2,5 Fr(ench) 0 Aspirare C.R. inef. pe
2.000 g 3,0 Fr. .0 Laringoscop
3.000 g 3,5 Fr. 0-1
4.000 g 3,5 Fr. 1
Evaluarea Nou-născutului
Medicamente Doză/Cale Cone. Greutate k2 Total Precauţmni
ml
Epmephrină 0,01-0,03 mg/kg 1:10.000 1 0,1-0,3 Administrare Frecventa inimii < 1 OO/min.
LV. 1.0.;E.T.12 2 0,2-0,6 rapidă. Se
= intra-osos; 3 0,3-0,9 repetă la flecare
endo- traheal 4 0,4-1,2 3-5 min.
Volum- 10 ml/kg LV.; 1 10 Recolorare Ineficientă
expanderi I.O. 2 20 după fiecare Ventilaţie cu
3 30 bolus presiune pozitivă pe
4 40 mască cu balon
Naloxone 0,1 mg/kg I.M.; 0,4 mg/mL 1 0,25 Adrriinistrare
hidroclorid I.O; S.C. 2 0,5 rapidă. Se Bicarbonat de Na4,2%iml/kg LV.
3 0,75 repetă la fiecare
4 1 3-5 min.
~% —
Intubaţie E.T.
Fig. 7. ALGORITMUL RESUSCITĂRII NOU-NĂSCUTULUI LA Declanşare Respiraţie
SALA Epmeplrrină
Supraveghere
LV. sau I.T.
DE NAŞTERE Supraveghere

12
după A Georgescu şi colab „ASISTENŢA VITALA PEDIATRICA DE BAZA ŞI După M. Geormăneanu, Revista de .MEDICINĂ MODERNĂ", vol. 1, Nr. 5,
AVANSATĂ", Bucureşti, 1999, modificat MAI 1994
185 233
Fig. 8. „CIRCULATION" (CIRCULAŢIA DIN ABC-UL RESUSCITĂRII C.R.:

186 233
MANEVRE - NOU-NASCTJT (Sugar mic") COPIL
Palpare Puls A. Brahială/A. Femurala A. Carotidă
Aria de Compresie Sub linia inteimamelonară Jumătatea inferioară a
Sternului
MOTTO: „La naştere, omul
Masaj cu ajutorul .r Cele 2 police; 2-3 degete 2-3 degete sau „podul" este cea mai neajutorată fiinţa".
palmei
Profunzime (compresie) 1,5-2,5 cm (aprox. 1/3 diametru 4-4,5 cm (aprox. 1/3
torace) diametru torace)
D
Frecventă 100-120/min. 100/min.
u
Raport Compresii/Ventilaţie 5:1 5:1
p
ă

A
.

G
e
o
r
g
e
s
c
u

ş
i

c
o
l
a
b
.

„
A
S
I
S
T
E
234 187
 LUNI
VIAŢA Primi
PETALA
zi a
14 16 IS 20 22 24 26 28 30 32 34 36 3B 40LUNI
42 ultimeiLUNI

SĂPTĂMÂNI SĂPTĂMÂNI
vinreostmiEţn
SĂPTĂMÂNI
vn
VEI1

N "
Ţ ,
A
B
V u
I c
T u
A r
L e
A ş
t
P i
E ,
D
I 1
A 9
T 9
R 9
I
C (
Ă m
o
D d
E i
f
B i
A c
Z a
Ă t
)
Ş
I Ta E
bel NE
A ul CE
nr. SA
V 4 RE
A ME LA
N DI RE
S
CA SU
A
ME SC
T
Ă NT IT
234 188
AREA (REANIMAREA) îmbolnăviri ce pot fi
NOU-NĂSCUTULUI previzibile şi, eventual,
SUBSTANŢA CONCENTRAŢIA PREPARAT prevenite, cu condiţia
COMERCIAL cunoaşterii şi recunoaşterii
1 Epinephrină 1:10.000 _ unor Factori de Risc(F.Rc). -
(Adrenalină)
2 Aîbumină 5% Asistenţa modernă
Umană maternă pre-natală şi peri-
3 Bicarbonat de 8,4% (4,2%)
sodiu 1 mEq/L (0,5 mEq/L)
natală (ante, intra şi post-
partum)13 acordă atenţie
4 Dopamină FilolealOml prioritară evaluării F.Rc,
hîdroclorică 50mg/Dopamină hidroclorică
permiţând în acest mod luarea
5 Naloxone 0,02 mg/mL de măsuri cât mai eficiente.
Hidrocloric
■ SUPLIMENTAR
6 Glucoza 5-10%
VIAŢA EMBRIONARĂ
ORGANOGHNEZA

POST TERMEN

0 2 4 6 SĂPTĂMÂNI
7 Calciu gluconic 10%
Gluconat de 100 mg/mL 1,36 mEq/L
Calciu
8 Sânge Grup O Rh negativ
(Dupăl. Anca „ URGENŢE ÎN
PEDIATRIE", Editura
Fig. 9.
Medicală, 1996 (modificat)
CRONOL
OGIA
Nou-născutul cu Mare VTETLT
Risc Vital sau „Nou-născutul cu LNTRA-
Risc Crescut" se consideră acel UTERINE
Nn. care în perioada 0-7-28 zile
este expus unor îmbolnăviri
grave (adesea mortale),

1
PRE-TERMEN (PREMATUR)
13
Anterior, în cursul Naşterii şi după Naştere.

234 189
 C. Patologia maternă anterior si în cursul sarcinii:
In majoritatea cazurilor. Actul Reproducerii Umane (fecundatie. dezvoltare - boli cronice respiratorii şi cardiace, care pot determina hipoxie şi
intra-uterină, naştere) are loc în condiţii fiziologice, în deplină armonie a binomului hipercapnie (inclusiv uterină): prematuritate, dismaturitate;
mamă-copil (Embrion, Făt, Nou-născut). - H.T.A. cronică sau apărută în timpul sarcinii: la copil - disritmii
Există un procent de cazuri (apreciat deiferit de autori), între 10 si 25% care cardiace, insuficienţă cardiacă, avort, prematuritate, dismaturitate;
se încadrează în categoria de „Nou-născut cu Mare Risc Vital" sau „N.N. cu Risc
- hemopatii (boli ale sângelui): anemie (Hb < 10 g/dL sânge); izo sau
Crescut".
hetero-imunizare (grup ABO, Rh); tulburări de hemoştază, cu risc de hemoragii;
Această categorie de copii determină 70-80% din Patologia Perinatală, cu
rol deosebit în mortalitatea vârstei între 0-28 de zile. - boli endocrine şi neuro-musculare: diabet zaharat, hipoglicemie: avort
Varietate F.Rc. este foarte mare. spontan, anomalii congenitale ale S.N.C., miastenia gravis;
Cunoaşterea lor este utilă si pentru Moaşa care supraveghează evoluţia - decese fetale şi neo-natale în antecedente, malformaţii fetale
sarcinii, şi pentru Asistenta de Pediatrie. . (evidenţiabile prin Echo), gemelaritate, hipotrofie fetală, ohgoamnios, hidramnios;
Vor fi prezentate selectiv factorii cu impactul cel mai important pentru - anomalii interne, patologia placentei sau a CO., contracţii uterine,
evoluţia copilului în perioada ante-intra si post-natală. hemoragie, disgravidie emetizantă, hipertensivă (toxicoză, eclampsie);
- infecţii foarte variate, virale (rubeola, infecţii cu H.I.V., hepatite A, B, C,
A. Factori de mediu social gi familial feti consecinţele lor): G), infecţii bacteriene şi parazitare (septicemie, meningită, infecţii urinare,
- categoria socio-profesională, venit lunar, bugetul familiei; listerioză, toxoplasmoză etc.);
- activitatea fizică grea, ce implică efort deosebit, stres emoţional, - medicaţie administrată mamei: betablocante, săruri de Litiu, Magneziu
expunerea la noxe, traumatisme, trepidaţii, noxe toxice, iradiaţii etc., cu risc. de etc. '
Prematuritate, Malformaţii ş.a.;
- sub-nutriţia mamei: Prematuritate, Dismaturitate; D. Factori de Risc intra-nterin (ce tin prioritar de copil):
- stare civilă: căsătorită, văduvă, divorţată, tatăl copilului necunoscut, copil
nedorit;
a. prezentaţie: transversa, pelviană, facială;
- nivel scăzut igienico-sanitar şi educativ al familiei; b. travaliu prelungit (> 24 h);
- toxicomanii ale părinţilor: alcool, fumat, droguri; c. membrane rupte > 18-24 h anterior Naşterii;
- existenţa la rude apropiate a diferitelor boli, îndeosebi, metabolice. d. prolaps sau ruptură de CO., circulară de CO.;
e. prezenţa meconiului în lichidul amniotic (L.A.);
B. Factori materni ante-natali: f. mdicndesufermţăfetală/modificărialeB.C.F.14;
- vârsta mamei (< 16 ani şi > 35 de ani) şi rangul gestaţiei (numărul şi g. Naştere: dificilă: aplicaţie de forceps, vacuum-extractor,
perioada intermediară dintre sarcini). Ambele au risc potenţial: tendinţa la avort sau manevre obstetricale (ex. MAURICEAU), operaţie
naştere prematură; cezariană;
- multi-paritate mare (număr crescut de naşteri): posibile hemoragii uterine h. Echivalent al scorului APGAR< 3;
şi intra-partum suferinţa Nou-născutului, mortalitate crescută între 0-28 de zile; i. Asistenţă necorespunzătoare la Naştere.
14
B.C.F. = Bătăi Cord Fetal

- evoluţia nesupravegheată medical a sarcinii (destul de frecvent în

prezent).
190 237

SITUAŢII
PARTICULARS
PENTRU UNII
N.N. CU RISC
I. PREMATURITATEA
(Pr.)
Criteriile de bază
pentru aprecierea Pr:
- V.G. (vârsta sarcinii sau
greutatea) < 37 săptămâni
(poate fi incertă);
- G.N. (greutatea la
naştere): < 2.500 g.
Sub aspectul morbidităţii:
în perioada 0-28 zile, incidenţa
(în procente) la Pr. cu G.N. <
2.500 g şi, mai ales, < 1.500 g
este estimată la 20,7%, faţă de
1,5%, cât este la N.N. la
termen.
Naşterea trebuie să aibă
loc în condiţii speciale, dacă
semnele începutului de
travaliu apar înainte de data
presupusă a Naşterii.
6 CATEGORIE
SPECIALĂ O REPREZINTĂ
N.N.Pr. CU GREUTATE
FOARTE MICĂ
în acest sub-grup sunt
incluşi N.N.Pr. cu G.N. <
1.500 : (VERY LOW BIRTH
WEIGT INFANTS - - „uscarea" cu scutece
V.L.B.W.l).
191
supravieţuirea (în condiţiile - „transferul" la
ţării noastre) este cu totul momentul potrivit în
Datorită progreselor în
excepţională şi complicaţiile Incubator, ce va avea un nivel
Asistenta Mamei si Copilului,
tardive pot fi foarte grave. de temperatură adecvat (după
numărul si posibilităţile de
G.N.) (a se vedea mai jos,
supravieţuire a acestora este în
Măsuri ce trebuie pag. 240).
creştere.
luate ante-natal si în
primele 24 h de la 3. Evaluarea rapidă a
Naştere: Nou-născutului prematur: în
funcţie de aceasta,
ASISTENŢA sunt necesare (cu unele
1. Printr-o
MEDICA
punctionare specială a excepţii):
LĂ,
membranelor, se va extrage a. Intubatie E.T. (a se
NURSIN vedea Cap, DI,
Lichid Amniotic (L.A.) şi se
G-UL VA Secţiunea 2);
va măsura Raportul dintre
FI
Leucină şi Sfmgomielină b. Suport ventilativ cu
ASIGUR
(două substanţe existente în Aparate cu Presiune
AT
L.A.). în acest fel, se poate Pozitivă;
NUMAI
aprecia în mod indirect dacă c. 02-terapie
ÎN
există la f ă t un deficit de mtermitent sau continuu,
SECŢII
Surfactant (S.F.T.). având concentraşia < 40%,
DE
Dacă nivelul S.F.T. pentru a preveni Retinopatia,
URGENŢ
E, este scăzut, se va administra aspect valabil şi la punctele b.
mamei Corticoizi în doze şi c ,
adecvate, pentru a preveni la
Corelaţia între V.G. si G.N. (< Nou-născut apariţia S.D.R. 4. Administrarea de
(N.N.). S.F.T.în doze adecvate (a se
27 săptămâni) este
următoarea: V.G.: 24 vedea S.D.R.N.N.),
2. Post-natal, din
săptămâni = 600 g; prin tubul de Intubatie E.T.
primele momente, se va
V.G.: 25 săptămâni = 750
asigura confort termic, ca NURSING:
g;
Nn-lui Prematur: 5. Administrarea de
V.G.: 26 săptămâni = 850 - primirea acestuia Lichide prin P.E.V.:
g;
sub o sursă specială - Glucoza, în P.E.V.:
V.G.: 27 săptămâni = de căldură radiantă; 5-7,5-10%, între 4-10
1.000 g.
mg/kg/rninut, pentru
In cazul V.G. < 23
sterile, schimbate des;
săptămâni şi a g.N. < 500 g,
237
menţinerea unei glicemii de > bli obligatorie (copilul rămâne 10. Pentru menţinerea
40 mg/dL. ga dezbrăcat). Temperatura în echihbmlui mdro-electrolitic,
tor Incubator va fi reglată după se va avea în vedere faptul că
6. Lichidele vor fi iu G.N. astfel: la Prematurul cu V.G. < 33
socotite între 120-130 se - folosirea numai de săptămâni, Apa Totală din
ml/kg/zi la G.N.: vo materiale sterile; Organism (A.T.O.) reprezintă
1.000 g. r 80% (la Nou-născut la termen
- termometrizarea
Se va evita încărcarea m - 75%), iar procentul Apei în
repetată.
lichidiană şi pentru on S.E.C. este mai
faptul că este ito Antibioterapia crescut_(respectiv, 52%), faţă
frecventă riz ..preventivă" este de S.I.C. ; 28% (a se vedea
una din a: controversată, chiar Tabelul nr. 6).
fo gr contraindicată.
r eu
m Tabelul nr. 6
tat N.B.: Incubatorul
el unor transfuzii de sânge,
ea poate asigura o temperatură
e NECESITĂŢI DE LICHIDE L
; optimă, numai dacă
de
presiunea arterială; temperatura în încăpere este
M de > 24 °C şi nu este plasat în
.C - nivelul electroliţilor serici;
loc rece (perete, fereastră,
.C - debitul urinar. obiecte metalice etc.).
.: Ce măsuri mai sunt
Pe necesare pentru îngrijirea Nou- 8. în evoluţia (Aceeaşi sursă ca la Tabelul n
rsi născutului cu Greutate foarte Prematurului. în următoarele plasmă, Masă eritrocitară
st mică (V.L.B.W.I.)? zile sunt de aşteptat (M.E.), Masă trombocitară (a
en La Pr. cu V.G. probabilă < modificări biologice si. în se vedea „Tehnici, Metode,
ţa 30 săptămâni Naşterea trebuie acest sens, trebuie totul Proceduri la N.N.", pag. 200).
C să aibă loc în Secţii Speciale pregătit:
an cu posibilităţi de T.I. Din - creşterea nivelului 9. Dată fiind
cauza transportului Toacă este predispoziţia crescută la
al bilirubinei serice;
necesar) neadecvat, cresc infecţii, vor fi luate
ul
morbiditatea si mortalitatea - hipoglicemia; următoarele măsuri:
ui
acestor Prematuri. - hipocalcemia; - respectarea cu mare
Ar
- hiponatremia; stricteţe a Igienei;
ter 7. Plasarea în
ial Incubator, care realizează un - pericolul apariţiei
. mediu termic neutru este Anemiei, a Hipovolemiei, a
O sângerărilor impune pregătirea
192 Tabelul nr. 5 237
 După M. Geormăneanu, I. Munteanu „PEDIATRIE", Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1994 (modificat).
Dacă nu se aceleaşi zile de viaţă, în paralel cu principii 1. proteinemie;
completează deficitul de dacă nu sunt tulburări alimentari prezentaţi, aport
Iipidemie — la 2-3
lichide, poate apărea renale: necesar de Electroliţi si
Vitamine. în doze orientative: zile;
hipematremia. - Ca"^: în primele zile
Necesităţi curente de - Na*: 2-3 mEq/kg/zi: K+ 2. bilirubinemie;
de viaţă: 30-40
Electrohţi: 2 mEq/kg/zi; CI" 2
mg/kg/zi, ulterior, 100- transaminaze GOT
- Na+: 2-3 mmol/kg/zi mEq/kg/zi; Ca""" 1-2
150 mg/kg/zi. mEq/kg/zi; Mg"" 1 GPT; uree - zilnic;
(mEq/kg/zi) din zilele
mEq/kg/zi. 3.gbcemie;
2-3 de viaţă - uneori
necesităţi mai crescute:
- Vitamina A: 500
NURSING 4. ionogramă, pH.
U.I./zi: D: 100-200
4-8 mmol/kg/zi; Tehnica Alimentaţiei: UX/zi, Vit. E: 1 mg/zi;
- K+: 2(3) mmol/kg/zi B. Urină: uree
B l : 2,5 mg/zi; B6:1-5
(mEq/kg/zi) din sanguină - zilnic;
mg/zi; Vit C: 30-50
- diureză (măsurarea
15
S.E.C. = Sectorul extra-celular; S.I.C. = Sectorul intra-celular. 241 mg/zi.
orară zilnic): densitate,
Nutriţia corectă este unul se dau cantităţi sau concentraţii Un exemplu: pentru un
controlul existenţei (posibile)
din factorii cei mai importanţi mari. aport caloric (rezultat din primii
de glucoza, corpi cetonici, la
pentru evoluţia ulterioară a Pe cale I.V., este necesar, trei principii alimentari) de 104
fiecare micţiune sau la 8-12 h.
Nou-născutului cu greutate după Glucoza, aportul de kcal/kg prin N.P.T.:
N.B, Determinările în
foarte mică. proteine sub formă de sânge se fac prin
în primele zile. în aminoacizi. soluţii de uz - glucide: 10,5 g/kg = 60 Micrometode.
majoritatea cazurilor, este pediatric, care conţin între 0,5-3 kcal - ureea crescută şi pH-
necesară N.P.T. (Nutriţia g/dL; la început, 0,5 g/kg/zi, - proteine:.2,25 g/kg = ul scăzut sunt primele semne la
Parenterală Totală), determinată apoi creştere treptată, cu aceeaşi Prematur de intoleranţă la
10 kcal
de intoleranţa digestivă a doză, până la 3 g/kg/zi, cât este proteine. Dacă 1 şi 2
acestor Prematuri. indicat la Prematuri. - lipide: 3 g/kg/zi — 34 corespund, se scad lipidele.
După aceasta, cu multă Al treilea tip de kcal
atenţie, tatonând toleranţa principii alimentare de bază TOTAL: 104 ALIMENTAŢIA
digestivă, cu respectarea (după glucide =glucoză; kcal ENTERALĂ (A.E.) - P.O. se
principiului progresivitătii, se proteine = aminoacizi), lipidele, va introduce treptat (fiind
poate trece la alimentaţia se administrează parenteral, pe In cursul N.P.T.. regimul paralelă câteva zile cu P.E.V.,
enterală (per os). cateter, separat de restul care va scădea).
va fi permanent
In cazul N.P.T.. se începe substanţelor nutritive: soluţii Primele 1-2 zile ale
(la interval de ore după (emulsii) — 10% (maximum monitorizat biologic: A.
A.E. cu lichide: apă sterilă
Naştere), P.E.V. cu Glucoza 20%). Doza iniţială fiind de 0,5 Sânge: (A.S.) sau Ser glucozat 5%
(conc. maximă de 10%), cu un g/kg, se creşte treptat (cu multă hemoleucogramă + (S.G.) în cantităţi mici (1-2
ritm de 4-10 mg/kg/minut. Nu grijă) până la 2-3 g/kg/zi de ml);
lipide. trombocite;

193 237
- după 72 h, se creşte zilnic cu 2. La Pr. cu G.N. > 1.800 - Hârtie pentru Extremitatea Sondei
1-2 ml la N.N. cu G.N. < 1.200 g > 34 săptămâni fără determinarea pH-ului trebuie să ajungă în
g, cu 2-3 ml între 1.200-1.500 g probleme perinatale gastric. stomac.
şi cu 5-10 ml la cei între 1.500- introducerea L.M. se B. Măsuri de precauţie Cel mai bun test
2.000 g, până la maximum 150- poate face fără dietă anterioare G.GJ.: constă din introducerea cu
175 ml/kg/zi. Cantităţile mici hidrică. - se aspiră cu seringa - seringa a câtorva mililitri de
vor fi administrate cu linguriţa, 3. Se menţine N.P.T., se pentru a controla existenta aer, urmată de ascultarea
pipeta sau prin Gavai Gastric amână A.E. la copiii cu unui rest alimentar de la epigastrului. La acest nivel,
6
(G.G.V . crize frecvente de masa anterioară: apare un zgomot bidro-aeric;
Se scad în trepte lichidele Apnee-Cianoză (A.C.), - dacă volumul restului - alt test: se aspiră puţin
după 2-3(-4) zile si se introduce instabilitate hemo- este redus (1/2 din raţia lichid gastric ce va f i
prin aceleaşi metode lapte următoare), se va controlat cu hârtia
dinamică, agresiune
Matern (L.M.). Scăzând A.S. introduce prin G.G.I. pentru determinarea
hipoxică, Sepsis
sau S.G. si crescând L.M.. numai jumătate din raţie; pH-ului, care trebuie
(infecţie).
trebuie să se ajungă la minimum să fie acid;
N.B. Durata prelungită a - dacă reziduul este
10 ml/kg/zi. - Sonda va fi fixată la
alimentaţiei prin N.P.T. poate important (depăşeşte
creşte riscul Steatozei hepatice cantitatea din raţia buza superioară cu
Regulile A.E.: leucoplast, va fi lăsată
şi Icter colestatic. precedentă, se va sista
1. Modul de alimentaţie va G.G.I. si. în funcţie de pe loc şi va fi
fi individualizat pentru situaţie, se va opta pentru schimbată la 24-48 h;
fiecare caz. N.P.T. sau Gavaj Gastric când se retrage, va fi
Metoda G.G. Continuu (G.G.C.V clampată cu ajutorul
intermitent (sau unei pense, pentru a se
continuu) va fi C. Tehnica G.G.I.
prezentată la pag. - Punerea în poziţie a evita scurgerea
243 Sondei: aceata va fi introdusă laptelui;
pe cale orală sau nasală - Pe parcursul G.GJ.,
NURSING METOBA natologie. I. A. (totdeauna orală la N.N.-ul în orice anomalie de
ALIMENTAŢIEI PRIN Echipament necsar pentru Detresă Respiratorie). comportament a
GAVAJ GASTRIC G.GX: Sonda va fi sterilă şi copilului -agitaţie,
- Sondă de G.G. cu manipulată aseptic cu semne de „înecare",
I. Alimentaţia prin dimensiuni adecvate, blândeţe; va fi introdusă cu o cianoză, paloare,
G.G. mtermitent (G.G.I.) opacă la razele X; pensă sau compresă sterilă, impune pe o durată de
prin gură sau narine în esofag timp întreruperea
II. Alimentaţia prin - Seringi de diferite
G.G. Continuu
şi stomac. manevrei, n
dimensiuni ce vor f t Lungimea Sondei de ALIMENTAŢIA
(Gastrocliză") (G.G.C.) adaptate la Sondele de la gură în stomac este egală cu PRIN G.G.C
G.G.;
Metodele simt exectuate distanta de la buze la ombilic. (GASTROCLIZĂ)
de Cadrele Medii din Neo- - Stetoscop; Este indicat a se
194 237
 practica la N.N.Pr. cu sa fie de culoare
G.N. < 1.000 g. gălbuie-palidă;
Capacitatea gastrică a - confirmarea se face
acestuia (neocupată de prin control radiologie.
secreţii gastrice) este Sonda se fixează cu
de 5 ml şi nu poate leucoplast la nivelul obrazului
tolera G.GJ. şi se şi este extrasă şi sterilizată la
aplică Gastrobza. interval de 12-24 h.
Tehnica: Alimentele: S.G. 5%. A.S.,
Sonda sterilă. în condiţii S.F.. L.M. etc. sunt introduse
aseptice, se introduce pe cale prin perfuzor steril, ca si pentru
orală sau nasală în stomac sau, Perfuzie Endo-Venoasă
după caz, la un nivel inferior (P.E.V.):
(duoden, jejuni, când există - pentru a se evita
stază gastrică sau reflex al regurgitatiile. între
soluţiilor introduse. gavaie. instalaţia
Măsurarea lungimii
4-
Sondei:
- pentru a ajunge în
stomac, se măsoară
Sonda pe distanţa:
narină -ureche —
apendice xifoid;
- pentru a depăşi pilonii
şi a ajunge în duoden -
jejum se introduce
Sonda pe o lungime
egală cu vârful nasului Fig. 10.
— genunchi; Instalaţie corectă a Sondei şi Perfuzorului, pentru a evita căile false şi regurgitatiile.
corectă (Sonda.
- trecerea prin pilor se
Perfuzor) trebuie să
face între 10 minute şi 3 h;
aibă punctul cel mai
- prezenţa extremităţii decfiv la minimum 10
Sondei în duoden este cm deasupra
dovedită prin aspirare, stomacului.
iniţial, de lichid
duodenal, care trebuie

195 237

Alimentaţia cu debit constant va fi asigurată cu un ritm de Op-l ml/h, iniţial;
se creşte până la necesităţile Nn-lui.
(Pr.) ŞI A COPILULUI DISMATUR (Ds.) ŞI GEMELAR
Definiţie: Prematur (Pr.): a se vedea pag. 238.
Dismatur (Ds.): este Nou-născutul cu V.G. normală (chiar depăşită, uneori),
dar cu G.N. mică (< 2.500 g), prin mal-nutriţia intra-uterină; îngrijirile speciale
acordate acestora trebuie să „suplinească" handicapul absenţei ultimelor săptămâni de
viaţă intra-uterină, care pot fi cele mai. importante pentru adaptarea ulterioară. Unele
mgrijiri vor fi prezentate mai jos.
Obiective Etape de execuţie
1
Asigurarea condiţiilor de spaţiu suficient 3 mp pentru fiecare pat; saloane de
macro-climat necesar adaptării Pr. cu 4-5 paturi (maximum), cu boxe serni-închise,
funcţionale a copilului cu anticameră pentru alăptare, cu ferestre glisante;
prematur temperatură mediu: 25-27 °C; umiditate > 50%,
prin mijloace de condiţionare a aerului sau
mijloace improvizate: scutece, prosoape,
cearşeafuri ude, aşezate pe surse de căldură.
2 Combaterea principalelor se va sigura Echipamentul necesar: Sonde de aspiraţie,
deficienţe funcţionale ale Ap. Măşti adecvate, Materiale de protecţie - halate, bonete
respirator, Ap. Cardiovascular, etc; controlul cavităţii bucale după alimentaţie (lapte
Tub digestiv la copil neîoghiţit: pericol de aspiraţie);
- ' se vor efectua dezobstniări repetate blânde şi
Aspiraţii ale C.R.S., folosind Sonde Nelaton
adecvate, după controlul permeabilităţii C.R.;
-' se va introduce sub omoplaţi un mic rulou care sa
ajute respiraţia, prin ridicarea umerilor;
la intervale de timp, va fi aşezat în decubit lateral, pentru
196 247
scurgerea secreţiilor; permanent va fi supravegheată
respiraţia, pentru depistarea tulburărilor respiratorii;
CVteraoia: la indicaţia Medicului se va administra
intermitent sau continuu 02, maximum 40%;
această procedură se va efectua totdeauna înaintea
meselor sau după defecare;
Lavai eastric cu 5-10 ml S.F. izoîon încălzit uşor;
3 Combaterea deficienţelor Mediul din Incubator este ideal pentru protejarea Nou-
proceselor de termo-reglare. Cu nascutului Prematur; alături de umiditatea
cât G.N. este mai mică, în adecvată, temperatura va fi reglată în funcţie de
aceeaşi măsură mecanismele de greutatea copilului sau greutatea de la naştere (a se
asigurare a izotermiei (în limite vedea Tabelul nr. 5, pag. 242);
normale) sunt mai deficiente. în cazuri excentionale (absenta Incubatorului,
defecţiunile acestuia), se poate folosi metoda
empirică ce constă în învelirea în strat subţire de
vată (fiecare membru separat, idem trunchiul şi
capul); patul copilului va fi încălzit cu perne
electrice sau sticle cu apă caldă, bine închise
(Atenţie la arsuri!): în cazul hipotermiilor marcate,
se vor face fcu toate precauţiunile) băi încălzite
progresiv, de la 37°C la 40°C, timp de 5-10 minute,
repetate din 4 ăn 4 h;
dacă este necesar transportul conilului. se vor lua
toate măsurile de prevenire a hipotermiei.
NOU-NĂSCUTUL CU RISC DETERMINAT DE PATOLOGIE MATERNĂ
(ANTERIOARĂ SAU ÎN CURSUL SARCINII)
I. INFECŢIA CU H.I.V.
Infecţia cu transmitere mamă-copil a ajuns să reprezinte 80-90% din cazuri
(prin eliminarea altor surse).
Circumstanţe de contaminare cu H.I.V.:
a. transmitere verticală transplacental;
b. în momentul naşterii (plăgi, secreţii genitale ale mamei);
c. prin lapte matern.
Anamneză pentru a descoperi contaminarea:
- folosirea de către mamă a drogurilor administrate pe cale LV.; urmare a unui anabolism
exagerat (macrosomie).
- relaţii homo sau hetero-sexuaîe cu mai mulţi parteneri (prostituţie);
- provenienţă din zone geografice endemice pentru infecţia cu H.I.V. Riscuri la copil cu
B.F.D.:
Aspect clinic, la Nou-născut: - hipoghcemie, indusă de
- facies: hipertelorism, frunte bombată, nas scurt, rădăcina nasului aplatizată, terapia mamei cu
obîicitatea fantelor palpebrale; Insulina (în 80% din
cazuri < 2 g/L); poate fi
- în unele cazuri, de la mamă sero-pozitivă se transmit la făt Anticorpi (A.C.) Anti-
H.LV. (similar rujeolei); la aceşti copii, Anticorpii dispar între 12-15 luni de asimptomatică sau cu
viaţă. manifestări prin:
cianoză, geamăt,
hipotonie,
hiperbilirubinemie,
n. EMBRIO-FETOPATIA DIABETICĂ (E.F.D.) - Non-născntul mamei cu D.Z. policitemie, cu risc de
tromboză renală;
Hematocrit (Hct.) la 1 şi 24 h;
- apar mai frecvent
- Rx toracic; E.C.G.
malformaţii congenitale;
TRATAMENTUL VA AVEA DREPT OBIECTIVE: echilibrarea respiratorie, - fiind macrosom, este
cardio-circulatorie şi, mai ales, metabolică; expus mai mult
- se va administra Glucoza în P.E.V. sau prin Cordon Ombilical (CO.), pentru traumatismului obstetric
0,25-0,75 g Glucoză/kg(zi, în asociere, eventual, cu Glucagon 0,3 la naştere.
mg(kg/S.C;
Investigaţii si măsuri
- se va continua cu Glucoza per os (10%) sau prin gavaj, pentru a asigura o
terapeutice după
glicemie > 30 mg(dL;
Naştere:
- gluconat de Ca 10%, I.V., 0,5 ml/kg, foarte lent (10-15 rnin.); - se va recolta L.A. pentru
- în caz de pohcitemie cu Hct. > 70%, se vor extrage 10 ml sânge/kg şi 20 ml determinarea raportului
sânge când Hct. este > 80% şi se va înlocui cu plasmă. lecitină/sfingomielină
N.B. In cazul mamei aparent sănătoasă, aceasta va fi investigată (ex: proba L/S;
hiperghcemiei provocate etc).
- Glicemia
(DEXTROSTK) la naştere şi
în greutate şi în volum se la 1; 2; 3; 6; 12; 24 h;
Aspectul este, de obicei, datoreşte unei viscero-megalii
caracteristic de la Naştere: G.N. (inimă, ficat, splină, glande - Calcemia la 6; 12; 24; 48
în mod frecvent > 4.000 g suprarenale) a ţesutului celular h;
(uneori, 4.500 g); copil pletoric, peri-visceral şi subcutanat, ca
cu facies cushingoid; creşterea
197 247
m. MACROSOMIA:
G.N. > 4.000 g (sau > 4.500
g) - poate avea şi alte cauze
decât D.Z. matern.
Statistic este dovedit că 33%
din femeile obeze (exces
ponderal > 15-20%) nasc copii
macrosomi. Excesul ponderal
poate fi realizat şi când sarcina
este depăşită (> 294 zile sau >
40 săptămâni). Există un dublu
risc la naştere: cel matern şi cel
feto-neo-nataî.
Riscul matern poate fi
determinat de travaliul prelungit,
cu necesitatea administrării de
medicamente ocitocice (existând
o disproporţie între volumul
fetal prin „canalul" pelvian), cu
multiple complicaţii obstetricale,
unele foarte grave.
Riscul fetal si neo-natal
în timpul naşterii: traumatism
obstetrical, cu hemoragie intra-
craniană, hematom cranian, cu
fractură de claviculă, cu
paralizie de plex brahial.
Asistenţa diferenţiată a
copilului cu greutate mare la
naştere va fi similară cu cea a
copilului cu E.F.D.
 IV. NOU-
NĂSCUTUL MAMEI CU
DISGRAY1BIE
HIPERTENSIVĂ ŞI TQXEMIE
GRAVTDICĂ
Creşterea în formă
severă la gravida a T.A. >
170/100 mmHg, cu proteinuric
> 5 g/24 h şi edeme generalizate
constituie starea de pre-
eclampsie;
- se produce o scădere a
fluxului sanguin utero-
placentar, cu hipoxia
fătului de la forma
moderată a acesteia
până la asfixie, cu sfârşit
letal este aproape
constantă;
- la Nou-născut există
riscul unor grave
tulburări hemo-dinamice
şi metabolice. Trebuie
monitorizat o perioadă
de timp stabilită de
ambii specialişti:
obstetrician şi neo-
natolog.
Mortalitatea în aceste cazuri
citate în titlu, la Nou-născut
poate ajunge t>ânăla20%.
198
- Nou-născut cu V. NOU-NĂSCUTUL (după durată si cantitate de
„Greutate Mică la Naştere" MAMEI CU HEPATITĂ (CU Btanol):
în 15%; VIRUS DE TIP B) - malformaţii congenitale
- Nou-născut „depresiv"; în 40% din cazuri;
instalare tardivă a - avort spontan în 25%
primei respiraţii în 20% Hepatita mamei cu virus de
din cazuri;
din cazuri. tip B poate determina avorturi, VIL NOU-NĂSCUTUL
Este indicat ca totul să fie naşteri premature, decese peri- MAMEI BOLNAVE DE
pregătit pentru o eventuală natale; EPILEPSIE
intervenţie (R.C.R.), în cazul - în cazul îmbolnăvirii
unei Apnei primare sau mamei în trimestrul HI
secundare. în primele momente de sarcină, Nou-născutul - Riscul major este cel
după Naştere sau asistenţa poate prezenta hepatită malformativ (2-3 ori mai
diferenţiată pentru copil acută icterigenă, cu mare faţă de Nou-
prematur. focare de necroză născutul normal), urmat
hepatică şi transaminaze de cel hemoragie şi cel
Malformaţii congenitale: constant crescute. prin sevraj;
M.C.C. urmată de cele ale - în ordinea frecvenţei
S.N.C. şi organe senzoriale
(micro-oftaîmie), precum şi
Anomalie congenitală: mărirea distanţei între unghiul intern al globilor oculari. 15 Alta
faciale (buză superioară subţire,
anomalie congenitală: plică (cută) cutanată Ia nivelul pleoapei superioare, (unghiul intern).
asimetrică, „turîirea" regiunii
maxilare).
sunt malformaţiile oro-
Un studiu efectuat pe 9.000
faciale (în special,
de cazuri a arătat riscul
VI. NOU-NĂSCUTUL „despicătura" palatului şi
mortalităţii de 9,9%o la
MAMEI a buzei (Keilo-palato-
consumatoare modeste şi de CONSUMATOARE DE
25,5%o la mari consumatoare de skizis); cardiopatii
ALCOOL
alcool sub orice formă (socotind congenitale (efecte
multiplii „dozei" de 0,4 L vin pe septale, Tetralogia
zi). FALLOT etc.);
Riscurile peri-natale ale
Cauza cea mai frecventă ce neurologice
alcoolismului matern anterior
poate interveni şi duce la deces: (microcefalie,
sarcinii sau în evoluţia acesteia
hematomul retro-placentar. hidrocefalie); digestive,
este în funcţie de durata şi
osoase etc.
cantitatea de Etanol consumată.
Riscul datorat terapiei anti-
Conform unei clarificări ne bază
epileptice:
de studii extinse, riscurile pot fi
247
 - sindromul barbituric Atejă - mijloc de fixare şi
(Fenobarbital ş.a.), imobilizare a unui membru
retard în dezvoltarea superior sau inferior sau
fetală, asociat cu segment de membru
dismorfii de tipul confecţionat din lemn, oţel,
hipertelorism , epicantus aluminiu etc., învelit în feşi
, baza nasului „turtită", de tifon, vată ş.a.
hipoplazia falangelor şi
Circulară de CO. - prezentaţia la
unghiilor;
Naştere a Nou-născutului
- hidantoina mai asociază având cordonul ombilical
şi alte malformaţii: (CO.) înfăşurat în jurul
strabism, ptoză gâtului.
palpebrală, urechi jos
implantate, hipertrofie Cushingoid 1 (facies) - similar
bolnavului cu Sindromul
gingivală.
De menţionat riscul major suprareno-metabolic
CUSH1NG2: rotund, cu
teratogen (cu malformaţiile
citate şi altele"), determinat de grăsime pe obrajii roşu-
terapia modernă cu acid valproic violaceu.
si sărurile acestuia, precum şi Displazie (dis + lb. gr. plassein
Lamotrigen, Gabapentin ş.a. = a forma) - anomalie în
MIC formarea ţesuturilor,
organelor şi regiunilor
DICŢIO
anatomice.
NAR
EXPLI Dismorfie (dis + lb. gr. morphe
= formă) - anomalie
CATIV congenitală sau câştigată, cu
modificări (diformitate) la
nivelul feţei sau al oricărui
organ.
Eclampsie (lb. gr. eklamphsis) -
Amplitudine — depărtarea, toxicoză gravidică, cu debut
întinderea maximă a unui
corp oscilant (a unui organ în 1Sufixul "oid" induce sensul de
"asemănător".
funcţiune, ex. plămânul în
2 După Şt. M. Milcu "TRATAT DE
momentul inspiraţiei) faţă de
ENDOCRINOLOGIE CLINICĂ",
poziţia de echilibru (iniţială). Editura Medicală, 1967.
199
brusc, ce se manifestă cu
febră, cianoză, hipertensiune,
oligurie, albuminurie,
convulsii.
Embolie (lb. gr. embalein = a
arunca înăuntru) - obturaţie
bruscă a unui lumen vascular,
prin apariţia pe traiectul lui a
unei substanţe solide sau
gazoase de natură endogenă
(ex.: cheag de sânge) sau
exogenă (de obicei, introdusă
injectabil).
Epicraniene (artere, vene,
capilare) - prefixul „epi" =
„pe", „deasupra", cutiei
craniene.
Epjgastru - partea superioară a
abdomenului, situată sub
rebordul costal stâng, în
dreptul stomacului.
Epitelin (lb. gr. epi + thele —
strat) - ţesut pavimentar cu
celule (pe un singur strat)
unite între ele, ce acoperă
tegumentele (formează
epiderma şi mucoasele):
Endoteliu (lb. gr. endo =
înăuntru + thele) - strat de
celule ce „căptuşeşte" în
interior inima, vasele de
sânge sau cavităţi închise de
organe.
Fibroblast — celulă de natură
conjunctivă (ţesut conjunctiv)
de formă stelată sau alungită.
247
Fibroplazie (fibro + lb. gr.
plassein = a forma) -
formarea unui ţesut cu fibre
şi celule de natură
conjunctivă.
Flebită (lb. gr. flebo — venă +
ită) - nrflamaţia peretelui
intern al unei vene prin cauze
infecţioase, metabolice
intime, toxice etc. (idem în
cazul vaselor arteriale:
arterita)
Forceps - instrument obstetrical
folosit pentru prinderea şi
extragerea capului farului din
filiera pelvi-genitală, în caz
de naşteri dificile.
Gavai (lb. fi. gavage) — mod de
hrănire cu ajutorul unei
Sonde gastrice (sau gastro-
duodenale).
Gasp — tip de respiraţie
rudimentară.
Hidramnios (lb. gr. hidro — apă
+ amnios) - creşterea
excesivă a Hchidului
amniotic (L.A.) (normal între
500 - 1.500 ml) cu
hipertensiune intrauterină şi
consecinţe asupra produsului
de concepţie.
Hypertelorism — anomalie
congenitală a marginii
anterioare a osului frontal,
constând din mărirea
 distanţei dintre unghiurile
interne ale globilor oculari.
KaMemie (K+, potasemie) —
nivelul K+ în în serul sanguin
(la Nn. = 5,0-7,7 mEq/L).
Icter colestatic - icter apărut pe
tegumente şi mucoase
datorită opririi scurgerii
bilirubinei pe căile biliare.
Ilens - sindrom de ocluzie
intestinală datorat unor cauze
multiple.
Listerioză — boală infecţioasă
produsă de Listeria
monocitogenes, care la Nn.
evoluează cu un tablou clinic
septicemie: febră, dispnee,
cianoză, hepato-megalie,
convulsii etc. (a se vedea şi
pag. 320 „Alte infecţii neo-
natale").
Maleolă (externă) - extremitatea
inferioară şi externă a osului
Tibia.
Mi astea! a gravis - afecţiune cu
simptome de falsă paralizie,
cu oboseală musculară
exagerată, cu evoluţie în
puseuri (tulburări la nivelul
sinapsei neuro-motorii).
Nomogramă (lb. gr. nomo =
lege, gramma = a înregistra) -
schemă de calculare a
anumitor distanţe (ex.
distanţe liniare).
200
QKgoamrdog (lb. gr. oligo =
puţin) — lichid amniotic
(L.A.) în cantitate redusă în
cavitatea uterină în timpul
gestaţie! (în general < 200
ml).
Pletoric (adj.) (lb. gr. plethore =
în plus, de prisos) - aspectul
feţei grase, roşii, datorită unei
circulaţii abundente, cu
număr crescut de hematii
(specific Nn.-lui macrosom).
Prezentatie — a fătului în
momentul naşterii: în mod
normal, la naşteri fiziologice:
cu capul înainte. Anomalii:
prezentatie transversa - cu
capul şi membrele inferioare
spre laturile uterului;
prezentatie pelviană — cu
membrele inferioare înainte;
facială - cu faţa înainte
Prolaps C.Q. (lb. lat. prolabo = a
aluneca, a cădea înainte) —
procidenţa (alunecarea)
cordonului ombilical înaintea
latului prin „canalul" peri-
vaginal.
Ptoză palpebrală — (lb. gr.
ptozis = cădere) - căderea
pleoapelor peste globii
oculari datorită reducerii
tonusului muşchilor
pleoapelor.
247
Safeaa (externă) — vena cu
traiectul în faţa anterioară a
maleolei.
Scalp (lb. engl.) — pielea
păroasă a capului.
Steatoza hepatică - boală a
ficatului, însoţită de
încărcarea grasă a celulelor
hepatice.
Strabism — deviere unilaterală
sau bilaterală a globilor
oculari, datorită tulburărilor
la nivelul muşchilor care
menţin axa vizuală.
Toxoplasmoză - boală parazitară
congenitală ce se datoreşte
unui prontozoar; se poate
manifesta prin afectarea
ochilor: corneo-retinită, sau a
S.N.C.: microcefahe,
hidrocefalie, calcificări
cerebrale (a se vedea şi Cap.
IU, Secţiunea 5 „Alte infecţii
neo-natale", pag. 320).
Trombocitopenâe - scăderea
numărului de trombocite.
Normal la Nn.: 14G.000-
300.000/mmc; adult:
150.000-450.000/mmc.
Vacuum-extractor - aparat
folosit în obstetrică, format
dintr-o „ventuză" care
creează un vid pentru
aspirarea capului copilului, în
condiţii de naşteri dificile.
DETRESA
RESPIRATORIE NEO-
NATALĂ (D.R.N.N.) Sinomim:
SINDROMUL DE DETRESA
RESPIRATORIE A N.N.-lui
(S.D.RN.N.)
D.R.N.N. este un
sindrom complex, unul dintre
cele mai frecvente ale patologiei
respiratorii şi ale întregi
patologii neo-natale. ce poate
implica riscul pierderii vieţii,
îndeosebi, la Prematuri.
Definiţie: Detresă (în
Medicină) (lb. Engl Distress, lb.
Fr. Detresse) reprezintă o stare
patologică deosebit de gravă,
„disperată", caracterizată printr-
o deteriorare severă a unor
funcţii vitale de bază:
respiratorii, cardio-circulatorii,
neurologice etc.
D.R. reprezintă o
„entitate respiratorie tardivă";
debutul post-natal fiind, de
obicei, la câteva ore faţă de
apneea primară sau secundară
(nedecîanşarea primei respiraţii,
după secunde sau minute de la
Naştere).
 în rare cazuri, poate
avea cauze extra-pulmonare si
constituie o Urgenţă majoră atât
sub aspect clinic, cât si
terapeutic.
Ce mai importantă prin
frecventă si gravitate este D.R.
prin deficit de SURFACTANT.

I. Circumstanţe
favorizante ale apartiei bolii
(decelabile si prin Anamneză):

- prematuritatea (cel mai

important factor de risc);
procentul este > 20% la
Prematurii cu G.N. între 1.000 şi
1.500 g;
- sexul masculin;
- patologia maternă
anterioară şi în timpul sarcinii
(îndeosebi diabetul matern);
- în antecendente un alt
copil cu D.R.N.N.;
- asfixia peri-anatală,
Sindromul de Aspiraţie
peri-natală;

201 247
 - operaţia cezariană (dacă intervenţia nu a fost precedată de Scorul SILVERMANN a rămas cel mai autorizat (si prin simplitatea sa), deşi
travaliu, acesta având rol de a stimula producerea de Surfactant); 1CORUL SILVERMANN
- Nn din sarcină gemelară.
N.B. S.D.R.N.N. este o „raritate" la Nou-născutul dismatur („small for
gestionai age").

n. Tabloul clinic al SJP.R.N.N.:

1. Modificări ale frecventei respiratorii (F.R.), aproape
obligatorii Ia debut: > 60/minut, din primele ore (sau chiar minute, în
formele grave sau Prematuri cu G.N. foarte mică). Acest simptom precoce
poate ajuta la descoperirea bolii în primele momente.
Tahipneea cu respiraţie superficială poate fi transformată în bradipnee
au mai fost propuse pe parcurs alte scoruri: GOMEZ, FULHAMM, GAIONI,
(prin epuizare), ritm respirator neregulat, până la Apnee.
ZAMNI ş.a., care au introdus şi alţi parametri: vârsta gestaţiei, G.N., alte
simptome - cianoză, ţipăt, apnee, F.R., F.C. etc. sau date noi biologice: pH; Pa02;
2. Sindromul de „luptă respiratorie" („luptă pentru aer") -
PaC02 (ambele în mmHg); Deficit de baze (în mEq/L)
S.L.R.:
III. Semne
a. Tiraj: intercostal, supra-sternal, supra-clavicular, xifoidian; gravitate:
b. Geamăt expirator intens; -
c. Respiraţie sub formă de „gaspuri"3; ^ematuritate
d. Bătăi pre-inspiratorii ale aripilor nasale; IV;
e. Ampliaţii toracice: asincronism toraco-abdominal (mişcări „de -
basculă") cu mărirea abdomenului şi retracţia toracelui;
JR.. > 80/mi
f. Cianoză cu tendinţă de generalizare.
20/min.;
S-a stabilit „standardizarea", cuantificarea simptomelor ce compun S.L.R., Apnee, Cianoză (în criză) sub 02-terapie;
fiind incluse în SCORUL SILVERMANN, folosit pentru prognosticul S.D.R.N.N. -
Severitatea Detresei este în funcţie de nivelul minim al notelor acumulate: eamăt expira
- Scorul 0 = Detresă absentă; R.R. neregul
- Scorul 10 = Detresă de gravitate maximă; -
- Cifrele intermediare arată un grad mai redus de severitate decât cel maxim. cor SILVER
6.

3 Gasp: tip rudimentar de respiraţie.

256 202
A. Malformativă:
- Atrezie Coanală;
- Sindrom PIERRE ROBIN;
- anomalii laringo-traheale;
- malformaţii bronho-
puhnonare: Agenezia san
Hipoplazia pulmonară,
Cniste bronho-puknonare,
Emfizem lobar gigant etc.
B. S.D.R. de origine
pulmonară, non-
malformativă:
- hemoragie pulmonară;
- pneumotorace, pneumo-
mediastin;
- infecţii acute de parenchim
pulmonar ex.: Pneumonia
Nou-născutului.
2. S.D.R. de origine extra-
pulmOBară:
- cardiopatii congenitale
grave;
- anemii severe;
- hipoglicemie severă.
S.D.R. de origine neuro-
musculară:
- Miopatie, Miastenia gravis;
- Paralizie diafragmatică;
- Maladia WERDNIG-
HOFFMANN.
Cea mai frecventă, cea mai
severă formă de S.D.R.N.N.,
îndeosebi la Prematur, este - cianoză (la început, mai deficitară funcţional, mai
D.R. prin deficit de influenţată de O2) fragilă, se degradează mai uşor
SURFACTANT fS.F.T.1. aproximativ permanentă. în unele stări patologice ca:
..Boala Membranelor Hialine" acidoză. hipoxie. colaps
(B.M.H.)4. denumită clasic de Evoluţia naturală a S.D.R. cardio-vascular etc.:
autorii francezi, precum şi D.R. prin absenţa acţiunii - după a 35-a
Idiopatică, denumire depăşită. S.F.T.: săptămână, este iniţiată
Debut caracteristic (de - în primele 24-36-48 h sinteza unui S.F.T.
obicei, la Prematur), după 2-3 funcţional stabil, prezent la
agravarea progresivă a
până la 12-24 h de la Naştere, N.N. la termen, deficitar
simptomeîor descrise; parţial sau total la
prin accelerarea F.R./min.:
- de menţionat că atenţia - ameliorare posibilă Prematur.
sporită în caz de suspiciune de între a 3-a şi a 6-a zi;
Acţiunea S.F.T. ia nivelul
S.D.R. a tahipneei (F.R. > - evoluţie spre exitus.
60/min.) poate fi un semn alveolelor:
1. Scade tensiunea
premonitor, imediat după
Naştere. V. Cum se explică apariţia superficială (T.S.), forţă ce
Semnele majore (ce au mai apare la limita de separare
fost prezentate) apar B.M.H. prin deficit S.F.T.? între aerul adus de bronşii şi
ulterior: plasma (serul) din capilarele
pulmonare;
- geamăt expirator (Fiziologie.
perceptibil şi la - în lipsa acţiunii S.F.T.,
are loc o „încetinire" a
distanţă, produs în Fiziopatologie)
circulaţiei capilare pulmonare,
momentul expiraţiei S.F.T. (factorul anti-
prin glota semi- care în timp determină o
atelectatic al cărui deficit este
deschisă; geamătul precipitare a Hchidului
elementul esenţial al bolii) are
poate agrava şi mai o structură complexă, alcătuită alveolar, cu apariţia de
mult „colabarea"5 ,,membrane hialine"
din fosfo-Hpide (70%) şi lipo-
alveolelor; proteine; este sintetizat de obstruante.
- instalarea rapidă a celulele epiteliale alveolare, 2. S.F.T. are o acţiune
S.L.R. descris; pneumocite de tip H; indirectă asupra muşchilor
- sinteza începe în a 22- bronho-alveolari
24-a săptămână de viaţă intra- (intercostali, diafragmatici
uterină; până în săptămâna a etc.), căci. în lipsa acestuia,
4 Denumirea are la bază, la nivelul
34-a, se realizează jumătate din muşchii menţionaţi
bronho-alveolar, apariţia unor
cantitatea de S.F.T. care este
modificări morfologice:
5membrane hialine.
256 203
 1
De la collabor (lb. VIL Complicaţii posibile;' medicului, intervenţia precoce
lat.) = prăbuşire, turtire.
putând salva copilul.
259 - Insuficienţă Ante-natal. se poate
trebuie să depună un efort compensat) acidoză metabolică, respiratorie, Edem prevedea şi preveni S.D.R.:
maxim de ..deplisare". de urmată în continuare de acidoză
pulmonar, a. după puncţie
..desfacere", de destindere a mixtă, prin
Pneumotorace, amiotică, din
alveolelor colabate. retenţie de CO2.
Pneumomediastin, lichidul
Sindromul de „luptă pentru Acidoză se reface prin amniotic
Displazie pulmonară
aer" este tocmai expresia clinică Ventilaţie artificială sau în
(diferită de cea prin obţinut, se
a efortului suplimentar. forma mai avansată, prin
exces de 02 la poate
3. S.F.T. are şi acţiune de bicarbonat de Na (C03HNa).
Prematuri); determina
apărare anti-mfecţioasă locală: c. Hipoghcemia. frecvent
- Suferinţă neurologică, testul
activează puterea bacteriană a întâlnită în S.D.R., poate fi raportului
rnacrofagslor alveolare. datorită encefalopatiei
cauză sau dintre
hipoxice, care poate
consecinţă a bolii; corectare lecitină/sfmgo
prin P.E.V. cu glucoza. duce la deces;
mielină L/S;
NURSING - Coagulare Intra- - când raportul L/S este
d. Hemogramă (îndeosebi,
VI. Examene vasculară, Diseminată de < 1, riscul apariţiei S.D.R.
Hb. Şi Hct.).
complementare (se vor efectua e
C.I.V.D. este 100%;
la indicaţia medicului). - Teste pentru Hemostază:
Concluzie: Existenta unui
Evidenţiază modificările în S.D.R., cele mai scăzute - când raportul L/S este ^
S.D.R. trebuie suspectată în
biologice care însoţesc B.M.H., sunt: Factor I (Fibrinogen), 2, incidenţa este de < 5%;
situaţia unui Nou-născut de sex
fiind utile în conduita Factor V (accelerator
globulină); Trombocitele
masculin prematur (îndeosebi. - prin Ecografie, pot fi
terapeutică. V.G. < 36 săptămâni si G.N. < identificaţi viitori
(scăderile mai puţin accentuate,
faţă de C.I.D.). 1.500 g") care după un interval prematuri sub G.N.
a. Presiunea Gazelor liber între 2-3 h până la 24-48 h 1.500 g sau sub 1.300
Corectarea scăderii
Sanguine (P.G.S.1 (uneori, apariţia tahipneei în g, la care riscul S.D.R.
Factorilor Hemostazei se face
Indicaţie pentru Ventilaţie prin transfuzii de sânge integral primele minute după Naştere) este mare;
Artificială: Pa02 < 60 mmHg sau după caz prin E:S.T. prezintă F.R. > 60-70/min., - post-natal, se poate
sau < 50 mmHg - hipoxie (la f. Imaginea radiologică este geamăt expirator, „sindrom de
determina raportul L/S,
Prematur este „periculoasă" şi diferită, în funcţie de stadiul luptă pentru aer", cianozâ,
evolutiv al bolii: la care se adaugă şi
Pa02 < 80-90%); hipoxia este tahicardie, hipotermie,
Controlul S.F.T. în
asociată adesea şi de - iniţial, o „granulaţie" fină fenomene ce se accentuează pe
hipercapnie: PaC02 > 60-70 pe toată aria pulmonară, urmată parcurs, dominantă fiind aspiratul gastric.
mmHg şi acidoză. de aspectul de „geam mat", cu polipneea si „lupta
b. Echilibrul acido-bazic: ştergerea parţială a conturului respiratorie".
cardiac, iar, în final, „opacitate Aceste manifestări trebuie V
iniţial, în S.DJl. se produce (în
difuză". prezentate cât mai devreme
stadiul
I
256 204
 b. Combaterea hipoxiei
I D t
şi hipercapniei
I . i (Oxigeno-terapie).
c. Corectarea acidozei
. R v severe.
In cazul riscului de apariţie d. Asigurarea
. a S.D.R. laN.N., se va Fxhilibrului hidro-electrolitic,
administra mamei cu 48-72 h corectarea
T N înaintea naşterii glicorticoizi hipoglicemiei şi anemiei.
(ce au rol de stimulare a e. Administrarea de
R . S.F.T.): S.F.T.
- Dexametazonă, I.M., în
A N f. Antibioterapie.
doză de 4 mg, la
interval de 8 h, timp de
T . 48 h;
- Betametazonă, 12 mg,
A la 24 h, timp de 48 h;
Este prima intervenţie
La Nn cu acelaşi risc, i se
administrează S.F.T. sintetic, de urgentă:
M A
pe cale endo-traheală, după confort termic, prin
Intubaţie. utilizarea încubatorului
E .
(Mpotermia are efect
B„ Tratament Curativ negativ asupra sintezei
N
1. Fiind o mare Urgenţă, post-natale de S.F.T.);
tratamentul se va aplica numai temperatura în
T P
în Secţia de Incubator va fi
Asistenţă şi Terapie Intensivă, asigurată în funcţie de
U r
unde bolnavul are şi posibilităţi G.N.;

L e
de - aspirarea oro-faringeîui
monitorizare a parametrilor (în decubit dorsal, cu
biologici. umerii puţin ridicaţi);
v
2. Obiectivele terapeutice - menţinerea
S e sunt:
permeabilităţii C.R.S.;
a. Tratament suportiv al
- evacuarea conţinutului
. n funcţiilor vitale.
gastric; evitarea

256 205
 distensiei gastrice şi a anumit nivel, este indicat 5. Aotibloterapla ..de acizi biliari; este eliminat prin
regurgitaţiilor. Bicarbonatul de Sodiu acoperire" (nu întru totul primele scaune normale ale Nn-
(CQ3HNa-), după formula recomandată), pentru lui, care apar după ore de la
2- Oxâgeno-terapia: are de calcul al deficitului: mmol prevenirea complicaţiilor, Naştere.
drept scop menţinerea Pa02 la de Bicarbonat - P.E. Deficitul îndeosebi, Septicemia cu Se apreciază că în
> 60-70 rrrmHg (nivelul de baze X 0.3 Streptococ de tip B; procent de 12.5% din totalul
acesteia va fi controlat iniţial X Greutatea copilului în kg: - asociere indicată: Naşterilor, meconiul trece în
din oră în oră, apoi la 4-6 h) şi - diluat Vz cu glucoza 5%, Penicilin + Gentamicin sau lichidul amniotic (L.A.) din
PaC02 la 30-50 mmHg. COsHNa" va fi administrat în Ampicilin + Genta, în doze tubul digestiv al Fătului.
perfuzie relativ rapidă, fără a adecvate. Această trecere a meconiului în
Pentru evitarea efectelor
nocive ale O?: displazia depăşi 1 rrrmol/kg/min.
bronho-pulmonară si fibroplazia
4. Echilibrul laidro-
retrolenticulară. sunt indicate
eleetrolitic §i glicemia vor fi -pneumotorace, pneumomediastin;
următoarele:
- se va administra
asigurate prin -complicaţii neurologice: hemoragie intra-ventriculară;
cantitatea cea mai
administrare iniţial de glucoza -complicaţii ale 02-terapiei;
10%, apoi 5%. L.A. este considerată ca un
scăzuta de 02, cu
Doza recomandată: marker de hipoxie ante si intra-
prudenţă, O2 încălzit,
Izi - 60-70 ml/kg/24 h; SINDROMUL DE natală: hipoxia stimulează
umidificat (a se vedea
II zi = 90 ml/kg/24 h; ASPIRAŢIE PERI- peristaltismul intestinal cu
G2-terapîa" în Cap. H)
III zi =120 ml/kg/24 h. NATALĂ (S.Â.P.) eliminare de meconin (în
pentru a menţine
Este indicată asocierea unui condiţii fiziologice, existenţa
concentraţia
diuretic (furosemid, în doză de unui „sfincter" la nivelul
menţionată;
1-3 mg/kg/zi, LV.), în scopul S A.P. este o Urgentă corzilor vocale ce se deschide
- monitorizarea prevenirii hiperhidratării. care interesează atât pe Făt, cât intermitent şi presiunea
transcutană a O2; Transfuzie de Masă si Nou-născut. Aspiraţia în lichidului alveolar la Făt de 10-
dacă se menţine Eritrocitară, dacă Hct. = <40- C.R.S. de lichid amniotic 15 cm H20 fac imposibilă
cianoză, apar crize de 45% sau s-a pierdut sânge > (L.A.) şi, îndeosebi, lichid trecerea L.A. şî L.M: în Căile
Apnee sub ©2, se 10% din volumul total. meconial (L.M.), în ultimele Respiratorii. Hipoxia fetală
impune Intubaţie Endo- ore/zile ce preced Naşterea, produce relaxarea
traheală (I.E.T.), 5. Administrare S.F.T.: determină complicaţii „sfmcteruîui" iaringian, apar
Ventilaţie Asistată. după ventilare de 12 h, pentru importante, ce pot pune viaţa în mişcări respiratorii rudimentare
3. Acidoză severă: pH-ul menţinerea alveolelor deschise; pericol. - „gasping" - care permit
va fi menţinut la 7,3-7.4; (până se instilează prin Sonda endo- Meconiul (lb. greacă: ihalarea de L.A. şi L.M., cu
la un anumit traheală suspensia de S.F.T. meconium = suc de mac) este o „înecarea" C.R. şi a
nivel, scăderea pH-ului poate fi sintetic: 25 mg în 4-6 ml S.F., substanţă brun-verzuie, semi- plămânilor).
corectată prin 02-terapie şi timp de 20 sec. lichidă, ce conţine secreţii Când L.M. este mai
V.A.), după un gastro-mtestinale, bilă, mucus, vâscos, poate bloca C.R. si,

256 206
ajuns la nivel de bronsiole si
alveole, poate produce
atelectazie sau tulburări de
ventilaţie/perfuzie, cu
manifestări grave respiratorii.
La Naştere, aspectul
L.A. cu conţinut meconial poate
fi apos sau mai consistent,
asemănător „pireului de
mazăre";
- după câteva ore, L.M.
poate declanşa o reacţie
inflamatorie în C.R. şi plămâni
(ca şi orice „corp străin"), dând
o pneumonie chimică de
aspiraţie cu Detresă respiratorie,
cu hipoxemie si hipercapnie
(L.M. neutralizează acţiunea
Surfactantului).
Tabloul clinic al S.A.P.
Cel mai frecvent sunt
afectaţi de „sindromul
Aspiraţiei de Meconiu"
cunoscut si prin iniţialele
M.A.S. (..Meconium Aspiration
Syndrome"). Nou-născutii
dismaturi fdesi născuţi la
termen, au greutate mică) sau
cei supramaturaţi. cu V.G.6 >
40-42 săptămâni.
Tegumentele şi
Cordonul Ombilical (CO.) sunt
impregnate cu meconiu.
Nn.-ul prezintă semne
cardio-respiratorii:
6V.G. = Vârsta Gestaţiei.
- dispnee cu polipnee; ă - pentru eliminarea
- ; L.M. din Căile Respiratorii
t - tahicardie, urmată de Inferioare, trahee, bronsii. se
i bradicardie. poate efectua o Intubaţie E.T.
r Examen radiologie: La Sonda endo-traheală, se
a zone de atelectazie, alternate de cuplează un dispozitiv care
j zone de hiperaeraţie. ajută la eliberarea C.A.R.
Complicaţii: aspect de Superioare si Inferioare,
s pneumotorace şi invadate de LA. şi L.M. (A se
u pneumomediastin. vedea Fig. 11, Aparat special
p de Fig. 11. Aparat special pentru de
r Conduita terapeutică Aspiraţie L.A. şi LM.
a Aspiraţ
A. Ante-natal ie L.A. şi L.M.).
ş - sarcinile cu risc
crescut de S.A.P. aparţin
i
gravidelor cu boli cronice în
antecedente, mari fumătoare,
s
consumatoare de alcool şi
u
b droguri, bolnave de D.Z. sau
Epilepsie;
-
- evoluţia sarcinii şi a
s
produsului de concepţie trebuie
t
urmărită cu atenţie, inclusiv
e
r prin teste biologice din sânge
recoltat din scalp.
n
a
B. Post-natal - Se repetă aspiraţia ia
l
Cea mai importantă 30 min. în primele 2 h, apoi la 4
; h şi 8 h. După Aspiraţia Căilor
intervenţie este aspirarea Căilor
Respiratorii prin Sondă, imediat Respiratorii Superioare, este
c necesară vizualizarea
după expulzia extremităţii
i hipofraingelui cu
cefalice cu un cateter sau Sondă
a Laringoscopul cu lamă dreaptă,
cu calibrul mare (12. 14 Fr.): se
n aspiră fosele nasale si oro- existând riscul menţinerii unui
o faringeale. Aspirarea trebuie meconiu rezidual.
z încheiată înaintea degajării In continuare, este
umerilor si toracelui; necesară supravegherea câteva
256 207
zile şi un tratament similar celui
din S.D.R.N.N.: corectarea
hipoxiei, hipercapniei,
hipoglicemiei, a tulburărilor
hiodro-electrohtice şi acido-
bazice. Tratament cu
Antibiotice, după examen
bacteriologic al L.rvl. prelevat
de pe tegumente sau după
aspirat traheal.
APNEEA
NOU-
NĂSCUT
ULUI
(A.N.N.)
I. Apneea este o
perturbare a ritmului respirator,
constând dintr-o întrerupere pe
o durată variabilă (socotită în
secunde) a respiraţiei spontane,
asociată, în funcţie de durată şi
severitate, şi de alte manifestări:
- cianoză;
- paloare (uneori,
asocierea ambelor);
- bradicardie <
100/min. sau 80/rnin.;
- pierderea tonusului.
H. Clasificare:
I. Apneea Simplă
(Stadiul I): oprirea respiraţiei pe
un scurt interval regulată 20 sec, după care, se 1. depresia centrilor
de timp, de 5-10-15 sec, reia ciclul. respiratori, ce poate fi
neînsoţită de alte perturbări Ambele manifestări determinată de:
evidente — modificări (A.N.N.. Respiraţie periodică) hipoglicemie, hipocalcemie,
ale coloraţiei tegumentelor, se datoresc modului particular afecţiuni neurologice,
bradicardie etc. de a reacţiona Prematurul la septicemie;
Este Apneea hipoxemie, faţă de Nn la 2. hipoxie produsă de
Tranzitorie: apare, de obicei, la termen (în cazul acestuia din M.C.C. cianogenă, pneumonia
Nn. la termen, uneori în primele urmă, creşte F.R. şi Nou-născutului S.D.R.(N.N.),
momente după Naştere, ampîitutidea toracelui). şoc hipovolemic, anemie
constând" dintr-o întârziere de ■ Prematurul prezintă severă;
scurtă durată a primei respiraţii iniţial o uşoară creştere a F.R., 3. prin reflexe
spontane. urmată de Apnee simplă, patologice. în condiţiile
Apnee-Cianoză (A.C.) sau prezenţei în C.A.RS. de lichide
2. Apneea Severă Respiraţie Periodică (R.P.). sau C.S. (alimente), după
(Stadiul n/IH): importantă O clasificare fizio- refluxul acestora din esofag sau
Urgentă a Nn-lui; absenta patologică a A.N.N.: stomac;
respiraţiei > 15-20 sec. însoţită „Apneea Centrală"
de manifestările menţionate mai 4. Cauze iatrogene:
neobstructivă, caracterizată prin - depăşirea unui nivel
sus. absenţa mişcărilor toracice şi a al neutralităţii termice;
Apare mai frecvent la flexului aerian nasal sau oro- exemplu, în cazul folosirii
N.n. prematuri, îndeosebi, la cei faringian şi „Apneea Incubatorului, temperatura în
cu G.N. ^ 1.800 g: Obstructivă", în cazul căreia interiorul acestuia trebuie să fie
Orice Apnee neo-natală mişcările toracice simt prezente la limita inferioară a
(A.N.N.) comportă un risc de şi fluxul aerian este absent. neutralităţii termice;
recidivă, ce poate fi mai mare
- obstrucţia C.R.S. prin
în Apneea Severă. III. Q prezentare
fiectarea exagerată a
Episodul critic al (selectivă) a Cauzelor gi extremităţii cefalice (în cadrul
A.N.N. nu trebuie confundat cu Condiţiilor ce determină Ventilaţiei Artificiale) la
tipul de „respiraţie periodică", A.N.N.
Prematur la care există o
ce poate apărea în procent de
30-50% la Prematuri cu G.N. Acestea concură la
tendinţă spontană a flectării
mică şi se manifestă astfel: blocarea parţială sau totală a capului;
- în interval de 1 min. sistemului complex de reglare - în cazul Ventilaţiei
Artificiale, manevrarea
(60 sec), trei sau mai multe şi control al respiraţiei,
pauze respiratorii de rrummum provocând adesea tipul A.C. incorectă a măştii
3 sec,- urmate de respiraţie faciale.
256 208
 IV. Formă clinică eu
prognostic sever: Apneea la Nn
Prematur
(Urgenţă importantă în Neo-
natologie)
Apare în procent de
25% din N.n. prematuri < 2,500
g şi > 80% din Nn Prematur cu
G.N. < 1.600 g.
Este de tipul H. HI
Apnee-Cianoză (A.C.); primele
episoade critice survin la 48 h
după Naştere, până la a-10-12-
21 -a zi de viată, fapt ce impune
o atentă supraveghere a acestor
copii de către Asistent,
Asistentă, Nursă.
NURSING: unde sunt
posibilităţi, este recomandabil
să fie monitorizaţi toţi Nou-
născutii cu V.G. < 34 săptămâni
si G.N. < 1.800 g. între 7-14-21
zile, interval de timp după care,
are loc o maturare a Centrului
nervos al respiraţiei.
Supravegherea specială
(eventual, monitorizare) pentru
prevenirea sau tratarea precoce
a crizelor de A.C. trebuie să
includă şi „Nou-născuţii cu risc
crescut" sau, în paralel, cu unele
afecţiuni acute grave ca:
D.R.N.N., Pneumonii ale Nn-
lui, Displazie bronho-
pulmonară, Persistenţa
Canalelor Arteriale, Anomalii
metabolice
(hipogficemie.hipocalcemie,
acidoză etc.), Enterocolita
Ulcero-necrozantă (E.U.N.),
Convulsii repetate, Infecţii
sistemice (Septicemie,
Meningită etc.).
Unele particularităţi ale Nn-lui
prematur explică frecventa
apariţiei
A.C.:
- centrul respirator mai
puţin sensibil la
stimulul pe care îl
exercită . C02 circulant;
- unele reflexe faringiene
sau laringiene cu efect
inhibitor asupra
respiraţiei sunt mai
intense.
Momentele când apar crize
mai frecvent sunt după
alimentaţie. în timpul eliminării
scaunului si la începutul
perioadei de somn.
In timpul somnului, în mod
fiziologic are loc o „colabare",
o „turtire" în sens antero-
posterior şi lateral a toracelui;
Volumul pulmonar scade cu
aproximativ 30%, provocând
hipoxie care, la rândul ei,
determină iniţial o accelerare a
F.R., apoi o mcetinire, cu
apariţia de A.C.
V. Conduita
terapeutică (în criza si
tratament de durată):
256
A. ÎH crizele nsoare de a. Theofilina
A.N.N. (îndeosebi, născut la fMiofilin), I.V., în doză de
termen), se va încerca la atac: 5-7 mg/kg/24 h; în caz
început o simplă stimulare de necesitate, se poate repeta
tactilă, prin atingerea feţei după 1 h, apoi ia 6 h, 24-48 h,
copilului; după care
- dacă bolnavul nu urmează doza de întreţinere - 1
răspunde la acest stimul, se va mg/kg/24 h, LV. După LM. sau
trece la Ventilare pe mască cu P.O.; în
O2 < 40%.
cazul administrării P.O.
(Miofilin 1,5 -2 mg/Kg) se va
face la interval de 6 h.
B. Se poate preveni si
Reacţii adverse:
repetarea crizelor de tahicardie, iritabilitate,
A.C.: vărsături, convulsii.
- se vor evita stknulii b. Coffein citrat: scade
negativi, legaţi de alimentaţie fiecveţa crizelor: iniţial, 10-20
(aceasta va fi asigurată prin mg/Kg/24 h,
gavaj); LV. sau LM., apoi 5-10
- se va menţine o mg/kg/24 h, LV. sau P.O., timp
temperatură ambiantă (în de 3 zile.
Incubator sau în afara acestuia),
c. Continuarea Oa-
la limita inferioară a
terapiei (cu precautiuni pentru
neutralităţii termice;
prevenirea
- o transfuzie de sânge
(grup OL izogrup Rh negativ), reacţiilor adverse - O? reduce
chiar în afara anemiei, va hipoxia).
influenţa benefic evoluţia prin d. Ventilaţia mecanică
creşterea Hct. şi prin alţi prelungită. în cazul ineficientei
factori. metodelor de
la punctele a. b. c până la
C. Terapia maturizarea centrului
respirator- (este o ultimă
medicamentoasă (când
metodă ce se poate aplica
metodele anterioare sunt
pentru reducerea numărului
ineficiente): crizelor de A.C. şi
stoparea lor).
209
 Tabelu MOARTEA SUBITĂ A NOU-NĂSCUTULUI această vârstă, către copil, prin propriul său
l nr. 7 (M.S.) SINDROMUL MORŢII SUBITE A NOU- fără a se putea dovedi sistem, a acestora.
NĂSCUTULUI (S.M.S.) cauza după necropsie sau
după studiul Sexul masculin este
UNELE CAUZE DE împreiurărilor mai expus la riscul M.S.
APNEE LA N.N: (Ia I. Definiţie: Se în care a avut loc acest (considerat şi genetic „mai
termen şi Prematur) înţelege prin M.S. sau S.M.S. la fenomen final. fragil").
în cazurile cele
mai frecvente, Nou- Momentul producerii
născutul poate fi perfect decesului este aproape
sănătos, sau prezentând o totdeauna în cursul nopţii, de
infecţie de C.R.S., cu obicei, în a doua parte a
manifestări discrete care, acesteia (excepţional, după
de obicei, nu alertează somnul de după-amiază);
anturajul. - Nou-născutul (sau
sugarul mic) sunt găsiţi de
II. Incidenţă familie în agonie, stare de
în unele ţări moarte clinică sau, mai
avansate ca S.U.A., unde frecvent, biologică, aşezaţi în
există o înregistrare poziţie ventrală, în leagăn sau
corectă a M.S., acestea pat, cu o secreţie hemoragică
reprezintă 10% din totalul aerată la buze (semn al unui
deceselor 0-1 an. edem şi hemoragie pulmonară),
cu o paloare-cianoză
Vârsta: cele mai
generalizată, pe fondul căreia
frecvente cazuri de morţi
(dacă au trecut mai multe ore
subite se înregistrează
de la deces), pot apărea
după 14-21 zile de viaţă
semnele caracteristice: petele
până la sfârşitul primului
cadaverice.
trimestru, după care,
riscul M.S. scade mult;
- în intervalul
menţionat, există un
ă G. Hualt, B. Lebrune „PEDIATRIED'URGENCE", Paris, 1991 (modificat) „hiatus" imunologic:
Există numeroşi factori
nivelul Anticorpilor
Nou-născut decesul de risc (Frc), grupaţi în cei
(A.C.) transmişi de la
survenit pe neaşteptate, cu totul materni şi cei ce ţin de Nou-
mamă scade treptat, până
neprevăzut, la un copil de născut, care pot avea mai mult
la momentul producerii de

256 210
un rol favorizant decât coabiteze cu adulţii, în B. Terapia alte anomalii cardiace
determinant. aglomeraţie şi în atmosferă medicamentoasă congenitale.
Cunoaşterea lor viciată, persoane prelungită:
permite purtătoare de agenţi patogeni - Eufilina, iniţial, 1 .Transpoziţia de
prevenirea S.M.S. sau cu boli acute virotice sau în doză de 6 mg/kg(zi (din Mari Vase: în formele simple,
a Nou-născutului: microbiene etc.). prima zi), apoi 3-4 Aorta porneşte din ventricolul
mg/kg/zi (până la ziua a drept, trimiţând sângele venos
1. Factori Fiziopatologie 6-a) şi doza de 2-3 înapoi în circulaţia sistemică,
materni: Cei mai expuşi riscului mg/kg/zi timp de 2-3-4 iar Artera pulmonară pleacă
a. patologie de M.S. sunt Prematurii, săptămâni; din ventricolul stâng, dirijând
maternă severă anterioară îndeosebi, cu G.N. < 1.800 g, - dacă se repetă sângele oxigenat înapoi în
sarcinii: insuficienţă Dismaturii, macrosomii (Nou- crizele de Apnee-Cianoză, plămâni. (Se poate asocia cu
respiratorie, cardiacă, născuţi având G.N. > 4.500 g), se poate mări doză de "Rn Defectul septal ventricular.)
hepatică, renală, anemie copiii mamelor cu D.Z. şi, în fi ling sau se va introduce în cazul anomaliei
gravă (Hb. < 10 g/dL); general, „Nou-născuţii cu risc Coffein natriu-benzen, în aortice, pătrunderea sângelui
crescut". doză de 10 mg/kg/zi. oxigenat în circulaţia sistemică
b. fumat consum Dacă Nou-
de alcool sau droguri, S.M.S. poate fi datorat se face prin două Shunt-uri:
în ultima instanţă unor născutul prezintă canalul arterial şi FORAMEN
anterior şi pe parcursul
mecanisme care controlează manifestări majore şi OVALE.
sarcinii, infecţii inrra-
partuin. respiraţia. Exemplu: anomalia prelungite de Apnee- După Naştere, prin
trunchiului cerebral care Cianoză generalizată, închiderea lor (fiziologică), se
determină hipo-ventilatie bradicardie, tendinţă la instalează o stare de hipoxemie
2. Factori ce tiu
cronică: pe acest fond, crizele colaps, se va interveni de severă, care pune în pericol
de Nou-născut:
de Apnee-Cianoză (grad U şi urgenţă cu măsuri de viaţa Nou-născutului.
a. genetici: ex. - Resuscitare Cardio-
HI), ce pot surveni în timpul Primele semne clinice
grupul sanguin B, respiratorie. (A se vedea
nopţii, nu mai pot fi apar între 1-3-4 zile de viaţă,
îndeosebi, la sexul şi Resuscitarea Cardio-
compensate. ducând la cu cianoză generalizată, care se
masculin respiratorie, CAP. I, pag.
Insuficientă cardio-respiratorie accentuează pe parcurs,
(demonstrat statistic); 68).
si Exit25. asociată cu dispnee, tahipnee,
b. factori Preventiv acidoză;
patologici sau în legătură A. în timpul - radiografia cardio-
cu ambientul: asfixie la alimentaţiei, poziţia capului va pulmoară arată un cord mărit
Naştere, fi mai ridicată, acest ca volum; pulmonar, apare o
necesitând Resuscitare, lucru putând preveni Refluxul vascularizaţie bogată, când se
crize repetate de Apnee- gastro-esofagian, un important asociază cu Defect Septal
Cianoză; condiţii Factor de Risc, Pot fi sub formă Ventricular, şi, săracă, în cazul
nefavorabile la domiciliu în cazul M.S. simplă sau asociate cu asocierii cu Stenoză
(după externare, Nou-
pulmonară. Evoluţie
născutul fiind obligat să
256 211
nefavorabilă spre Insuficienţă Cardiacă Acută. cu stresul Naşterii, nană la o Şoc infecţios aproape identic
De la existus (lb. latina) = ieşire, sfârşit, moarte. anumită limită, cbnstuie o celui al sugarilor şi copiilor).
272 stimulare cu efecte favorabile, La Nou-născut, cel
benefice pentru Nou-născut, mai frecvent şi specific este
declanşând o serie de Şocul prin pierderi masive de
2. Coăretatia de Aortă asociere produce scăderea sânge: Şocul hemoragie neo-
mecanisme fiziologice ale
(CA.) accentuată a fluxului arterial natal (Ş.H.N.).
funcţiilor vitale de bază:
Este o anomalie a spre circulaţia periferică, Cauzele S.H.N.: a se
respiraţie, frecvenţă cardiacă
Arterei aorte; constă dintr-o Clinic: în a 2-3-a zi de vedea Tabelul nr. 8.
(F.C), adaptări metabolice etc.
stenoză a istmului acesteia, cu la Naştere, apare o cianoză cu pag. 277.
Stimularea exagerată,
„strâmtorări" ale vasului. tentă cenuşie, cu scăderea N.B. O paloare
peste un anumit prag, poate
Apariţia semnelor pulsului periferic, până la accentuată după
deveni nocivă. antrenând o
clinice este după colaps; pentru depistare, este naştere poate fi
„cascadă" de reacţii
prima săptămână de necesară o angiografle. datorată:
nefavorabile, ce constau din
viaţă; Tratament chirurgical paliativ; - şocului hemoragie
relaxarea vasculară, hipo-
- principala prognostic nefavorabil cu I.C. (pierderi, de obicei,
perfuzia tisulară, acidoză
particularitate a acestei gravă până la deces. masive de masă
(consecinţă a metabolismului
M.C.C. este diferenţa de sanguină);
anaerob glucidic), tulburări
puisabilitate între arterele - unei asfixii severe
ale dinamicii cardiace,
carotida, brahială, radiaiă^ pe („asfixia albă", după
accentuarea suferinţei
de o parte, şi arterele ŞOCUL NEO-NATAL terminologia clasică);
cerebrale etc.
femurale, la care pulsul este (S.N.N.) - unei anemii severe,
Exemplu: pierderile
absent sau abia perceptibil. cu debut în perioada
brutale de sânge, în cazul
Evoluţia este fetală (< 10-8 % Hb,;
unor hemoragii ce însoţesc
favorabilă, în cazul unei S.N.N. reprezintă un < 30
actul naşterii, prin scăderea
intervenţii operatorii care răspuns global al Hct).
drastică a Hb. Şi, mai ales,
constă din rezecţia coarctaţiei organismului la reducerea prin hipovolemie, determină,
şi aortoplastie: dacă nu se perfuziei tisulare în anumite n. Aspect clinic
prin insuficienta oxigenare,
execută intervenţia., evoluţia stări nafavorabile. Nou-născutul cu Şoc
sirferinţa celulelor, îndeosebi,
este spre IC. gravă, cu hemoragie prezintă, alături de
nervoase, declanşând Şocul
hipertensiune la membrele I. Tipurile de Boc paloare, şi cianoză a
neo-natal.
superioare. neo-natal. extremităţilor;
Alte tipuri de şoc:
Fiziopatologie Şocul cardiogen, Şocul toxi- - este hipoton,
La scurt timp după infecţios (în cazul infecţiilor răspunde slab la
Cordului Stâng Hîpoplazic) momentul trecerii copilului cu germeni Gram-negativi, stimuli; Cordonul
H.V.P. este asociată, din mediul intrauterin în cel septicemiile cu Stafilococ Ombilical (CO.),
în majoritatea cazurilor, cu aerian, există o stare de aureus pot declanşa tipul de după naştere, are
Hipoplazia Valvulei mitrale şi bipoxie relativă care, asociată
Aortei ascendente; această
256 212
 pulsaţii slabe sau cianozei respiratorii de cea i
absente; cardiacă".) n
s
- prezintă tahicardie, Este specific pentru Soc u
zgomote cardiace post-hemoragic neinfluentarea f
asurzite, respiraţiile valorii prin O?-terapie. i
Hipovolemia declanşează c
sunt superficiale şi
i
neregulate în primul stadiu al Şocului un
e
(diferenţiere dificilă fenomen de centralizare a n
de asfixia la naştere); circulaţiei; determinarea Hb., t
- semne caracteristice în această perioadă aşa-zis ;
tahicardiei şi „compensată" a Şocului, poate
p
hipotensiunii; da rezultate false.
l
Un valoros indicator este
(A se vedea Tabelul nr. 9, a
scăderea pH-lui; o scădere a s
pag. 280 „Diferenţierea
acestuia < 7.2 indică un Soc s
sever. e
2 i
6 n

(
D
l
e
b
.
l
a
g
r
h
e
i
a
p
c
o
ă
)
=
m
=
a
i
a
p
f
u
o
ţ
r
i
m
n
a
,
.

256 213
 l
M t
a a
l r
f e
o a
r
m i
a n
ţ c
i o
e m
p
c l
o e
n t
g ă
e
n a
i
t u
a n
l u
ă i
,
ţ
c e
e s
u
c t
o
n s
s a
t u
ă
o
d r
i g
n a
n
d .
e
z
v
o

256 214
U o a - recoltarea de sânge
n r t
pentru Hemogramă
e i u
l z r (îndeosebi, Hct.):
e e i - controlul Gazelor
a e Snaguine: Pa02, PaC02,
h z ; pH;
e ă - hemoragiile cutanate
m sau subcutanate se însoţesc de
- introducerea unui
cateter venos prin
o p sindroame purpurice (peteşii,
Vena Ombilicală
r r echimoze) ( a se vedea şi
(V.O.), pentru
a i Sindromul Hemoragie al Nou-
măsurarea Presiunii
g n născutului", pag. 291) Venoase Centrale -
i în cazul hemoragiilor ne- P.V.C. (dacă aceasta
i h exteriorizate, unele elemente este < 3 cm, apă, se va
e clinice au o valoare deosebită: injecta sânge,
p m - fontanela anterioară albumină umană sau
o a bombată poate indica substituenţi de
s t hemoragie intra-craniană; plasmă).
t e - o hemoragie
- m pulmonară poate HI. TRATAMENT
n e apărea sub formă de Semnele Ş.H.N. apar când
a z sânge proaspăt pierderile de sânge se situează
t ă eliminat pe cale în jurai a 20-30 ml/kg/corp;
a , bucală; - tratamentul de bază
l este Transfuzia de
e m
- distensia abdominală,
Sânge, gest terapeutic
iară sângerări
e esenţial: când
intestinale, poate
s l tahicardia este
sugera hemoragie
e e evidentă (A.V.: 180-
intra-peritoneală, prin
n 200/min.) sau ritmul
ruptură viscerală.
e ă cardiac (RC.) are
x , tendinţă de mcetinire
NURSING: Plan de şi, pe parcurs,
t
investigaţii:
e h zgomotele sunt tot
r e - înregistrarea E.K.G., mai asurzite, copilul
i m monitorizarea F.R. şi F.C; este areactiv, se
intervine de urgentă
256 215
 cu sânge OfD Rh acido-bazică şi aport INSUMCIEKŢA - ţesutul adipos
negativ sau. în absenta energetic. CARDIACĂ SEVERĂ LA hiperdezvoltat (N.N.
acestuia, cu soluţii NOU-NĂSCUT (LC.A.) macrosom, G.N. >
macro-moleculare; se 4.500 g);
evită decesul iminent: Tabelul nr. 8 - facies cushingoid
- dacă nu sunt semne (similar cu al bomavului de
alarmante, transfuzia Boala CHSHING /
se va executa după CAUZE hiperfuncţia glandei
efectuarea testelor de FRECVE suprarenale); mama va fi
compatibilitate. NTE investigată pentru D.Z.
Ritmul de adhninistrare va ALE Anemia severă: cu Hct.
fi de 15 ml/kg în primele 30 Ş.H.N. foarte scăzut, cu paloare
minute, urmate de 5 intensă.
ml/kg/corp după alte 30 I.C.A. este starea - semne funcţionale
-A- -B - patologică determinată de respiratorii: dispnee,
minute; şi se mai poate
CÂUZE PRE- CAUZE LNTRA-
suplimenta cu 20 ml/kg în cauze cardiace şi extra- tahipnee;
NATALE NATALE
următoarele 4 h, dacă nu se - sângerări fetale - leziuni'placentare cardiace; constă din - cianoză cu o tentă
remarcă o ameliorare. în hemoragiile sau ale vaselor fetale, incapacitatea inimii de a „cenuşie"
Drept criteriu pentru ante-partum în operaţii cezariene; răspunde efortului de
(placenta praevia); - ruptură a vaselor (reprezentată din
calcularea sângelui transfuzat - sângerări fetale fetale prin anomalii
„pompare" a sângelui în asocierea cu
se poate folosi nivelul Hb. prin separarea ale C.O. (cordon tot ansamblul vascular, paloarea), extremităţi
(ideal fiind 14 g%). prematură a scurt, hipertorsionat, pentru a asigura centrii reci, marmorate.
placetei (abruptio circulară de cordon)
vitali şi întregul organism
placentae); In continuare, apar:
cu 02, substanţe nutritive
- tahicardia: A.V. >
Suplimentar: - „transfuzii" feto- necesare metabolismului
180/min. - > 200/min;
- oprirea sângerării prin mateme; acestuia.
legătura Cordonului - „transfuzii" feto- - cardiomegalia: mărire
EtioBogia cardiacă;
Ombilical precoce; fetale la gemeni
Vit. K. (Konakion) 1- monozigoţi. - hepatomegalia: mărire
A. Cauze congestivă hepatică
2 mg, IM.;
cardiace: M.C.C. (una din principalele
- 02-terapie pentru grave cianogene sunt semne ale I.C.A.);
corectarea hipoxiei; cele principale.
- hipersudoraţie
- Administraea de Debutul brusc al
(predominant pe frunte);
soluţii gîucozate şi LC.A. este reprezentat
hidro-electrolitice de: - edemele
pentru corectarea periferice, oligurie,
anemie - sunt semne de

256 216
 LC.A. avansată. Examene
paraclinice: s A
- hipoxemie;
c d .
- acidoză metabolică;
- hipercalcemie; u e
- hiperazotemie.
Eco grafie: contractilitatea l p
cardiacă poate fi evidenţiată
(datorită creşterii acesteia). a v r

R r o i

x : l n

. u

c m c

C o . a

a r u

r d B z

d . e

i m

o ă I e

- r . x

v i C t

a t . r

256 217
 - Digoxin - se - reducerea la minimum NOU
a administrează astfel: doză de a travaliului pentru -
atac 0,03-0,04 mg/kg, LV. sau alimentaţie: gavaj, alimentaţie NĂS
- LM. Iniţial, jumătate din doză, fracţionată; lapte cu CUT
iar în continuare 2 X % din încărcătură osmotică redusă:
c doză Ia 8 h; lapte matern sau preparate
„umanizate". RE
- doză de întreţinere 1/3-
a 1/4 din doza de atac. N.B. Cazurile mai puţin ISTORIC Prematuritate,
severe şi mai prelungite de cezariană, mam
- Dopamina în doze
r ASPECT CLINIC Detresă respira
adecvate; se administrează LC.A. se manifestă printr-o
geamăt, tiraj, S
când persistă hipotensiunea. dezvoltare ponderală excesivă pentru aer
d (până la 50-80 g pe zi),
- Furosemid. ca diuretic; RX. CARDIO-PULMONAR Cord normal A
datorită retenţiei hidrice pulmonare
i 1-2 mg/kg/doză, LV.; se poate
(edeme din Î.C.A.), în contrast
repeta, dacă nu apare efectul
cu refuzul alimentaţiei şi a
a (diureză crescută). E.K.G. Normal, sau Hi
tulburările de deglutiţie. Pot fi
- Izoprenalina (Izuprel), în ventriculară dr
rezolvate prin digitalizare si
c doze adecvate, ca metodă reducerea lichidelor.
de rezervă. ASTRUP Pa02 < 100; se a
e Tabelul nr 07-terapie PaC
B. Măsuri adiţionale, utile Pa02 se amelior
îndeosebi la Prematuri la care C.PA.P. sau al
: asistată
tonicardiacele au acţiune
a. Cu cordul cu aspect DIFERENŢIERE M. Maiorescu, E. Ciofit, I.
limitată:
normal radiologie: infecţii A M .Dâmbeanu şi colab., (Sub
- aport de 02 PaO^
neo-natale; asociere CIA redacţia M. Maiorescu), „
menţinută între 60-80 mmHg;
evocatoare cu hepato şi NOZ TRATAT DE PEDIATRIE"-
se asigură oxigenarea voi 5, Editura Medicală,
spleno-megalie. EI
miocardului; Bucureşti, 1986
b. Cu cord mărit de RES
volum: Nou-născutul - restricţie lichidiană; PIR
mamei suferinde de D.Z. - menţinerea constantă a ATO
ENTEROCOLITA
- Cardio-megafia poate fi temperaturii corpului RII
ULCERO-
revelatoare, dacă se (izotermie); BE
asociază cu: NECROTICĂ
- transfuzii de Masă CEA
(E.U.N.) Sinonime:
278 Eritrocitară (M.E.), în perfuzie CAR
ENTEROPATIA
lentă, 10-15 ml/kg, pentru a se DIA
VASCULARĂ ŞI
asigura Hb. > 14-16 g/dL şi CĂ
INFECTIOASĂ
Hct. > 40%; LA
NEO-NATALĂ
256 218
 Prin frecvenţă şi Unele particularităţi Debutul se situează, de ă
severitate, prin riscul ridicat al ale tractului gastro-intestinal obicei. între a 6-a şi a 7-a zi
,
mortalităţii, E.U.N. reprezintă la Nou-născut dovedesc de viaţă, cu semne generale
ca urgenţă cea mai importantă imaturitatea acestuia, fiind caracteristice: crize de apnee.
maladie digestivă ce afectează susceptibil la îmbolnăvire: agitaţie, iritabilitate. s
prioritar Prematurul cu - Inpoclorhidrie instabihtate termică, e
greutate foarte mică gastrică, motilitatea hipotensiune. sângerări.
(V.L.B.W.), dar şi Nou- m
intestinală redusă, oh'gurie.
născutul la termen. acţiunea insuficientă a Semnele gastro- n
MZIOPATOLOGIE enzimelor pancreatice intestinale completează e
Cauza exactă a bolii contribuie la o tabloid clinic:
rămâne incomplet cunoscută. creştere considerabilă - vărsături, reziduu
E.U.N. este o boală multi- a florei microbiene; gastric important între d
factorială. rolul principal îl mese; e
deţine ischemia intestinală (şi
- există un sistem
a straturilor subiacente) şi
imunitar redus: Ig.A - d
secretor redus, i i
agresiunea germenilor
numărul de limfocite l
patogeni; este rezultatul unor s
scăzut; dintre
interactivul! complexe între t e
germenii cei mai
organismul cu deficienţe
importanţi, care e u
imunologice (de obicei) ale
infectează ţesuturile n s
Prematurului, factorii
ischemiate (a căror
vasculari, bacterii şi toxine s ;
toxină traversează
enterale. Prin cerc vicios. în i
mucoasa intestinală),
plus, reducerea aportului de
sunt cei Gram- e s
O2 îa acest nivel compromite
negativi: E. Coli, c
funcţia şi viabilitatea
Salmonela, Klebsiela,
mtestmului, fapt care a a
la care se adaugă
determină distensie u
Stafilococul auriu şi b
abdominală şi care, la rândul
cei din genul d n
ei, reduce irigarea intestinală
Clostridium e
prin compresiunea vaselor, o
perfrigens.
stază şi ileus paralitic. m
Prematuritatea si G.N. s
Tablou! clinic i
< 1.500g sunt. factorii de risc
în faza iniţială, n a
cei mai importanţi. E.U.N.
recunoaşterea E.U.N. este n
poate fi întâlnită la V.L.B.W. a
dificilă, dar esenţială pentru
până la 80%, cu debut între a l g
succesul terapeutic.
7-14-a zi de viaţă.
256 219
u e
4
i l Suprimarea alimentaţiei 0
n e naturale, alternativa fiind
o n N.P.T. cu aport caloric minim: m
110 kcal/kg, asigurat prin: g
l ă
glucoza, hidrolizate proteice şi /
e ; emulsii de lipide. d
n - Stare toxică, Şoc neo- Supravegherea si L
t natal, hipoghcemie, monitorizarea funcţiilor vitale, .
hiponatremie, la interval de 6 h -respiraţie,
e
C.I.VJ)., Acidoză circulaţie, pH, electroliţi; 2
metabolică. - susţinerea funcţiei .
s cardio-circulatorii:
a P.E.V. cu plasmă A
proaspătă: 10 ml/kg, f
u
în asociere l
farmacologică cu t
m Doparnină 3-5 J
mcg/min., care b
ameliorează circulaţia i
mezenterică. o
Corectarea acidozei cu f
ICTERUL Bicarbonat
ÎN de sodiu r
PATOLOGIA NaCCKH
DE 2 mEq/kg la e
URGENŢĂ fiecare
NEO- 6 -8 h; r
NATALĂ - a
Investigaţii de laborator: - coprocultură nivelul glicemiei va fi p
- hemoleucogramă; (obligatorie), hemocultură, m i
urocultură; e e
- trombocite - triada: n
trombocitopenie, - radiografie abdominală :
(în incidenţa laterală) ţ
hipcaratremie, acidoză
poate arăta distensie i i
metabolică - este
gazoasă a anselor n n
specifică bolii, apărând
intestinale şi pneumo- u i
frecvent;
peritoneu, în caz de t t
- ghcemie, uree, perforaţie a acestora. i
creatinină; l a
a
256 220
 l favorizează maturaţia nivelul normal al
gastro-intestinală; BIL, ca şi la alte 1. Icterul fiziologie - IE.
I - Dexametazonă în doze vârste, în sângele (Icterul comun) apare la 25-
. adecvate la Prematuri circulant este de 1 50% din Nou-
M cu G.N. foarte mică, în mg/dL (în sângele născuţii la termen şi la 95% la
. recoltat din C.O. este Prematuri.
prima săptămână de
. 1,5 mg/dL). Distincţia netă fată de
viaţă;
Când nivelul BIL seric Icterele patologice (LP.) este
a - administrarea orală de ajunge la 5-7 mg, icterul apariţia în a 3-a27 zi de viaţă
p preparate care conţin Ig.A devine evident (faţă de sugar şi (sau mai târziu), cu o durată
o secretor + Ig.G; copil mic, la care acelaşi
între 3 şi 10 zile (la Prematuri,
i - alimentaţia cu lapte simptom apare când BIL
mai prelungit), fără a afecta
matern după 2 săptămâni depăşeşte 2.5 mg/dL).
starea generală a copilului:
î de viaţă. - se datoreşte BIL rezultată
n O clasificare (cu interes
din aceleaşi fenomene
prioritar didactic") a Icterului
P este următoarea ■ (trei menţionate mai sus (hemoliză).
Icterul (coloraţia galbenă
. de diferite nuanţe a varietăţi de Icter):
2. Icterele patologice
E tegumentelor şi sclerelor Nou- 1. Icterul fiziologic (I.F.);
. născuţilor) reprezintă un (I.P.)a apar în primele 24 de ore
V
2. Icterele patologice după naştere si.
simptom esenţial dintr-un grup
(LP.); după mecanismul patogen, pot
. eterogen de mare varietate de
Asocieri cu spectru larg: afecţiuni hepatice şi extra- 3. Icterul nuclear fi clasificate în trei tipuri:
Ampicilina şi Gentamicină şi, hepatice. (Encefalopatia A. Ictere pre-hepatice, care
mai ales, Cefalosporine din Este a doua cauză de bihrubinernică), consecinţă, au la bază „oferta" excesivă a
generaţia a IH-a (G UI) - patologie de urgenţă la Nou- complicaţie pigmentului biliar spre celula
Claforan 50-100 mg/kg, născut. după Sindromul de a formelor grave a celor de la hepatică;
CefMaxonă (doză unică 50m Detresă Respiratorie. punctele 1 şi 2 (I.N.).
mg/kg/zi), Ceftazidin 25-50 Eventualitatea apariţiei Foarte ra
zi de viaţă.
mg/kg în două prize, Icterului ia Nou-născut este
Metronidazoî 10 mg/kg/zi P.O. mai frecventă decât în orice
pentru germeni anaerobi, perioadă de vârstă şi se
Neomicin 50-100 mg/kg din 4 datoreşte creşterii bilirubinei B. Ictere hepato-celulare, C. Ictere post-hepatice: se
în 4 h P.O. (BIL) rezultate din liza care cunosc mecanisme mai datoresc obstrucţiei căilor
eritrocitelor (hemoliza, până la complexe datorate biliare intra şi
Prevenirea E.U.N.: în cazul
o limită fiziologică) cu în principal lezării celulei extra-hep atice.
Prematurilor < 1.5QQ g:
transformarea Hb. în BIL: hepatice; Riscul celei mai severe
- Corticoizi administraţi
complicaţii este ..Icterul
prenatal, mamei,
256 221
nuclear". Encefalopatia
bihrubinemică, provocată prin
depunerea Bilirubinei indirecte
(neconjugate, nelegate de
albumină), când se află în
sângele circulant în cantităţi
excesive, în nucleii cenuşii de
la baza creierului.
Nou-născutul produce, în
medie, 8,5 mg/kg/zi bilirubină,
faţă de adult, 3-4 mg/kg/zi; din
1 gram Hb. rezultă 34 mg BIL
în formă neconjugată indirectă
(Bil. Indirectă B.I.), potenţial,
toxică, datorită faptului că este
solubilă în grăsimi
(Hposolubilă)7 si poate traversa
bariera sânge-creier (nemato-
encefalică). ajungând la nucleii
de la baza creierului.
Cea mai frecventă şi gravă
entitate clinică din categoria
Icterelor pre-hepatice si a
Icterelor patologice este:
A. BOALA
HEMQLITICĂ PRIN
INCOMPATIBILITATE Rh -
Icter patologic prin
Incompatibilitate Rh.
Intre gravidă şi produsul de
concepţie există o Izo-imunizarea se produce
compatibilitate, o armonie
aproape completă.
7Celula nervoasă este bogată în
grăsimi fosforilate, fapt ce explică
„tropismul" Bilirubinei
Excepţie este fenomenul de
izo-imunizare, care stă la baza
producerii Bolii Hemolitice
(B.H.1 a Nou-născutului.
Din totalul populaţiei, 85%
din indivizi sunt Rh pozitivi (pe
eritrocitele individului există
un tip de antigene,
aglutinogene) - Rh+ şi 15% Rh
negativi (antigenele sunt
absente pe eritrocite) / Rh-.
Denumirea derivă de la
maimuţa Maccacus Rhesus, la
care antigenele sunt prezente în
procent de 100%.
Ca antigen, Factorul Rh se
transmite ereditar după legile
segregării şi are caracter
dominant; în genetică, este
notat cu litera D. Persoanele
Rh+ au notată gena
corespunzătoare cu D, iar cele
Rh- sunt notate cu litera d.
Frecventa cuplurilor
incompatibile - mama Rh-. tatăl
Rh+ (âS>) este de 13% din
populaţie.
Frecventa B.H. la Nou-
născut cu forme moderate sau
severe este de 2% din totalul
Naşterilor.
când mama este Rh- şi tatăl Rh
+ (are antigene pe eritrocite).
Un tată Rh+ (D) poate avea
toţi copiii Rh+ sau numai o
jumătate dintre
ei.
256
Fizio-patologie: „primum La Nou-născut, sunt puşi
movens" este trecerea în evidentă prin testul
hematiilor fătului (când acesta COOMBS (normal =
este Rh+, iar gravida Rh-) prin negativ):
placentă în circulaţia maternă - pozitiv (COOMBS +)
ca o ,mncă transfuzie", direct: Anticorpi (Ac.)
declanşând prin antigenele incompleţi fixaţi pe
existente pe eritrocite hematii;
(aglutinogene! apariţia de - COOMBS+ indirect:
anticorpi - aglutmine. Anticorpi incompleţi liberi
Extrem de important este în ser.
faptul că nivelul acestora din în cazuri foarte rare. în
urmă este destul de redus, afara acestui tip de izo-
astfel că la prima sarcină, fătul imunizare. există si riscul de
nu este afectat de B.H. La hetero-imunizare a gravidei
următoarele sarcini (TL HI. prin transfuzii repetate cu
IV"), cu cât sarcina este cu sânge Rh+. anterior sau pe
rang mai mare, cu atât nivelul parcursul sarcinei.
anticorpilor este mai ridicat, După gradul de severitate,
B.H. putând fî mai severă. există trei forme clinice de
Anticorpii, aglutininele B.H.:
traversează placenta (în sens a. Icter accentuat.
invers), ajung în circulaţia Anemie moderată: deşi
fetală şi produc un „conflict" este supus Ac. materni,
materno-fetal: are loc liza Nou-născutul este
(distracţia) eritrocitelor aparent normal (Hb.
(hemoliza), cu creşterea > 12 g/dL, dar
bilirubinei din Hb., cu Icter nivelul BIL
fetal si neo-natal. creşte mult în
Anticorpii apăruţi următoarele zile > 7
la.gravida Rh- sunt: mg/dL. h. Anemie
- Imunoglobulina G. severă. Icter moderat:
(Ig-G.); Nou-născutul prezintă o
- Imunoglobulina M. stare
(Ig.M.), generală bună, dar
Ig.G.. având moleculă este intens palid,
mică, traversează placenta are B.O. (pontul
de la mamă la fat. ombilical")
222
 icteric, edemaţiat şi. 29
Ana
în plus, prezintă acumulare d
hepato-megalie; cavităţile se
- apariţia de peteşii pe organismulu
tegumente (afectare a spaţiile
sistemului de tisulare: ana
hemostază, Ac. putând sare (din lb.
produce carne
Trombocitopenie); Este forma cea mai gravă paloarea
a B.H..
estesecundară
discretă, totdeauna
- imunizări Rh, ce poate determina
lipsescmoartea
edemele;
fătului în uter.
Nn.-ui imediat dună - dispariţia fenomenelor
Hb. < Naştere (de obicei. Prematur") este posibilă fără
12 prezintă o stare generală tratament. Se impune o
g/dL profund alterată, paloare supraveghere atentă,
(chiar accentuată, hepato-spleno- dacă nivelul BIL. este
< 10 megalie, edeme generalizate în creştere, asociat cu
g/dL (îndeosebi, ascită); scăderea Hb.; se indică
sau < 8 - semne de insufienţă E.S.T. sau,, după caz,
g/dL). cardiacă; alte procedee
în - Hb. scăzută. < 7 g/dL terapeutice.
această (chiar până la < 2 g/dL).
formă. Rata de supravieţuire este
B.H. redusă, chiar şi în cazul
apare aplicării immediate a E.S.T.
imedia
t după B, 6.H. prin
Naşter incompatibilitate ABO
e. c. Este mult mai rară si mai Măsurile terapeutice sunt
Anasar benignă faţă de Rh. diferenţiate în funcţie de forma
ca8 ..Conflictul: Antigen clinică şi nivelul BIL. în sânge.
feto- (aglutinogen) — Anticorp
placent Există următoarele
(aglutinină) are loc în condiţiile indicaţii:
ară în care mama posedă grupul
sanguin 0(I), iar fătul are una
1. Trat
din grupele A(H), B(III); amentul cu
- icterul este precoce, inductori
dar, totuşi, moderat,

8indirecte.
256 223
 enzimatici indirectă din ţesuturile - Nn-ul dezbrăcat, aşezat lichide cu 20-30% din
superficiale (tegumente, ţesut în diferite poziţii; raţie.
(Fenobarbital);
cutanat) se transformă într-un putând fi expus şi la Riscuri ale Foto-terapiei:
2. Ad leuco-derivat netoxic. R.U.V. (raze ultra- eriteme pe diferite zone,
ministrarea în violete) filtrate, alături pierderi de lichide, sindromul
P.E.V. de ' NURSING de radiaţiile albastre, va de „copil bronzat".
La Icter apărut imediat fi protejat de o placă de NB. Foto-terapia mai
Albumină Umană
după Naştere sau < 24-48 h. plexiglas interpusă între poate fi utilă:
5%; sunt necesare Investigaţii de bolnav si aparatul cu - în cazul evident de
3. Foto laborator: sursă de radiaţii; creştere a nivelului BIL. sau
-terapia; - ■ Hemogramă: Hb., - Protejarea ochilor (cu apariţiei Icterului chiar
Hct., Hematii, ochelari speciali) moderat < 24-48 h;
4. Exsa Reticulocite, trebuie făcută cu foarte - la Prematuri cu I.F.
nguino-transfuzia trombociîe, Frotiu multă atenţie, din prelungit şi BIL. | ;
(E.S.T.), prezentată pentru morfologia primele momente ale - ca şi tratament adjuvant,
ca tehnică mai sus; eritrocitelor, tratamentului; înainte sau după E.S.T.;
Eritroblaşti; - profilactic: când N.n.-ul
Tratament cu - Temperatura N.N.-lui
Imunoglobuline, - Grup sanguin., Rh se va controla la
prezintă cefal-hematom mare,
(mamă şi copil); sau Echimoze extinse.
LV. interval de 2 h, iar la 4
4. Eraangntao-
1. Fenobarbitalul (în forme - Testul COOMBS direct h, va fi rotit ventral,
transfnzia (E.S.T.)
uşoare), în doze de 3-5 mg/kg; (Eritrocite copil); lateral, dorsal;
Este metoda radicală şi
prin activarea glicuronil-
- Bilirubină totală (B.T.); - Se va alterna lumina cea mai eficientă; se va efectua
transferazei transformă BIL. albastră cu lumina albă, numai într-o Secţie bine
BIL. indirectă (Bl.); BIL.
indirectă în BIL. directă directă (B.D.); aceasta din urmă utilată.
(conjugată, care nu este toxică). permiţând o mai bună Este necesar a se
2= Ajbumina umană - Albuminemie (index de vizualizare a coloraţiei cunoaşte:
5%. în doză de 10 ml/kg, saturaţie), legare de BIL.' tegumentelor (inclusiv a A.
„leagă"-BIL. liberă circulantă - Control repetat la cianozei); în plus,
(este şi un adjuvant în cazul mamă: nivelul Indicaţiile
BIL..va fi determinată
altor procedee). Anticorpilor anti Rh sau la 12 h (criteriul precise ale E.S/T.
3. Foto-terapia: sub ABO (prin prelevare de coloraţiei pielii putând B.
acţiunea „luminii" albastre, sânge: 10 ml fără anti- fi subiectiv); Felul sângelui
produse de aparate speciale coagulant). - Cântărirea bolnavului la
în cazul tratamentului prin transfuzat.
(cea care are lungimea de undă 12 h. pentru a stabili
cea mai redusă din spectrul Foto-terapie. pe durata necesarul de lichide şi a C.
solar), la N.n.-ul expus 8-12 h acestuia, există o serie de Tehnica
preveni deshidratarea;
pe zi timp. de câteva zile, BIL. reguli:
se va suplini aportul de E.S.T.
256 224
 Imunoglobulinele
A. Indicaţii administrate blochează Ig. G.
(precizări): (receptorii Fc. ai acestora) şi
stopează sar reduc hemoliza
- Icter apărut < 24 h de
la Naştere, cu BIL. (eritrocitelor fetale), deci
previne B.H.
Recoltată din CO.,
Q importanţă majoră o are
având valori între 10-
14 mg/dL (cea totală), tratamentul suportiv în B.H.
iar cea directă B.D. > neo-natală: - combaterea
3,5 mg/dL; hipoxiei, a hipoghcemiei, a
Mpoalbuminemiei, acidozei,
- Creşterea titrului BIL
hipotermiei etc.
cu > 0,5 mg/dL la 1 h;
- ■ Menţinerea aceluiaşi Profilaxia Icterului
nivel al BIL. După Foto- grav hemolitic prin
terapia;
incompatibilitate Rh
- In toate formele severe Asistenţa modernă a
de Anemie + Icter sau gravidei impune cunoaşterea
Anasarca fetoplacental. cuplului din punct de vedere al
factorului Rh (+ sau -).
B. Alegerea sângelui în cazul de
compatibil pentru EST. incompatibilitate (mama Rh
tatăl +\ se administrează după
C. Tehnica E.S.T. (a fiecare Naştere sau avort. în
se vedea Cap. IE, primele 24-48 h.
Secţiunea 2, Imunoglobuline (Ig) specifice
„Tehnici
anti D sau anii Rh; această Ig.
moderne, Proceduri neutralizează eritrocitele fetale
speciale", pag. cu factor Rh din sarcina sau
200). avortul anterior, astfel că nu
mai are loc Imunizarea în
5. Tratamentul sarcina următoare.
cu Imunoglobuline în cazul prezentei de
(Ig.). LV.
Ac. depistaţi prin investigaţii
Folosirea de Ig. In doză active la gravide Rh — şi pe
de 500 mg/kg a dus la
parcurs se va urmări nivelul
reducerea indicaţiilor
acestor factori.
E.S.T.
Provocarea Naşterii
premature, deoarece cantitatea
256
cea mai mare de Anticorpi - Hepatita virală A sau
traversează placenta in ultimele H.V.B.;
săptămâni de sarcină.
- Hepatita herpetică
Ictere pre-hepatice cu (fără erupţii cutanate)
BIL. indirectă
cu caracter
(neconiugată) cu
septicemie;
incidenţă mai
- Hepatită din rubeola
redusă.
congenitală (generatoare de
1. Ictere hemoUtice
prin deficit enzimatic malformaţii; Sindromul
eritrocitar la Nn.: deficit de GREGG ş.a.);
glucozo-6-fosfat - Infecţia cu cito-
dehidrogenază (G-6-PD): cu megalo-virus C.M.V.;
debut < 3 zile; criza hemolitică - Toxoplasmoza;
poate apărea spontan sau
indusă de medicamente - Septicemia.
Simptomatologia este dată de
administrate mamei sau N,n.
boala de bază, la care se
— analgezice, Vitamina K ş.a;
adaugă Icterul. Sunt necesare
anemie, icter hepatic, spleno-
investigaţii, între care probele
megalie. Tratament după caz,
hepatice, A.S.T., A.L.T. ş.a.s
Foto-terapie sau E.S.T.
examenul urinei (prezenţa de
2. Icter prin deficit de
pigmenţi).
piruvat-kinaza (P.K.): debut
Terapia se
precoce, tablou clinic, evoluţie
asociază celei a bolii
şi tratament ca la punctul 1.
de bază.
3. Icter CRIGLER-
NAJJAR: este datorat unui C. Ictere post-hepatice.
Ictere obstructive: pigmentul
deficit de glucuronil-
biliar a trecut prin celula
transferază şi apare în primele
hepatică, deci sunt cu BIL.
2 zile după Naştere, cu BIL.
indirectă crescută. Tratamentul directă conjugată.
Sunt Ictere retenţiale,
recomandat este prin inductori
Sindrom colestatic produs prin
enzimatici sau Foto-terapie.
B. Ictere hepato Atrezia (lipsa de formare a
Căilor biliare intra şi extra-
celulare (cu B3L. directă,
conjugată): însoţesc de obicei hepatice) şi se manifestă prin:
- debut de obicei, tardiv,
infecţii specifice perioadei neo-
după 3-4 săptămâni de
natale:
viaţă, cu icter
225
 progresiv care, cu "neurogenă", imposibilitatea prelungite în perioada 0-7 zile, hipoxi-traumatică
timpul, devine galben- alimentării. având drept cauză scăderea < - va fi prezentată
verzui; I.N. poate duce la 20% a factorilor de coagulare mai jos).
deces sau apariţia de sechele dependenţi de Vitamina K.
- scaune decolorate, urini
neuro-psihice pe tot timpul ' Circumstanţe favorizante: 2. Manifestări locale
hipercrome (aspect de
"bere neagră"); vieţii: pareze, paralizii spastice, sinteză insuficientă intestinală (tub digestiv
defecte motorii, crize a Vitaminei K (absenţa florei superior, tub
- hepato-megalie dură; convulsive de tip recurent saprofite locale, imaturitatea digestiv inferior,
- retenţie pigmentară, (epileptice), retard psihic şi hepatică, medicamente respectiv,
hiper BIL. cu creşterea psihomotor, realizând un caz administrate mamei - aspirin, hematemeză şi
celei directe şi lipidică de copil handicapat de diferite fenitoin, dicumarol ş.a.).
melenă („melena
(lipide > 7 gfL , grade. Factorii dependenţi de
neo-natorum");
colesterol > 150 Vitamina K:
- debutul brusc (în
mg/dL, fosfataza - protrombina (Factorul
ambele forme), cu
alcalină crescută). II);
paloare intensă,
Examenul histologic: biopsia SINDROMUL - proconvertina (Factor respiraţii rapide şi
hepatică este patognomică; pe HEMORÂGIPAR VII); superficiale, puls
parcurs, la Sugar apare un LA NOU-NĂSCUT
prurit extrem de accentuat. - factorul antihemolitic rapid, imperceptibil,
Tratament cmrurgical. B (Factorul LX); hipotennie la
Sângerările la extremităţi.
- factorul STUART
ICTERUL NUCLEAR Nou-născut se
datoresc: (Factorul X). 3. Manifestările la
(LN.Y. BEL. neconjugată
A. Prin deficitul unor factori ai Manifestări clinice: nivel ombilical pot
impregnează nucleii cenuşii
Coagulării (a se vedea Tabelul (debutul, de obicei, între 1-5 fi precoce (după a
diencefalici de la baza
nr. 10). zile de viaţă) cu 5 (cinci) forme 2-a zi de viaţă), cu
creierului: corpii striaţi:
paleostriaţi (globus palidus), clinice, în funcţie de localizare: hemoragii
B. Deficit sau tulburări
neostriat (putamen şi nucleu funcţionale ale Trombocitelor. 1. Hemoragie malignă abundente „în
caudat). Aceştia au rol prin cerebrală (secundară) pânză", la distanţă
290
căile extrapiramidale, în 2. Hemoragie digestivă; de ligatură, sau
tonusul muscular, motilitatea C. Coagulopatii Congenitale. tardivă (între a 6-a
3. Hemoragie ombilicală;
automată, modularea mişcărilor D. Coagularea Intra-vasculară şi a 7-a zi de la
4. Hemoragii cutanate;
Naştere), după
etc. Sistemică (C.I.V.S.)
Icterul este asociat cu 5. Hemoragii retiniene. căderea bontului
manifestări neurologice: Boala hemoragică a ombilical.
hipertonie musculară cu poziţie Nou-născutului (Diateza L Manifestări similare
anormală a trunchiului şi hemoragică) se manifestă prin Hemoragiei ^ 4. Leziuni specifice
membrelor, convulsii, febră hemoragii spontane şi meningo-cerebrale tegumentare
(Encefalopatie
256 226
 spontane sau la (sânge izo-grup Rh B. Trombocitopatiile neo- la Naştere; evoluţie
mici traumatisme: negativ); în cauri grave, natale nefavorabilă,
peteşii, echimoze, ameninţătoare ale vieţii, Scăderea numărului de rezistentă la
sângerări la locul până la 30-50 Trombocite poate apărea în tratament.
de administrare a ml/kg/corp sau chiar diferite circumstanţe: a. d. Trombocitopenii
injecţiilor. E.S.T.; prin fenomenul de izo-
secundare unor
- repetarea trarisfuziiîor imunizare. similar celui
infecţii peri-natale
este necesară, factorii din incompatibilitatea Rh
5± Gravitatea sau
coagulării având o sau ABO:
hemoragiilor medicamente luate
acţiune de scurtă - apar peteşii imediat
retiniene este în în cursul sarcinii.
durată. după Naştere (numărul
funcţie de asocierea
megacariocitelor este
lor cu hemoragiile TRATAMENT DE
Tratamente adiuvante: normal). - boală auto-
meningo-cerebrale: URGENŢĂ
- combaterea limitată, cu vindecare
- localizarea exclusiv Constă în administrarea a
hipoglicemiei: se spontană la 4-6
retiniana este benignă; 1 (unei) Unităţi trombocitare
admministrează săptămâni;
sângerările se resorb (echivalent cu numărul de
Glucoza prin P.E.V., în b. Nou-născuţii
spontan în 3-4 până la Trombocite din 0,5 L sânge (în
doze adecvate; mamelor cu
10 zile. P.E.V. pentru 3 kg greutate),
Trombocitopenie
- echiHbrarea acido- care asigură ridicarea nivelului
idiopatică: prezintă
TRATAMENT bazică; de Trombocite la
în
Hemoragiile prin deficit de 100.000/mm . 3

- confort termic. procent de 50%

sinteză a factorilor de coagulare
trombocitopenie,
(Coagulopatii de sinteză, de ex. datorită unui C.Coagulopatiile
prin lipsa Vitaminei K) au Tratament profilactic: congenitale:
- pre-natal (Vitamina Kl, transfer pasiv de
următoarele indicaţii anticorpi; - se pot manifesta chiar
terapeutice: IM. sau per os mamei, din primele zile de
alături de alte măsuri de - vindecare spontană
- Vitamina Kl după 2-4 luni, tară viaţă prin sângerări la
(Fitomenadion, prevenire a hipoxiei sau nivelul cordonului
tratament.
Konakion), LV. în doză tratamentul acesteia), ombilical (CO.), prin
c. Trombocitopenia
de 2-5 până la 10 mg. - post-natal: la Nou- peteşii, hematoame,
născut cu risc sau la toţi congenitală este hemoragii la locul de
repetată câteva zile în
Nou-născuţii: Vitamina ereditară. însoţită de injecţie.
şir, în funcţie de
Kl, în doză de 1-2 mg scăderea în această categorie sunt
severitatea hemoragiei;
sau 1 mg/kg/corp, doză sau absenţa cuprinse:
- transfuzia de sânge sau megacariocitelor; se - Coagulopatiile recesiv
unică.
plasmă proaspătă 10-15 manifestă prin x-lincate: hemofilia A şi
ml/kg, repetată la hemoragii severe hemofilia B;
nevoie, la 12 sau 24 h din primele zile de
256 227
 - Coagulopatiile obstetrical, infecţii ş.a., pot
autozomal dominant: apărea:
deficit de Factor XI şi - stare generală alterată,
boala Von paloare accentuată;
WILLEBRAND, J
URGENS;
- Afibrinogenemia
(deficit de Fibrinogen,
Factor I).

D. Coagularea Intra-
vasculară
Diseminată
fŞisternică') la
Nou-născut
(C.I.V.D.(N.N.f)
C.I.V.D. însoţeşte sau
complică stări grave provocate
de aproape toată patologia
majoră matemo-irrfantilă. fiind
o mare urgenţă.
Incidenţa la Nou-
născut este dintre cele
mai crescute.
Este o tulburare severă
caracterizată prin consumarea
intra-vasculară a unor factori ai
Coagulării: Fibrinogen (F I),
Protrombină (F U),
Proaccelerină (F V), Factor
antihemofilic (F VIII) şi a
Trombocitelor (Tr.).

Tablou clinic: într-un

context patologic obstetrico-
neo-natal, asociat cu alte stări
nefavorabile - ca hipoxia, izo-
imunizarea, traumatism
256 228
 echimoze, peteşii, purpură, pe tegumente şi mucoase; - îndepă
- sângerări pulmonare, gastro-mtestinale, hepatice, renale, suprarenale; rtarea
- sângerări memngo-cerebrale, cu consecinţe: hipotensiune, ischemie la FACTORI AI HEMOSTAZEÎ LA NOU-NĂSCUT
extremităţi - „degete negre".
10,
Sângerări la locul de injecţie sau alte intervenţii
Semne ale bolii declanşatoare: Asfixie, Şoc, Infecţii. Investigaţii de laborator -
au rol cu totul deosebit ( a se vedea şi Tabelul nr. 10, „FACTORI AI
HEMOSTAZEÎ")
- Trombocite (Tr.): scăzute numeric ( 1 )
- Fibrinogen (FI): scăzut ( [)
- Timp Sângerate (T.S.): scăzut ( I )
- Timp Coagulare (T.C.): variabil
- Timp Protrombină (T.P.): prelungit
- Produşi de Degradare aFibrinei (P.D.F.): crescuţi (t ).
Răspuns negativ la administrarea Vitaminei Kl (pozitiv, în cazul S.H. neo-
natal) (a se vedea şi Tabelul 11, pag. 297)

TRATAMENT C.LV.D.
1. îndepărtarea cauzei declanşatoare: O2 pentru hipoxie; tratamentul
şocului, corectarea acidozei, P.E.V. cu soluţii hidroelectrolitice,
glucozate, transfuzii de sânge, corticoizi; Ase vedea „Abrevierii", pag. 25
2. îndepărtarea anomaliilor de coagulare: plasmă, trombocite, heparină
(controverstaă la Nou-născut), doza este de 50 mg/kg/zi, divizată din 4
în 4 ore. Indicaţii: în tromboze vasculare, marcate şi progresive, în
purpură fulminans.
3. E.S.T.: sânge proaspăt < 72 h, compatibil. Este recomandată pentru:
- aport de Tr. Şi Factori de Coagulare, favorizarea celor existenţi;
294 229
produşilor de degradare ă Fibrinei şi, eventual, factori toxici apăruţi în Tabelul nr. 10
C.I.V.D.

294 230
Fig. nr. 12. Tabelul nr. 11

296 231
 C.I.V.D. Ş.H.(deficit TROMBOCrrOPENIE
Vitamina Kl) L MOR
1. Starea prezentă a Nou-născutului: Bună Bună/alterată eL AGI
alterată A
Nr. Trombocite: scăzut ( i ) N (normal) Scăzut ( i )
N
PUL
(T.P.) Timp Protrombină (QUÎK): crescut (t Foarte crescut
MON
} (t)
ARĂ
(T.P.T.) Timp Parţial de Tromboplastină: Crescut (t) N
crescut (î}
(T.S.) Timp de Sângerare: crescut ( î) N Crescut (î)
(T.C) Timp Coagulare: variabil N Variabil
Fibrinogen: scăzut N N
Fragilitate Capilară: anormală N Anormală
2. RĂSPUNS LA ADM. DE VIT. Kl: Foarte eficient Absent
slab, absent
3. Boli asociate: - Sepsis neo- - Malformaţii: idem ca la
L C
- Malformaţii osoase (aplazie radius) natal C.I.V.D.
- Malformaţii cardiace -Sindrom DOWN Flipoxie - Sindrom DOWN HEM P
-Infecţii T.O.R.C.H. - Acidoză (trisomie) ORA
- Hemangiom gigant - Accidente - Infecţii T.O.R.C.H. GIA F
- Mamă cu P.T.I. (Purpură trombociîară) (hemoragii) - Hemangiom gigant
MEN iziopa
obstetricale -Mamă cuP.T.1 (Purpură tologi
trombocitară) INGO
- e
D
CER
C
T EBR
eF T
ALĂ D
i (HE H
MOR H
AGIA 1.
INTR H
A- emor
CRA agie
NÎAN peri-
Ă) ventri
culară
(sub-

296 232
epen G ortanţ N
dim G ă mai D
ară); G redus V
2. G ă. T
H G
emo G 2. NUR
ragi M H.M. SING
e C. la (ÎN
mte Un Nou- CAZ
a- rol născut URI
pare cu la DE
nchi totul tenne H.M.
mat deos n C.)
oasă ebit faorm S
(în îl au o- e vor
stru exa ponde urmăr
ctur men ralV i
a ele S următ
mas S orii
para
ei C param
clini
cere S etri:
ce.
bral I colora
A
e); M ţia
B
3 tegum
C T entelo
D RAT r şi
E. AME
Crite muco
riile NTU aselor
M Func L ;
PAP ţia H.M.
Lom r
ILE C. -
pent bară NUR itmul
ru (P.L. SING şi
H.M ) are P
imp frecve
.C: rF
296 233
nţa unea M -
S c
respi arter
emnel riz
raţiei iala e e
(F.R. (măc clinice de
apar, ap
), ar
de ne
sime T.A. e.
regulă
tria S., E
, în
mişc dar B
prima
ărilo şi săptă - p
mână re
r T.A. v
de
torac D.); e
viaţă:
ice; temp ni
paloar re
frecv eratu e a
enţa ra intens hi
ă; p
cardi corp
o
acă orală - xi
c
(F.C . ei
ia
sa
); no
u
satur ză
hi
;
area I p
în I. - o
HE b x
O2 a ra e
MO
sâng RA di m
GIA ca ie
elui
PUL rd i
capil ie; la
MO
ar; NA N
RĂ aş
presi
te
296 234
 r u ur
e v zi ăr
, o i i
c l d d
u e e e
m sâ c
V i n o
e e g a
n i e g
t ş sa ul
i
i u ar
l
h c e
a
e hi c
ţ
i m ar u
e a E. pl
t S. as
A o T. m
s c ; ă
i r - c pr
s i or o
t t ec as
a a ta p
t l re ăt
ă u a ă
; i e sa
- r c v u
e u e c
f nt o
a T u m
c r al pl
e a el et
r n or ar
e s tu ea
a f lb fa

296 235
c - m nt
t T e d
o . nt e
r A ul sc
i . in ur
l ( su
tă
o h fi
i ci d
r ur
p e
d at
o nţ
e t ei ă,
f e ca d
i n rd at
c s ia or
i i ce it
t u . ă
a n i
r e
m
i )
ş at
;
i ur
- VULSIILE ÎN
a it
PERIOADA
c c ăţ
NEO-
o i ii
NATALĂ
r d (f
e o iz
c z C io
t e
a lo
i gi
r I
;
e - C. ce
a - N )
t . a
h r N n
i a . e
p t su ur
o a
296 236
o u iti ca
n n v re
i t e; n
l c - C u
o a o se
r p n p
c a v ot
a b ul fa
r i si ce
e l il c
, i e o
l p su n
a e nt e
n d xi
a t ec u
c r la ni
e u nş în
a at tr
s a e e
t c di di
ă t n fe
i m riţ
v v ai i
â i m ce
r t ul nt
s ă te ri
t ţ fo n
ă i ca er
, r re v
n e , oş
u p în i.
e tr Ti
s t e p

296 237
u c A ni
l e . c
c S e.
l e u C
a s b el
as e
s t
p m
i e e
c ai
ct
f fr
ri
d o M ec
e a c, v
r c e
c t o nt
o e n e
n v şi
v r ul ca
si ra
u a
il ct
l r e
s î er
p
i n is
ot
i t fi ti
t â to ce
o l ni m
n n c a
i i e, ni
c t ri fe
o l o st
ni ăr
- a
c i
c e
l N su
şi
o n nt
m
n . io :
i ci - d
o e
296 238
v i ţu m
i a lu bi
e i i,
r f g hi
i o ur p
a c ii, er
l a m to
e l iş ni
ă că e
g ri g
l a d e
o e n
b u „s er
i n u al
l e cc iz
o i iu at
r p n ă
o l e" c
c e , u
u o m d
l a iş e
a p că vi
r e ri er
i d ea
, s e c
c a pr o
o u o nj
n p u
t a ul g
r si at
a c e ă
c o a a
ţ l li ca

296 239
 p i şc ea
u t ăr cr
l ă i iz
u ţ ce e
i i „i d
ş , m e
i m it a
o i ă" p
c ş în n
h c ot ee
i ă ul ,
l r ; ec
o i hi
g v
r d
rimas al
; e
e e
- l nt
a „ („strâ
e
p mbătu d
t e
ri" ale e
r d
c
u a feţei);
o
n l flectar n
c a v
ea
h r ul
e capul
i si
s " ui; i,
i - as
e s o
x a p ci
t u ot at
r a e
e m p în
m i ăr să

296 240
c a ului în re
u c timp m
c ce ur
u e convu at
n l lsiile ă"
e apar ,
r r spont n
i a an; u
t t n „s
m . u se m
A însoţe u
c - ci
sc de
a D
mişcă tu
r F
ri ale ra
d - globil "
i
or cl
a C ocular o
c l i; ni
o că
n -
n ,
o
i sp
r pr
i ec
m e
. ifi
a d
S că
l o
s c
s m
unt o
a in
decl n
u ă
anşa v
m
c te ul
iş
h prin si
ca
i stim il
re
a ulare or
a
r a .
„t
copil
296 241
 si es
I ş il c,
I i e d
I T ca e
. a re o
C b a bi
o e p ce
n l ar i,
t u în le
e l tr zi
x n e u
t r 0- ni
e . 3 lo
t 1 zi r
i 2 le ce
o d re
l p e br
o a vi al
g g aţ e
i , ă tr
c 3 şi a
: 0 d u
( 6 u m
a ) p at
: ă ic
s - 7- e
e 8 hi
c zi p
v o le o
e n se x
d v d o-
e u at is
a l or c

296 242
h t ut en
e r e t
m i al da
i b e tor
c u S. at
e i N e
l . tul
bu
( a C
răr
u .);
ilo
n d - r
e e m
o p co et
r i nv ab
i s ul oli
, t sii ce
c a le .
o r ap
n e ăr IV
v a ut .
u e
în
l a N
int
s c U
er
i e R
va
i s lul SI
l t 3- N
e o 8 G.
r zil In
p b e ve
o o su sti
t l nt ga
c i m ţii
o a ai de
n c fre la
cv bo
296 243
 r p uri ne
a r , ce
t e gl sit
o s uc ă
r i id ur
( u e ge
e n (p nţ
f e rot ă:
e , ei he
c r no m
t e - og
u a ra ra
a c hi m
t ţi e, ă
co
e a cî
m
f P or
pl
a A ur
et
t N o-
ă,
e D ra
gli
r Y hi ce
- , e, mi
c p gli e,
r r co ca
it o - lc
i t ra e
e e hi mi
) i e); e,
: n - D m
- L e et ag
. , er ne
C c mi ze
. l nă mi
R o ri e,
.: r ce na

296 244
t - E en o
r c ţia gr
e o he afi
m g m a
i r or (C
e a ag .T.
, f ii ,
p î inf m
H e ra- et
; t ve od
r nr ă
-
a ric in
e
n ul va
m
s ar zi
o
c f e vă
u o şi )-
lt n în po
u t pa at
r a re e
ă n nc de
, e hi pi
c l m sta
u a ul un
lt r ce el
u ă re e
r ( br m
i p al) alf
d o ; or
i a - C m
n t on aţi
L e rp i
. e ut al
C v er- e
. i to S.
R d m N.
.;
296 245
C e r di
. d ca
D t o tă
o uă P
V t m ar
. a ed aa
l ic ld
c a e
C
o m hi
o en d
n
n te. a
t
d în so
r
u ca l.
a
i i z 4
t n d %
O
ă d e I
t i re n- a
e c zi
si
r a st g
a t e
ur
p ă nţ ar
e ă
ea
u a la p
t s a
er
o m
i m
c b
c ea
i el
ă bi
e e
: lit
r (s
A ăţ
e e
- ii
a p C
- ar
ăi
- at
c lo
- ),
e r
E es
l ae
s te
o ri
t in
296 246
e o H M
n d ip a
e i er ni
; n
te to
a
- n l
m
0 si (s
i
2
c u ol
-
ă ni .
t
e i 1
r ş in 0-
a i tr 2
p m a- 0
i e cr %
a t
a \
; a
b ni 5-
- o e 7
r l n m
e i e; l7
e c o k
c ă bi &
h ; e în
i
ct P.
l - c
i iv E.
o
b fo V
m
r ar ..
a b te la
r a i 4-
e t m 6
a e p h;
r or - în
h e ta p
e a nt ar
m
:
296 247
a m gl
l i B ic
e e . e
T m
l ,
ra ie
c P :
ta
u a G
m
C e lu
t > nt c
e 2 ul o
r , C za
a P . 1
p a N 0
. %
i C
N .
a 0 I
.
, 2 în V
m , tr .
o p e 2.
n H cr 3.
i , iz
t i e: V
o o 1. I.
r n In Pr
i o c o
o g
z g
n n
a r
v os
r a ul ti
e m si c
: ă i ul
g pr C
l e in o
i t hi
n
c c p
v
o
e .
296 248
u le zi
l s : le.
s t 1. 2. în
i a pr tr
i t o e
l i xi 2
o s m 5-
r t at 3
n i iv
0
e c 2
%
o e 0-
su
- , 2
pr
n s 5
av
a - %
ie
t a di
a u nt ţu
l re ie
e s co sc
î t pi cu
n a ii se
b cu ch
b i C. el
a l N. e
z i N. ne
a t de ur
u ce ol
u r de o
n m az gi
o ă ă ce
r t d :
d o u m
a a pă ai
t r 1 fr
e e 4 ec

296 249
v p 5 re
e s 0 cu
n i % pe
t e p ra
, ) ot re
av to
r s
ea ta
e a o lă.
c u
u
r r
e e
n t
ţ a
a r
d
C u
o l
n m Tabelul nr. 12
v e
u n inf
l t C
ecţ
I
s a ii
I
i l
T ant
i . O
l e-
3. î
o î - par
r n N tu
( -
E m
m l
p e (fe
i d I tal
l i
e,
e e A
. ma
296 250
 t - es
-
e simpl
- INFEC
r A ex;
NOZO
n - 5. LE (I.N
1 nfecţi
o
1. R
- ubeol i cu
D
f a Enter N
e cong o- N
enital P
t virus
ă; I
a uri T
2. B
l oala
(COX -
ACKI -
e Inclu N
) E); .
ziilor
; 6. EP
Cito-
aricel ID
- mega
- ă E
B lice MI
conge
.1. (B.I. OL
nitală O
2. C.);
3. ; GI
U
3. H E
7.
D epatit 1.
nfecţi
* a Sur
O a cu sa
viral
R HIV. de
C ă B; inf
H 4. I 2 ecţ
nfecţ n ie:
1
ia cu o -
- in
C Herp
296 251
a ri - -
f ;
a - s soluţii SI
r u terapeutic M
a rs e externe PT
s e contamina O
p d te; M
i i - AT
OL
t n -
a ă O
-
GI
l u
E
u n transmiter (un
l tr e prin eor
u u lapte i
i l uman se
: s (H.I.Y., mn
f p Hep. B, e
a it C.M.V., dis
m al L cre
i u te
l l ce
i u 2 tre
e i: - a bui
, - e
v
- de
- d pis
i mână - c
z tat
nespălată
e)
i sau cu 3
t supuraţii -
a - -
(sursă
t - a.
principală
o ); -
- instabi
itate
296 252
term nolen (u e,
ne scl
ică; ţă;
or ere
b. d. i de
as me
o facies pe ;
alim suferi ct d.
ter
entaţ nd; os pet
ie e. - eşii
dific ce ;
semn mi e.
ilă'(a
şi
nore e de
u) inf
xie, hipo ; ecţi
regu sau b. i
loc
rgita hiper
ict aliz
ţii, glice ate,
er
vărs mie (d foli
- cul
ături e
a. ite,
di
etc.); fur
fe
c. unc
p rit ule
al e ,
agita o nu abc
ar an ese
ţie,
e, ţe) etc.
irita ci ; -
bilit a c. a.
ate n
o ed
sau cia
z e
som ă noz
m
296 253
ă c. are
c a .
u p ge -
t n a a.
e e m
e, ăt tahi
n
br ex car
d
a pi die,
i
hi rat bra
n
p or dic
ţ
n ; ard
ă
e d. ie;
d
e, b.
e
g ta R
x. teg
e hi
Pu um
n p
lm ent
e n
on e
r e
ar: cia
a e,
in not
li di
fil ice,
z s
tra ma
a p
te rm
r n
pu ora
e e
lm te,
; e;
on pal
b
oar
.
e+c
296 254
i ia oa hip
se o
a lă ); rea
n ; c. ctiv
o d itat
a. e;
z sc
ă au b.
di ne
; st m
c en hip
od
. si ifi oto
e ca nie,
ab te
h star
d (di
i o e
ar
p m ee, leta
o in un rgi
al eo
t că;
ă; ri,
e c.
b. sa
n ng
s vă ui refl
i rs no exe
ăt le
u ur di
nt
n i ă). mi
e ( nua
-
m
a a. te;
ai
r fr d.
ec hi
t
ve pe
e nt r con
r bi şi vul
li
296 255
s b. d. neu
ii rol
; p ed ogi
e ur e ce,
. p m, opi
ur scl stot
c ă; er onu
o c. ed s,
m e con
ă ec m; vul
hi e. sii,
,
- m co
a oz he mă.
. e; pa -
he to- a.
i m spl
cel
c or en ulit
t ag o a:
e ii m Stre
pto
r cu eg coc
i al ali ;
n te e;
t lo f.
e ca
n li se
s; ză m
ri; ne

296 256
 Citomegal germeni b
ovirus
Gram- a
negativi. c
t
b. coa Inves e
pse tigaţi ri
abcese i o
şi
multiple parac l
pe
: linice o
hip
Stafiloc : g
oga
oc; Cu i
stru
c. ajuto c
:
rul e
Pio
ede acest :
cian
m, ora,
ic9 - f
ind diagn
Kle o
uraţ ostic
bsie a
ii ul
la,; rt
poate e
ale
d. fi:
teg p
um
- r
erupţie i o
ente papulo- g b
lor, veziculo u a
erit asăpe r, b
em tegiune d il
cent nte:
u :
rat Lysteria
; n i
de ă d
zon e. c e
e u n
viol Şoc lt ti
ace endo-
u fi
e pe toxinic:
ri c
296 257
a e 0
r , E 0
e L 0
a u I /
r S m
A i A m
n n ( c
t ă v
;
i ir
C
g p u
.
e r s
n i ); R
u n .
- p P
l r
u R .
o
i . (
b
( p
a
b e r
b
a a o
il
c c t
t ţ :
e
e i l
i
r a e
n
i ) u
C
a c
r
n L o
e
a p
a
î t e
c
n e n
ti
x i
s , v
e
â ă
<
n R )
5
g . c
.
r
296 258
 e u o o
s l c li
c m it c
u o e ă
t n / ;
ă a n h
; r e i
: u p
tr o
I
i o s
g
n fi a
M f l u
i e h
c l c i
r t r p
e r e e
s a s r
c t c g
u e u li
t t c
; p e e
- p l ; m
o e a i
s u c e
i r i ;
b a d h
i l o i
l e z p
: , ă e
m r
R l e b
x e t i
u a h
p c b r

296 259
u e t -
b a a 1 zile
i z t pentr
n ă e u
e r meni
m I a ngită
i . p ;
e V i -
. . e 2 zile
: i pentr
T - c u
R - u u artrit
A lteri A a
T or, . septi
A ad B că;
M min .: -
E istr -
N are c
T de 14 ri
1 A.B zile t
- . în pentr e
fun u ri
s cţie germ i
e de eni d
Ant Gra e
a ibio m +; î
d gra -18 n
m mă; zile tr
i - pentr e
n u r
i d germ u
s u eni p
t r Gra e
r a m -; r

296 260
e : a e
z r
a N
U ) e
A R a a
. S a N
B I
N li .
.
: G m P
- - î e .
- n n T
ăsp t t .;
uns r
ul a a
clin e ţi s
ic. r e p
3 u
. i ir
p o a
M e r ţi
ă r a e
s
u e l a
r a e C
i
; ă
( i il
a
d d n o
i u tr r
u
p o R
v
a ă d e
n u s
t
c c p
e
296 261
i r - p
r a e n
a ţ t e
t i e e
o e c ;
r t - T
i g a r
i a r a
s e t
ş t a a
i r şi m
, i tr e
c a n
e ă t t
v ; a u
e - r l
n C e Ş
t V a o
u t st c
a e ă u
l r ri l
, a l u
p o i
a i r n
s e d e
p ; e o
i A -

296 262
n o E riolo
. gic la
a r S purtă
t . tori
a v T poate
.) evide
l i . nţia
; t
S.G.
- a B.
M l Hem
E atolo
o e
gic.
n ; în
1
i - P
Pneu
t T moni
Exist
r a cu
o ă
a S.G.
r n două
B.:
s form
i neutr
f e de
z openi
u mani
c
a z festar
F
r i ea
S
e Infec
e
ţiei
a d cu
e S.G.
s B.:
s A
e A
â
m n î
n g î
e Contr
e
olul
l / bacte
296 263
 Redu n
cerea c
TR mg/ ratei u
AT kg/ de h
A zi, Colo e
ME LV. nizar x
NT , e a
Pen tim prin: c
icili p spăla i
n de rea o
G: 14 corec r
200 z tă şi o
- Pro repet f
300 fila ată a e
.00 xie mâin
n
0 (a ilor;
(
U. se - p
L/k ved o
g/zi ea u t
, în pag t e
3-4 . i n
priz 321 l ţi
e. ). i a
Am z l
pici a t
lia: r o
200 e x
mg/ a i
kg/ I d c
zi + e c
Ge s e
nta S
ă r
C
mic p e
in 5 u
296 264
 p e p -
C e B
p
ti o
G t g a
rup i o l
I c b a
tis? u R
fagi e
l I
c: m
o T
- i s T
- e ( E
- d R
- .
e
- G r (
r m d
o u a e
s p ti r
t t m
I ă a
e I p ti
o e t
m t m ă
i f e
i
p i x
e
g f
l f o o
i a i li
t g d a
i ă ti
ă c ) v
; : ; a
- n
s i e
m
296 265
o falit s r
- ă: e o
n infe cţ m
a cţie i bi
t ce o li
a poat n c
l e fi a al
ă mix r ;
) tă e -
. Stre a
emne
pto- b
Staf o clinic
.Pioder
mită se iloc n e
manifest ocic t local
ă prin: ă; u
- l e:
pustule,
microab c u edem
cese, a i ,
abcese, l o
hiper
flegmoa e m
b emie,
ne;
d il miros
e ic fetid
tratamen al
al
t: A.B.; i s
n a bontu
incizie,
drenaj f u lui;
după e p -
colectar c ri
ompli
e. ţ n
i c caţii:
2. e at trom
: et bofle
Om e
bită,
296 266
abc 3 f e
. o v
es
r ir
hep P m al
atic, n ă ă
sept e f ),
u o d
ice
m a at
mie; o rt o
- n e ri
rata i g tă
a r fr
men a e
t: S v c
A.B t ă v
. a ( e
f a n
tim d ţe
i
p de l e i
7 o s c
c e o
zile,
o o m
com ri p
c
pres i d li
e cu c u c
ă p aţ
RIV
: ă ii
AN o l
OL e i o
1% s n r
t f g
loca
e e r
l. c a
o ţi v

296 267
e i ie ator:
) n , leuco
. t st penie
- e a cu
S n r neutr
i s e openi
n , g c.
d e Com
r a n plicaţ
o s e ii:
m o r pleur
c al ezie
f i ă purul
u a al entă
n t te (pio),
c r pneu
ţ c at moto
i u ă. race,
o septic
-
n f emie.
x
a e pulm T
l b onar: r
r imagi a
r ă ni t
e , buloa a
s se şi m
p t de e
i a reacţi n
r h e t:
a i pieur A
t c aîă. .
o a - B
r r x. de .,
d labor L

296 268
V m a
. i m n
, c g c
i / o
3 n k m
- g i
4 5 / c
- z i
s 7 i; n
ă P ă
p m y 2
t g o 0
ă / p -
m k e 3
â g n 0
n 2 m
i + 0 g
0 /
( O - k
P x 4 g
. a 0 /
E c 0 z
. i m i.
V l g
. i / 4.
) n k
, g Mani
; 1 / festăr
0 z i
G 0 i gastr
e - s o-
n 2 a infres
t 0 u tinale
a 0 V T

296 269
Trat a e
ame m s e
nt: a t t
A.B n a c
. i z .
per f e T
os, e l T
izol s o r
are, t r a
reec ă e t
hili r n a
brar i d m
e l o e
hidr e c n
oele a t
ctro p r s
litic o d u
ă. t i p
c o
5C f e r
T i ,
ti
h
6 v
d e
. .
a p
S t a
e G
o ti ir
p r c
t o
a e II
i t ,
c ti
e r p
e e
m fe
m n gi
i e a
a e:
t l I
:
296 270
m ) c T
p . u T
e I c E
t n o R
i f n (
g e t D
o c a e
ţ g r
p i i m
g e o a
l z ti
o c it t
s u a ă
t t e
( a e x
d n f f
e a o o
r t a li
m ă rt a
a e ti
t s m v
i t a a
t a r n
ă f e. e
i C o
p l A -
e o T n
m c B a
n o o t
g c a a
o i l l
i c a a
d ă R )
ă I E

296 271
A e a ă
S s b ;
t h il -
a i , b
r d 7 ă
e r - i
a 1 d
g t 0 e
e a z z
n r il i
e e e n
r . , f
a T c e
l r u c
ă a O t
t x a
a a a n
l m c t
t e il e
e n i :
r t n p
a : ă e
t + r
ă A G m
, . e a
B n n
f . t g
e a a
b i m n
r n i a
ă j c t
, e i d
c n e
d t K

296 272
 a c a
1 n tr v
/ t o i
1 i li şi
0 f ti p
. e c u
0 b ă rt
0 r . ă
0 i t
l o
p , ri
u s
d r BACILI ă
r e n
a e ă
j c S t
, h u o
i r şi
A l s .
. i ă T
B b d r
. r e a
, a i n
- r n s
t e f m
r e it
a h c e
t i ţi r
a d e e
m r : p
e o b ri
n e o n
t l l m
e n â

296 273
n n - e
ă ţ e
d
i b
s u e
a d t ş
u e b o
r c
o a u
b e t
s
i r c o
e . ; x
c C
t E - i
e S e c
E b s
c S
r i
o î
n F ă s
t o r t
a r i e
m m
d m
i e
n l i i
a e c c
t a ;
e g t - d
r
ş ă e
a
i v ; s
e - h
c : t i
u
r a d
e r r

296 274
a m r z
t i e i
a n c v
r a v p
e l e e
ă n ri
> ; ţ -
e a
1 v e n
0 ă x a
% r p î;
, s l - s
e
ă o
m
d t s n
i u i e
s r v r
e
t i e
s
e , ; p
n - ir
s s r a
t
i c it o
e a e ri
u m i,
a n c
o
b e e n
d r v
o f o u

296 275
l r e r
s : a a
i E r
i c . e
o c h
d p o i
i r li d
s o ; r
m c s o
e u t -
t l u e
a t d l
b u ii e
o r a c
î ă n tr
i ti o
c p g li
e e e ti
. n n c
E t i ă
x r c ş
. u e i
. a
d i T c
e d - i
e d
l n r o
a t e -
b i e b
o f c a
r i h z
a c il i
t a i c
o r b

296 276
ă a l a
. o l
c r u
-M o ; l
i n - c d
z t o i
o a p n
l c r S
a ţ
o e
r i
l c c
e
o u ţi
a
r lt e
; u :
b
o r A
- ă
l r .
n p B
e
a e e .
v x n l
i a t a
l m r c
o i u e
r n t i
, a o c
r ţi u
c e N r
a a
n e
r
ş z
a c
n i u
i
t p lt
r
i c e a
n u r t
a i s e
r t o p
e e n
296 277
o - e n t
z x ă e
i t t r
t e o n
i r ş a
v n i r
e a ş e
r i .
p e d
â a e
n z
ă c i D
â n REEA
l t f EPIDEM
a e NEO-
NATAL
m c
n a ţi
e i a
U
g r E
a r i
t a g
i p u
S
v i r 3
a d o F
r ă a actor
e s i
a a ă predi
d poza
l N u nţi:
o n p - s
r ă u
; s e p
ă x r
a
296 278
 a A d ş
- gm e i
- b A r a
T C i l
C U v b
- T ă a
- Ă d s
- e tr
- C l u
- U a (
- a c
- B s i
C
A A p a
T C e n
T U c o
P L t s
M u ).
P l S
I p i
O u n
I C r o
I o n
A i i
A N u m
. I l e
C u :
I N i P
N u ( s
F m p e
E e i u
C l o d
Ţ e s o
I ) m

296 279
o i st
n G e i
a r : n
s a p :
m u - N
a - rt o
e n ă u
r e t -
u g o n
g a ri ă
i t n s
n i a c
o v s u
s ă o ţi
- b
a
f o
(
a l
( -
ri n
P )
n a
s .
g v
. S
i i
a u
e i
. r
n n
) s
i f
, a
s e
a c
b d
u t
a e
d a
c i ţi
t i
n ;
e n
i -
r f
n S
i e
t o
e c
e l
ţ
296 280
u b n e
ţ a d :
i r e E
i b m P
o i T
m t c r
e o e a
d a , t
i r e a
c e p m
a . i e
m - d n
e F e t
n o m d
t r i if
o m c i
a e e c
s . il
e d F ,
, e o d
r a
a m m t
n a e o
t m c ri
i f li t
s e n ă
e s i r
p ţ c e
t a e z
i r m i
c e a s
e : j t
, o e
e r n

296 281
 ţ P il H
e y e -
i o s a
p a ,
P e u L
s n A V
. / m .
a P i -
. o k
l a 0
l i c 2
a m i ,
i r s
A x m e
. i d
B n + a
: C r
: B e e
- f ,
î a r
G n l e
e o e
n P s c
t . p h
a E o il
m . r i
i V i b
c . n r
i , e a
n g r
ă 1 e e
0 n h
+ . i
z I d

296 282
r ţ t i,
i a u
i t r
e i
B c r n
. u i a
d r
I e i e
N v c ,
F o a e
E l t n
C u ă t
Ţ ţ : e
I i - r
I e o
i c
C s n o
U e li
f
v e t
K e c e
L r ,
ţ
E ă m
i
B , i e
S
r n
I
c e i
E
L u s n
L p g
A m i it
o r e
I r a ,
n t t s
f a o e
e l r p
c i i ti

296 283
 i n n
T c ă e
P i , d
T n L i
r ă n
a C f
t + . a
a m
m A I il
e m N i
n p F a
t i E e
: c C n
i Ţ t
1 l I e
4 i I r
- n
C o
2 a
U -
1
b
s
S -
z a
E
i u
l R d
e C R e
e A t
c f T e
u a I r
l A m
G o : i
e s g n
n p e ă
t o r S
a r m e
m i e p

296 284
t c o n
e m ă
m i +
i e A
e l m
, i i
t k
p ă a
n . c
e C i
u T n
m r şi
o a S
n t e
i a p
e m tr
, e i
n n
m t: P
e I .
n V O
i . .
n c h
g u a
i G m
t e e
ă n m
, t n
a g
o m it
s i ă
t c :
e i G

296 285
e e - A
n r e m
t e l p
a a e i
m c c
i ş tr il
c o o i
i c li n
n u ri a
ă l c 2
u ă 0
i i . 0
n , m
t g
/
r r
k
a e
g
- e INFECŢII NEO-
NATALE ,
r c
î
a h
n
h i
4
i l L
D p
d i r
i b i
a r L
E z
n a e
T
. r ,
r
e I
a
C M
t
o h a .
m i m
b d e T
a r n L
t o t:

296 286
U a if a
G e li
I s e
n t ,
f ă m
e p a
c ri lf
ţ n o
i ri r
i n m
it a
v ă ţi
i , i
r m c
o i a
t c r
i r d
c o i
e o a
: ft c
- R a e
u l .
b m N
e i u
o e a
l , r
a m e
i tr
s c a
e r t
o a
m c m
a e e
n f n

296 287
t i e
, t — c
o o
f a c c
i r e e
i e l c
n l u u
d o l f
r ă e
o , b
b m m r
l a e ă
i m g ,
g e a p
a . l u
t - C o r
o i = p
r t m u
i o a r
e n r ă
i e ,
v e ) h
a g s e
c a e p
c l m a
i i a t
n a n o
a if -
r ( e s
e k s p
a i t l
t ă e
v o p n
i s r o

296 288
- u p
m m l ri
e a t n
g n o u
a i x ri
l f o n
i e p ă
e s l (
. t a p
ă s e
P r m ri
o i o c
a z o
t s e l
e e i. d
c V e
d h ir c
e e u o
t l s n
e a u t
r r l a
m e p n
i o ri
n c a n
a a t a
e r
a ş fi e
c i e ,
e U N
l v m o
e i i u
a r n -
ş u a n
i s t ă

296 289
s d p c
c i e ti
u m c H
t e if e
, n i r
t c p
p u e e
e l m s
r a si
s u ri m
o r „ p
n i î l
a n n e
l a o x
r c ti
d . h p
e s i I
e d s
m e a
g g b u
r ă u ti
i s f p
j e n I
i s iţ I
r c ă :
e " p
) c . ri
. e - I n
l n tr
î u f -
n l e o
e c f
s ţi o
e s i r

296 290
m z o
ă p il c
n e a
d e d l
i u e ă
s m v ,
e o i p
m n a o
i i ţ a
n e ă t
a ) , e
t , d a
ă e f
p o e
v o b c
i a i t
s t c a
c e e p
e i, i
r a m e
a p o l
l ă rt e
ă r a a
e l ,
( a ă S
h ; .
e l i N
p a n .
a f C
t 6 e .,
i - c o
t 2 ţi c
ă 1 e h
, l ii

296 291
, l a v
a li ir
l c e î
ă e ş n
s n i d
â t c o
n a o z
d r ri e
, o a
s - d
e p r e
c o e c
h a ti v
e t n a
l e it t
e ă e
. d . .
e T
-
V t r
I
i e a n
r r t f
u m a e
s i m c
n e ţi
t a n i
r t c
a m c u
n i u E
s c A L
m r c L
i o i V
s c c .
e l şi
V
p f o
i
296 292
r e it
u C
s ; a
pers
- t
ona
H a o
e l
p p ri
me
a a .
t dic
r
i o- O
t ţi
sani B
i n I
c tar;
ă E
p C
B t
e T
o I
r
( r V
p s E
i,
r o
e î P
z a
n R
e n
s I
n e O
t o
R
a ţi
ţ I
i
i t T
n A
) o
. t R
r E
e
i, :
r 1. D
v
n e
i
M a p
z i
t
s
296 293
t e e i
a c d
r I i ă
e . a ,
a N l t
. d r
c . e a
â I t
t c . a
o N m
m n .. e
a s i n
i e n t
m v e
p n e f
r a s i
e r ti c
c e g i
o a e
c î r n
e n e t.
p P
a r a r
e r o
c g a f
a i c il
z s l a
u t m x
r r i i
l u c e
o l ă .
r r 2. A
s a s
d p p i

296 294
g e n u
u f t lt
r e r e
a c a ,
r t l c
e u ă u
a a d f
r e u
d e S n
e a t c
e ţi
c S r o
o T il n
n E i a
d R z li
i I a t
ţ L r a
i I e t
i Z s e
Ă a b
o R u u
p I m n
t I a ă
i : i ;
m m
e s
t
p a
e ţ
n i
t e - p o
r e n
u c r a
e s l

296 295
s ţ e o
u i r d
f e e i
i a c
c d p e
i e e şi
e r d
n v s e
t o o l
l n a
p u a b
e m l o
n u u r
t l l a
r u t
u d i o
e s r;
1 u - c
- l p ir
3 u u c
c s u
t r l it
u a a e
r ; c f
e o u
, s n n
u tr c
î p o ţi
n r a o
a l n
f v e a
u e p l
n g e e
c h ri ,

296 296
c s z a
o u a l
r r r a
e i e b
c : il
t d e it
e e ti a
, c t
t h e
d r e a
o e t st
t b a e
a u r ri
r i e li
e e , z
d ă
c l e ri
o u p i.
r a o Verif
e t z icare
s e it tehni
p a că
u d r perio
n u e dică
z p , a
ă ă t Staţi
t e ei si
o s r Cont
a t m rolul
r e e Steril
e r n izării
. i d .
M l e
ă i v

296 297
a. mo ură căldu
ale, uscat ră
Obi cuti ă: umed
ecte i cu POU ă:
de mă PINE Auto
met nuşi L clav
al: : 180° 120°
căld căld C/60 C/30
ură ură minu minu
usc um te, te, 2
ată: edă: (sau ATM
PO Aut idem .
UPI ocla ca ia e.
NE v serin
L 120 gi, Obie
180 °C/ ace cte
°C/ 30 etc.); din
60 min d. bum
min ute, bac
ute. 2 Obie (hala
AT cte te,
b.
M. din scute
c. cauci ce,
Seri
ngi, uc măşti
Obi (sond ,
ace,
ecte e, tifon,
ma
de mănu calot
ndr
sticl şi e,
ene,
ă chiru comp
cas
(bib rgica rese
olet
ero le, etc.):
e cu
ane tubur idem
mat
"): i ca la
eria
căld etc.): punc
l
296 298
 ul m e
d. 3
o z
f. Dez
infe b i
ctii: il n
Obi
ziln
ecte i f
ică;
din e e
mas -
r c
e t
plas u t
e
tice l: a
r
(so f n
nde m
o t
end i
o- l e
n
trah o ;
a
eale s - p
): l
ir a
ide ă
m e r
;
ca a d
la
-
d o
pun p
e s
ctul e
d şi s e
r
e. o a
e
g. l l
ţ
u ă
Branule i
/fluruta ţi :
i
şi: i z
,
etilenox d il
id.

296 299
n o e 3
i l ri z
c u e il
, ţ : e
i s ;
c i c - s
u h a
d i lt
d e m e
e z b a
t i a u
e n r a
r f e (
g e z d
e c il e
n t n p
ţ a i a
i n c t
, t ă a
e s N
a ; a .
p - u N
o l l .)
i e a a
n 2 c
s j - o

296 300
p a e l
xt u
e t
er i:
r ă n l
i ar o
e c
t z
a d
ă i N e
l . a
c n N c
.: c
u i
în e
c af s
m . ar î
a n
u
Len s s
ş e p
T
a D cţ it
m ie al
- e
i. ,
a - f C v
- a
4. ir e
d - e c st
C u ia
e
C it r
z a u e.
i m l T
e p C
n
r e ir
f ă rs c
e o u
c d n it
e al u
t l
u

296 301
v o t a
i r e n
z , c ti
i ţi n
t f e, ă.
a o s C
t l u ir
o o s c
r s p u
i i e it
l r n u
o e d l
r a a le
: r n
e e je
t c a ri
r h v ei
i i i :
a p z c
j a it o
u m e m
l e l p
n o le
s t r t
ă u î s
n l n e
ă u c p
t i a a
ă z r
ţ d d at
i e e ,
i p c c
r a e
l o r a

296 302
c î n s
u n s p
r p o
a s o rt
t e rt p
ă c u e
ţ l nt
c i c r
u e o u
r re
c a e zi
e ct d
a l al u
e a u
m n c ri
u j e s
r e st ol
d r ei id
a i a. e.
r e C C
ă i ol ol
: e e
d m ct ct
e u ar o
p r e r
o d c ul
z a o S
i r re e
t e ct cţ
a , ă ie
r şi i
e t tr d
a r a e
a n zi

296 303
 n u n it
f i a e
e t p r
c u o e:
t l at - S
a e
t p
- G
fi -
r v S
c o e p
u b ct ăl
e o at
v l r u
a o u l
r r l c
c ât
c b m
el
l i ai
m
o o fr
ai
r l e
i
o o
m c
s g
p v
i
o e
5 c
rt n
- e
a t
1 :
n al
0 - r
- t t m
%
; d âi
- 5. e n
C a tr ii
C . a :
i n -
r M s - p
c â m

296 304
b r d -
- i e - m
- l c ă
- ă a n
a u u
p ş c şi
a i i ,
u b
d s c i
i c s b
n h c e
i h r
i m i o
n b m a
c a b n
u t a e,
b ă t s
a e c
t l şi u
o a st te
a e c
r 2 ri e:
e 4 li a
z u
s h a t
ă ; t o
- e cl
f t l a
i u a v
e b 2 a
u 4 r
s r h e;
t i ;
e

296 305
- n u p
c f m ă
ă e a l
d c b a
i t il r
t a e e
e r : ,
, e - d
- e
-
c z z
h i i
i l i n
u n n f
v i s e
e c t c
t ă r t
e . u a
: m r
c e e
s . n ,
p t s
ă M a t
l a r e
a t c r
r e o i
e r n l
i t i
ş a a z
i l m a
e i r
d n e
e c a .
z o t
n :
i
s s
296 306
d t t - i
. e o m
c al u
F ţ et n
o i ă iz
e l
l ă
: o
o ri
c
s - :
al
i - ă a
r - şi n
e - p ti
a a H
n .
e - tÎ s V
c - eo a .
h m B
i - e
.,
p b n
o t B
a
n st .
m
t e C
e
u ri .
n
l l G
t
c .;
u
o u P
l al
m T
u c
b P
i i o P
l o
d i l T
e c 7 e
a 0
h
p l °
n
r : C
; ic
o
i
296 307
 d S ăţ r
e e ii e;
c m b.
i ţ e
z i d E
o e ic p
l i al i
a e. d
r ş - e
e i m
: C i
evit s ri o
a u te l
r p ri o
e r u g
a a l: ie
î a. d
s n e
u c T iz
p ă e o
r r m la
a c p r
a ă o e;
g r r c.
l i a
o i l S
m d p
e a e aţ
r c i ia
ă t z l
r i o d
i v l e
i i a iz
t o
296 308
 l i n
a d b ta
r e a ct
e z ct (
. i e p
n ri e
' f o rs
e l o
Izol c o n
a t g al
r a
ic s
e r
e e
a e
la p
a
b a
c o r
o t
l at
n e
r n p
t a e
a m
i v n
c i, tr
t n
a c u
i
l o s
l
o ă n e
r ; ta ct
: - cţ o
cură i, a
ţ r p r
i e e e
r c rs s
e o o e
a l n p
t al ti
ş ă c c
i r o e

296 309
 ) Fo
. MOTTO: „Medicina este cea mai nobilă
Fu şi mai dificilă dintre Ştiinţe."
Im
A Iis
N
Isc
Le
MIC M
DICŢ O
M
ION
Pat
AR Pe 1.
EXP Pla PARTICULA
RITĂŢI
LICA Pu
Re ANATOMO-
TIV Re FIZIOLOGIC
Sc E ŞI BATE
Si DE
Si SEMIOLOGI
Si E ALE
Tr APARATUL
Ab
UI
Agr RESPIRATO
Ale R
Al
At
Ce TEHNICI
RADIOLOGI
Ce
CS ÎN
Ce
URGENŢE
Cl RESPIRATO
Ec RII
E
Eri
Cunoa
Fa
şterea
Fle
particularităţil
296 310
or anatomo- Fluxul
fiziologice de aer
ale circulant este
Aparatului rezultatul
Respirator modificărilor
are un rol ciclice şi
deosebit în ritmice de
înţelegerea volum ale
Patologiei sistemului
de Urgentă toraco-
la Nou- pulmonar, care
născut. se desfăşoară
Sugar. în două faze
Copil mic. (inspiraţie şi
Copil expiraţie)
preşcolar si coordonate de
şcolar. un centru
Ve respirator
ntilaţia este situat în bulb.
un proces Frecve
mecanic nta
ciclic, Respiratorie
spontan şi tT.R.1 - între
complex, 40-60 Ia Nou-
având drept născut - scade
rezultat cu vârsta, fiind
reîmprospăt în funcţie de
area aerului necesităţile de
alveolar 02 şi
aspirat din concentraţia
atmosfera de CO2.
înconjurăto
are. Date
eleme

296 311
 ntar 1.
e Căile
ana Respiratorii
tom Superioare si
ice Inferioare
si
(C.R.S.;
fizi
olo C.R.I.):
gic diametrul
e. interior al
în acestora poate
fun fi mult redus
cţie la copil prin
de edem sau
vâr
stă

De o naşte
la o vârstă - re.
la alta - A
survin - -
modificări - R
în structura -
plămânului, 2. -
acestea Plăm
fiind ânii:
rezultate ale numă
dezvoltării rul de
şi maturării, alveo VOL
dar, adesea, le UME
cu rămâ PUL
consecinţe ne MO
în patologia acela NAR
respiratorie. şi de E:
la
296 312
4. A GIA PIR
5. T
RES ATO
6. U
L PIR R
U ATO
I 1D
N RIE
Disp
L R 2. neea
B E ULB respi
A S ratori
URĂ
T P e are
E I RI
cauz
R ALE e
B A multi
FRE
E T
CVE ple.
O
Fără
R NŢE
S a fi o
E I distin
M RES cţie
I 1. D
netă.
O ISP PIR
e
L NE ATO A.
O RII
G EA
I - 3. Disp
E ULB neea
SI de tip
MP URĂ inspi
A
TO RI rator
L
E ALE (D.I.)
M
.
ÎN RIT
A MUL B.
P PA
A TO UI
Disp
R LO RES neea

296 313
de ol h u
tip me i l
exp can m u
irat ic b i
or sau u p
(D. fun r u
E.). cţio il l
nal o m
A (dis r o
a
pne g n
b e de a a
L
tip z r
U
obs o (
E
truc a d
B
tiv) s i
.
; e s
Dis
b. l p
pne
a n
e
p n e
Exp
r i e
irat
i v d
orie
n e e
(D.
l ti
E.)
b u p
Mo
l l r
dul
o p e
de
c a s
apa
a r t
riţie
r e r
:
e n i
a.
a c c
h ti
prin i v
obs s
c m ).
tac
296 314
D 2.
1 T
2.
M
D.E R a. exog
. D ene:
prin Q endo intoxi
cau gene: caţii
ze în cu
ne- comă alcoo
infi diabe l,
ama tică, barbit
torii A în urice,
: Alte insufi CO,
T dou cienţ morfi
3 ă ă nă,
4. tipu hepat drogu
ri ică ri etc.
Cai de sau T
age resp renal ipuri
aerv iraţi ă, în speci
oas e hipert ale
e pato ensiu patol
cent logi ne ogice
rale că mtra- :
şi se crani Respi
peri întâ ană, raţia
feri hemo CHE
lnes
ce ragii YNE
c
T cereb -
mai
rale, STQ
5. rar
meni KES
6. la
ngite; E
copi T
l: b.
E
296 315
 3. T E redus
î ă;
ehni
î P -
î ci A re
radi - avant
Exa ogra - ajul
men -
fice unui
ele
docu
radi spec
câmp ment
olog iale ul de obiec
ice
4. C iradi tiv;
pleu
omp ere -
ro-
uter va fi
puh Amb
diafr
non To ele
agma
are mog meto
t la
cupr arfia de se
strict
ind: în comp
ul
1. boli letea
neces
ză
adio acut ar.
dacă
scop e este
resp R neces
ia irato - ar, în
pul rii. - mod
mon V - recip
ară - roc.
1,
2. Radi 2 3P
adio osco - P
graf pia rodu -
pul ce o P
ia iradi
mon
sim ară ere 4î
plă T mai L
r -
296 316
C narine vascula
2 şi buze; r:
m
. stare tahicard
adaugă generală ie
I. : alterată, marcată
DEF dispne tegume , ritm
INIŢ e cu nte „de
IE tahipn palide, galop";
ee cianotic vene
E accent e, jugular
E uate, umede e,
ortopn (prin turgesc
ee hipersu ente,
D. (copii doraţie); hepato
TAB mari): La megalie
LO sem copil ; In
U nul mare: evoluţia
CLI caracte durere bolii în
NIC: ristic: intensă perioad
tuse toracală a de
frecve (junghi) stare:
debut ntă şi poate
brusc însorit senzaţie fi
sau ă de de modific
supra- expect opresiu ată
acut; oratie ne conştien
la seroas sternală ta,
manife ă ; uneori copilul
stările spumo este poate
clinice asă, de prezent prezent
ale culoar Wheezi a apnee,
bolii e ng; respiraţi
de rozace cardi e de tip
bază e la o- CHEY
se
296 317
NE- - în az
ST E In bolile ia
OKES prac cardio in
, tică, - i
gaspin exist vascul m
g, ă are: ii
hipoxi două - st
e tipur Bol ân
i de
cerebr i gi
E.P.
ală cardia ,
Â.:
avansa ce st
A.
tă, care en
comă, produ oz
E.P.
stop c mai a
A.
cardio frecve ve
hem
- odin nt ne
respira amic E.P.A i
tor ; .: p
irevers - m ul
B.
ibil. al m
fo o
E.P. r na
A.
E.P. m re
lezio
A. aţ ;
nal
la ii -
copi ca nsufic
A
l C rd
ienţa
treb el ia
uie ce cardia
mai că
susp frec :
ectat hi conge
vent
: p stivă;
se
- prod o -
- uce pl .T.A.
296 318
acut emb - or
ă olie nhalaţ ga
seve pulm ii de n
toxice o-
ră; onar
: CO, fo
i ă. petrol sf
atro Dup şi or
gen: ă deriva ic
supr trata ţi, e,
fum, ve
aînc ment
fosge
ărcar , ni
n;
e ede n
- in de
vole mul to şa
mică regre xi rp
în seaz ca e,
P.E. ă, ţii a
V. fără pe m
cu sech al o
ele te ni
scop
că ac
terap pulm
i ,
eutic onar (d bi
. e. ec o
Mai ât xi
poat B C in d
auzel ha
e de
e la
apăr form az
ţii ot
ea în ei
): et
nefr lezio
su c.
opati nale
sunt: bs ;
i ta
acut nţ
e, e
296 319
- agia of sa
edic n, cu i u
(c he
ame aspir
u pa
nte: aţie co ti
narc de ns că
otice conţi ec (t
, nut in oa
ţe te
nalo gastr
m pr
xone ic; et in
, - i ab bi
salic nfecţ ol p
ilaţi ii ic o
e) pr
etc.; pul
: ot
- mon ne ei
n are fri ne
caz grav te m
de e , ie
ne ).
imer virot
fr XV.
sie ice, oz INVE
(înec bact e, STIG
AŢII
); erien in
DE
- e; su LAB
fi ORA
eflu - a
ci TOR
x l
en
t
gastr ţă -
e
o- re
esof na V.
b TRA
lă
296 320
 TA e i m
ME l în en
NT e p ţi
UL oz ne
g iţi re
O e i a
NU s câ C.
RSI t t R.
NG u m S.
în r ai de
prim i co sc
a s m hi
etap u o se
ă. în n de şi
para t , as
lel : ca pi
cu a re ra
tera ş să re
pia e îi a
bolii z fa se
de a ci cr
bază r lit eţ
: e ez iil
1. P a e or
r re na
i b sp so
n o ir -
t l aţ fa
r n ia ri
e a sp n
v o gi
p u nt en
r l an e,
i u ă;
m
296 321
2. F a ia
M . m fa
o R ed ce
n . ic pa
i , aţ rt
t F ie
e
o . i
C de di
r
, ur n
i
z P ge tr
a u nţ at
r l ă, a
e s co m
a , nf en
T or tu
c . n l
a A n de
r . in
ba
d e di
t ca ză
i .
o c ţii
) lo O
-
. r 2
r
m u
e 3. ed
s m
A
p ic id
d
i ul ifi
m
r ui ca
i
a . t
n
t i 4. O va
o s xi fi
r t ge ad
i r n m
e a ot in
r er ist
( e ap
296 322
r , ar 1
a î i, 2
t n 02 an
p es i)
r d te se
i o ut p
n z il oa
ă şi te
s pe ad
o d nt ^
n e ru ni
d ca ni
ă 8 l st
- m ra
n 1 ar în
a 0 ea d
s 1 d ur
a / ur er
l m er i
ă i il in
n or te
s . to ns
a ; ra e
u l ci şi
a ce M
p . or
e c L fi
o a nă
m p ac (0
a i eş ,1
s i ti m
c i a, g/
ă m (> k

296 323
g ( 5. nti
/ j u lat
z u nt or
i n in ie
) g di av
c h ca an
a i te sa
r u In tă,
e l hi P
p ba a
r u re 02
e t a <
d e E. 50
u r T. m
c n şi m
e i V H
, c en g
c ) til şi
a ş aţ la
i ia P
ş a m a
i n ec C
0 x an 0
2 i ic 2
, e ă: >
d t - în 55
u a in m
r t su m
e e fic H
r a ie g
e . nţ cu
a a st
ve ar

296 324
 e re i
d A d (acţio
e p uc nează
c l er favor
o i ii bil
l c E. prin
a a P. scăde
p r A ea
s e .: P.V.C
ş a a. . ş
i creşte
s u Sânge rea
e n rarea debitu
n o (se lui
z r aplică cardia
o p la c).
r r copil b.
i o mare
a c şi Aplic
l e adoles area
a d cent): unor
f e 100- banda
e e 150 je
c ml comp
t c sânge esive
a u prin la
t puncţi extre
. s onare mităţ
R c a la
6 o venei "rădă
. p de la ina"
u plica memb
_ l cotulu relor
296 325
 infer ■ la Sugar: h
ioare insuf 0,04/kg/zi (repe
(pres icien şi > 1 8
iune ţă 0,02g/kg/ Efect
sub cardi zi. ca multi
nivel acă alternativ adjuv
ul sau ă); al
presi supr medic
b.
unii aînc diure
arter ărcar creşte
Furosemi
iale e debitu
d:
maxi vole cardia
mg/kg/zi,
me). mică (D.B.
LV. lent,
(prin comb
c. repetat la
P.E. bronh
2 h; poate
V.): spasm
Instalare fi
a. scade
a administr
P.V.C
obligator at prin
ie a unui Digitanz P.E.V:
are B
cateter (fiola de
vezical. facutăl: ml
Situ Digoxin conţine
aţii 0,03- 20
spec 0,05 Furosemi 3
iale U
mg/kg d).
în R
(în trei
E.P. c.
prize:
A. I
50%
Aminofili L
doză
n. LV. - di
iniţială, m
lent,
apoi la 8 e
E.P. mg/kg/do
h 25% ns
A. ză
din doza mg/Kg/24 iu
prin
totală -
296 326
n î e in
i n nt fl
m ul a
i c ui m
c o şi at
i m a or
a p d ,
c
l a ul
u
e r tu
e
a lu xt
l ţ i; in
a i - te d
r e n er
i di e
n c nţ în
g u a se
e m ns
l c ar d
u e ca es
i l tă ce
, e d n
p e d
r a a e
p nt
o l
ar I
p e
iţi
o
e A.
r a a
ţ d e Eleme
i o d ntele
o l e clinice
n e m mai
a s ul import
l c ui ante

296 327
ale " ri r
Crup : v
ului ( v o
sunt: c o ca
- o al le
ispn p at .
ee i ă,
de i „ B.
tip m as
insp a pr Manif
irato r ă" estări
r;
i , tipice
- d ) „î obstru
i n ctive:
s s ă 1.
f a b
tridor;
o u u
n şi 2.
i c tă ornaj;
e u ", 3.
, d
„ a at iraj.
v l or
o t it 1.
c e ă
e af St
m e ri
r o ct d
ă d ăr or
g i ii :
u f c es
ş i or te
i c zi u
t ă lo n
ă zg
296 328
o d ţi in
m e e zo
o (f na
t l oa în
a a rt g
s e us
p d ra tă
r i r a
u s şi tr
, t ex ah
c a pi ee
u n ra i
ţ ţi şi
t ă e) la
i , , ri
m c pr n
b e o ge
r v lu
u a oc i
p at şi
î a de vi
n r tr br
a e ec aţ
l er ia
t î ea ac
, n fl es
p u to
e i x ra
r n ul .
c s ui P
e p de - le
p i ae zi
u r r u
t a pr n
ea
296 329
s d n e
u i cţ n
p f ie u
r i d at
a c e p
- a p â
g r o n
l e zi ă
o a ţi la
t a di
i z c sp
c g a ar
ă o p iţi
m ul e
e o ui
în
s t ;
so
t u - St
m
e l ri
n
u d
su
d i or
o m g
ul
v e er
a
e n ea
c
d ţ ză
c
i i o
e
t o le
nt
ă n zi
u
a u
at
p t n
în
r , e
pl
i î su
â
n n b-
n
gl
s
m f ot
şi
o u ic
at
296 330
 ă a ie m
. t ră en
o to tu
r r, l
2. C c da in
o u to sp
r rt ir
n t a aţ
a i o ie
i m bs i
: b tr la
z r uc ni
g u ţi ve
o l ei lu
m m gl l
o a ot pă
t i ei rţi
i j . lo
n o r
s s 3. Ti m
p , ra oi
i c j: in
r u de te
a pr rc
t c es os
o a iu ta
r r ne le
s a ce su
i c ap pr
e t ar a-
x e e st
p r în er
i ş m na
r u o le

296 331
, n es -
s i iu
ispne
u i ni
p a i e
r e ae intens
a r ru ă;
- u lu
c l i
-
l u di aloare
a i n ,
v a tr ciano
i t ah
c m ee ză;
u o şi -
l s la fort
a f ri respir
r e n
e r ge ator
, i o epuiz
d c bs ant;
a , tr
-
t s ua
o u te lterar
r p pr ea
a e in stării
t r in
de
ă i fl
o a conşti
p a m entă.
r r aţ (
e ă ie A
HI.
s . ENTI
i p TĂŢI
u r î CLIN
ICE
296 332
 A U fierbi
R CLIN nţi)
1. I IC: sau
E N - chimi
P G - ce;
I Asoci
I -
G erea
T nhalar
L Sialor e de
A
eej şi fum
O
Strido sau
T A rului vapori
I C este calzi;
T U patog
A T nomic
-
Ă n
ă
A cazul
pentru
bolilo
C S Epigl r
U U otita KAV
T P a ASA
Ă R C KI
A E sau
F - Pot STEV
L G exista ENS-
E şi JOHN
L
G Epigl SON.
O
otite
M T
neinfe EX
O I
cţioas AME
N C e: NE
O Ă - PAR
A rsuri ACLI
S E
A termic NICE
Ă e :
; TAB (lichi Hemo
L LO de gramă
296 333
: gian latex) TR
leuc ) Ex. ATA
ocito H O.R. MEN
ză emo L. (cu T: de
cu culr multă mare
neut ură prude urgen
rofili (în nţă): ţă
e; proc epigl izolar
VSH ent ota e în
cres de edem U.T.I.
cut, 80% aţiată Priori
idem prez poate tăţi
C.R. ent ajung terape
P. age e de utice:
R ntul 10 ori (NUR
x- pato mai SING
grafi gen mare )
e H.I. decât h Restabil

C.S. B.; volu perme

(dife un mul tăţii
renţi test obişn C.R.S
ere rapi uit, mai a
de d culoa inferi
larin pent re cu
gita ru roşie, Intuba
sub- H.I. cireşi E.T.,
gîoti B. e şi prefer
ca şi este infla naso-
abce cel maţia trahea
s al zonel M
retro parti or din anevr
- cule jur. a
farin lor I.E.T.
de :

296 334
pent d at
ru e c a
efec i el I.
tuar u ui E.
e, t c T.
pozi i or v
ţia l es a
paci i p fl
entu z u d
lui a n e
va fi t z 4
cu e ăt 8
capu or b
l pe v v şi
tora a âr d
cele st et
ajut f ei u
orul i şi b
ui c n ar
oper u u ea
ator v se
ului; 1 a v
- d a a
i c v fa
a m e ce
m a c
e i b u
t n al d
r f o e
u e n os
l r aş e
s i ; bi
o o - d tă
n r ur pr

296 335
 u dura matoa t
d tă; să "lătrăt
e c) sub- or";
n P glotic
ă.
-
ţ enom
ă ene
. 2. T de tip
A LA sfârşit obstr
a) RIN de uctiv,
efur GO- toamnă cu
oxin TR început insufi
(Zin AH de iarnă; cienţă
acef EO- debut respir
BR progresiv, atorie
)
ON după un ;
(din
ŞIT episod de
G2), pe
A Infecţie
100 măsura
AC acută a
mg/ UT extinderii
kg/z C.R.: descende
Ă
i, (L. febră nte
Î.V., T.B. (moderată infecţiei
5-7 ) > 37,8 la nivelu
zile; °C), voce bronşiilor
S răguşită, şi
b) tuse; bronşiole
INO
mpi
NI dispne or, semn
cilin
ME: e intensă de
a,
Cru inspirator bronşită
50-
p ie; cu
100
viral respiraţie
mg/
, prelungită
kg/z
Lari - ,
i,
ngit use "cfunuită
LV.,
ă cu
acee , dispne
ede aspec
aşi cu
296 336
polipnee t d istoric
, bătăi a e ).
ale h c
aripiarel i o T
or c n
nasale, a şt
coborâre r ie Microc
a d nt limat
laringelu i ă. adecvat:
i în e temperatu
inspiraţi , E ră 20-23
e; h L.T.B °C,
- i . umiditate
p trebui > 65%;
p o e căldură
e t difere uscată
e nţiată locală:
p n de: comprese
a s - în
regiunea
r i -
c u ronşi cervicală
u n olită anterioară
r e acută; ; H.S.H.
s , I.V., 10
- mg/kg/do
, t rup
c u ză;
difteri
i l c Admin
a b (inter strare d
n u es lichide
o r aproa calde:
z ă pe ceaiuri d
ă r exclu plante,
siv 200
, i
ml/kg/24
296 337
h; în caz î 30 2-3
de refuz, n m zile;
P.E.V, g/ -
cu d kg exame
soluţie o /2 tazonă
hidroele z 4 : 0,2,
ctrolitică e h, 0,6
, 180- m L mg/kg
200 a V. /doză,
ml/kg/zi. r , IV., la
în i 3- 12 h,
Secţi ş 4 2-3
a i pr zile;
T.I, c iz b.
fizol u e,
are): r du A
a. e ra er
s ta os
C c 36 ol
o u - i
r r 48 cu
t t H; E
i e - pi
c : etil ne
o H predni fri
t . soîon nă
e S 1 ra
r . mg/kg ce
a H /doză/ m
p . la 24 ic
i 1 h, ă
e 0 I.V., 2,
: - 5

296 338
% ă ă re cu
: ; (I I.R.A.
0 r zo severă
, e pr ;
5 p el. e
-
e Br Antibi
m t on oterap
l a ho ie
d r di (contr
i e lat oversa
l d ati tă)
u u n) indica
a p so tă la
t ă lu pacien
ţie ţii
ă 2
0, deficit
î -
5 ari
n 3
% i
/d munol
3 b
oz ogic:
;
ă, Ampi
m c. pe cilina
l nt 100-
a I ru 200
p s 4 mg/kg
ă o şe /24 b,
d p di IM.,
i r nţ în 4
s e e; prize.
t n Interv
d- Qj-
i a enţii
terapi
l l e: în (mai
a i caz de frecve
t n asocie nt < 2

296 339
ani): 3. NĂ -
Intu EDE (L.S.
baţie MU M.) ciano
E.T.; L
ză
dime LAR E
T (discr
nsiu ING
IAN etă)
ni peri-
ALE
spec oro-
RGI I
iale nasală
C
ale (ED şi la
calib E
EM extre
rului QUI
S mităţi
sond NC
C .
ei KE)
- Feno
(în
menel
Epig E
tuse e
lotit S
spas cedea
ă şi P
L.T. modi ză
B.): că după
3-6 „lătră câtev
luni toare" a ore;
4.
- 3,5 LA ; a
mm; RIN doua
dispnee
3-5 GO- zi,
TR inspiratori copilu
ani -
4,0 AH e l
mm; EIT (accentuat prezin
>5 A tă o
SUF ă la
ani - s
4,5 OC factori de
AN CON
mm. mediu);
TĂ DUIT
MA disfonie;
A
LIG Stridor; TER
296 340
APE m te iz
UTI p r i
CĂ: e m I
- r ic V
a ; .
nu t repaus sa
nece u vocal, u
sită r atmosferă A
spita ă de calm şi er
lizar , înţelegere os
e; u ; ol
- m - în i
i ca cu
m d zu E
i i ri pi
c t pr ne
r a el fri
o t u nă
c e n ra
l ) gi ce
i p te m
m e , ic
a n re ă
t t ci sa
a r di u
d u va Is
e nt o
c c e: pr
v o C ot
a n or er
t f ti en
( o co ol
t r .
e t T
a
296 341
 PTI h
ZIA e
S E DE (HE m
C CRUP MO
a
RA
GIA t
MANIFESTAM CLINICE EPIGLOTITĂ CRUP VIRAL PUL o
COLORAŢIE ETIOLOGIE 95% VIRAL MO l
HAEMOPHILUS
Normală INFLUENZAE TIP B. 95% NA o
Cenuşie Epidemiologie Sporadic Epidemic: primăvara, RĂ - g
Cianoză (aer atmosferic) toamna H.P. i
Cianoză (aport 0 Vârstă 2-7 ani 6 luni - 36 luni )
STRIDOR Sex M=F M/F = 1 , 5 : 1
c
Manifestări anterioare NU Infecţii acute căi c
Absent H
Uşor (Prodrome) respiratorii o
SIMPTOME PRINCIPALE E
Moderat m
Sever Este
Febră Hipertermie Variabilă (< 38 °C) p
RETRACŢH COSTALE ŞI bolii
Debutul SUPRA-(stare generală) To;dco-septică NU (60% din cazuri) mai
l
STERNALE (TIRAJ) Poziţie preferată de bolnav Aşezat, aplecat înainte Decubit dorsal frecv
Absente Tuse Rar Tuse „lătrătoare" entă e
Uşoare cazuri) la t:
Moderate Stridor Moderat Intens
Nou- H
Severe Voce „răguşită" Voce „voalată", înăbuşită Voce clară sau răguşită
NIVELUL STĂRII Disfagie
DE CONŞTIENTĂ DA NU născ b
Normal Evoluţie Rapidă Lentă ut şi ,
Agitaţie Stop respirator Risc crescut Rar
Suga H
Recurenţă Foarte rară Posibilă
Letargie, Obnubilare
r. c
FORMELE DE INVESTIGAŢII
GRAVITATE ALE DE t,
CRUPULUI LABORATOR
Formă uşoară Leucocite (nune) 19.000-20.000 5.000-11.000 I H
Formă moderată Polimorfonucleare % 60-95 40-80
- b e
Formă severa Proteină C-Reactivă Pozitiv Negativ
i m
( ( a
l
DIFER ti
ENŢIE a
n i,
REA 4.
DOUĂ HE ţ F
FORM MO r
o
296 342
tiu par NC Hemosta
, IPA zei;
am LE
Le -
etri de
uc neu
i He
og mor moni
ra AS agie
m i
TR resp
ă, irat viral
UP
Tr orie e sau
o ; :
bacte
m - I -
riene
bo nve
cit pre ;
stig mat
e, -
aţii urit
Re eptic
ate
tic pen
(înd emie
ul tru eos ;
oc cun ebi
ite G. -
oaş N. ardio
et
c.; tere < patii
a 1.5
- 00 cong
x bol g); enita
tor ii sindrom le;
ac de hemora -
gie pre-
ic; baz cter
existent
- ă. , prin patol
on diferite ogic
CA tulburăr
tro UZ sever
i ale
l E ;
PRI
296 343
- de aci bron
Ma hosc
oli să do-
opiei
im Erit baz ;
un roc ică 2.
itar avaj
ol ă diri
gastr
og (M. jată ic cu
ic E.)
; S.F.
-
e, 10 4. rece;
ru ml/ 3.
rata
kg/ rata
m me ment
doz
ori ă; ntul chiru
. 2. 0 rgica
boli
l,
2- i de
T după
R tera baz caz.
A pie; ă.
T H
A 3. R
ASPIRA
La
M eec CORPI
cop
E hili STRĂIN
il
N CĂILE
T bra mar
e RESPIR
1. re LA
1.
ra hid (ACS.)
lect
ns
ro- ro-
fu
zi ele coa
gul 1
e ctr
are D
Ur
oht în Din
ge
nt tim mare
ică
ă pul a lor
şi
296 344
va - c ); -
rie pnee
ian disf
tat -
e, oză oni cian
su cu e; oză
nt - cor (peri
ten
cl naj oade
din scurt
asi /zg
fic ţă e);
om
aţi de ot -
du ext sim ărsăt
nă ilar uri.
str ind
stri C.S.
uc ere aspir
dor,
tur ; at în
dar
a bron
- stri mai
sii
ur „gr
m dor deter
os" mină
ăt ins
şi mani
oa pir în festă
re:
ato am ri
1
r bel mai
2
e redu
M (zg se:
U miş
om cări -
D
ot res use;
X spe pira -
- cifi tori heez
us i); ing
c în
e (mai
ins -
vi puţi
hee
ol pir n
zin
en exti
aţie g;
tă; ns);
296 345
- - tira - hosc
ul j isp opie;
b (de nee - c
ur pre , o
ăr siu cia n
i ne noz t
d int ă r
e erc (câ o
V ost nd l
e ală C.S r
nt în . a
il ins este d
aţ pir în i
ie aţi lari o
e);
. nge l
în
î ). o
caz
tuse î g
de
chinto - i
C.
asă, arin e
S.,
zgom gos :
est
otoasă cop d
e
, ie i
ma
obosit i (a r
oare evi se e
(în de ved c
„repri nt ea t
ze", dea Int ,
simila sup uba c
ră ra ţia â
tusei Ste E.T n
convu rnu .); d
lsive); lui; -
ron C

296 346
.S zie, nee A.C.
. Em cia S.
es fiz noz imed
te em iate
ă
ra ). posi
dat bile:
di orat
o- I- C
-
ă
op rup une top
ac vir i respi
, al hip rator
sa (lar
ertr ;
u ing
ită ofii
in -
sup de
di Ti ritmi
ra
re e
şi mu
ct, sub s cardi
pr - sau acă;
in glo Ad
co tic -
eno
m ă); top
pati
pl - f e cardi
ic or trah ac;
aţi me
ile eo- -
sev
ac bro
ere dem
es de nşi
că. pul
tu A.
B.I mon
ia
( .; IV. ar
At - cri Co
acut
mpl
el ze (E.P.
icaţ
ec de
iile A.);
ta Ap ale
296 347
- M
AN
to
EV 2
Perceperea şi reflectarea luminii externe prin organele de simţ (de la lat. senîire = a simţi).
p RA
ca HE
rd IM
LI
io 1
De la endo = în
CH interior,
- M. „înăuntru" şi
re H. scopeo = a vedea
(lb. greacă)
sp A
- 354
ir
-
at N
or î
şi,
în
fi
na
l,
E
xi
tu
s.
V
1
2
a
b
S

296 348
 n l
e
Fi s ,
g. p s
2. a e
M t
A e î
N l n
E e c
V o
R v n
A i j
H c o
EI t a
M i r
LI m ă
C e
H i t
1. ; o
S c r
u a
c
b e
r l
a e
ţ .
e 2.
l S
e e

s p
u r
b i
n
a d
x e
i
296 349
p a mi mi
u3. p c
ni
S
( li A.
c str
B
L a ar
A
C t pli ea
T e ca
p de
re
e 5
a
n cu co
tr po m
u du
e pr
l
x pa es
tr lm iu
a ei ni
g în
e cu
sp
r aţi do
e ul uă
a int
C de
er
. ge
-
F S sc te,
i . ap si
g l ul
. a mi
ar
3 S ve lar
. u rte ca
M g br
a în
a al.
n r M
si B.
e .C
v C .E
r o A
e p .
d
il
296 350
( S rator
D I ŞI se
A manif
u S
V estă
p T astfel:
ă . bC 1
V S
Ş
A I 6 2
P -
. T
L
G . acidul
1.
e P acetic
NHA
o E LAR rezult
r D E DE ă din
FUM comb
g I
2. ustia
e A produ
NHA
s T LAR selor
c R E DE petroli
u I VAP ere;
ORI -
C
IRIT -
ş Ă ANŢI L
i a.
c D A
I
Nociv respir
o E
itatea atorii:
l fumul dispn
a B ui ee,
b A asupr polipn
. Z a ee,
Apara ciano
„ Ă
tului ză,
A Respi senzaţ

296 351
ie de uctiv in er
asfix e se su ia
iere; a pr nă
b. - î ai cu
n nf se
neur form ec m
olog e ţie ne
ice: mai , de
agita seve se co
ţie, re, po nd
stare se at en
conf poat e sa
uzio e aj re
nală ajun un pu
până ge la ge l
la E.P. la m
com A.; br on
ă. - î on ar
Evol n ho ă;
uţia pn - o
Into c eu co
xicaţ o m m
iei: n on pl
t ie ic
în
i sa aţ
urm
u ie
ătoar n
pn gr
ele u
eu av
24 h, a
m ă
feno r
on p
men e
ie oa
ele ,
ba te
obstr p
ct fi
r P
296 352
n D - o
e br ns
u II. o io
m Inhal nş la
o area ic r:
t de : di
o vapo tu sp
r ri se ne
a Irita , e,
c nţi ac d
e are ce ur
l cons se er
e ecinţ de i
e atât su re
s termi fo tr
i ce, ca o-
P cât şi re st
n t , er
e V u na
u I ne le
m - l or (l
o a i a
m he co
e n m pi
d i o i
i v pt m
a e iz ar
s l ie i),
t t ; m
i r - Ia an
n a ni if
u h ve es
l e l tă
. o br ri

296 353
 a ă: - Sfârşi
s Scoa
libera tul
t terea
m din rea Expir
a medi Căilor aţiei;
t ul - Q
Respi
i noci ?-
f ratorii
v. te
o î Super
ra
r ioare; pi
m Inter
e
- a
ombat cu
; nare
O
- erea
xi
a de spasm ge
plăm ului n
âni Urge
bronşi u
poat
m
e nţă c cu id
prod
bronh ifi
uce în
Ede odilat ca
m atoare t
Serv
pul es
mon ; te
ar de iciul - in
tip entilaţ te
lezio T.I.
rv
nal. ie cu
en
C NU Presiu ţi
ne a
Con RSI
Poziti de
duita
ba
terap NG: vă la
ză
eutic
296 354
, O.R.L
m - S Măsu .
a In
i upra ri funcţi
a e de
l vegh specia evoluţ
e ie, se
s erea le: va
. - trata
î per n stări E.P.A
n grave. . şi
man Incub Sindr
I aţie omul
n entă E.T. astmat
sau iform.
t
pent Trahe C
o
ostom A
x ie;
ru S
i
c -
a prev ontrol
al 7
ţ
enire leziun
i IO
ilor
a CRI, C
a -
prin
c bronh nfecţii
u com oscop acute
ie; virale
C plica - ale
O C.R.S
; ţiilor Contr .;
ol de -
. specia fort
litate fizic
intens
296 355
, ru înlocu că,
stres aer") ite cu
: silenţi colaps
emoţ
ional - um .
(înd respir
eose dispn ator. 4
bi la ee
copii inten 3. III.
i să
mari expir Apar Inves
); atori at tigaţii
e; cardi de
-
F - o- Labo
- vascu
- rator
- lar:
urata (unele
epis - sunt
2- în
odul ahicar posibi
faza
ui die; le în
de
paro criză):
xisti
epui - 1.
zare iper-
c; 2.
..bro
- T.A., 3.
nho
pleg urmat
H I
kă": ă de
1.
- hipo-
Faza NUR
de - T.A.; SING
„lupt Monit
ă
-
Whe orizar
respir ezin emne ea
atorie g-ul, de bolna
" ralur vului
Insufi
(„lup i din
tă bron cienţă prime
pent şice cardia le
296 356
mo enţia atoare fa
men l: t
te: ;
1. C de
- orect 5. Tr M
area at
ag
unnă hipo a
ne
rirea xern m
zi
F.R. en
ie, u)
şi t
acid ;
F.C, ad
ozei;
cont
ju 6.
rol 2. C ntibio
al va
orect terapi
T.A. nt
area e.
(T.A (
N
.S. defic A
şi itulu nt 1.
T.A. ic
D.); i de
ol Datori
s lichi
in tă
Obie de; er hipox
ctive
3. C gi emîei.
le
ortic ce pot
terap
otera , apărea
iei
T tulbur
sunt pia;
he ări de
în 4. T o conşti
ordi
rata p entă.
nea
grav ment hi Se
ităţii li intervi
ul cu
, nă ne
bron prin:
aplic ,
ho- S -
ate
secv dilat ul
296 357
- ă re I
drnin s a Se
istrar e m recom
ea de i us andă
02 m cu bacter
40% p lat icide
(în LV.,
u uri
I.E.T în
n i
., doze
prin e re
, sp adecv
sond
d ira ate (în
a de
a tor P.E.V
Intub
aţie); t ii. .).
o C E
- v
e r
n it 2S
ă 3
ti
s -
l
a e -
ţi m
n 4
e M
m e
A
e l
c o
5
a r
T
n d D
i e S
c e
ă p 6.
, u
d i Antibi
a z oterap
c a ia
296 358
 Tabe N.B. Din categoria broriho-dilatatoare (32 stimulante fanţi Astm bronsic în
lul nr. 3 criză) fac parte:
1. Orîcîprenalina (ASTMOPENT), Flacon presurizat (400 doze) -
Inhalaţii 1-2 puff-uri (0,75-1,5 mg), repetat la 3-4 h.
MEDICAMENTE UTILIZATE ÎN FORME ACUTE ALE A.BX BRONHO- - Soluţia pentru Aerosolizare 2%. Aerosoli: 0,01-0,02 ml/kg diluat în

Carmen Cîofu „ESENŢIALUL ÎN PEDIATRIE", Editwa Amaltea, Bucureşti, 1997 (modificat)

DILATATOARE p (beta)2 adrenergice 2mlS.F.
359
 2. Epinephrine (Epmephimum hidrocloricum) Adrenalina 1: 10.000
0,01 mg/kg S.C. Se repetă la 20 min.
8. PNEUMOTORAX, PNEUMOMEDIASTIN (P.T., P.M.)
I- P'T. si P.M. sunt, de obicei, complicaţii severe ale unor boli acute
respiratorii pleuro-pulmonare.
P.T. constă din pătrunderea aerului în spaţiul virtual existent între
pleura parietală şi cea viscerală, iar P.M. reprezintă pătrunderea aerului în
cavitatea delimitată de faţa internă a celor doi plămâni.
în acest ultim spaţiu, la copil, se află huma, vasele mari de la bază şi
timusul.
P.T. este mai frecvent în primii ani de viaţă, Ia Nou-născut şi Sugar
mic; la aceştia, unele forme de P.T. mai puţin severe pot fi ignorate şi devin
cauze favorizante sau determinante de moarte subită la această vârstă.
II. CLASIFICAREA cazurilor de P.T. are la bază dona criterii:
A. Pupă volumul toracic de aer ce ocupă spaţiul dintre pleura
parietală si cea viscerală:
a. P.T. mic: < 10% din Volumul Toracic (V.T.);
b. P.T. mediu: 10% şi 50% din V.T.;
c. P.T. mare: > 50% din V.T.
B. Pună poziţia imprimată Mediastinului:
a. P.T. simplu: poziţia Mediastinul nemodificată;
b. P.T. sub tensiune: Mediastinul deplasat pe partea opusă.
m. SIMPTOME revelatoare pentru P.T..:
debut brusc;
- apariţia „unui moment critic" (în cazul unei afecţiuni pleuro-
pulmonare), cu dispnee ce se agravează progresiv, şi a altor simptome de
365
insuficientă respiratorie; P.T. se poate instala si în timpul unei manevre de
Ventilaţie artificială (P.T. iatrogen").
(Este necesar controlul zilnic prin Rx cardio-pulmonar.)
360
La copil mare, apariţia unui P.T. (ce poate fi produs şi de o „chintă de
tuse") se manifestă printr-un junghi toracic, asociat cu reducerea amplitudinii
respiratorii a toracelui afectat şi asimetrie toracică.
în formele majore (P.T. în tensiune la vârste mici), pot apărea, alături de
dispnee şi polipnee, Tiraj intens, „Sete de aer" şi chiar stare de şoc („şoc pleural"),
cu puls mic şi rapid, cu paloare şi cianoză a extremităţilor, vene jugulare dilatate,
transpiraţii abundente.
Rx cardio-pulmonar confirmă prezenţa Pneumotoraxului, intensitatea
acestuia, poziţia mediastinului şi controlează evoluţia sa (controale în dinamică).
IV. FIZIOPATOLOGIE
Sunt descrise mai multe forme:
A. P.T. deschis;
B. P.T. închis;
C. Varietatea de P.T. cu „supapă", cu „ventil".
A. Se produce de obicei prin perforaţie bronho-alveolară, datorită
unui proces infecţios şi de erodare pleurală; colecţia aeriană pleurală poate
comunica cu arborele bronşic, iar compoziţia şi presiunea aerului pot fi
identice cu cele ale aerului atmosferic. Risc de infecţie pleurală.
B. P.T. de acest tip rezultă din închiderea spontană a fisurii pleurale,
întrerupându-se comunicarea cu exteriorul:, J".T. închis".
C. în această formă de P.T., circulaţia aerului între plămân şi pleură
nu este permisă decât în inspiraţie. Acumularea de gaze în pleură îi conferă
forma cea mai severă în colabarea 4 parenchimului pulmonar, cu reducerea
suprafeţei aloveolelor capilare.
V. ETIOLOGIE (prezentare selectivă)
A. La Nou-născut:
- detresa respiratorie neo-natală;
- traumatismul obstetrical;
- prin manevre de Resuscitare neadecvate.
B._La Sugar şi Copil
- Astm bronşic infantil (A.B.L);
 - Pneimionii severe: pneumococică, stafilococică, Abces pulmonar (diferenţa) Presiunii Parţiale aerului în mediastin şi,
ş.a.; (P.P.) a Azotului (N), în mod secundar, şi în ţesutul
component al aerului celular subcutanat de la baza
- P.T. traumatic deschis, prin plagă penetrantă ce poate leza pleura; atmosferic, cu concentraţia cea gâtului şi
- P.T. „spontan": la efort, la tuse etc.; mai mare (78-79%). toracelui.
- P.T. iatrogen: Traheostomie, Toracocerteză, Ventilaţie mecanică, fo. Evacuarea conţinuta!
Funcţie venoasă sub-claviculară (eroare tehnică) etc. pleural. Această metodă se
impune în cazul când P.T. este H. CIRCUMSTANŢE
VI. COMPLICAŢII ALE P.T. „în tensiune", recidivant sau DE APARIŢIE A P.M.
ŞI E.S. 1: Complicaţia
Hemo-pi o-pneumotorace; este bilateral, creşte în volum,
în unele forme severe
- Insuficienţă respiratorie se asociază cu pio-hemotorace.
de A.B.I.;
Există două metode de
gravă; Stop cardio- eliminare a aerului pleural: prin 2. Unele infecţii
respirator. puncţie pleurală sau pleuropulmonare (cu caracter
pleurotomie cu drenaj şi invaziv): ex. cu
VH. TRATAMENTUL Stafîlococ aureo-hemolitic sau
aspiraţie continuă cu presiune
A. In formele simple (volum aer < 10% din V-T.-): nu sunt necesare Pneumocystis cârmii;
negativă de 5-25 cm H2, în
intervenţii terapeutice, ci numai supraveghere. spaţiile IV, V, cu un dren pentru 3. Traumatism toracic
aer şi altul pentru lichide (puroi, (de obicei, combinat cu
NURSING sânge etc.). P.T.):
P.T. se prezintă ca o „lamă" subţire de aer la ex. radiologie şi nu Intervenţiile sunt de 4. Prin „manevra"
necesită decât supraveghere pe perioada spitalizării. competenta medicului chirurg VALSAVA: în momentul
- Se va institui monitorizarea respiratorie şi circulatorie. toraco-pulmonar sau chintei de tuse, în plâns,
- F.R., Ritm Respirator, amplitudinea simetrică apneumologului.
în timpul vărsăturii;
toracică; -F.C, T.A,; 5. Iatrogen: căi false în
Obligaţiile ajutoarelor
- Ex. de laborator: Hemogramă, ASTRUP; se referă la pregătirea Intubaţia E.T.: cale
- Rx pulmonar efectuat zilnic. Instrumentarelor şi esofagiană.
- aşezarea (la copii mari) pacientului în poziţie semi-şezândă, cea care Echipamentelor si Aerul poate ajunge în
facilitează respiraţia; mediastin şi prin extinderea P.T.
supravegherea pacientului în
la perforarea C.R. sau
- repaus complet, inclusiv, vocal; timpul si după intervenţie. Esofagului.
- combaterea durerii prin sedative, anestezice etc.
PNEUMOMEDIASTINUM, III.
A

In formele P.T. mediu si mare: a. pŢ-terapie, concentraţie 100% (de scurtă (P.M.) Şî EMFIZEMUL
SIMPTOMATOLOGIE
durată). Accelerează prin efect indirect absorbţia aerului din pleură, crescând SUBCUTANAT
:
gradientul (E.S.)
A
In caz de suspiciune a
De la lat. colabo = turtire, piabuşie.
P.M. (dureri retrosternale,
1. P.M. şi E.S. se
tulburări cardio-circulatorii),
formează prin pătrunderea
361
examenul radiologie cardio- Se aplică în cazuri Mişcările activităţii centrilor nervoşi
pulmonar evidenţiază iminente de Insuficienţă respiratorii toracice vizibile sunt respiratorii determină încetarea
prezenţa aerului în spaţiul Acută Respiratorie (I. A.R.) cel mai frecvent prezente. fluxului aerian şi a mişcărilor
mediastinal şi, prin contrast, sau Tamponament B. Apneea de tip toracice
conturul net al Cordului şi (comprimare prin aer în central (A.C.): sistarea respiratorii.
Timusului şi, după caz, presiune) al Cordului. 1
De
existenţa aerului subcutanat în crepitare = a pâr
regiunea cervicală şi toracică
superioara. 9. APNEEA LA
- acest ultim semn SUGAR Şî COPIL
poate fi pus în evidenţă prin MIC (A.L.T.E.;
dureri şi crepitaţii5 (zgomot S.H.P)
produs de frecarea între două
degete a firului de păr) la I. Apneea este o
paîparea ţesuturilpr moi din tulburare acută severă a
regiunea menţionată. funcţiei respiratorii şi constă
P.M. se poate din „o pauză" între două
complica (prin extindere) cu cicluri (inspiraţie + expiraţie),
P.T. uni sau bilateral, de având o durată de > 20 sec.
asemenea, cu infecţie (30 sec. după unii autori).
mediastinală, posibilă mai Această întrerupere
ales după perforarea între cicluri respiratorii
Esofagului. (echivalentă celei din perioada
de nou-născut) are cauze
multiple. Se însoţeşte de:
IV. TRATAMENT paloare, cianoză, bradicardie
(A.V. < 80/min.) şi hipotonie
1. Q?-terapie. accentuată.
concentraţie 100%.
Efect similar celui din n. ETIOLOGIE SI
P.T. CLASIFICARE
2. Metodă invazivă, (ultima după cauză si
efectuată numai mod de manifestare)
de un specialist A. Apneea
cu experienţă, obstructivă (A.O.):
care constă din corespunde blocării parţiale
puncţionarea sau totale,
Mediastinumi cu secundară obstruării unui
Ac sau Cateter. segment al tractului respirator.
362
 Se definesc ca stări clinice caracterizate prin apariţia bruscă a unei crize de Apnee severă („ameninţătoare de viaţă"), asociate cu cianoz
C Apneea c. alte cauze ce pot determina Apneea Sugarului şi Copilului mic:
mixtă - cardio-vasculare: Cardiopatii congenitale, Disritmii, Stop cardio-
ambele mecanisme respirator (faze iniţiale), Anemii severe, S.C.R. de diferite cauze, Hipoxie;
acţionează - gastro-intestinale: Reflux.gastro-esofagian (R.G.E.);
concomitent, sau
Apneea - cauze metabolice: hipo/hipergUcemii, hipocalcemie;
obstractivă - farmacologice: ingestia (accidentală) de Etanol, Intoxicaţii cu sedative,
precede Apneea narcotice etc.;
centrală. - la copii mari: manifestări comportamentale - agitaţie, oprire voluntară a
respiraţiei.
A. A.Q.: obstrucţia la nivelul C.R. superioare sau inferioare.
CAUZELE ce pot deternuna A.L.T.E. sunt:
Acestea, după natura lor, pot fi:
a. Congenitale (prezente şi la Nou-născut): Atrezia choanală, - Refluxul gastro-esofagian (R.G.E.);
Macroglosie, Sindrom PÎERRE-ROBIN. - Convulsiile;
b. Câştigate: inflamaţii ale C.R-, spasme (bronho-constricţie în - Bronşiolita şi Pneumoniile severe;
A.B.I.), tumori, aspiraţie de C.S., tulburări de deglutiţie. - Anomaliile metabolice: hipoglicemie, hipocalcemie. Intervenţiile
O formă deosebită, care poate evolua şi critic, este A.O. în somn, cauza trebuie executate rapid în caz de A.L.T.E.. existând
fiind determinată de Hipertrofia adeno-amigdaliană (Adenoidită cronică, „polipi"). riscul evoluţiei spre S.C.R.
Apare, de obicei, între 2-6 ani şi este însoţită de respiraţie orală sforăitoare,
secreţii naso-faringiene, hipoxie cronică ce influenţează negativ creşterea şi IV. SPASMUL HOHOTULUI BE PLÂNS (S.H.P.) - interesează,
dezvoltarea, somnolenţă diurnă şi un aspect caracteristic „facies adenoidian". de obicei, grupa de vârstă 2-6 ani: 5% dintre aceşti copii pot prezenta S.H.P.
Forma prelungită fără tratament poate determina hipertensiune pulmonară, Aspectul clinic trebuie bine cunoscut întrucât criza (care impresionează
insuficienţă respiratorie sau cardiacă congestivă, disritmii etc. mult anturajul) are un caracter benign favorabil (rezolvat, uneori, fară tratament).
Accesul este ocazionat de un hohot, de o criză de mânie, de furie, frustare,
B. A.C. are CAUZE multiple: teamă etc.
a. fiziologice: imaturitatea centrilor nervoşi care coordonează funcţia De obicei, în a doua parte a nopţii, după un expir prelungit, se instalează
respiratorie; Apneea cu cianoză şi, uneori, bradicardie; este posibilă pierderea conştientei (< 60
b. cauze patologice: sec.) şi chiar unele mişcări simulând convulsii; la scurt timp, după câteva secunde,
urmează un inspir prelungit şi respiraţia se normalizează.
- boli genetice: boala WERD1NG-HOFFMAN;
Examenul fizic şi neurologic este negativ; E.E.G. exclude forme de
- infecţii: meningită, meningo-encefalită; convulsii, inclusiv, Epilepsie. Prognosticul este favorabil. Nu este necesar
- boli neurologice: malformaţii şi tumori ale S.N.C., convulsii, hemoragie tratament, cu excepţia Atropinei, dacă bradicardia se menţine. în cavitatea bucală
meningo-cerebrală ş.a. nu trebuie să existe alimente.

363 371

V. CONDUITA TERAPEUTICĂ în Apneea si AX.T.E. 1
Este în funcţie de severitatea episodului critic:
- în formele uşoare, de scurtă durată, o simplă stimulare blândă a obrazului
cu vârful degetelor poate întrerupe criza;
- în absenta răspunsului la stimularea tactilă, copilul va fi ventilat pe mască
cu 02 în concentraţie de < 40% (Fi O2 < 40%).
în formele prelungite si severe, fară rezultate la metodele menţionate. mai
sunt indicate:
A, O stimulare proprio-ceptivă - se paote obţine prin scăderea
temperaturii mediului ambiant până la limita inferioară a neutralităţii;
- o transfuzie de sânge compatibil (de grup şi Rh) în doză mică, până la
echilibrarea hematocritului.
B. Tratamentnl medicamentos (de obicei, inter-critic):
1, Theophilina (Miofilmt LV., în doze variind între 1-2 mg/kg/24 h,
la interval de 8 h.
2. Coffein citrat (cu rezultate inferioare Tlieophilinei) se poate utiliza
10-20 mg/kg/zi, LV., apoi în doze de 5-10 mg/kg/zi, IV.
In cazul Apneei Obstructive în somn, se pot aplica metodele de stimulare
tactilă sau Ventilaţie cu 02-terapie, medicaţia menţionată în Urgenţă, după caz,
Intubatie E.T.
Inter-critic: după un consult O.R.L., se vor efectua intervenţiile necesare:
adenectomie şi, mai rar, adeno-amigdalectomie.
10. INSUFICIENŢA RESPIRATORIE ACUTĂ (I.R.A.)
I. I.R.A. este definită ca o stare patologică gravă, determinată, de
obicei, de o boală acută respiratorie, în care aparatul complex respirator,
datorită unei perturbări a schimburilor gazoase, nu poate asigura suficient
O2 pentru necesităţile biologice ale organismului şi nu poate ehmina total
co2.
Aportul insuficient de O2 la nivel celular sau tisular reprezintă hipoxia, iar
concentraţia scăzută de O2 în sânge constituie hipoxemia.
II. ETIO-PATOGENIE:
364
I.R.A. are multiple cauze, atât respiratorii, cât şi extra-respiratorii: neurologice,
cardiace şi stări patologice diverse. Prezentare selectivă:
A. Respiratorii (Căi respiratorii. Plămâni):
1. Boli obstructive ale C.R. superioare şi inferioare:
- amigdalite acute hipertrofice grave, laringite acute, edem laringian,
malformaţii de C.R., A.B.I., Aspiraţie de Corpi Străini.
2. Boli plenro-palmonare (I.R.A. pneumogenă):
- bronşiolită acută, pneumonii, bronho-pneumonii virale microbiene,
mixte, edem pulmonar, pleurezie, empiem11 pulmonar.
3. Boli deformante ale cutiei toracice: hernie diafragmatică, cifo-
scolioză severă.
4. Boli neurologice: malformaţii ale S.N.C. (la Nou-născut), Status
epilepticus, neuro-encefalite, mielite (cu afectarea mişcărilor toracice),
poliradiculi-nervita GUILLAN-BARE, boala WERDNIG-HOFFMAN. '
5. Boli cardiace şi alte stări patologice: Cardiopatii, Anemii severe,
Intoxicaţii cu CO, methemoglobinemie, acidoze severe, septicemii etc.
în condiţii fiziologice, activitatea Aparatului Respirator este condiţionată
de o serie de factori: compoziţia normală a aerului atmosferic (O2 cu concentraţie
de 21% şi P.P. 160), integritatea centrilor nervoşi din bulb, integritatea sistemelor
nervoase şi contracţia muşchilor toracici, difuziunea normală a O2 şi C02 la nivel
de celulă/capilar, nivelul normal al Hb, capacitatea de transfer la nivel celular a 0 2
ş.a.
Orice cauză ce poate interveni si perturba unul sau mai multe din etapele
menţionate poate determina I.R.A..
Sunt trei mecanisme de bază care intervin în I.R.A.:
a. Modificarea raportului Vennlatie/Perfuzie fWP). Normal,
Raportul V/P = 2,5-3,2 L/min/mp asigură o repartiţie normală, echilibrată,
între ventilaţia alveolară şi circulaţia capilară.
b. Reducerea Ventilaţiei alveolare globale şi tulburări de difuziune a
membranei alveolare capilare cu perturbarea schimbărilor gazoase.
11 Conţinut purulent într-o cavitate prefotraată.
372
371
 - tremurături, spasme musculare;
c. Prin Shunt (scurt-circuit) între plămânul drept şi stâng
- în stările avansate, mioză sau midriază, areflexie pupilara.
HI. SIMPTOMATOLOGIE
IV. INVESTIGAŢII PARACLINICE:
Manifestările respiratorii sunt iniţiale şi predominante, însoţite sau urmate de
(permit evidenţierea hipoxemiei, hipercapniei şi acidozei). Folosind
manifestări acute: cardio-circulatorii;
microechipamentuî ASTRUP, se vor doza gazele sanguine şi parametrii acido-
- neurologice. bazici.
1. PaQ2 < 60 mmHg la Nou-născut şi Sugar şi < 85 mmHg la
La toate acestea se pot adăuga semnele bolii de bază ce a determinat copil > 1 an.
I.R.A.: 2. PaC02 are valori variabile în evoluţia I.R.A.:
a. Iniţial, crescute > 35 mmHg la Sugar şi > 45 mmHg la
1. Modificări respiratorii: copil > 1 an, datorită hipoventilaţiei pulmonare;
a. Polipnee, tahipnee; b. Normale (prin hiperventilaţie, se reduce hipercapnia);
b. Tiraj (depresiunea părţilor moi la nivelul toracelui şi c. Scăzute sub limita normalului < 30 mmHg la Sugar şi <
abdomenului); 35 mmHg la copil > 1 an;
c. Bătăi pre-inspiratorii ale aripioarelor nasale, mişcări ale capului 3. Acidoză iniţial compensată, apoi decompensată; poate fi
sincrone cu cele respiratorii; respiratorie, secundară hipercapniei, sau metabolică, secundară
d. Tulburări respiratorii de tip central - bradipnee până la la apnee —, cianoză, metabolismului în condiţii de hipoxie, cu scăderea bicarbonatului seric şi
gaspuri (mişcări respiratorii de tip rudimentar, mai frecvente, urmate de pauze între creşterea acidului lactic şi acidului piruvic. In final, poate fi mixtă
ele). Mamfestările de la punctele a, b, c. d fac parte din „sindromul luptei pentru (secundară + metabolică).
aer". în cazul I.R.A. pneumogene (XR.A.P.1 se pot distinge două forme
- dificultăţi de coordonare respiratorie - deglutiţie cu dificultate în clinice:
alimentaţie şi hidratare orală; 1. I.R.A.P. obstructivă: obstrucţii prin edem, mucus, sânge, secreţii etc. ale
- mişcări respiratorii paradoxale: în stadiul avansat al I.R.A., ampliaţii căilor aeriene superioare şi inferioare.
abdominale mai mari decât cele toracice. 2. I.R.A.P. restrictivă: prin reducerea complianţei pulmonare, cu
hipoventilaţie, determinată de infecţii acute ale parenchimului pulmonar, revărsate
pleurale, boli ale cutiei toracice.
2. Modificări cardio-circnlatorii:
- tahicardie;
- hipertensiune arterială sistemică; V. TRATAMENTUL INSUFICIENŢEI RESPIRATORII ACUTE
- hipertensiune pulmonară, ce se poate complica cu cord pulmonar acut:
jugulare turgescente, hepato-megalie, reflux hepato-jugular. în funcţie de momentul apariţiei, tratamentul I.R.A. poate fi aplicat cu
mijloace mai simple la nivel „bazai" (Ambulator, Centrul de Primire Urgenţe) sau
3. Manifestări neurologice: agitaţie, stare confuzională, tulburări „avansat", în condiţii de spitalizare în Secţii de Asistenţă şi Terapie Intensivă.
de conştientă, obnubilare, comă; I.R.A. necesită decizie şi intervenţie rapidă, orice întârziere scade şansele de
supravieţuire a bolnavului.
365 371
 Obiectivele sunt aceleaşi în ambele situaţii:
1. 02-terapie pentru corectarea hipoxemiei şi hipercapniei;
2. Ameliorarea Ventilaţiei;
3. Terapia adjuvantă cu medicamente.
NURSING
1. Q?-terapia este intervenţia de bază în I.R.A. Indicaţii.
Condiţii si Metode de administrare: A.
- prezenţa cianozei cu variaţii de intensitate;
- nivelul Pa02: ^ 50 mmHg, indicaţie absolută; ^ 70 mmHg, indicaţie
relativă (criteriu aplicabil în toate formele de LR.A.);
- tratamentul cordului pulmonar acut în intoxicaţii cu CO.
N.B. O? are indicaţii si în prevenirea hipoxiei în intervenţii majore ca
Intubaţie E.T., Traheostomie, Bronhoscopie etc.
B.
- peraieabihzarea C.R. superioare şi inferioare (absolut necesară);
- concentraţii optime de 02 (dublă sau triplă faţă de cea atmosferică): 40-
60%;
-umidifîere în barbotoare speciale, în care gazul este încălzit la 40-60 °C;
după folosire, dezinfectie obligatorie a aparatului.
C.
- a se vedea şi Cap. II „Tehnici, Metode, Proceduri", 02-terapie, pag
112;
- Canula nasală, „Cateterul naso-faringian'', Cortul pe faţă ş.a.: indicaţii,
avantaje şi dezavantaje ale fiecăruia;
- Masca este unul din cele mai folosite dispozitive pentru Q 2: acoperă faţa
şi nasul şi se fixează cu un „căpăstru" elastic, situat în spate.
Tipuri de Măşti: simplă, cu circuite închis sau deschis, masca Venturi ş.a.
Monitorizarea terapiei cu Q2 se face prin control repetat al gazelor sanguine
(C.G.S.) şi prin Oximetrie transcutană.
366
Efectele toxice ale Oz pot apărea după concentraţii mari şi durate lungi:
fibroplazia retro-lentală şi cecitatea la prematuri, favorizate de vascularizaţia
deficitară la acest nivel; leziuni la nivelul capilarelor pulmonare şi (foarte rar) au
fost descrise convulsii prin vaso-constricţie a arterelor cerebrale.
2. Ameliorarea Ventilaţiei: permeabilizarea C.R. superioare şi,
după caz, inferioare (Aspiraţii ale secreţiilor, Intubaţie E.T. sau
Traheostomie).
- Ventilaţia Artificială (asistată sau controlată) cu aparate adecavte acestor
tipuri de metode.
In Asistenţa de Urgenţă a copilului, se folosesc mai frecvent: Ventilaţia cu
Presiune Pozitiva Continuă - „Continous Positive Airway Presure" (C.P.A.P.) sau
Ventilaţia Intermitentă Obligatorie = „Intermitent Mandatary Ventilation" (I.M.V.).
3. Tratament medicamentos (la indicaţia medicului):
A. Corectarea Acidozei (necesară când pH < 7,20, terapia cu O2 şi
ventilaţia intervin în corectarea până la acest nivel a pH-ului).
- Bicarbonatul de Na (NaC03Hl indicaţie principală în Acidoza
metabolică. Doza adecvată se obţine prin formula: mEq NaC0 3H~= G (greutatea
corpului) X DB X 0,3 (DB = deficit de baze).
- T-H.A.M. în Acidoză respiratorie şi când NaC03H"este crescut în sânge (doza 2-3
mEq/kg/24 h).
B. Hidratarea prin P.E.V.: în forme grave, când ingerarea de
lichide este limitată (utilă în I.R.A. pentru asigurarea umidităţii la nivelul
mucoaselor respiratorii, pentru fluidifierea secreţiilor şi mobilitatea cililor
vibratili). Corectarea hidro-electroîitică se face după lonogramă.
C. -Combaterea febrei si agitaţiei (ambele măresc consumul de 02
şi accentuează hipoxia).
- pentru febră: metode fizice hipoterrnizante, paracetamol (exclus
aspirină);
- pentru agitaţie: Cloral hidrat, sedativ ce nu deprimă centrul respirator.
11. SINDROMUL MORŢII SUBITE A SUGARULUI (S.M.S.S.) -
371
 SUDDEN INFANT DEATH SYNDROM (STDS)
I. S.M.S.S. este definit ca fiind un eveniment brusc, cu totul
neprevăzut, care survine la un copil cu vârsta 0-1 an, ce nu poate fi explicat
după investigaţii minuţioase post-mortem, incluzând un examen necroptic
aprofundat, o analiză a circumstanţelor decesului şi o revizuire a
antecedentelor patologice ale cazului respectiv.
în întocimrea unui Protocol de Deces, S.M.S.S. nu trebuie declarat decât
dacă întruneşte criteriile de mai sus.
II. în cele mai frecvente cazuri, S.M.S.S. se prezintă astfel:
- Un sugar mic, aparent sănătos sau prezentând unele semne discrete ale unei
infecţii de C.R.S., este descoperit de familie în timpul nopţii spre dimineaţă,
deseori aşezat în poziţie ventrală, în agonie sau în stare de moarte biologică;
- în cazurile ţinute sub observaţie, decesul survine după o Apnee apărută subit,
cu hipotonie marcată, cianoză sau paloare intense, fără zgomote respiratorii sau
convulsii.
in. UNELE PATE EPIDEMIQLOGÎCE
Incidenţa maximă este între 2-4 luni de viaţă, la toate grupele rasiale, sexul
masculin fiind predominant.
- în procent de 95% din cazuri, fenomenul are loc sub 6 luni.
Procentul deţinut de S.M.S.S. este de până la 10% din totalul deceselor la
Sugar, în ţări unde patologia respiratorie şi digestivă este bine stăpânită.
In S.U.A. au loc aproape 6.000 de decese anual, cu un procent de 1,2 cazuri
la 1.000 de născuţi vii.
în Elveţia survin sub 0,5 cazuri la acelaşi număr de născuţi vii. în multe
ţări, inclusiv România, nu există o evidenţă precisă a cazurilor de deces subit la
copii între 0-1 an.
Distribuţie sezonieră: în emisfera nordică, în zona temperată, decesele
subite la Sugari apar mai frecvent în sezonul friguros, iarna sau la începutul
primăverii, fapt explicat prin scăderea capacităţii imunologice şi a frecvenţei
infecţiilor virale sau alte etiologii.
367
IV. INTERVENŢIA INFECŢIILOR VIRALE SAU CU ALTE
ETIOLOGII
Etiologia S.M.S.S. a rămas până în prezent incomplet elucidată. Pe baza unor studii
retrospective, s-a încercat identificarea unor factori de risc (Fer.) endogeni, exogeni
determinanţi sau favorizanţi. . Vor fi prezentaţi selectiv:
- prematuritatea. îndeosebi < 1.500 g sau cu o dezvoltare deficitară în
ultimele săptămâni;
- imaruritatea de coordonare a centrilor nervoşi vitali:
- poziţia de decubit ventral în timpul somnului: evitarea acestei poziţii a
determinat o reducere a cazurilor de S.M.S.S.;
- în antecedente un frate decedat subit: tot în antecedente, existenţa unor
episoade repetate de infecţii acute respiratorii sau medicamente
administrate.
7
De altfel, în S.U.A., şi în cadrul mortalităţii generale, decesele subite (survenite la persoane
aparent sănătoase în decurs de câteva minute până la o oră) reprezintă 10% din decese (400.000
pe an).
Au mai fost citaţi si alţi Fer., dar nu total corxfirmati:
- disritrnii cardiace (E.C.G.): Sindrom QT lung, congenital;
- infecţii supra-acute virotice sau microbiene ante-natale;
- deficite imunologice: hipo sau hipertrofie de Timus; în trecut, se
considera că există un „hiatus" între 2-4 luni (scăderea anticorpilor de
la mamă încă neurmată de cei proprii ai copilului);
- dereglări metabolice sanguine: pH, Na+, K', CI", Ca2+, Mg2+ sau unele
microelemente: Zn, Seleniu etc.;
- deficite endocrine, avitaminoze A. B, C, E ş.a.
Un aspect special, dovedit mai frecvent în ultimul timp, este decesul
produs prin agresiunea părinţilor sau aparţinătorilor care declară non-violenţă
(Consult medico-legal):
Interpretarea patogenă acceptată actual: apariţia morţii subite pe fondul
unei Apnei prelungite, cu hipoxie apărută la o categorie de Sugar prin factori ce ţin
371
de activitatea S.N.C. vegetativ, ai funcţiei cardiace, tonus muscular etc. Consecinţa
Apneei prelungite ireversibile este bradycardia urmată de Stop cardio-respirator.
Post-mortem, au fost evidenţiate unele modificări macro sau microscopice,
care nu au putut fi dovedite că ar constitui cauza S.M.S.S.:
- congestie şi edem pulmonar, cu secreţii nasale sau orale spumoase,
peteşii ale organelor intra-îoracice, îndeosebi ale Timusului.

V. TRATAMENTUL S.M.S.S.
Este aproape exlusiv preventiv.
Cunoaşterea Fer; posibilitatea selectării din primele săptămâni de viaţă a
unor categorii de copii cu risc crescut pentru S.M.S.S. a permis, îndeosebi în unele
ţări avansate, formularea unor strategii cu rezultate încurajatoare în reducerea
S.M.S.S.

între măsurile recomandate în acest sens, pot fi citate:

1. Ameliorarea condiţiilor social-economice care să permită mamei şi
copilului accesul la medicina preventivă.
2. Eliminarea la mamă sau la viitoarea mamă a abuzului de toxice
-alcool, fumat, consum de droguri şi alte obiceiuri nesănătoase.
3. Supravegherea sugarului în somn. îndeosebi a celui între 2-4 luni,
acordând atenţie poziţiei: dorsală sau laterală, cele care pot preveni
decesul subit.

368 371
 4. In, asistenţa comunitari, un rol important revine educaţiei pentru Tabelul nr. 4.
îngrijirea optimă a copilului cu risc crescut pentru S.M.S.S.
Tot în acest sens, unul sau ambii părinţi vor fi instruiţi să aplice prin
mijloace proprii manevre de Resuscitare carido-respiratorie (R.C.R.) la Sugarul
PENTRU S.M.S.S. (Selectiv)
surprins în moarte clinică sau agonie.
Tabelul nr. 5
Familia trebuie să aibă posibilitatea de anunţare la cea mai apropiată
unitate sanitară, pentru aplicarea R.C.R. avansate.

VI. NURSING: MONITORIZARE LA DOMICILIU (unde au loc cele mai

frecvente decese).
5. Acolo unde există posibilitatea, după o selectare prealabilă
minuţioasă a celor expuşi la S.M.S.S. în perioada "critică" de 8-16
săptămâni. Sugarul va fi conectat la Aparatura de alarmare, cea care pune în
evidenţă pentru anturaj: Apneea peste 15-20 secunde, precum şi scăderea
Frecvenţei Cardiace (F.R.) < 60-80/minut sau creşterea peste 220/min.
Monitorul nu poate detecta hipoxia. Rămâne, totuşi, o metodă de excepţie,
dat fiind costul deosebit de ridicat al folosirii acestui aparat (la noi în ţară,
mai frecvent se aplică în condiţii de spitalizare).
Intervenţia se va face dacă Sugarul va fi surprins în fază pre-agonică, dacă
FACTORI DE RISC (Fer.) PENTRU S.M.S.S.
mai sunt prezente unele semne vitale şi dacă timpul va mai permite.
Se vor aplica metodele de R.C.R. (a se vedea Stopul cardio-respirator, pag.
65).
In continuare, va fi supravegheat cu atenţie, existând riscul apariţiei unor
complicaţii imediate: Edem pulmonar acut, Pneumonii — inclusiv de aspiraţie - şi
tardive - sechele neurologice.
6. Asistenţa medico-socială a -familiei sub toate aspectele (inclusiv
psihologică, după deces) şi pentru prevenirea apariţiei altui caz de deces.

1. Sugari < 4 (6) luni, care au avut una sau mai multe episoade de A.L.T.E. ce au necesitat
Resuscitare cardio-respiratorie (R.C.R-)
2. Copii din familii ce au înregistrat un alt caz de S.M.S.S.
3. Sugari cu Displazie bronho-pulmonara, depistată în perioada neo-natală.
4. Sugari din categorie celor „Născuţi cu greutate mică", ai căror mame sunt fumătoare,
consumatoare de alcool sau droguri.____________________,__________,___________________

369 381
 Presiunea sanguină (P.S.)

D e
eb D.
itu C.
l rez
Ca ultă
rdi din
ac Fre
(D cve
.C nţa
) Car
est dia
e că
vo (F.
lu C.)
m X
ul De
de bitu
sâ l
ng Băt

382 370
 aie A
(D.B P
.). S
D.B.
este
volu
mul
de
sâng
e
prop
ulsat
de
ventr
icule
la
fieca
re
bătai
e.
P
res
iu
na
Ar
ter
ial
ă
(P.
A.
)
sa
u
Te
nsi
un
ea
382 371
 Re
zis
te
nţ
a
Va
sc
ul
ar
ă
Si
ste
mi
că
(R
.V
.S.
)

382 372
 Evaluarea Pulsului: la copil se palp
Arterele: brahială (Sugar), carotidă, radială, femur
(la Copil), idem, pedioasă.
Volumul Pulsului este dat de difere
(Tensiunea) arterială Sistolică T.A.S. şi tensiune
(T.A.D.), aceasta fiind Presiunea Arterială Diferen
Când B.C. scade, scade si P.A.l>if.B p
„Puls filiform" (ex. Şoc cu Puls scăzut) şi, în con
fi palpat".
Când B.C. este crescut si P.A.Dif. es
„amplu" (hiperdinamic, ex, în Şocul Septic).

ricţiei
corespunzătoare, a ţesuturilor şi organelor, iar
adecvată, la nivelul
tegu toleranţei termice,
abdomenului trebuie
mentesă fie la fel cu cea a extremităţilor.
D le,
acă mai
Temp ales
eratur la
a extre
ambi mităţi
> io ani__________ | tju-iuu/rmn, __________|. i->"^-__________.i — —----------------_
(După A. Georgescu şi colab.: ''ASISTENŢA VITALA PEDIATRICĂ DE BAZĂ
SI AVANSATĂ" (A.VP.BA.), Bucureşti, 1999)
ental , vor
ă este fi
rece, reci,
datori palide
tă ,
vaso- marm
const

382 373
 orat M
e12 şi ucoas
vor ele,
avea „patul
T.R. unghe
C.13 al"
prelu (color
ngit. aţia la
baza
unghi
12Pri ei, •
n după
imitaţi presiu
e cu
colora nea la
ţia vârful
marm aceste
orei,
rezult
ia),
at al palme
altern le şi
anţei plante
la
nivel le vor
capila avea
r între color
paloar
e şi
aţie
cianoz roşie
ă. (eritr
13 odern
T.R.C. iie);
=
Timp
dacă
de survi
Recolo ne
rare Mpop
Capila
ră (a erfuzi
se a şi
vedea hipox
mai
jos,
emia,
pag. la
386)
382 374
 extre extre
mităţi mităţi
, , apoi
tegu progr
ment esiv
ele pe
vor trunc
deve hi,
ni abdo
piide, men
reci, şi pe
marm faţă.
orate A
sau pariţi
ciano a
tice. ciano
C zeî
ianoz evide
ă nte
(Cya este
nos, în
lb. funcţi
greac e de
ă= preze
albast nţa în
ru, circul
„vine aţie a
ţiu"): cel
apare puţin
la 5 g de
copil hemo
în globi
hipox na
emie, (Hb)
la desat
încep urata
ut la (neco

382 375
 mbin „
ată, m
cu as
O?). ca
C tă
ianoz "
ă p
falsă oa
e te
posib fi
ilă la pr
un ez
copil en
cu tă
polici la
temie u
(ex. n
Hem co
atii > pi
6X l
10); cu
acest A
a ne
devin m
e ie
ciano se
tic la ve
o ră
hipox .
emie H
foarte ipope
uşoar rfuzia
ă. la
Ci nivel
an ul
oz Siste
ă mului

382 376
 Nerv ,
os altera
Centr rea
al conşti
(S.N. entei,
C.): confu
dacă zie,
are letarg
loc ie.
lupop G
erfuzi rade
aprin mai
ische avans
mie ate de
(redu hipop
cerea erfuzi
debit e. pe
ului măsur
sangu a
in la alteră
nivel rii
ul nivel
neuro ului
nilor) conşti
, entei,
succe pot fi
siune expri
a mate
manif prin
estări acron
lor imul
este T.A.
următ D.A.
oarea T
: =
iritab Tr
ilitate

382 377
 ea ea
z ct
A= iv
Audit î
iv: n lb.
Reacţ engle
ie la ză,
Stim acron
uli, imul
sau este
iară A.V.
reacţi P.U.:
e la AWA
stimu KE,
li VER
auditi BAL,
vi D PAIN
= ,
Durer UNR
e: ESPO
Reacţ NSIV
ie la E.
Stim P
uli upilel
durer e pot
oşi, fi
sau mici,
fără dar
reacţi reacti
e la ve;
stimu copil
li ul
durer poate
oşi preze
A nta
= dispn
Ar ee

382 378
 (sine Tabel
mate ul nr.
ria), 6
R.O.
T. 1
(Refl .
exe F
Osteo R
- E
Tendi C
noase V
) E
dimin N
uate Ţ
sau A
abolit
e. C
PRI A
NC R
IP D
AL I
II A
PA C
RA Ă
ME
TR (
II F
AI .
HE C
M .
OD )
IN L
A A
MI
CII S
U
şi Cap. I) G
A
382 379
 R multi
ple
Ş cauze
I :
C hipox
O
ie,
P
I hiper
L capni
Vârsta e,
Nou-născut - 3 hipov
3 luni-2 ani
olerni
2 ani-10 ani
> 1 0 ani e,
febră,
La
durer
Copil
e.
.
D.C. 2.
este Pr
mai esi
mult un
influe ea
nţată Sa
ng
de
ui
F.C. nă
decât T
D.B. ensiu
Tahic nea
ardia Arteri
la ală
Sugar (T.A.
şi ),
Copil având
este două
gener comp
ată de
382 380
 onent Sugar: 6 luni 85-105 55-65
_________ P . ----------------------. ---■-----------------
95-105 55-65
e- Copil: 2 ani
T.A. 7 ani 95-105 60-70
14 ani 115-125 65-80
Sistol
ică
Valor
(T.A. i ale
S.) şi T.A.S
T.A. . şi
Diast T.A.
olică D. ale
(T.A. vârste
D.), lor
este inter
media
deter
re,
minat egale
ă de cu
D.C. media
şi dintre
R.V. T.A.S
S. . şi
TAD.
.
Tabel (
ul nr. După
7 A.
Geor
VALORI NORMALE ALE gescu
T.A.
şi
DUPĂ
colab
VÂRS
TĂ - .:
înmmH "ASI
g- STEN
ŢA
Vârsta VITA
Nou născut(12 LA

382 381
 PEDI A
ATRI .S
CA .
DE =
BAZ 9
Ă ŞI 0
AVA +
NSA 2
TĂ" V
(A, (
V.P. V
BA), =
Bucu v
reşti, âr
1999 st
) a
F în
ormu a
le ni
(apro )
ximat T.
ive) A
de .
calcu D
lare a .
T.A. =
S. şi 7
T.A. 0
D. +
după 2
vârst V
ă (în H
mmH ip
g'): ot
T e
. n

382 382
 si C.) în
u limite
ne norm
(h ale la
ip copil
o este:
T. 3-5
A mmH
.) g sau
la 4-7
co cm
pi H 20
l (1
= cmH2
T.
0 =
A
0,74
.
mmH
D
g)
.
<
4.
4
T
0
impul
m
norm
m
al de
H
g Rem
mpler
3. e
P Capil
resiu ară
nea („rec
Yeta olorar
oasă e")
Centr (T.R.
ală C.)
(P.V. este

382 383
 de < perfu
3 sec; zia
prelu adecv
ngire ată
a renală
T.R. ), la
C. > copil
3 sec. este
impu de 1-
ne 2
evalu ml/k
area g/h.
rapid D
ă iu
re
pentr
za
u
<
suspi
1
ciune
m
de
l/
Şoc.
k
g/
5.
h
D
=
iurez
Q
a
li
norm
g
ală
ur
(avân
ie
d
F
semn
or
ificaţi
m
e
ul
impo
a
rtantă
pe
pentr
nt
u
382 384
 ru 5
ca 0
lc 0
ul X
ar S.
e C
(e (
sti m
m .p
ati .
vă )
14
)
a 1,73
di S
ur .
ez C
ei .
în =
m
l S
pe u
24 p
h r
es a
te: f
Di a
ur ţ
ez a
a C
( o
m r
l/ p
24
h)
14m.
= p. =
1. metri
pătraţi
382 385
 o e
r u
a t
l a
ă t
S e
. a
C î
. n

( k
î g
n
(
m G
. )
p s
. e
) c
a
î l
n c
u
f l
u e
n a
c z
ţ ă
i S
e .
C
d .
e (
m
G .
r p

382 386
 . E
) ŞI
M
= O
D
4 E
X R
G N
' E
( D
k E
g I
) N
X V
7 E
S
9 TI
0 G
A
+ R
E
G Î
N
( C
k A
g R
) D
I
O
L
METODE O
C G
L IE
A ,
SI L
C A

382 387
 C ului,
O pentr
PI u
L depist
area
sau
. confir
METODE marea
NE bolilo
INVAZIV r
E cardia
ce.
1 V
. olum
EXA ul
MEN cordu
UL lui
RAD poate
IOL fi
OGI apreci
C at cu
este ajutor
un ul
mijlo indice
c de lui
inves cardi
tigaţi o-
e torac
valor e15:
os
pentr 15
u Distan
ţa în
diferi cm
te între
vârst puncte
le
e ale extrem
copil e ale
382 388
 Rapo im
rt agi
Cardi ne
o- a
Torac ra
ic di
(R.C. ol
T.). og
ică
Se
R.
co
C.
nsi
T.
der
est
ă
e:
car
dio
>
0
me
,
gal
6
ie
0
câ
l
nd
a
v
siluete
i â
cardia r
ce şi s
distanţ
ele t
cutiei a
toracic d
e;
R.C.T.
e
poate 1
fi l
modifi u
cat în
expir n
sau în ă
caz de >
hipert
rofie a
0
Timus ,
ului.
382 389
 5 elor
5 de
la mai
v sus =
â Cardi
rs omeg
ta alie.
d
e A
1 spect
a e
n radiol
> 0 ogice
,50 utile
la în
vâ Malfo
rst rmaţii
a Cong
de enital
2 e de
ani Cord
I (M.C.
nsufi C.)
cient Pe
a ntr
Cardi u
acă ter
Cong ad
estivă a
(I.C. F
C.) A
ete L
asoci L
ată cu O
depăş T
irea "c
indic oe
ur
382 390
 en as
sa at
bo sp
t": re
c stâ
oncavi ng
tatea a,
arcului su
mijloc ge
iu re
stâng az
este ă
evocat hi
oare pe
pentru rtr
hipopl ofi
azia e
arterei ve
pulmo ntr
nare; ic
- co ul
rd ar
ul ă
ori dr
en ea
tat pt
tra ă;
ns - pr
ve oe
rsa mi
l, ne
cu nţ
vâ a
rfu ar
l cu
de lui
pl mi

382 391
 jlo ,
ci de
u ob
stâ ic
ng ei,
est Tr
e
an
ca
sp
ra
cte oz
ris iie
tic i
ă de
St m
en ari
oz va
ei se.
pu V
lm as
on cu
ar lar
e; iz
- as aţi
pe a
ct pu
ul lm
de on
"o ar
u ă
în re
cu pr
ib" ez
est int
e ă
as 90
oc %
iat di

382 392
 n H
de ipo-
ns vascu
ita lariza
te ţia
a pulm
pl onară
ă apare
m în
ân M.C.
ul C. în
ui. care
H debit
iper- ul
vascu sangu
lariza in
ţia este
pulm redus
onară la
însoţ nivel
eşte ul
Shunt plămâ
-urile nului,
stâng ca în
a- Steno
dreap ză
ta, sau
carac Hipo
teristi plazie
ce pulm
pentr onară
u sau
M.C. Atrez
C. ia
necia valvu
noge lelor
ne. pulm

382 393
 onare interp
. retată
numa
2 i în
, funcţi
ELE e de
CTR vârstă
OCA ,
RDI deoar
OGR
ece
AMA
nou-
(E.C.
G.): născu
interp tul
retare are o
a este predo
strict mina
depe nţă
ndent stâng
ă de ă.
vârst E
a .C.G.
copil este
ului: un
E rruiio
xemp c
lu: valor
hipert os
rofia pentr
ventri u
cular depist
ă area
stâng tulbur
ă sau ărilor
dreap de
tă ritm
poate sau
fi
382 394
 cond rmaţi
ucere e:
la U
nivel nd
ul aP
cordu co
lui; res
- pu
în nd
stabil e
irea act
recun ivi
oaşte tăţ
rii ii
M.C. ele
C, ctr
este ice
un a
mijlo aţr
c iil
adjuv or.
ant, Un
nici o da
modi Q
ficare RS
E.C. co
G. nu res
este pu
speci nd
fică e
pentr de
u un po
anum lar
it tip iză
de rii
malfo ve

382 395
 ntr puber
icu tate.
lar 3=
e. E
Un C
da O
T, G
rep R
ola A
riz FI
ării A
ve (E
ntr C
icu H
lar O
e. G
R
F
A
recve
TI
nţa
A,
Cardi
E
acă la C
Nou- H
născu O)
t este F
130- olosir
150/ ea
min. ECH
şi O sau
scade Ultras
progr ono
esiv grafia
cu îa
vârst cardi
a ologi
până e
la repre

382 396
 zintă sunet
o elor
revol (U.S.)
uţie -vibra
în ţii de
tehni înaltă
ca frecv
inves enţă
tigaţii gener
lor ate de
neinv cristal
azive. e
avân piezo
d cea -
mai electr
mare ice
valoa de.
re si quart
utilita z,
te. La care
copil, transf
practi ormă
c, energ
este ia
total electr
inofe ică în
nsivă. energ
M ie
etoda meca
are la nică/v
bază ibraţii
posib . (A
ilitate se
a vedea
pătru şi
nderii Cap.
Ultra n

382 397
 "Teh ni
nici anato
mode mice.
me,M I
etode n
, funcţi
Proce e de
duri") densit
F atea
ascic struct
olul urilor
de cardia
U.S. ce pe
este care
îndre le
ptat străba
spre t,
Cord U.S.
şi îşi
maril schim
e bă
vasel frecv
e, enţa,
prin iar
aşa- "ecou
numit rile"
eie se
"feres întorc
tre la
echo cristal
grafic ul
e" şi emiţă
se tor şi
obţin induc
verita alte
bile semn
secţiu ale

382 398
 electr aci şi
ice a
care septul
pot fi ui
ampli intra-
ficate ventri
şi cular.
anali E
zate CHO
pe bidim
comp ensio
uter. nală
E (2D)
CHO studia
unidi ză
mens cordu
ional l în
ă: două
prin planu
aceas ri
tă stand
tehni ardiza
că se te,
măso prin
ară diferit
dime e căi
nsiun de
ile explo
cavit rare:
ăţilor parast
cordu ernal
lui, stâng,
grosi apical
mea , sub-
pereţi costal
lor ,
cardi supra

382 399
 - olică)
stern .
al.
S E
e CHO
poate GRA
studi FIA
a prin BOP
meto PLER
12
da este
ECH un
O şi comp
funcţi lemen
a t
mioc foarte
ardul util
ui, Imagi
respe sticii.
ctiv, Se
funcţi bazea
a de ză pe
contr princi
acţie piul
a fizic
ventri descri
culul s de
stâng C.
(cea DOP
sistol PLER
ică) în
şi de anul
umpl 1842,
ere a care
acest se
uia referă
(cea la
diast intera

382 400
 cţiun în
ea mişca
unei re).
unde "Eco
sonor ul"
e care reflec
întâln tat de
eşte aceste
un a este
obiec diferit
t în de cel
mişca al
re. fascic
U olului
.S. de
emise U.S.
de Semn
trans alul
ducto DOP
r în PLER
curen este
tul aceast
circul ă
ator difere
sunt nţă de
reflec frecv
tate entă.
diferi E
t de xi
struct st
urile ă
cele d
mai o
mobil uă
e va
(hem ri
atiile an

382 401
 te este
al reflec
e tat de
E hemat
C ii şi
H de
O alte
D elemn
O ete
P figura
P te ale
L sânge
E lui
R: spre
A un
, cristal
recept
ECH iv.
O B
DOP .
PLE
R ECH
CON O
TIN DOP
UU: PLER
un PULS
crista ATIL
l :
emite utiliz
un ează
semn o
al succe
ultra- siune
sonor de
conti emisi
nuu, uni
care ultra-
382 402
 sonor ructor
e, ul
întrer aparat
upte ului:
de culoa
pauze rea
. în roşie
timpu indică
l un
căror curen
a t de
crista sânge
lul care
emiţă se
tor
îndre
se
aptă
comp
spre
ortă
transd
ca un
uctor
recep
tor al şi
ecour culoa
ilor rea
reflec albast
tate. ră, un
curen
t de
C sânge
uloril care
e au se
fost îndep
utiliz ărteaz
ate ă de
arbitr transd
ar de uctor.
către P
const rin

382 403
 ECH valvel
O or,
bidim pereţi
ensio lor,
nală, vasel
cupla or
tă cu mari;
E. se
DOP poate
PLE calcul
R a
COD supra
AT faţa
COL orifici
OR, ilor
se defect
obţin elor
imagi septal
ni e şi
spaţia steno
le zele
simil valvu
are lare;
struct se
urilor identi
anato fică
mice origin
reale: ea
dime artere
nsiun lor
i ale coron
cavit are.
ăţilor
cordu ECH
lui, OCA
ale RDIO

382 404
 GRA multe
FIA boli
PRE cardia
NAT ce: E.
ALĂ bidim
Prin ensio
ECH nală
O se poate
poate înloc
obţin ui în
e mare
diagn măsur
ostic ă
ul Angi
prena ocard
tal al iograf
Mala ia, iar
diilor E.
Cong DOP
enital PLER
e de Catet
Cord erism
(M.C ul
.C). cardia
Utiliz c.
area
ECH 4.
Oa REZ
permi ON
s AN
restrâ ŢA
ngere MA
a GN
meto ETI
delor CĂ
invaz NU
ive în CLE
AR
382 405
 Ă i
(R. pl
M.N an
.) ur
( i
M şi
A nu
G uti
N
liz
E
ea
TI
C ză
R ra
E di
S aţi
O i
N io
A ni
N za
C nt
E e.
I A
M re la
A bază
GI efectu
N l
G,
modif
M.
icăril
RJ
.) or
Of speci
er ale
ă ale
im proto
ag nilor
ini (nucl
în ee de
tre Hidro

382 406
 gen) ni. (A
când se
aceşti vedea
a sunt şi
plasaţ Cap.
i într- II
un "Teh
câmp nici
magn mode
etic me,M
puter etode,
nic; Proce
modi duri")
ficări M
le de .R.L
poziţi este
e ale utilă
proto în
nilor cardi
emit ologi
semn a
ale pediat
care, rică
cu pentr
ajutor u
ul evalu
unei area
apara detali
turi ilor
speci anato
ale, mice
sunt ale
transf Cord
ormat ului
e în şi
imagi media

382 407
 stinul pulm
ui. onară
E obstr
ste uctivă
indic şi
ată, unele
în cardi
speci opatii
al, conge
pentr nitale
u comp
bolile lexe.
Aorte
i S
(Coar .
ctaţia EXP
şi LOR
Steno ARE
za A
aortic RADI
ă O
supra IZOT
- OPIC
valvu Ă
lară), este o
anom meto
alii dă
ale neinv
artere azivă,
lor care
pulm aduce
onare date
, comp
boala arabil
vascu e cu
lară cele

382 408
 ale sangu
catate in
rismu mioca
hti rdic,
cardi detect
ac. area
P SHU
rin NT-
aceas urilor
tă hitrac
meto ardiac
dă, se e şi
obţin bolilo
date r
referi infla
toare mator
la ii
fluxu mioca
l rdice.

B. ' de
■ stric
ME tă
TO spec
DE ialit
IN ate
VA si
ZI folo
VE sire
a lor
este
S justi
unt ficat
382 409
 ă info
nu rma
mai ţiilo
pent r
ru priv
deci ind
zii hem
de odin
inte ami
rve că;
nţii în
chir unel
urgi e
cale boli
. card
C iace
atet sunt
eris nec
mul esar
Car e
diac info
şi rma
Ang ţii
iogr com
afia ple
adu men
c tare
imp Met
orta odel
nte or
ben nein
efic vazi
ii ve.
prin C
exa atet
ctita eris
tea mul

382 410
 Car ului
diac siste
este mul
o ui
tehn pul
ică mon
exa ar şi
ctă al
pent rezi
ru sten
apre ţei
cier vasc
ea S ular
chiu e
it- pul
uril mon
or are
card - î
iace n
, a
pres f
iuni i
i b
intr r
acar o
diac e
e, l
eval a
uare s
a t
Oxi o
met z
riei, ă
măs
urar e
ea n
flux d

382 411
 o o
c m
a i
r o
d c
i a
c r
ă d
i
s c
e ă

p c
o e
a
t p
e e
r
e m
f i
e t
c e
t
u e
a v
a
b l
i u
o a
p r
s e
i a
e
h
e i
n s
d t

382 412
 o i
l t
o e
g
i d
c e
ă t
e
a c
t
c a
a r
r e
d a
i
o p
m r
i e
o c
p o
a c
t e
i
e a
i
; r
- m e
e j
t e
o t
d u
a l
u
p i
e
r d
m e

382 413
 Cat
g eteri
r sm
e Car
f diac
a , se
pot
î dilat
n a
sten
t ozel
r e
a aort
n ice
s şi
p pul
l mon
a are,
n iar
t în
u Tra
l nsp
oziţi
c a
a vase
r lor
d mar
i i, se
a poat
c e
. perf
R ora
ol sept
tera ul
peut inte
ic: r-
prin

382 414
 atri dern
al. ă, se
A prac
ngi tică
ocar Ang
dio iogr
graf afia
ia digi
poat talic
e fi ă.
agre ce
sivă per
(la mite
Sug folo
ari sire
şi a
Cop uno
ii r
mic cant
i, în ităţi
plus redu
, şi se
dato de
rită subs
sub tanţ
stan ă de
ţei cont
de rast
cont (20-
rast 60
). %)
C din
u doz
apar ă şi
atur 10
ă %
mo din

382 415
 doz pato
a de logi
radi a
aţie. Apa
Are ratu
o lui
larg Car
ă dio-
apli vasc
cabi ular
litat la
e în copi
ped l, în
iatri com
e. para
ţie
cu
cea
2. a
INS
adul
UFI
tulu
CIE
i,
NŢ
A mar
CA ea
RDI maj
AC orit
Ă ate
AC a
UT caz
Ă uril
(LC or
A.) de
I.C.
A.
I sunt
n Urg

382 416
 enţe or
Me peri
dica feri
le. ce.
în
I con
. diţii
Este le
defi unei
nită înto
ca arce
fiin ri
d ven
inca oase
paci nor
tate mal
a e
cor sau
dul chia
ui r
infa cres
ntil cute
de a ;
asig aces
ura t
un (ulti
debi m)
t fapt
san o
gui deo
n sebe
ade şte
cvat dint
nec r-un
esit anu
ăţil mit

382 417
 pun ărei
ct boli
de card
ved iace
ere acut
de e,
Şoc, maj
Col orit
aps, atea
care reve
au nind
la la
baz gru
ă o pa
de
insu
vârs
fici
tă 0-
enţă
1
circ
an,
ulat
la
orie care
peri evol
feri uţia
că. este
L seve
CA. ră,
con mor
stitu talit
ie, atea
de putâ
obic nd
ei, ajun
etap ge
a la
fina 30-
lă a 50
oric %.

382 418
 Î ng
L (VS
CL .):
ASI staz
FIC ă
AR pul
E în mon
fun ară
cţie pân
de ă la
afec ede
tare m
a pul
parţ mon
ială ar.
sau 2-
tota L
lă a CA.
cor drea
dul ptă,
ui. cu
1- afec
L tare
CA. şi
stân sim
gă, pto
cu me
pre date
do de
min Insu
anţă ficie
a nţa
Ven Ven
tric tric
olul
ulul
ui
ui
Dre
Stâ
pt
382 419
 (sta ă
ză pul
sist mon
emi ară
că). şi
3 staz
. ă
I.C siste
A. mic
glo ă.
bală
: H
amb L
ii FIZ
IO
vent
PA
ricu
TO
li
LO
sunt
GI
afec
E
taţi, L
la a
fel func
şi. ţia
cavi nea
tăţil dec
e vată
ini a
mii, cord
insu ului,
fici orga
enţa nis
este mul
glo reac
bală ţion
, cu ează
staz prin

382 420
 decl resp
anş irat
area orii
uno (F.R
r .),
mec ceea
anis ce
me expl
men ică
ite tahi
să pne
com ea;
pen de
seze ase
defi mne
citu a,
l prin
fun mod
cţio ifică
nal ri
card vas
iac: o-
dint mot
re orii
aces peri
tea, feri
se ce,
men circ
ţion ulaţi
eaz a
ă este
creş dirij
tere ată
a prio
Fre ritar
cve spre
nţei orga

382 421
 nele nţă
vita inca
le. paci
D tate
epă a
şire func
a ţion
aces ală
tor a
mec aces
anis teia.
me
com IV.
plex TA
e (si BL
a OU
alto CLI
ra") NI
dete C
rmi A
nă o .
încă LC
rcar A.
e a la
ini Cop
mii, il
o sub
supr 3
asol ani
icita (det
re, erm
avâ inat
nd ă
dre prio
pt ritar
con prin
seci M.C
.C.
382 422
 şi - s
mio tare
card gen
ite). eral
a ă
. alte
rată
Ma ,
nife cia
stări noz
clin ă
ice gen
si eral
resp izat
irat ă;
orii -
(ulti d
mel ispn
e ee şi
fiin poli
d pne
nec e
esar (tah
a fi ipne
dife e) >
renţ 60
iate resp
de iraţi
boli i/mi
acut n.
e La
Nou
resp
-
irat
născ
orii)
ut şi
: >
40/
min.
382 423
 La La
Sug Nou
ar şi -
Cop născ
il ut,
mic >
; 130/
min.
- t
La
iraj Sug
inte ar şi
rcos Cop
tal, il
bătă mic;
i
-
pre-
insp
irat pul
orii sul
ale slab
arip pân
ioar ă la
elor „ab
nas sent
ale. ";
b Ti
. mp
de
Um
Car
pler
diac
e
e:
Cap
tahi
ilar
card
(T.
ie:
U.
A.V
C.)
. >
lent;
160
/mi -
n.
382 424
 turg
hip esce
ote nţa
nni jugu
e; larel
- or
sau
ede refl
mel uxul
e hep
peri ato-
feri jugu
ce lar
neo sunt
bişn invi
uite, zibil
la e.
ace
c
astă
.
vârs
tă,
de Dig
ase esti
men ve,
ea met
dato abol
rită ice:
uno diar
r ee,
part met
icul eori
arit sm
16
ăţi ,
anat
16
omi Disie
ce; nsie
abdo
382 425
 hep emi
ato- ce);
m -
egal
i e dez
(dat volt
orit are
ă pon
pres dera
iuni lă
i (pe
ven dura
oas tă
e scur
sist tă)
apar
ent
mina core
lă
spu
prin
acu nzăt
mula oare
re de
,
gaze
în dato
intes rită
tin şi
rete
cavit
atea nţiei
perit bidr
onea ice,
lă
(din în
lb. cont
grea rast
că:
mele cu
orize difi
m= cult
a
ridic ăţile
a în alim
aer)
382 426
 enta olar
re. izar
e
d. (pri
n
Rx staz
car ă
dio- visc
resp eral
irat ă).
or: B
car .
dio LC
ma
A.
gali
la
e.
eon
e ii
. pre
şco
E.K lar,
.G.: şco
tulb lar,
urăr ado
i de lesc
con ent
duc S
ere tare
intr a
a- gen
vent eral
ricu ă
lare este
şi mul
tulb t
urăr alte
i de rată
rep ,

382 427
 fiin -
d t
aso ahic
ciat ardi
ă şi e>
cu 100
ma -
nife 120/
stăr min.
i ,
clin tulb
ice. urăr
a. i de
tirm
card
Car iac,
dio- T.A
circ .
mod
ulat
ifica
orii tă:
; iniţa
b. il,
T.A
.D.
res cres
pira cută
tori ,
apoi
i:
T.A
c. .S.
şi
neu T.A
.D.
rolo
scăz
gic ute;
e:

382 428
 - RA
ispnee CLI
asociată cu NIC
polipnee şi E
ortopnee, (în
tuse ordi
frecventă; nea
urge
-
nţel
or):
cefa
lee,
som
A
nole
nţă, .
con -
vuls H
ii, e
com m
ă o
(pri l
n e
staz u
ă c
sau o
isch g
emi r
e a
cere m
bral ă
ă). ,
V
V. .
IN S
VE .
STI H
GA .
ŢII ,
PA
382 429
 C (C.G.S
. .);
R -
.
P Glic
. emi
( e,
P calc
r emi
o e,
t uree
e ,
i crea
n tini
a nă,
mod
C ifică
ri
R elec
e troli
a tice
c (hip
t onat
i rem
v ie,
ă hipo
) clor
, emi
p e,
H hipo
; pota
- sem
ie);
Contro -
l Gaze
Sangui Contro
ne l
382 430
 enzime mii,
cardiac prin
e. inca
B. paci
tate
Rx a de
car cont
dio racţi
- ea
pul mio
mo card
nar; ului.
C
. VI.
CO
Ech ND
ogr UIT
afie A
(asp TE
ecte RA
PE
pato
UTI
logi
CĂ
ce):
în
dila
LC
taţii
A.
cavi Ia
tare, copi
insu l, în
fici Secţ
enţa ii de
fun A.T
cţiei .I.
de
po NU
mpă RSI
a NG
hii
382 431
 1. tora
L cele
imit ridi
area cat
efor la
tuta 30°
i faţă
fizi de
c: plan
pozi ul
ţia oriz
cea onta
mai l.
con
fort 2.
abil L
ă va a
fi în indi
sem caţi
i- a
dec med
ubit icul
; ui
Sug adm
arul inist
şi rare
Cop a de
ilul seda
mic tive:
vor Dia
fi zep
aşez am
aţi 0,2-
cu 0,3
cap mg/
ul şi kg

382 432
 sau alim
Fen enta
oba ri:
rbit prot
al eine
10- ,
15 gluc
mg/ ide,
kg lipi
(red de,
uc vita
con min
sum e,
ul săru
de ri
O2) min
. eral
e.
3. D Apo
ieta rt
: supl
a ime
. ntar
de
Apo K+
rt (2-3
calo mE
ric q/zi
dup );
ă b.
vârs
tă în Res
toţi trân
prin ger
cipi ea
i apo
382 433
 rtul Na
ui Cl/z
de
i;
lich
ide; Sug
- arul
ugar: 50-90 alim
rmVkg/zi; enta
în P.E.V. t cu
50 ml/kg/zi; lapt
- e
opil: 30-40 mat
ml/kg/zi. ern
c sau
. lapt
e
Red hipo
ucer sod
ea at.
apo
rtul 4.
ui Q
de yter
Na" apie
1 :
":
adm
şi la inist
Sug rare
ar, de
şi la 02
Cop prin
il Son
mic, dă
nasa
0,5
îă,
g
382 434
 Mas inist
că, reaz
Izol ă
etă, Mas
în ă
toat Erit
e roci
for tară
mel (M
e de E.)
LC 5-
A. 10
ml/
5. kg/z
C i, la
ore inte
ctar rval
ea de
Ane 8h.
mie
i: T
He rata
mat men
ocri t cu
tul med
(H.c ica
.t.) men
poat te în
e LC
ajun A..
ge indi
la < caţii
20 prio
%: ritar
se e:
adm toni

382 435
 card gen
iace eral,
, nec
diur esar
etic ul
e şi pe
vas kg
o- corp
dila este
tato cu
are. 50
A %
. mai
Ton cres
icar cut
diae la
e: copi
efec l
t faţă
inot de
rop adul
pozi t.
tiv:
cres 1
c .
cap Dig
acit oxî
atea na:
de pre
cont par
racţ at
ie a de
mio elec
card ţie;
ului ad
; în min
istr
382 436
 are e pe
LV. 24 h
a. se
doz va
a de adm
satu inist
raţi ra:
l
e: A
- iniţi
rematuri: al,
0,035 apoi
mg/kg/24 h în
- rate,
Va
ormoponder
la 8
al: 14 zile-2
h,
ani: 0,05
LV.
mg/kg/24 h
sau
- IM.
2 ani:
(copil mic, b
preşcolar): .
0,04
mg/kg/24 h Doz
393 a de
- într
>7 eţin
ani: ere
0.02 (P.
mg/ O.
kg/ la
24 inte
h; rval
Doz de
a de 12
satu h)
raţi repr

382 437
 ezin regr
tă esia
med card
ia io şi
într hep
e% ato
şi meg
14 aliei
din (con
doz firm
a de are
satu radi
raţi olog
e. ică).
c d.
.
Ris
Efic cul
ienţ Int
a oxi
toni caţi
card ei
iacă digi
: tali
red ce:
ucer N
ea ivel
tahi ul
card seri
iei, c
ame efici
lior ent
area este
disp de
neei 1.5-
, 3
382 438
 meg il
/ml, mic
apr <
opia 60-
t de 70/
cel min.
toxi ;
c. Cop
3-4 il
mcg mar
/ml. e <
S 50-
emn 60/
e min
clin ;
ice: asoc
bra iere:
dica vărs
rdie ătur
, i,
apre tulb
ciat urăr
ă i de
dup ritm
ă card
vârs iac.
tă: E
Sug .C.
ar: G.:
A.V extr
. < asist
80- ole
90/ vent
min ricu
.; lare,
Cop diso

382 439
 ciaţi dec
e onta
afri min
o- are
vent (lav
ricu aj
lară, gast
bloc ric),
gra dac
d II ă
sau adm
III, inist
tahi rare
card a s-
ie a
par făcu
oxis t
tică P.O.
atri ;
ală - P
(T. .
R.A E
.). .
T V
rata .
men
t: c
într u
eru
pere g
a l
tera u
piei c
digi o
talic z
e; a

382 440
 5 m
- s
1 u
0 l
% i
, n
ă
a
s p
o e
c n
i t
a r
t u
ă
1
c 0
u
g
I
n d
s e
u
l g
i l
n u
a c
o
( z
2 a
)
U ;
. - K
I C1
. 3

382 441
 mE dia
q/k ce,
g, cu
în acţ
P.E. mn
V., e6
cu adr
ritm ene
de rgo
0,3 -
mE sti
q/k mnl
g/h; aiat
- A ă.
Indi
trop
caţi
ină
i:
0,0
nu
1
mai
mg/
în
doz for
ă me
(în sev
tahi ere
car de
die I.C.
sev A.,
eră) inst
. alat
e
2 bru
. sc
şi
Alt rezi
e sten
toai te la
car Digi

382 442
 talic ă
e. rit
A mul
drru ;
nist -
rare se
LV. adm
(ex inist
clus reaz
iv") ă în
, doz
efec e
te cres
de cân
scur de:
tă se
dur
înce
ată,
pe
a.
cu 2
Do
mcg
pa
/kg/
min
rnin
a:
. Şi
creş
te se
con creş
trac te la
tilit 20
atea mcg
mio /kg/
car min.
dul b
ui şi .Dol
acc buta
eler min
eaz a:

382 443
 adm creş
inist te
rare D.C
simi . cu
lară apro
(I.V xim
. ativ
sau 80
P.E. % şi
V.) redu
în ce
doz pres
e ce iune
cres a în
c de capi
la 5 larel
la e
20 pul
mcg mon
/kg/ are.
min c
. .Izo
Pen pren
tru alin
efic a
ienţ (Izo
ă, prel
este ţ: în
nec P.E.
esar V.,
ă de
voîe la
mia 0,1
nor mcg
mal /kg/
ă; min.
382 444
 Se redu
creş cere
te la a
0,5 exc
mcg esul
/mi ui
n.; hidr
acti
o-
vea
sali
ză
n şi
rece
ptor redu
ii pi cere
şi a
p2 con
(dez gest
ava iei
ntaj ven
: oase
tahi vasc
card ular
ie). e.
394
3 A
. .
Fur
Diu ose
reti mid
ce: :
acti efec
t
ve
rapi
în
d şi
I.C. ener
A. gic.
prin Acţi

382 445
 une are:
pe hipo
ans -
a vole
HE mie,
NL hipo
E, -
creş natr
te emi
flux e şi,
ul mai
rena ales,
l, hipo
acti -
vea kali
ză emi
pros e
tagl (est
andi e
n nec
rena esar
le, supl
decl ime
anş nt
eaz de
ă K).
răsp D
uns oze:
hem 1-2
odi mg/
nam kg/d
ic. oză,
E LV.
fect (I.M
e .
sec sau
und P.O.

382 446
 ); se mg/
poat kg/z
e i;
repe Hid
ta rocl
pân orti
ă la azid
3-4 a2
doz mg/
e pe kg/z
zi. i.
Cre C)
şte Spir
diur ono
eza lact
la ona
3-5 (ant
ml/ ago
kg/z nist
i. al
B.T hor
iazi mo
dice nul
diur ui
etic aldo
e ster
(ma on).
i
puţi 4
n .Vas
ener o-
gice dilat
): ■ atoa
a.Cl re:
ortia indi
zida cate
20 dac
ă
382 447
 toni u, în
card P.E.
iace V.:
le şi iniţi
diur al,
etic în
ele doz
sunt e de
inef 0,1
icie mcg
nte. /kg/
(A min,
se apoi
ved pân
ea ă la
şi 0,2
Boa mcg
la /kg/
hipe min.
rten Are
sivă acţi
maj une
oră asu
C.H pra
.; pre
E.H şi
. post
pag. sarc
403 inei,
) prec
a um
. şi
Nitr vas
opr o-
usia dilat
t de aţie.
sodi

382 448
 A R
lte I
vas
o- D
dila E
tato
are: R
inhi I
bito T
ri ai M
enzi
mei C
de
A
con
R
vers
D
ie:
I
Cap
topr A
il, C
Ena
lapr L
il, A
Pra
zosi C
m. O
P
I
L
3
. (
D
T I
U S
L R
B I
U T
R M
Ă H

382 449
 ) CIT
, O-
CO
C ND
U UC
TO
R
C
AL
A
INI
R MII
A
C
L
T
a
E
baz
R
a
func
D
E ţion
alită
U ţii
R muş
G chiu
E lui
N card
Ţ iac,
Ă care
dete
rmi
I nă
. rolu
FIZ l de
IOL „po
OG mpă
IE: " al
SIS ini
TE
mii,
MU
L stă
EX feno
382 450
 men Ace
ul asta
dep înce
olar pe
izăr la
ii17. nive
lul
17P Nod
rin. uluî
depo ui
lariz
are sino
se -
înţel atria
ege
modi l
ficar (N.
ea, S.A.
sub
influ ),
enţa situ
unei
excit
aţii, ionul
a ui
repa pota
rtiţie siulu
i i
ionil (K*)
or Ia şi
nivel intra
ul rea
mem ionul
bran ui
ei sodi
fibre ului
i (Na4)
mus , cu
cula apar
re iţia
(de unui
exe „cur
mpl ent
u: de
ieşir acţiu
ea ne").
382 451
 at la (N.
unir A.V
ea .),
ven und
ei e
cav are
e loc
sup „o
erio întâ
are rzie
cu re"
atri fizi
ul olog
dre ică
pt. a
D siste
e la mul
aces ui
t de
nive dep
l, olar
imp izar
ulsu e. In
l se cont
îndr inua
eapt re,
ă exci
cătr taţia
e se
Nod pro
ului pag
atri ă pe
o- cale
vent a
ricu Fas
lar cicu

382 452
 lulu cătr
i e
HIS mio
şi a card
ram ul
uril vent
or ricu
sale lar.

P
e

E
.
C
.
G
.
,

e
x
p
r
e
s
i
a

d
e
p
o
l
a
382 453
 r
i
z
ă
r
i
i

a
t
r
i
a
l
e
.

„
î
n
t
â
r
z
i
e
r
e
a
"

f
i
z
i
o

382 454
 l
o
g
i
c
ă

d
e

l
a

n
i
v
e
l
u
l

N
.
A
.
V
.

e
s
t
e

e
x
p

382 455
 r
i
m
a
t
ă

d
e

u
n
d
e

P
,

i
a
r

p
a
r
c
u
r
g
e
r
e
a

p
r

382 456
 i
n

F
a
s
c
i
c
u
l
u
l

H
I
S

ş
i

r
a
m
u
r
i
l
o
r

s
a
l

382 457
 e

p
r
i
n

S
e
g
m
e
n
t
u
l

i
z
o
e
l
e
c
t
r
i
c

n
o
t
a
t

382 458
 u

P
.
R
.
C
o
m
p
l
e
x
u
l

Q
.
R
.
S
.

r
e
p
r
e
z
i
n
t
ă

d
e

382 459
 p
o
l
a
r
i
z
a
r
e
a

m
i
o
c
a
r
d
u
l
u
i

v
e
n
t
r
i
c
u
l
a
r
.

382 460
 (
A

s
e

v
e
d
e
a

ş
i

„
M
e
t
o
d
e

M
o
d
e
r
n
e

d
e

382 461
 n
v
e
s
t
i
g
a
ţ
i
i

î
n

C
a
r
d
i
o
l
o
g
i
e

l
a

C
o
p
i
l
"

382 462
 s
i

F
i
g
.

B
.

p
a
g
.

3
9
7
)
.
N
U
R
S
I
N
G
:

M
o
n

382 463
 i
t
o
r
i
z
a
r
e
a

E
.
C
.
G
.

e
s
t
e

u
t
i
l
ă

î
n

s
t
ă
r

382 464
 i

g
r
a
v
e

c
a
r
d
i
o
-
r
e
s
p
i
r
a
t
o
r
i
i
,

î
n

t
i
m
p

382 465
 u
l

t
r
a
t
a
m
e
n
t
u
l
u
i
,

p
e
n
t
r
u

s
e

f
a
c
e

382 466
 c
o
r
e
l
a
r
e

î
n
t
r
e

e
v
o
l
u
ţ
i
a

c
l
i
n
i
c
ă

ş
i

382 467
 a
s
p
e
c
t
u
l

E
.
C
.
G
.
S
i
s
t
e
m
u
l

d
e

M
o
n
i
t
o
r
i
z

382 468
 a
r
e

c
o
n
s
t
ă

d
i
n
t
r
-
u
n

e
c
r
a
n

d
i
s
p
l
a
y

ş
i

382 469
 u
n

t
a
h
o
m
e
t
r
u

c
a
r
e

d
e
t
e
r
m
i
n
ă

A
l
u
r
a

382 470
 e
n
t
r
i
c
u
l
a
r
ă

(
A
.
V
.
)
,

î
n

f
u
n
c
ţ
i
e

d
e

d
u

382 471
 r
a
t
a

i
n
t
e
r
v
a
l
u
l
u
i

P
.
R
.

(
a

s
e

v
e
d
e
a

382 472
 e

F
i
g
.

5
B
,

p
a
g
.

3
9
7
)
.

D
e

l
a

b
o
l
n
a
v
,

382 473
 i
m
p
u
l
s
u
r
i
l
e

e
l
e
c
t
r
i
c
e

s
u
n
t

t
r
a
n
s
m
i
s
e

382 474
 d
e

u
n

c
a
b
l
u

c
u

t
r
e
i

f
i
r
e

(
n
o
t
a
t
e

c
o

382 475
 n
v
e
n
ţ
i
o
n
a
l

c
u

u
n

n
u
m
ă
r

d
e

c
u
l
o
r
i
)
,

382 476
 a
r
e

f
a
c

l
e
g
ă
t
u
r
a

c
u

e
l
e
c
t
r
o
z
i

d
e

m
e
t

382 477
 a
l

s
a
u

c
u

a
d
e
z
i
v
i

d
e

u
n
i
c
ă

f
o
l
o
s
i
n
ţ
ă

382 478
 II, TULBURĂRI
DE RITM
(DISRITMB) CU
RITM RAPID

1
.

T
a
h
i
c
a
r
d
i
a

S
u
p
r
a
-
v
e
n
t
r
i
c
u
l
a
382 479
 r
ă

T
.
S
.
V
.

(
A
t
r
i
a
l
ă
)
:

s
i
n
o
n
i
m
:

T
a
h
i
c
a

382 480
 r
d
i
a

P
a
r
o
x
i
s
t
i
c
ă

S
u
p
r
a
-
v
e
n
t
r
i
c
u
l
a
r
ă

382 481
 (
T
.
P
.
S
.
V
.
)
.

Fig. 5B.
REPREZENTAREA
E.C.G. A SISTEMULUI
EXCITO-CONDUCTOR
DupaA.
Georgescu si
colab. A.V.P.B A,
Fig. 5A, Producerea Impulsului la nivel N.A.V. şi propagarea prin Fascicol HIS Bucureşti, 1999,
modificat

E cea
ste ma

382 482
 i ii
fre cong
cv enita
ent le:
ă Tran
Ta spoz
iţia
hic
de
ard
mari
ie
Vase
par
,
oxi
boal
sti a
că EBS
se TEI
ver N
ă ş.a.
la B.
co
pil, Ca
ap rdi
op
ăru
atii
tă, do
de bâ
obi ndi
cei te:
. mi
în: oc
ard
A
ite,
.
int
oxi
Card caţ
iopat ii
382 483
 me
dic Tahi
am card
ent ie:
oa la
se. Sug
Ta ar:
blo 200-
u 300/
cli rnin.
;>1
nic
an
:
150-
car 250/
act min.
eri
sti b.
c,
de Palp
but itaţii
,
ul
dure
şi
ri
sfâ pre-
rşit stem
ul ale
se (cop
pr ii
od mari
uc, ).
de c.
obi
cei Sem
, ne
brus de
c. Insu
a. ficie
nţă

382 484
 Car t
diac f
ă (a aţ
se ă
vede d
a e
pag. u
390)
n
.
d
d. el
e
E P
. si
C n
. u
G s
.: al
u e
n n
d o
e r
l m
e al
P e;
a C
u o
a m
s p
p le
e x
c u
t l
d Q
if .
e R
ri .

382 485
 S ple
. de
n Sti
o mu
r lar
m e
a vas
l ală:
s La
a Suga
u r:
u aplic
ş are
o pe
r faţă
î a
n unei
g com
u pres
st e
a ume
t. zite
TR cu
AT apă
A rece
M la
EN 0°C.
T: Supr
NU aveg
RS here
IN atent
G ă!
Ma La
nev Copi
re l
sim

382 486
 mare resi
: une
a. digi
tală
Ma la
nev niv
ra elul
VA Sin
usu
LS
lui
A
Car
VA
otid
(în ian
ghi dre
ţire pt
a (ant
de erio
aer r
sub mu
pre şch
siu iulu
ne, i
reţi Ste
ner rno
ea -
un clei
do-
tim
ma
pa
stoi
ace
dia
stui n).
a).
c.
b.
Ime
Co rsia
mp („c
382 487
 ufu opr
nda ano
rea'' lol)
) ,
feţe LV.
i ,
într rep
-un etat
vas , în
cu doz
apă ă
rec de
e. 0,0
A. 1-
Me 0,1
tod mg(
e kg,
far la 10
ma min.,
col
până
ogi
când
ce
(în ritm
caz ul
ul devi
inef ne
icie nor
nţie
mal;
pri
mel creşt
or): e
Bet perio
a- ada
blo refra
can ctară
te
a
(Pr
ţesut
382 488
 ului iu,
de prelu
cond ngeş
ucer te
e. inter
Pro valul
cai P.R.:
na 0,1
mid mg/k
a:
g/do
2-6
mg/ ză,
kg/ LV.
doz lent
ă, (2
LV. inin.
lent
).
(în
caz Repe
de tat la
ins 10-
ucc 30
es min.
la D
prim igoxi
ele). nă:
V indic
erap aţie
amil: în
bloc asoci
am ere
al cu
cana Insu
ficie
lelor
nţă
de
Card
Calc
382 489
 iacă asoci
Acut ată
ă (a cu
se Şoc.
vede Cont
a raind
pag. icată
393). în
Prel caz
unge de
şte asoci
cond ere
ucer T.S.
ea V.
N.A.
cu
V.
Sind
(Nod
rom
ului
W.P.
Atri
W.
o-
fSin
ventr
dro
icula
r). m de
C Pree
ardio xcita
- tie
versi Vent
e: 1 ricul
wat ară
(sec WO
undă LF -
) PAR
dacă KIN
T.S. SON
V. -
este
382 490
 WHI r cu
TE. frecv
entă
2 înalt
. ă
Tahi (Urg
cardi enţă
a majo
Paro ră!)
xisti E
că .C.G
Vent .:
ricul unda
ară P
(T.P. inde
V.). pend
entă
Se
de
prod
ritm
uce ul
dator ventr
ită icula
unui r:
centr Com
u plex
ecto Q.R.
pic S.
de anar
excit hice,
lărgi
aţie,
te,
în
defo
mioc rmat
ardul e şi
ventr unda
icula T

382 491
 inver
sate. Fib
T rila
rata ţia
ment Atr
de iaîă
urge ,
ntă: Fiu
Proc tter
aina uî
mida Atr
, ial
Lido (a
cain mb
ă ele
(Xil rar
ocai e la
nă) 1 cop
mg/k il)
g/cor 1
p, .
LV. Fibri
lent, laţia
Chir Atria
udin lă
ă 30 (cea
mg/k mai
g, în seve
5-6 ră
doze Disri
, tmie
Card atriaî
io- ă),
versi asoci
e. ată
totde
3. auna
382 492
 cu o excit
boal aţie
ă ecto
orga pice
nică atrial
(M. e.
C.C. C
sau linic:
dobâ Ritm
ndită cardi
: ac
cardi foart
opati e
e rapid
reum şi
atis nere
mală gulat
). ,
S 300-
e 500/
dator rnin
eşte ut, şi
unei „defi
depo cit"
lariz de
ări Puls:
rapid puls
e şi ul
haoti perif
ce a eric
unui mai
a sau rar
mai decâ
mult t cel
or centr
focar al
e de (copi

382 493
 i gră
mari bi
). Ins
E ufic
.C.G ienţ
.: a
Abse Car
nţa dia
unde că
i P Ac
(înlo ută.
cuită F
cu lutte
oscil rul
aţii Atria
fine l:
com poat
plex e
e), apăr
Com ea
plex (rare
Q.R. ori)
S., ia
de copil
obic nor
ei, mal,
nor dar
mal. frecv
Se ent
poa asoci
te at cu
co o
mpl boal
ica ă
sau orga
poa nică,
te de

382 494
 cord. ardit
Este e,
cons după
ecinţ Core
a ctare
excit a
aţiei chiru
nere rgica
gulat lă a
e şi unor
rapid malf
e a orma
atriil ţii de
or, cord.
cu TR
ritm AT
de A
250- ME
300/ NT
rnin. (în
E am
tiolo bel
gie: e
Card Ari
iopat tmi
ii i):
cong Dig
enita oxi
le, nă.
Prol IV.
aps (CI
de . în
Valv Sin
ă dro
rnitr mu
aîă, l
Peric W.

382 495
 P. ul
W. medi
aso cam
ciat ento
!). s sau
P bolil
ropr e au
anol fost
ol asoci
sau ate
Chin cu
idină Insu
după ficie
24 h, nţa
dacă Card
Digo iacă
xină Acut
a ă.
fost
inefi 4
cient .
ă.
C Fibri
ardio laţia
- Vent
versi ricul
e: ară
după (F.V
24- .) -
48 h, este
dacă o
nu a Arit
fost mie
efici extre
ent m de
trata grav
ment ă,
382 496
 care icula
apar ră
e în este
faze haoti
term că,
inale nere
ale gulat
unor ă.
Card inefi
iopat cient
ii ă;
seve hem
re odin
sau amic
(rar)
:
după
Stop
inter
cardi
venţi
ac,
i
chiru E
rgica .C.G
le :
(mai lipse
rară, sc
în com
gene plex
ral, ele
ca la Q.R.
adult S.;
). activ
C itate
ontra elect
cţia rică
mioc rapid
ardic ă,
ă haoti
ventr că,

382 497
 dezo rea
rdon CR.
ată, Me
în tod
faza ă
final mo
ă, der
linie nă:
izo- C
elect A
rică. R
DI
T
O-
RAT
VE
AM RS
ENT IE
: SI
defîb N
rilar CR
e O
elect NI
rică, ZA
M.C. TĂ
E. (a .
se
T
vede
rata
a
ment
Stop
de
ul
elect
Card
ie la
io- boln
respi avii
rator cu
), taM-
Resu axit
scita mii:
T.S.
382 498
 V., iniţ
T.P. ială
V., :
Fibri 0,5
laţie Jou
şi li/k
Flutt g.
er Cre
Atria şter
l. SE ea
obţin la
e (cu dub
ajuto lu,
rai dac
E.C. ă
G.) o per
sincr sist
oniz ă
are a Ari
elibe rmi
rării a.
de T
ener ehni
gie, că
scăz simil
ând ară
riscu cu
l de cea
Fibri de
laţie Defî
Vent brila
ricul re.
ară Ante
(F.V rior
.). Intu
Do baţie
za i

382 499
 E.T., 1.
Vent
ilaţie Bra
cu dyc
02- ard
terap ia
ie. sim
asa
lă
n (B.
i. S.).
DIS Rit
RIT m
rVII len
I CU t<
RIT 60-
M 80/
CAR mi
DIA n.
C C
LEN onte
T
xt
(Tul
patol
bură
ogic:
ri de
hipot
cond
ucer iroid
e a ie,
excit hiper
aţiei tensi
şi une
tulbu intra
rări -
de crani
cond ană
ucer (H.I.
e). C.),
„No
382 500
 dul mari
sinus vase,
al în
boln inter
av" venţi
în i ca
mioc Trah
ardit eost
ă omie
virus .
ală, Tra
intox seu
icaţi l
e cu E.
Digo C.
xină G.:
şi bra
Prop dic
ranol ard
ol, ie
după sin
Core usa
cţie lă
Chir sau
urgic opr
ală ire
în: sin
Defi usa
cit lă.
septa T
l RAT
Atria AM
l sau ENT
Tran :
spoz Atro
iţie pină
de creşt

382 501
 e mp
F.C. let
cu > gra
25- d
50%, IU)
iar :
Izop - într
roter erup
enol ere
com
ul cu pletă
> a
25%. trans
Tul mite
bur rii
ări impu
de lsulu
co i de
nd la
atriu
uce
la
re. ventr
icul;
2.
- nu
exist
Blo
ă
c
relaţi
Atr
e de
io- succ
ven esiu
tric ne
ula între
r contr
(B. acţiil
A. e
V.) atrial
- e şi
Blo cele
c ventr
co
382 502
 icula e
re, cor
care dul
au ui
un fet
ritm al
prop <
riu 80/
sepa rni
rat n.;
(ritm pos
idio- t-
venr nat
ricul al
ar). <
Atrii 50-
le şi 80/m
ventr in.
icule E
se .C.G
contr .:
actă Ritm
inde uri
pend atrial
ent şi
unul ventr
de icula
celăl r
alt. regul
Cli ate,
nic dar
: inde
Br pend
adi ente,
car cu
die frecv
enţă
:
difer
Bă
ită.
tăil
382 503
 P,R. cardi
varia te,
bil. mioc
E ardit
tiolo e,
gie: după
1. inter
Con venţi
genit i
al chiru
(B.A rgica
.V. le pe
izola cord.
t sau Com
asoci plica
at cu ţii:
cardi Sinc
opati opă,
i Cola
cong ps,
enita Insu
le), ficie
mai nţă
frecv cardi
ent, acă,
Tran Dece
spoz s
iţie subit
de .
mari
Vase IV.
; 2.
Dob Pis
ândit
: rita
endo

382 504
 m are

cii ;
Etiol
rit ogie
(foar
m te
rar
car la
copii
dia nor
mali
c ) sau
însoţ
ner ind
Card
eg iopat
ii
ula cong
enita
t: le,
mioc
Ex ardit
e,
tra mlbu
rări
sist elect
rohti
ole ce şi
unel
ve e
Into
nni xicaţ
ii.
cul Clini
c

382 505
 (une " a
ori, ini
fără mii
mani ,
festă de
ri fâlf
clini âir
ce): e,
- de
„o
pal pri
pit re
aţii a
, ini
dur mii
eri "
tor (co
aci pii
ce ma
pre ri);
- -
ste
rna se
le, mn
dis e
pn de
ee, Ins
sen ufi
zaţ cie
ie nţă
de Ca
„b rdi
ăta acă
ie (da
put că
ern sun
ică t
382 506
 Ex atură
tra care
sist se
ole recu
fre noaş
cv te
ent prin:
e). apari
E. ţia
C. unui
G.: Com
Fo plex
car Q.R.
ul S.
ect prec
opi oce,
c unda
de T
ex nepr
cit eced
aţi ată
e de
din unde
mi P.
oc E
ard xistă
ul o
ve pauz
ntr ă
icu com
lar pens
prod atori
uce e
o între
contr două
acţie bătăi
prem cardi

382 507
 ace: 6/mi
Cont n.)
racţi sau
a sunt
prem grup
atură ate
este 2-3,
egal cu
ă cu origi
două ne
ciclu mult
ri ifoca
cardi lă
ace sau
nor când
male pe
. E.C.
E G.
xistă tulbu
risc rarea
de de
com ritm
plica este
ţii: apro
(înde piată
oseb de
i. în unde
caz T:
de T.P.
frecv V.,
entă Fibri
mare laţie
a Vent
Extr ricul
asist ară
olelo (F.V
r (>

382 508
 .) maxi
ş.a. mum
'T 5
R mg/k
A g/do
T ză;
A Proc
M aina
E midă
N (dac
T: ă
a prim
. în a a
faza fost
acut inefi
ă: cient
Lido ă):
cain 2-6
ă mg/k
(Xili g/do
nă), ză,
I.V., IV.
1 lent.
mg/k b
g/do . în
ză; conti
se
nuar
poat
e:
e
repet Chin
a la idină
10 P.O.
min. 15-
Inter 30
val, mg/k
până g/do
la
ză,
382 509
 I.V. I
lent, .
în 4
prize Boal
, la 6 a
h. hiper
tensi
vă
(B.H
4. .),
BOAL Hipe
A rtens
HIPE iune
RTEN a
SIVĂ arter
MAJ ială
ORĂ (H.T
LA .A.)
COPI este
L mai
CRIZ rară
A decâ
HIPE t la
RTEN adult
SIVĂ , dar
(C.H.). poat
ENCE e fi
FALO întâh
PATI rită
A şi la
HIPE vârst
RTEN a
SIVĂ
copil
(E.H.)
ăriei.

382 510
 I rnă
I. diast
olica
For (T.A
ma .D.)
seve este
ră a ^
H.T 140
A» mm
C.H. Hg
are şi/sa
un u
risc nivel
vital ul
la T.A.
copil sisto
sau lice
adol (max
esce ime)
nt, T.A.
când S.
nivel este
ul ^
T.A. 250
mirh rnrn
Hg.

L valo
a ri
aces ale
te T.A.
382 511
 pot cauz
apăr ă
ea orga
lezi nică
uni , ce
ale poat
orga e
nelo apăr
r ea
ţintă în
: cadr
crei ul
er, unei
cord boli
, rena
rinic le,
hi, reno
ochi vasc
etc. ular
î sau
n feoc
func rom
ţie ocit
de om
vârs (tu
tă, mor
H.T. ă a
A. celu
la lelor
copi cro
lul mafi
< 12 ne
ani din.
are, zon
de a
obic med
ei, o ular

382 512
 ă a brus
glan c la
delo un
r nor
supr mo-
a- tens
rena or,
le), în
iar cadr
la ul
copi clini
lul c al
> 12 unei
ani Glo
este mer
dese ulo-
ori nefr
H.T. ite,
A. Feo
esen cro
ţială moc
(a se itom
ved sau
ea pe
Tab fond
elul ul
nr. unei
S, B.H
pag. .
402) cron
. ice
C igno
.H. rate.
poat
e
apăr
ea Tabelul nr. 8

382 513
 copi
l>
Vârstă 3
< 6 ani ani,
la
6-10 ani
> 10 ani fiec
are
cons
ult.
Pent
ru
înre
10. gistr
NU area
RSI unor
NG valo
Con ri
trol cât
ul mai
cure real
nt al e:
T.A. 1. Se
este vor
obli folo
gato si
riu man
cu şete
mijl adec
oace vate
clasi , ce
ce aco
sau peră
mod 2/3
erne din
la lungimea
fiec braţului (distanţa umăr-
are
382 514
 cot), iar pau
grosimea
braţului va zăfi
înconjurată complet dede
rela
porţiunea din cauciuc;
2. Se xare
vor (anx
efec ietat
tua ea,
2-3 neli
măs nişt
urăt ea,
ori dure
succ rea
esiv cres
e c
(sau T.A.
mai )16.
mult Sub
e) şi aspe
se ct
va etiol
cons ogic
emn :
a H.T.
valo A.
area pri
cea mar
mai ă
mic „ese
ă; nţial
ante ă"
rior, este
se prez
va entă
resp la
ecta apro
o xim

382 515
 ativ clin
15% ic
dint î
re n
copi func
i, ţie
85% de
fiin grav
d itate
secu a
ndar B.H
ă .
unei (TL
pato T.A
logii
1
care
sunt
, în
mai
ordi
mult
nea
e
frec
venţ for
ei, me
este: de
rena man
lă, ifest
end ări.
ocri Co
nă, pii
card pre
iacă, şcol
neur ari,
olog şcol
ică. ari,
ado
IV. lesc
Tab enţi
lou :

382 516
 L. n
H i
. v
T e
. l
A
. a
l
m
o T
d .
e A
r .
a ,
t
ă p
o
( a
p t
â e
n
ă f
i
l
a a
s
u i
n m
p
a t
n o
u m
m a
i t
t i
c

382 517
 ă inst
) alat
: ă,
- de
obi
cef cei,
ale bru
e, sc,
iriî cu
abil val
itat ori
e, ale
dur T.A
eri .S.
abd >
omi 170
nal -
e, 180
epi "m
sta mH
xis g şi
frec T.A
ven .D.
t. >
110
2 -
. 115
nim
H.T Hg:
.A. -
sev c
eră, efal
«m ee
alig (cu
nă" loc
: aliz

382 518
 are Ins
occ
ufic
ipit
ală) ienţ
, ă
mai car
inte dia
nsă
că:
dim
ine dis
aţa; pne
- e,
v poli
ede pne
re e,
„în tahi
ceţ car
oşa die;
tă"; -
- e
pist
g
axis
reţu ,
ri, he
văr mat
urie
săt
.
uri; O
- bie
s ctiv
em :
Exa
ne me
de n

382 519
 F.O grav
.17: ăa
he H.T.
mo A..
ragi La
i sem
reti nele
nie clini
ne, ce
exu ale
dat H.T.
şi A. ..
ede mali
m gnă
pap
",
ilar
mai
.
pot
apăr
3
ea:
.
-
m
Enc
odif
efal icăr
opa i
tia ale
Hip sen
erte zori
nsi ului
vă :
fE. star
H.) e
con
F
fuzi
orm
ona
a lă,
cea pre
mai co
382 520
 ma, i
co p
mă; l
- t o
u p
l i
b e
u ,
r
ă s
r c
i ă
d
i e
m r
p e
o a
r
t a
a c
n u
t i
e t
ă
d ţ
e i
i
v
e v
d i
e z
r u
e a
: l
e
d .

382 521
 . cer
De
ebr
menţion
at că. ală
uneori, ;
manifes
- m
tările
clinice eni
prezenta ngi
te la ta
punctele
2 şi 3 ac
pot ută
apărea ;
şi în
cazuri
- e
de: nc
- b efa
oli
lită
ale
S. ac
N. ută
C.; ;
- t - t
rau
um
ma
tis oră
m cer
cra
ebr
nia
n; ală
- h .
em Co
mpl
ora icaţi
gie i
382 522
 posi ă
bile
stâ
(în
caz ng
uril ă;
e de
- I
la
pun ns
ctel ufi
e2 cie
si
31: nţă
- H ac
em ută
ora ren
gie ală
Int .
ra-
V.
cra CO
nia ND
nă; UI
TA
- I TE
ns RA
ufi PE
UT
cie
IC
nţă Ă;
ac NU
RSI
ută
NG
ve Pri
ntr nci
icu pii:
lar

382 523
 1- dec
es.
C. 2
- La
H. val
si. ori
mai ega
ale le.
s. T.
E. A.
H.
inst
pot
alat
rep
ă
rez
bru
ent
a sc,
urg faţă
ent de
e cea
car apă
e, rut
net ă
rata pro
te gre
rap siv,
id, nec
pot esit
evo ă
lua un
gra trat
v, am
cu ent
co mai
mp ene
lica rgi
ţii c. ..
pân mai
ă la agr
esi
382 524
 v", pentru
evo elucida
luţi rea
a etiolog
put iei.
ând 4- In
fi E.
mu H..
lt la
mai ind
sev icaţ
eră. ia
me
3- . dic
ulu
Se i,
înc trat
epe am
cu ent
tera ul
pia se
inte va
nsi ad
vă mi
pân nist
ă la ra
red nu
uce ma
rea i
val I.V
oril .
or
TA. şi. TE
după RA
aceea, PI
se vor A
efectua FA
investi R
gaţii M
382 525
 AC po
OL ate
OG rep
IC eta
Ă du
1- pă
Se 2h
ur int
mă erv
reşt al.
e
init 2.
ial Me
scă dic
der atl
ea e
T. ant
A. i-
hip
D.
eit
<
ens
100 ivă
m :
mH
g:
- N
itr
Fur
opr
ose usi
mi at
d, de
LV so
., diu
1-3 :
mg 1-3
; mc
do g/k
za g/
se mi
n.,
382 526
 în ma
P. nd
E. abi
V.; l,
- D la
iaz pa
oxi cie
d: nţi
3-5 cu
mg fun
/do cţi
ză; e
- Hi ren
dra ală
laz bu
ină nă)
: 1- .
3 3.
mg î
/do n
ză,
LV c
. o
sau n
I. t
M. i
.
n
Se
u
po
ate a
rep r
eta e
de ,
2-3
ori m
(re e
co d
382 527
 i
c i
a n
t s
l t
e a
l
s ă
e r
l i
e i
c
t d
a e
t
ă m
a
d n
u i
p f
ă e
: s
t
r ă
a r
p i
i
d c
i l
t i
a n
t i
e c
a e

382 528
 n
s s
i t
a
E l
t a
i t
o ă
l
o b
g r
i u
e s
: c
.
A.
î
H n
.
T E
. .
A H
. .

m s
a a
l u
i
g H
n .
ă T
, .
A
i .

382 529
 e
m :
a - G
l lom
i
erul
g
n o-
ă nefr
ita
d acut
i
ă
n
cron
b ică
o sau
l me
i
mbr
r ano-
e pro
n Hfe
a rati
l
vă
e
- P
p urp
r ură
i HE
m
NO
i
t CH-
i S
v CH
ON
382 530
 LEI rena
l.
N
T
- S oat
indr e de
om la
la
hem
pun
oliti ctul
c A:
ure Nitr
opr
mie usia
- P t de
ielo sod
nefr iu,
Dia
ită zox
- M id,
alfo alte
rnat
rma
iv,
ţii Hid
rena rala
le zin
ă,
- B
Met
olna
ildo
v
pa,
hem
Ald
oliz
om
at
et
dup
2,5-
ă
5
tran
mg/
spla
kg/
nt
382 531
 doz
ă, (
pân R
ă la e
20- g
40 i
mg/ t
kg/ i
doz n
a. ă
)
B. ,
I
Feo .
cro
V
moc
.
ito
m: ,
0
- N
,
itro
prus 0
iat 5
de -
sodi 0
u; ,
- F 1
e
n m
t g
o /
l k
a g
m /
i d
n o
ă z

382 532
 ă o
, m
m ,
e c
d u
i
c e
a f
m e
e c
n t
t
s r
p a
e p
c i
i d
f
i d
c e

î l
n a

F î
e n
o c
c e
r p
o u
m t
o u
c l
i
t t

382 533
 r AL
a E
t CI
a AN
m OG
EN
e
E
n
t
u Cia
l n
u o
i z
. ă

ş
i
D
5. i
CR s
IZ p
A n
HÎ e
PO e
XI a
CĂ
DI P
N a
CA r
RD o
IO x
PA i
TII s
LE t
CO i
NG c
EN ă
IT
382 534
 P e
ot fiin
apă d
rea frec
sub ven
for ţa,
mă de
de obi
criz cei,
e la în
inte Tet
rval ralo
e gia
dife FA
rite LL
în OT.
nu H
mer ipo
oas xe
e mia
Car sist
dio emi
pati că
i se
con pro
gen duc
ital e
e prin
co red
mpl uce
exe rea
, acu
pri tă a
ma flux
ma ului
nife san
star gui

382 535
 n - t
prin ahip
arte nee,
ra hipe
pul rpne
mo e
nar (creş
ă şi terea
creş amp
tere hmd
a inii
Shu respi
ntul rator
ui ii);
dre - a
apt ccen
a- tuar
stân ea
ga. cian
ozei;
1. -
S
e
sem
m
ne
n
e de
afe
ctar
s
ea
i
S.N
S
.C.:
i
irita
m
o bilit
t ate,
o agit
m aţie
e ,
: tulb

382 536
 urăr (Aci
i de
doz
con
ştie ă);
ntă - R
şi, x
une
pul
ori,
Co mon
nvu ar:
lsii dim
prin
hip inua
oxi rea
e dese
cer
nulu
ebr
ală. i
vasc
2.
Inve ular
stig pul
aţii mon
de
labo ar;
rato - E
r .C.
- P G.:
a02 creş
şi tere
PaC a
02; amp
- A hmd
ST tnii
RU
P
382 537
 und 1-8
L/minut
ei P.
.
Trat 3. Combat
ame erea
ntul Acidoz
îa ei cu
criz Bicarbo
ă: nat de
1. Aşezare Na
a 84%0,
bolnavu 1-3
lui în ml/kg,
decubit diluat
lateral Vi cu
sau în Glucoz
poziţia a 5%.
„ghemu 4. P
ită" ropranolol
(gambel l.mg, LV.
e lent
flectate
5. M
pe
orfină 0.1-
coapse, 0,2 mg/kg.
coapsel LM. sau sc.
e pe (copii
abdome mari).
n). 6. Interve
2. 07- nţie
terapie chirurgi
cu cală,
ajutorul corectiv
Sondei ă sau
sau a paleativ
Măştii ă,
de O2:
382 538
 pentru OR
creştere IE
a ratei AC
fluxului UT
din Ă
artera PE
pulmon RIF
ară ERI
(după CĂ
cedarea )
crizei).

I
.
Şoc
6 ul
. este
ŞO defi
CU nit
L (lb.
LA eng
CO l.:
PIL sho
(IN ck
SU =
FIC lovi
IE tură
NŢ ) ca
A un
CA sin
RD dro
IO- m
CI clin
RC ic şi
UL biol
AT ogi
382 539
 c end
co ocri
mpl n,
ex, met
ce abo
con lic,
stă, ren
în al
prin etc.
cip ) de
al, a
în asig
inc ura,
apa în
cita pri
tea mul
sist rân
em d,
ului un
car flux
dio- san
circ gui
ulat n
or nor
(dar mal
şi a ,
alto dar
r şi a
sist une
em i
e: des
res făş
pira urăr
tor, i
neu (pri
ro- n

382 540
 abs c,
enţ era
a 02 defi
sau nit
a ca o
sub rea
stan cţie
ţelo nes
r pec
nutr ific
itiv ă a
e) a org
uno anis
r mul
ui,
pro
sub
ces
acţi
e
une
met
a
abo
uno
lice r
de sti
baz mul
ă, i
vita put
le, erni
la ci
niv din
el dife
tisu rite
lar stăr
sau i
cel pat
ular olo
. gic
C e,
lasi ale

382 541
 căr sUi
ei i
ma mo
nife d
stăr de a
i priv
clin i
ice soc
de ul
baz este
ă că
sun în
t: caz
tahi ul
car cun
dia, oaşt
hip erii
ote sau
nsi sus
une pec
a tării
arte ace
rial stor
ă, stăr
agit i, să
aţia se
, înc
olig eap
uria ă
etc. inv
P esti
arte gar
a ea
pra uno
ctic r
ă a par
ace am

382 542
 etri ane
biol lor
ogi este
ci con
dint diţi
r- ona
un tă
stad atât
iu de
pre deb
coc itul
e car
de dia
pre- c
şoc, (D.
pen C),
tru cât
a se şi
put de
ea pre
inte siu
rve nea
ni de
rep perf
ede uzi
. e
P (Pr
erfu esiu
zia ne
nor arte
mal rial
ă a ă);
ţesu R
turi ea
lor min
şi tim
org că

382 543
 T.A D.
.S. —
în 40
mm mm
Hg Hg.
= P
90 resi
+ une
2V a
(V Ve
= noa
vâr să
sta) Cen
, iar tral
T.A ă
.D. (P.
(am V.C
bel .)
e nor
cu mal
apr ă la
oxi cop
maţ ii
ie) este
în 3-5
mm mm
Hg Hg
= sau
70 4-7
+ cm
2V. H2
Lim 0.
ita Tim
infe pul
rioa de
ră - Reu
T.A. mpl

382 544
 ere ărei
Cap for
ilară me
(T.R de
.C.) Soc
nor exis
mal tă
<3 dou
sec. ă
D stad
iure ii;
za A. Soc
nor Co
mal mpe
ă nsat
este (S.
C).
1-2
ml( B. Soc
kg/ Dec
h; < om
1 pen
ml/ sat
kg/ (S.
h D.).
este î
con n
side faz
rată a de
olig S.C
urie , se
. pro
duc
H. e o
îa rea
evol cţie
uţia de
fiec tip
382 545
 adr iei
ene la
rgic niv
, elul
prin org
vas ane
o- lor
con vita
stri le
cţia —
în crei
une er,
le mio
terit car
orii d,
- pul
rini mo
chi, n,
fica sup
t, ra-
me ren
zen ale.
ter, Man
mu ifest
şchi ările
, clini
piel ce
e şi ale
o S.C.
„ce sunt
ntra :
liza - t
re" a
a h
circ i
ulaţ c

382 546
 a p
r
a
d
i l
e i
; d
- T e
. ,
A r
. e
o c
s i
c
i (
l c
a u
n
t e
ă x
; c
- t e
e p
g ţ
u i
m a
e
n Ş
t o
e c
u
382 547
 l e
u e
i
S (
e h
p i
t p
i e
c r
) p
; n
- T e
. e
R )
. ;
C - d
> i
3 u
r
s e
e z
c a
;
- t n
a o
h r
i m
p a
n l
382 548
 ă x
i
;
e
- e t
x a
c t
i e
t ,
a i
ţ r
i i
e t
a
c b
o i
r l
t i
i t
c a
a t
l e
ă
, (
c c
u o
p
a i
g i
i
t m
a a
ţ r
i i
e )
, .
a î
n
382 549
 n
î
f n
a l
z o
a c
u
d i
e t
ă
S
. c
D u
.
. v
v a
a s
s o
o -
- d
c i
o l
n a
s t
t a
r ţ
i i
c e
ţ ,
i c
a u
creştere
e a
s
t p
e e

382 550
 r i
m c
e e
a
b s
i u
l n
i t
t :
ă -
ţ
i a
i g
r
c a
a v
p a
i r
l e
a a
r
e s
. e
m
S n
e e
m l
n o
e r
l
e d
i
c n
l
i Ş
n .
382 551
 C ţ
. ă
;
- h T
ipot °
ensi
une c
(T. u
A.S. t
< 60 a
rnrn n
Hg); a
- p t
uls ă
abia
perc -
epti T
bil; D

- G
r c
a e
d n
i t
e r
n a
f l
u ă
l )
( >
d
i 5
f °
e
r (
e g
n r

382 552
 a H
d L
e Fizi
) opa
C tol
e Qgi
l ia
s SQ
i CW

u SHJ
(îm
s
; toat
e
- a for
nem mel
ie, e
sâng clin
erări ice)
cuia are
neo- la
muc baz
oase ă
(C.I. scă
V.D der
.);
ea
- t apo
ulbu rtul
rări ui
neur de
olog O2
ice şi
până prin
la cipi
com i
ă şi nutr
dece itiv
s. e,

382 553
 ne- mic
eva i
cua vas
rea o-
co acti
mpl vi
etă şi
a suf
pro erin
duş ţa
ilor cel
de ular
met ă cu
abo acu
lis mul
m are
car a de
e aciz
det i
enn (lac
ină, tic,
în piru
con vic
diţii etc.
de ),
hip pro
oxi duş
e, i ai
eli met
min abo
are lis
a mul
de ui
me ana
diat ero
ori b.
cm

382 554
 U N
n FAI
stad LU
iu RE
ava (M.
nsat S.O
la .F.),
car Col
e se aps
poa Car
te dio-
aju vas
nge cul
prin ar
non şi,
- în
inte fina
rve l,
nţie exit
este us.
Ins Soc
ufic ul
ienţ este
a o
Mu mar
ltipl e
ă Urg
de entă
org în
an - Pedi
MU atrie
LTI .
SIS
TE
M IV.
OR Part
GA icul

382 555
 arită irea
ţi funcţiil
ale or
Soc vitale
ului şi a
la homeo
Cop staziei
il apare
fără
întârzie
Şocul se re, în
poate parte,
instala această
rapid particu
în stări laritate
patolog se
ice, dar explică
şi în prin
aparent insufici
ă stare enta
de matura
sănătat re a
e, şi stimulu
poate lui
evolua Excito-
tot conduc
rapid la tor a
Ş.D. Sistem
Dacă ului
interve nervos
nţia simpati
terapeu c din
tică miocar
este d,
prompt precum
ă, şi
restabil disponi

382 556
 bilităţii că a
crescut Şoc
e de ului
lichid şi
în nu
Sector treb
ul uie
Extra- con
vascula fun
r dat
(S.E.C) cu
, pe ace
care îl sta;
are este
copilul. un
dez
ech
N ilib
.B. ru
Col într
aps e
ul cap
car acit
dio- atea
vas pat
cul ului
ar vas
este cul
o ar
co (co
mp nţin
one ător
ntă ) şi
he vol
mo um
din ul
arni sân

382 557
 gel C
ui
(D
circ
ula UP
nt Ă
(co ETI
nţin OL
ut),
cu OG
perf IE
uzi ŞI
a PA
ina
dec TO
vat GE
ă a NI
într E)
egu
lui A.
org ŞO
anis CU
m. L
HY
PO
V
VO
. LE
FO MI
RM C
(Ş.
EL H.)
E A
CLI re
NI inci
CE den
DE ţa
ŞO cea
382 558
 mai ce
cres pe
cut cale
dig
ă în
esti
pri
vă -
ma văr
cop sătu
ilări ri şî
e- diar
No ee
u- (pri
năs nci
pal
cut,
a
Sug
cau
ar.
ză):
Co Gas
pil tro-
mic ent
. ero
coli
ta
1 acu
. tă
cu
Pier S.D
deri .A.
hldr >
o- 10
elec %,
tro Ste
Hti noz

382 559
 a icien
Hip ţă
ertr supr
a-
ofic
rena
ă lă,
de D.Z.
Pilo ,
r diab
(S. et
insip
H.P
id;
.);
- b
- h
iper-
ob
T.A.
renal
,
e:
Şoc
tubu
calo
lopat
ric,
ii,
trans
diab
piraţ
et
ii
insip
exce
id
sive.
nefr
ogen 2.
,
insuf Hem
icien orag
ţă ii.
renal a.
ă;
- e Exte
ndoc rne:
rino trau
patit mati
: sme
insuf dech
382 560
 ise eso
(frac fagi
turi ene,
desc
ulc
hise)
. er
gast
b
ro-
.
inte
stin
Inte
al
rne:
(co
trau
pii
mat
mar
ism
i).
e
înc 3.
hise
, Pîas
rupt mor
uri
agii.
de
org 4
ane .
,
rupt Sec
uri hest
vas
rare
cul
are, de
Coa lich
gul ide:
opa ocl
tii,
uzi
rupt
uri e
382 561
 inte red
stin uce
rea
ală,
vol
peri
um
toni
ul
te. prin
Sin pier
dro deri
m le
nefr hch
idie
otic
ne
.
me
Modi nţio
ficări nat
patol e,
ogice car
.
e se
Mani
festăr ma
i nife
clinic stă
e prin
1 :
. în - h
j>ri
ipote
ma
nsiun
faz
e
ă,
arteri
se
pro ală
duc (h.T.
e A.)
382 562
 marc 2
ată; . In
con
- R
diţii
eump
de
lere hip
capil o-
ară perf
insufi uzi
cient e
ă; tisu
lată
- r
cu
upo- hip
perfu oxi
zie e şi
tisula met
ră; abo
- v lis
m
aso-
ana
const ero
ricţie b,
prin se
secreţ pro
ie duc
exces aci
d
ivă
lact
de
ic şi
catec aci
olarm d
ne. piru
vic

382 563
 car cap
e, ilar.
la 3
rân . hi
dul con
lor, tinu
det are,
ace
erm
astă
ină
vâs
vas coz
o- itat
dila e a
taţi sân
e gel
prin ui
rela duc
xar e la
ea înc
etin
sfin
irea
cter
circ
etor ulaţ
pre- iei
cap cu
ilar agr
e, ega
stag rea
nar ele
ea me
sân ntel
or
gel
figu
ui
rate
în ale
pat sân
ul gel
382 564
 ui elib
(he erat
mat e
ii, pro
leu -
coc enz
ite, ime
tro car
mb e
ocit inte
e) rvin
apa în
re pro
ofig duc
urie ere
, a de
este C.I.
fav V.
oriz D.
ată
abs B.
orbţ
ia ŞO
inte CU
stin L
ală CA
şi, RDI
prin OG
dist EN
rug
(Ş.
ere
C.)
a
Inci
cel
den
ulel
ţa
or,
sun Ş.C
t .
este
382 565
 mai ient
red ă de
usă po
la mp
cop ăa
il mio
faţă car
de dul
adu ui:
lt. arit
în mii
caz car
ul dia
S.C ce;
. trau
hip
m
o-
perf a
uzi t
a i
tisu
s
lară
este m
det e
errn
inat
ă c
de a
scă r
der d
ea
D. i
C. a
prin c
ins
ufic

382 566
 e e,
; hipo
- i calc
nter emi
venţ e;
ii - o
chir b
s
urgi t
cale a
pe c
o
cord
l
(în e
ulti
î
mul
n
tim
p, u
frec m
p
vent l
e); e
- i r
e
nsuf a
icie
nţe c
a
met
r
abol d
ice: i
Hpo a
c
ghc ă
emi :
382 567
 e
t n
a i
m t
p a
o l
n e
a ,
d
ă p
n
c e
a u
r m
d o
i t
a o
c r
ă a
, x

C c
a u
r
d s
i u
o p
p a
a p
t ă
i .
i Sem
ne
C clini
o ce:
n
g

382 568
 - t ice
egu res
men pira
te tori
pali i:
de, tahi
cian pne
otic e,
e, dis
ume pne
de, e,
reci; Wh
- t eezi
ahic ng,
ardi sem
e, ne
puls pos
cu ibil
amp e de
litu Ede
dine m
redu pul
să;
mo
- z nar
gom acu
ote t
card (E.
iace P.A
„asu .) în
rzite caz
";
uri
- sev
ere
sem de
ne Ş.C
clin ;

382 569
 - co
mă.
ven
e C.
jugu
lare ŞO
rurg CU
esce L
nte, SEP
hep TIC
ato- (Ş.S
meg .)
alie; Fac
- e
S- part
N. e.
C: împ
anx reu
ieta nă
te, cu
agit Soc
aţie ul
, Ana
obn fîla
ubil ctic,
are din
(co Soc
ul
pii
Dist
mar
ribu
i),
tiv
so
(Ş.
mn
D.
ole
nţă, V
con Pre
vul ciza
sii, rea
uno
382 570
 r infe
ter cţio
men asă.
i ce P
au entr
legă u
tură Sin
cu dro
S.S: mul
1 infe
. cţio
Sin s
dro este
mul nec
infe esar
cţio ă
s pre
(Si zen
ndr ţa a
om cel
ul puţi
Sep n
tic): dou
pre ă
sup dint
une re
un urm
răs ăto
pun arel
s e
sist sem
emi ne
c la clin
agr ice
esiu şi
nea par

382 571
 acli :
nic
e: >
- t
emp 4
erat 0
ură
> r
38, e
5°C s
sau p
< i
36° r
C; a
- f ţ
r i
e i
c /
v m
e i
n n
ţ .
ă ,

r l
e a
s
p S
i u
r g
a a
t r
o
r ş
i i
e

382 572
 C o
o p
p i
i l
l
m
m a
i r
c e
, ;

> t
a
2 h
0 i
c
r a
e r
s d
p i
i e
r ;
a - l
ţ e
i u
i c
/ o
m c
i i
n t
. o
z
L ă
a
>
c
1
382 573
 2
. a
0
0 >
0
/ 1
m 0
m %
c
f
s o
a r
u m
e
<
i
4 m
. a
0 t
0 u
0 r
/ e
m ;
m - P
c aC0
, 2>
c 30
u mm
Hg.
p
r 2
e .
z Soc
e ial
n infe
ţ cţio
a s:

382 574
 sin cu
dro răs
m pun
infe sul
cţio infl
s am
aso ator
ciat la
cu agr
hip esiu
ote nea
nsi unu
une i
per mic
sist roo
ent rga
ă şi nis
sem m
ne pat
spe oge
cifi n în
ce ţesu
hip turi
ope sau
rfuz sân
iei ge,
de car
org e.
an. în
S mo
ocu d
l nor
Sep mal
tic ,
este sun
cor t
elat

382 575
 ster gen
ile. eral
I izar
n e.
maj E
orit vol
atea uţia
caz infe
uril cţie
or, i ce
cap poa
acit te fi
atea extr
imu em
nol de
ogi rapi
că a da
gaz si
dei sev
sau eră.
tera în
pia une
anti le
- caz
infe uri,
cţio det
asă erm
rez ină
olv apa
ă riţia
infe sem
cţia nel
cu or
ten SO
dinţ CU
ă LU
de I

382 576
 SE ,
PTI Mn
C ing
înai oco
nte c)
a sau
dep Gra
istă rnm
rii poz
infe itivi
cţie (Sta
i. filo
G coc,
erm Stre
enii pto
cel coc,
mai Pne
frec um
ven oco
t c).
imp F
lica act
ţi în orii
pro dec
duc lanş
ere ând
a sun
Ş.S. t
sun repr
t eze
Gra ntaţ
mm i de
neg end
ativ o-
i toxi
(E. nel
coli e

382 577
 Ger itel
me e şi
nilo ma
r crof
Gra age
mm le,
neg cu
ativ elib
i si erar
de e de
alte dto
part chi
icul ne.
e Con
bac seci
teri nţel
ene e
(pe fizio
pto -
ghc pato
ani) logi
. ce
Ace sunt
şti :
me - v
diat aso-
ori dilat
acti aţie;
vea
- d
ză
isfii
co
ncţi
mpl e
em mio
ent card
ul, ică;
mo
noc

382 578
 -
a
a
l ţ
t e
e s
r u
a t
r u
e r
a i
l
c o
a r
p .
a
c S
i e
t m
ă n
ţ e
i
i c
l
d i
e n
i
o c
x e
i :
g 1. S
e tare
n sept
a ică:
r în
e prin

382 579
 cipa n
l, e
hipe
rter (
mie m
sau a
hipo i
term
ie. r
2. C e
a d
r u
d s
i ă
o
- c
v u
a
s >
c
u 4
l
a m
r m
: H
g
H
i d
p e
o c
t â
e t
n
s c
i e
u a

382 580
 e
n l
o a
r t
m i
a v
l e
ă ,
,
c i
o n
n d
s u
e s
c ă
i
n d
ţ e
ă
v
a a
s
h o
i -
p p
o l
v e
o g
l i
e e
m .
i S
e ocu
i l
Sep
r tic

382 581
 este cu
mai sem
frec ne
ven de
t în Detr
Sep esă
tice resp
mii. irat
Poa orie
te fi ;
rec -
uno
scut s
pe u
baz f
a e
sem r
nel i
or n
de ţ
suf ă
erin
ţă h
ale e
uno p
r a
org t
ane i
: c
- ă
:
sufe
rinţă h
pul e
p
mon
a
ară,
t
382 582
 o
- ş
m i
e
g a
a
l f
i o
e s
, f
a
c t
r a
e z
ş e
t l
e o
r r
e
a a
l
t c
r a
a l
r i
i n
s e
a ;
m afec
i t
n a
a r
z e
e
l r
o e
r n
382 583
 a ,
l
ă i
n
s s
e u
c f
u i
n c
d i
a e
r n
ă ţ
ă
h
i r
p e
o n
p a
e l
r ă
f
u p
z â
i n
e ă
i
: l
a
o
l n
i e
g c
u r
r o
i z
e ă

382 584
 .
t
u Pur
b pur
u a
l fid
a min
r ans:
ă aso
; ciaz
- ă
sem
ano ne
mali de
i ale Şoc
hem cu
osta o
zei, pur
cu pur
apar ă
iţia pet
C.I. esia
V.D lă
.. ech
Unel imo
e tică
aspe ext
cte ern
speci ă,
fice, cu
parti o
cular evo
e în luţi
Socu e
l extr
Septi em
c de
1
382 585
 gra .
vă,
în TO
cad XI
rul C
sept gfe
ice oe
mie Syn
i dro
me me:
nin
este
goc
pro
oci
dus
ene
de
.
o
dar
şi end
dat o-
orit toxi
ă nă
infe secr
cţie etat
i cu ă
pne de
um Staf
oco iloc
c oc.
sau Se
Hae mn
mo ele
phil de
us Şoc
infl sun
uen t
zae. aso
ciat
2 e cu
382 586
 eru UI
pţii LA
scar CO
lati PIL.
nifo NU
rme RSI
pah NG
no-
M
pla
ăsu
ntar
rile
e. gen
Evo eral
luţi e ce
e treb
tim uie
p luat
de e
5-7 sun
zile t
, ade
urm cva
ate te
de (cu
une
des
le
cua
exc
mar epţi
e. i) în
caz
ul
VI. tutu
TR ror
AT for
AM mel
ENT or
UL de
ŞOC Soc
UL :
382 587
 î flux
. ul
Poz sân
iţio gel
nar ui
ea la
bol crei
nav er18.
ului In
: în Şoc
Şoc ul
ul Car
Hip diog
ovo en:
lem pozi
ic, ţie
poz sem
iţie i-
de şezâ
dec ndă
ubit (cop
dor ii
sal, mari
uşo ).
r în
poz 2
iţia .
TR Asi
EN gur
DE are
LE a
NB per
UR me
G, abil
ităţi
pen
i
tru
Căi
a
lor
creş Res
te
382 588
 pira elec
tori tric
i. ă,
Ve ter
ntil mof
aţie or,
arti stic
fici le
ală, cal
02- de,
tera inc
oie uba
(4- tor
6 (No
L/ u-
min năs
.), cuţi
eve şi
ntu Sug
al. ari
M. mic
C.E i).
.
4.
3 Rea
- lizar
înc ea
ălzi unei
rea căi
mo de
der acce
ată s
a
vasc
extr
emi ular
tăţil ven
or os.
cu intr
per a-
nă osos

382 589
 (IO. zate
). ,
P izot
.E. one
V. (Cl
cu Na
0,9
lich
%)
ide sau
de sol
ree uţii
chil col
ibra oid
re ale
vol (D
emi EX
că TR
este AN
obli 40,
gat 70).
orie S
, cu âng
exc ele
epţi sau
a pro
Soc dus
ului ele
Car de
dio sân
gen ge
. (M
S asă
oluţ erit
ii roci
utili tară
zate (M.
: E.),
cris plas
tali mă,
382 590
 alb Hct
umi .
nă este
um foar
ană te
5% scă
), în zut.
situ Dac
aţia ă
me Hct
nţin .
erii este
hip >
ovo 30
lem %,
iei se
dup ad
ă min
sol istr
uţii eaz
cris ă
talo plas
ide mă;
sau dac
col ă
oid val
ale oar
ad ea
min Hct
istr .
ate este
în <
bol 30
us %
sau este
cân nec
d esar

382 591
 sân h
ge. i
Doz d
a de e
start
: 2p î
ml/ n
kg
în c
15- a
20 n
min t
ute i
(în t
bol a
us); t
- î e
n
e
p g
r a
i l
m ă
e
l c
e u

2 5
4 %

h d
, i
n
l
i g
c r

382 592
 e ă
u
t l
a a
t
e 2
a 4

c h
o ,
p
i c
l a
u n
l t
u i
i t
; a
- î t
n e
a
c
o d
n e
t
i l
n i
u c
a h
r i
e d
, e

p e
â g
n a

382 593
 l î
ă n

c 2
u 4

d h
e .
f C
i ore
c ctar
i ea
t defi
u citu
l lui
hidr
e o-
s elec
t trol
i itic
m în
a fun
t cţie
de
+ lon
ogr
n am
e ă (a
c se
e ved
s ea
a şi
r Sin
u dro
l mul
de

382 594
 Des reali
hidr zeaz
atar ă în
e 2 h:
Ac 1
ută mE
> q/kg
10 +
%). Glu
coz
5.
a
5%.
Cor
î
ecta
n
rea
con
Aci
tinu
doz
are,
ei
dac
Met
ă
abol
pH
ice
se
Solu
me
ţia
nţin
utili
e <
zată
7,2,
Na
cor
HC
ecta
G3
rea
42%
se
(2
fac
ml =
e
ImE
dup
q).
ă
Doz
for
a de
mul
start
a de
se
382 595
 calc iraţi
ul:
Na e
HC gast
03
(m rică.
Eq) 6. I
=
D. ntro
B. duc
pefi
cît erea
de unei
Baz
e) son
X de
G
vezi
(gre
utat cale
ea
pent
în
kg) ru
X
urm
0,4.
ărir
6. S
ea
upri
debi
mar
tulu
ea
i
alim
urin
enta
ar.
ţiei,
Asp

382 596
 7. M :

onit
F
oriz
.
area R
prin .
cipa ,
lelor A
m
sem
p
ne l
vital i
e cu t
cons u
d
emn
i
are
n
orar e
ă: ,
- r R
e i
s t
p m
i ;
r
a -
ţ P
i u
e l

382 597
 s fen
, om
A ene
. lor
de
V
C.I.
.
V.
,
D.:
T
plas
. mă
A pro
; asp
- S ătă,
tare tran
de sfu
conş zii
tient de
ă; sân
- d ge,
hep
iure
arin
ză.
ă;
9. - c
omb
Alte atere
măs a
uri:
ede
-
mul
ui
cor
cere
ecta
bral:
rea
mani
382 598
 tol, NTU
diure L
ŞOC
tice, ULU
dexa I
meta HIP
zonă OV
OLE
;
MIC
- A C
ntibi ore
otera ctar
pie: ea
Amp
vol
icilin
, emi
Cefa ei
losp (a
orine se
G3; ved
- t ea
erapi „Tr
e ata
imun me
ologi ntul
că: Ge
gam
ner
aglo
bulin al
e IV. al
0,5 Şoc
g/kg/ ului
zi. şi al
Sin
A dro
TRA mul
TA
ui
ME
382 599
 de acu
Des tă >
hidr 10
atar %).
e

B- pres
TR iuni
AT i de
AM perf
EN uzie
TU .
L Pen
ŞO tru
CU apli
LUI care
CA a
RDI măs
O uril
GE or
N tera
Are peut
dre ice
pt ade
sco cvat
p e,
refa este
cere nec
a esar
D.C ă
. şi Mo
a nito
382 600
 riza dup
rea ă
cont măs
inuă urăt
a ori
para hem
met odi
rilor nam
hem ice.
odi Fac
nam exc
ici: epţi
T.A e
., stări
P.V le
.C. de
şi Ş.C.
D.C aso
. ciat
1 e cu
. nip
ovo
Ter lem
apia ie
lich rela
idia tivă
nă şi
se abs
va olut
face ă.
cu 2
pru .
denţ
ă şi
Ter
nu
apia
mai
med
382 601
 ica ţie
men inot
toas rop
ă ă:
urm stim
ăreş ulea
te ză
creş rece
tere ptor
a ii
D.C din
, mio
prin card
stim ,
ular creş
ea te
cont cont
ract ract
iHtă ilita
ţii tea
mio şi
card frec
ice venţ
şi a;
red con
ucer sum
ea ul
post de
- O2
sarc mio
inii. card
a ic şi
. ame
lior
Me eaz
dica ă

382 602
 perf iacă
uzia .
cor Doz
ona a:
rian 5-
ă. 20
D mcg
obu /kg/
tam min
ina ut.
este D
inot acă
ropi T.A
cul .
de este
elec scăz
ţie, ută,
avâ pent
nd ru
efec refa
t cere
inot a
rop D.C
pute , se
rnic imp
şi une
efec aso
t cier
red e cu
us o
pent cate
ru cola
frec min
venţ ă o:
a (alf
card a)

382 603
 ago are
nist indi
ă. caţii
Cea limi
mai tate
indi la
cată S.C.
este aso
Dop ciat
ami cu
na, insu
în fici
doz entă
e vent
mic ricu
i de lară
0,5- stân
5 gă
mcg sau
/kg/ S.C
min cu
ut. Ede
A m
dmi pul
nist mo
rare nar
a de acut
Glic (E.P
ozid .A.)
e .
digi b
talic .
e
(Di Me
gox dic
in) aţia
382 604
 vas /kg/
o- min
dila .,
tato cres
are: cân
sca d
de pro
cere gres
rea iv
de pân
O2 ă la
la obţi
mio nere
car a
d. T.A
Nitr .
opr med
usia ie >
t de 55
sodi mm
u Hg.
(cel Se
mai imp
indi une
cat Mo
în nito
P.E. riza
V., rea
în hem
doz odi
ă nam
iniţi ică
ală (se
de evit
0,3 ă
mcg creş

382 605
 tere ?
a (sat
brut uraţ
ală ia
a de
T.A O?
.). a
A Hb.
lte ).
măs prin
uri Puls
tera oxi
peu met
tice rie.
O dov
? ede
pent şte
ru efic
core ienţ
ctar a
ea Qj-
hin tera
oxe piei.
mie D
i. acă
totd se
eau men
na ţin
prez valo
entă ri
în red
S.C use
Cre de
şter Sa0
ea 2,
SaO se

382 606
 imp ho
une meo
Intu staz
baţi iei
e pota
O.T siul
. ui şi
(E. core
T.) ctar
şi ea
cont acid
rol ozei
mec met
anic abol
al ice
Ven cân
tilaţ d
iei. pH-
C ul
orec san
tare gui
a n
dez este
echi <
libr 7,20
elor .
hidr
o- C
elec .
troli TR
tice AT
pent AM
ru EN
rest TU
abil L
ire ŞO

382 607
 CU mă
LUI şi
SE sân
PTI ge,
C amb
a ele
. reze
Trat rvat
ame e
nt pent
sim ru
pto situ
mat aţii
ic: spe
Um cial
pler e
ea (ane
vas mie,
cula hip
ră opr
rapi otei
dă nem
cu ie).
solu S
ţii e
poli vor
- utili
elec za
troli solu
tice ţii
de de
start CIN
sau a
colo 0,9
izi, %,
plas Glu
coz
382 608
 a caz,
5% de
sau plas
solu mă,
ţii albu
RIN min
GE ă
R uma
lact nă,
at Dex
sau tran
RIN la 3
GE ore.
R Lic
bica hide
rbo le
nata vor
t. fi
Iniţi stab
al, ilite
15- în
20 fun
ml / cţie
kg/ de
h, pier
adm deri
inist în
rate cont
în inua
30- re.
45 D
min acă
ute, hip
urm oten
ate, siun
dup ea
ă pers

382 609
 istă, nt
se etio
va logi
recu c:
rge Ant
îa ibio
adm tera
inist pie
rare orie
a de ntat
ami ă
ne dup
sim ă
pato rezu
mi ltate
met le
ice bact
cu erio
acţi logi
une ce.
card Ant
ioto ibio
nică tice
: bact
Dop eric
ami ide:
na Cef
10 alos
mg/ pori
kg/ ne
min G3,
ut. aso
ciat
b
e cu
.
un
arni
Trat nog
ame
382 610
 luco urgi
zid, cal.
Van
c
com
.
icin
ă,
sau Cor
tico
med
tera
icaţi
pie
e
(co
spe
ntro
cifi vers
că ată
pent pen
ru tru
ger fav
men oriz
i area
aner apa
obi. riţie
C i
ontr C.I.
olul V.D
fact .):
orul H
ui .S.
infe H.,
cţio LV.
s: 35-
dre 50
nare mg/
prin kg/î
pun n
cţie inte
sau rval
abo de
rd 10
chir min
382 611
 .; se M
poat etil-
e pre
repe dnis
ta olo
pân n
ă la (Ur
max bas
imu on)
m 30
de 4 mg/
ori. kg,
D iniţi
exa al,
met apoi
azo 10
nă, mg/
doz kg/
ă 6 h
iniţi pent
ală ru
5 24-
mg/ 48
kg, h.
urm
ată
de
0,5
mg/
kg
la
fiec
are
6 h,
tim
p de
24-
48
h.
382 612
 Hipoxie

^| Scăderea perfuziei tisulare

biologice ale organismului şi de a emnina CO2 (prima şi cea mai importantă
funcţie vitală).
Aportul insuficient de O? la nivel tisular reprezintă Hipoxia, iar
Concentraţia scăzută de O2 în torentul circulator (Pa02) constituie Hipoxemia.
fii condiţii fiziologice. Pa O? normală si aportul O? suficient la ţesuturi
este condiţionată de o serie de factori:
- compoziţia corespunzătoare a aerului atmosferic (Presiune Parţială a
02 21%);
- integritatea centrilor nervoşi ai respiraţiei din bulb;
integritatea sistemului de transmitere nervoasă şi de
funcţionare a Ventilaţiei;
Lipsa intervenţiei terapeutice difuziunea eficientă a O2 dinspre alveole spre capilare;
- cantitatea normală de Hb. funcţională în sânge şi capacitatea acesteia
Glicpliză anaerobă de transfer a 02 spre celule şi ţesuturi.
Orice factor nociv care intervine şi perturbă una sau mai multe din
etapele funcţionale menţionate (îndeosebi orice boală a C.R. sau plămân) poate
Modificări ale microcirculatiei
Relaxarea sfracteruUii pre-capilar determina I.R.A.
Hipovolemie
Creşterea vâscozitătii , închiderea sfinctenilni pre-capilar Cunoaşterea acestui ..lanfT fiziologic contribuie la prevenirea I.R.A.
__________.________ I
pH > pC02 O stare relativ stabilă poate preceda I.R.A.. Iniţial, se poate asigura un
elementelor figurate schimb de gaze adecvat prin creşterea frecvenţei (polipnee, tahipnee) sau a
Insuficienţă plnriorganică amphmdinii respiratorii (hiperpnee).
Această stare „compensată" se face printr-un efort considerabil al
Extravazare în spaţiile interstiţiale
musculaturii respiratorii, cu semne clinice de Detresă respiratorie, dispnee
După D. LAZĂR şi colab.: „PATOLOGIA severă, „semne clinice de I.R.": tahipnee, bătăi pre-inspiratorii ale aripioarelor
APARATULUI RESPIRATOR ŞI CARDIO- nasale, tiraj, antrenarea musculaturii accesorii.
VASCULAR", Editura Naţional, 1998 C.I.V.D
Formula clasică ce defineşte I.R.A. este: PaO? 1 (hipoxemie), PaCQ2 t
Anticiparea Stopului Cardio-respirator
(hipercarbie) si pH < 7.40.
Insuficienta Respiratorie Acută d-R.A.'l reprezintă incapacitatea
Aparatului Respirator la Copil de a asigura necesarul de 0 2 pentru necesităţile

613 417
 Clasic, recunoaşterea I.R.A. are la bază Analiza Gazelor Sanguine
(A.G.S.), dar aceasta nu este operaţională decât în centre specializate şi trebuie
confruntată cu recunoaşterea clinică a I.R.A. Insuficienţă Cardio-Respiratorie
Aceasta din urmă este de bază şi, din primele momente, trebuie intervenit
cu o terapie agresivă la orice copil a cărui stare nu se ameliorează după un
tratament iniţial (ex.: 02-terapie). Recuperare Cardio-respiratorie
Se ştie că Stopul cardio-respirator la copil se instalează brusc şi este
determinat iniţial de I.R.A., faţă de adult, la care, iniţial, este Stopul sau
Insuficienţa acută cardiacă. Sechele neurologice Recuperare neurologică
Ş.C.R. poate fi prevenit dacă se recunosc simptomele I.R.A. şi sunt
tratate cu promptitudine.
Non-intervenţia în Ş..C.EL cu Rapiditate poate duce la moarte clinică,
apoi biologică = EXITUS. Fîg. 6. Evoluţia Stărilor patologice care duc la LR.C. la Sugar şi Copil
în Şoc (Ş) are Ioc o reducere a aportului nutritiv şi de Oxigen pentru După A. Georgescu şi colab. „ASISTENŢA VITALĂ PEDIATRICĂ DE
nevoile metabolice tisulare, în stare de Şoc producându-se o hipoperfuzie la BAZĂ SI AVANSATĂ", Bucureşti, 1999 (modificat)
nivelul ţesuturilor, cu acidoză lactică şi oligurie.
Debitul Cardiac (D.C.l în Şoc poate fi normal, scăzut sau crescut; la fel,
T.A. poate fi J, î sau normal.
8. ŞOCUL ANAFILACTIC (Ş.A.)
Şocul poate fi compensat sau decompensat.
I.R.A. şi Socul pot debuta prin semne clinice distincte, dar cel mai una d
frecvent, evoluează către Insuficienta Cardio-respiratorie. severe
manif
Semnele comune ale I.R.A. şi Ş. sunt date de organele ţintă asupra cărora
alergic
acţionează hipoxia şi acidoză. Acestea sunt: tahicardia, alterarea stării de
datori
conştientă, agitaţia (sau apatia, somnolenţa), oliguria, hipotonia, puls central slab,
princi
puls periferic imperceptibil, prelungirea timpului de reumplere capilară.
tulbur
hemod
Patologie Respiratorie şi Cardiacă grave.

tulbur
produ
Insuficienţă Respiratorie (I.R.) Şoc(Ş.)
frecve

614 419
 activarea cel mai Fiziopatologie:
hnunoglobulinei frecvent, Acţiunea cea mai gravă a unor
(Ig.) E, prezentă fiind mediatori activi după eliberarea
pe suprafaţa implicate: lor prin intermediul IgE din
celulelor arahide, mastocite şi eozinofile este cea
eozinofiîe şi ouă, hemodinamică.
mastocite. căpşuni, Socul Anafilactic
Socul peşte, evoluează în două faze:
anafilactoid ciocolată, - Prima este de vaso-
alergic are unele dilatatie
aspecte clinice băuturi. generalizată,
similare, dar nu interesând sistemul
c. Veninul
este determinat arterial, tradus
unor
prin mecanism clinic prin: urticarie,
insecte: în
alergic. angio-edem,
cazul unor
Care este conduita în parestezii distale;
hymenopter
cazul suspiciunii unui e, se pot - vaso-dilatatia se
Ş.A.? produce completează cu
grave prăbuşirea
reacţii circulaţiei în
anafîlactice sistemul capilar, cu
până la hipovolemie
deces. relativă, care se
d. Cauze manifestă prin:
interne: hipotensiune,
Dintr-o scurtă Anamneză, de tip
pot determina ŞA.: auafilaxia tahicardie şi
Penicilină
prin ruptura tulburări
a. şi
medicaţie unui chist neurologice (sau
mio- hidatic mai rar)
Medicamen
relaxantă. ignorat. . coronariene.
te: agenţi
Alte cauze Creşterea permeabilităţii
etiologici b. Alimente: o nedecelabil capilare permite trecerea
mai gamă largă e. plasmei în ţesuturi, cu congestie
importanţi: din această tisulară, care deteimină edem
Anbiotice categorie,
615 419
laringian şi bronşiolar, tulburări de tranzit la 5 minute (maximum două 0,7-0,9 mg/kg/h
componente foarte severe ale (diaree). doze); dacă administrarea nu LV. pentru
Ş.A. 5. Semne neurologice: este eficientă, se poate adăuga combaterea bronho-
Tabloul clinic este stare de rău general, adrenalină prin P.E.V.: se spasmului;
polimorf: anxietate, tulburări administrează 1 ml/an de vârstă
1- Semne cutaneo- administrar
vizuale, vertij, din diluţia de 1:10.000, diluată
mucoase: prurit e de gluco-
parestezii la în 10 ml Glucoza 5% sau S.F.
palmn-planrar (foarte corticoizi doze
membre, stare
urticarie, mari 10-20
pvnnafm-) corrfuzională, b. Alte măsuri de
edem localizat sub- mg/kg/zi până la 50
comă. urgentă:
cutanat, la gât (edem mg/kg/zi (ex.
- poziţie H.S.H.), numai
QUINCKE), TRATAMENTUL Ş.A, TRENDELENBURG
faringian, cu după adrenalină.
S.A. este o mare pentru circulaţia
tulburări de urgentă medicală, eficacitatea cerebrală;
deglutiţie. c. Antihistaminice:
tratamentului fiind în funcţie de - umplerea vasculară - Benadryl LV. sau
2- Semne respiratorii: depistarea precoce si cu soluţii I.M., 1 mg/kgc,
edem laringian, cu administrarea Adrenalinei. macromoleculare repetat la 4-6 h
cornaj, cianoză, (Dextran, plasmă, până la doză
semne acute de a. Adrenalina este albumină etc.). Sunt maximă de 50 mg
asfixie (cu mare risc medicamentul de preferate soluţiilor (copii mari). Este
de deces), bronho- elecţie: cristaloide care util şi preventiv.
spasm (cu senzaţie - acţiune vaso- extravazează uşor;
de compresiune
- Clorfeniramină:
constrictoare: antagonist al 02-terapie, 0,25 mg/kg până la
toracică). după ce s-a verificat
vaso-dilataţiei induse de doza maximă de
3- Semne circulatorii: Mstamină; permeabilitatea 10-20 mg, LM. sau
tahicardie, cu puls Căilor respiratorii;
- tonicardiac p (beta) 1 LV. Fiola se va
abia perceptibil, şi bronho-dilatator p - aerosoli cu bronho- dizolva în 100 ml
hipotensiune severă, (beta) 2. dilatatoare (P (beta) apă distilată,
tulburări de ritm Căi de administrare: 2 rriimetice) - dacă respectând doza.
cardiac, sincopă. S.C., I.M. (LV. în cazuri severe, sunt posibilităţi; - Prometazin
4- Semne digestive: numai în Secţii de T.I.). miofilin (Romergan), dilnţia:
dureri abdominale Doza recomandată: S.C. 1 fiolă + 10 ml Apă
LV. 5 mg/kg/doză
colicative, vărsături, sau LM. 0,1-0,3 ml din sol. distilată (2,5
de încercare, apoi
1:10.000; doza poate fi repetată mg/ml); doze: 0,5
616 419
 mg/kg/la Sugar; 5 Pierderea conştientei H. LipotJBiia - pre- l
mg între 1-7 ani; 10- este urmată si de pierderea sincopa (de la lb. gr. leipein = a e
25 mg între 10-14 tonusului parţial (existând riscul cădea) este pierderea
ani; 25-50 mg > 14 căderii), bolnavul dând impresia incompletă a conştientei, cu c
ani. de „moarte aparentă", datorată relaxare parţială musculară, a
Preventiv: abolirii (auto-Hmitată) a datorată scăderii presiunii r
- evitarea factorilor funcţiilor vitale. sanguine, cu scăderea debitului d
declanşatori; Elementale clinice sanguin cerebral. i
- educarea principale care permit Spre deosebire de a
aparţinătorilor recunoaşterea unei Sincope la Sincopă, instalarea crizei este c
asupra evitării progresivă, pacientul nu cade, e
copil sunt:
produselor are timp să se aşeze, poate
- apare totdeauna ziua s
contraindicate, (niciodată noaptea, în păstra noţiunea realităţii („ce se
eventual, purtarea de petrece cu el"). u
timpul somnului);
truse speciale de n
- faţa de criza Lipotimia este precedată
urgenţă: ANAKSP, t
convulsivă, debutul deseori de prodrome: senzaţie
este mai puţin de „gol în cap", tulburări
p
brutal, permiţând vizuale şi auditive de tipul
e
bolnavului să se fbsfenelor şi acufenelor,
r
aşeze; paloare, transpiraţii reci, greaţă.
c
P
- durata crizei este, de e
u
p
obicei, scurtă (câteva l
I. Sincopa (lb. gr. t
secunde); s
syncope) este un sindrom i
u
paroxistic de întrerupere a - contractura b
l
respiraţiei şi circulaţiei, maxilarului şi i
,
prăbuşirea tensiunii, absenţa l
rnicţiunile
pulsului, pierderea conştientei e
involuntare lipsesc; b
de scurtă durată (în general < 60 .
ă
sec), datorate unei ischemii somnul de după
t
cerebrale generalizate, limitate criză nu este T
ă
în timp. .
profund. i
A

617 419
 . 1. Modul de instalare durere, de frică, de Datele obţinute vor fi
a crizei., prezenţa unui un stres emoţional. completate cu:
e factor precipitant: - examene de
s - apariţia în repaus 3. Gradul de pierdere specialitate -
t sau imediat după a conştientei: cardiologie sau
e efort fizic element de neurologie;
(îndeosebi, la copii diferenţiere între - testele de stabilire a
c mari şi adolescenţi, Lipotimie şi diagnosticului.
o în cazul sportului de Sincopă; durata, Controlul cardiac va
n performanţă). modul de revenire a aprecia F.C. corelată cu
t Sincopele de origine conştientei, dacă a variaţiile T.A., măsurată în
r cardiacă sunt legate de fost însoţită de poziţia culcat sau în orto-
o efort: semne subiective
statism, existenta unor tulburări
l - debutul brusc sau sau obiective,
de ritm, de obicei, bradicardie.
a progresiv, dacă a amnezia după criză Ex. neurologic va fi
b fost precedat de etc. orientat spre funcţiile motorii,
i prodroame (absenţa senzitive şi senzoriale.
l acestora sugerează 4. Istoricul familial: Teste pentru stabilirea
ă etiologia cardio- dacă în diagnosticului:
vasculară). antecendente se 1. Testul „mesei
.
cunosc cazuri de înclinate'1 (..Tilt Table Test")
Durata este, de obicei,
mai lungă > 60 secunde si se 2. Poziţia în care era sincope, decese explorează reflexele vegetative
termină progresiv. copilul: culcat sau subite, migrene, cardio-vasculare: Copilul este
Cele două entităţi pot în picioare, dacă boli cardio-
culcat pe o masă mobilă,
avea şi un prognostic bun, dar manifestările au vasculare în
monitorizat E.C.G. şi T.A.
pot fi şi manifestări ale unor apărut la trecerea antecedentele
(eventual, Pulsoximetrie), este
boli, îndeosebi, cardiace, până de la clino-statism persoanelor şi
ridicat la 60°-90° şi ţinut 5-10
atunci necunoscute, mai ales, la orto-statism18, heredc-colaterale;
minute;
dacă se repetă. dacă a fost date referitoare la
crizele anterioare - manifestările de tip
Printre informaţiile ce provocată de
(dacă au existat), sincopai pot să apară spontan
trebuie obţinute si prezentate sau sunt provocate de
(cel mai frecvent) medicului evoluţia lor şi ce
tratament s-a făcut. administrarea de izoproterenol
sunt menţionate: 18De la poziţia culcat pe pat la care creşte brusc rezistenţa
poziţia „în picioare". vascular-sistemică.
423
618 419
 Sensibilitatea metodei - accidentele: 1. Sincopa depresoare spaţiu închis, aglomerat,
este de 80%. traumatisme neventilat, umed.
- S.D. (Sincopa
E.C.G. Standard si craniene, oculare, Semne premonitorii mai
monitorizarea E.C.G.: sunt utile epigastrice sau prin comună") frecvente: paloare, transpiraţii
pentru depistarea unei aritmii, a hidro-cuţie 2. Sincopa prin abundente, senzaţie de greaţă,
unei hipertrofii vestibulare, bloc (plonjarea în apă „slăbiciune" (ultimele pot fi şi
creşterea tonusului
atrio-ventricular şi/sau sindrom rece) sau electro- post-critice); posibile şi
Q.T.-prelungit. cuţie (Sincopă sub vagal (S.T.V.) contracţii musculare.
Dacă sunt necesare, se vor face acţiunea curentului 3. Sincopa orto-statică
investigaţii prin monitorizarea electric); (S.O.) 2. S.T.V. este mai
E.C.G. - prin medicamente: frecventă la copii mari şi
Alte investigaţii legate diverse droguri ce 1. S.D. este forma cea adolescenţi. în special, la cei
de manifestări ante şi post- produc mai frecventă la expuşi la eforturi mari
critice: paloare -se va face hipertensiune (antrenamente sportive);
copii (aprox. 50%
hemograma; contracţii tonico- (exemplu: excesul de tonus vagal poate fi
din
clonice - E.E.G. etc. nafazolină în şi în cazul unor tipuri de
totalul cazurilor):
IV. Cauze si forme instilaţii nasale), sincope reflexe, ce apar la
clinice ale Sincopelor - episodul sincopai este
neuroleptice, declanşat de un stres emoţional, persoane emotive, pe un „teren"
Nu au toate cazurile de Sincope antidepresive, beta- neuro-distonic sau spasmofilic.
un caracter benign, mai ales, brutal, real sau imaginar;
blocante, diuretice Sunt, de fapt, „pre-sincope".
dacă sunt repetative, obligând exemplu tipic este acela al
ş.a.;
investigaţii după datele vederii sângelui, a celui propriu
- prin tehnici si eventual, cu ocazia unui 3. S.O. se datoreşte
furnizate anamnestic. In lipsei unui răspuns adecvat prin
proceduri cu scop traumatism sau a unei
general, există patru categorii
diagnostic sau intervenţii în scop explorator vaso-constricţie în sistemul
de cauze şi forme clinice:
terapeutic: puncţie sau terapeutic făcută bolnavului arterial sau venos. Aceasta
- vegetative; trebuie să aibă loc în momentul
lombară, puncţie sau altei persoane la care poate
- cardio-vasculare; pleurală, anestezie apărea sânge. trecerii bruşte de la poziţia de
- ' respiratorii; . etc. Factori favorizanti ai clino-statism20 la orto-statism
apariţiei S.D. sunt: oboseala, (după un repaus mai prelungit).
- metabolice şi
neuropsihice. Sunt cuprinse în această orto-statismul prelungit, Apare o hipotensiune
La acestea se adaugă categorie: foamea, o stare de (h.T.A.) fară creşterea F.C, cu
cauzele exogene, dintre convalescenţă după unele boli hipoxie tranzitorie cerebrală
care se pot menţiona: acute, prezenţa copilului într-un (favorizată de hipovolemie şi
anemie severă).

619 419
 Testul indicat: controlul
T.A. culcat şi în picioare:
reducerea (în orto-statism) a
T.A.S. cu 10-15 mmHg şi
B. Sincopa Cardiacă
(S.C). Cauza
cardiacă poate fi
dovedită prin:
absenţa semnelor
premonitorii
(Sincope ne-
avertizate);
asocierea
de boală cardiacă
în antecedente;
- poate apărea după
efort, dar şi în poziţia
culcat.
a. S.C. în caz de
tulburări de ritm cardiac (de
excitaţie şi conducere a
fluxului nervos):
- disritmii la copii cu
operaţie pe cord;
620
T.A.D. cu 20 mmHg fără D. Sincope de origine Histeria este un tip de
modificarea F.C este metabolică: sincopă care mimează
concludentă. Cea mai frecventă este pierderea de conştiinţă, apărută,
datorată hipoghcemiei: se de obicei, la adolescente, într-
manifestă mai curând ca o Pre- un context emoţional, în
sincopă (hpotimie); crizele prezenţa unor „martori"; nu
apar „âjeun", fiind precedate este însoţită de tulburări cardio-
de senzaţie de slăbiciune, vasculare: F.C, T.A., coloraţia
foame, disconfort abdominal, tegumentelor sunt normale,
transpiraţii, confuzie; pacienta „cade", dar „cu grijă,
- debutul şi cu atenţie", fără a se
revenirea se fac gradat, traumatiza.
- blocul A.V. complet iar F.C. şi T.A. sunt
V.
sau de gradul 2 în
normale. Manifestările TRATAMENTUL
conducere: 2:1; 3:1;
cedează după SINCOPEI Şî
- sindromul Q.T. echilibrarea glicemiei. LIPOTIMIEI. NURSING
prelungit poate fi congenital D. Sincope de origine
sau secundar unor tulburări neurologică şi psihică
electrolitice sau sub influenţa Unele manifestări A. Tratamente!
unor medicamente. sincopale pot însoţi criza de Sincopei m criză
„grand mal"; aceasta este (dacă revenirea nu
C. Sincope prin cauze precedată de aură, urmată de se produce
respiratorii: convulsii tonico-clonice şi, în spontan)
- sincope de tuse: tuse final, cu o stare de letargie, a. Sincopele
convulsivă, criză de confuzie, amnezie post-critică; vasculare
poate însoţi şi crize de „petit (S.D.,
A.B.I.; S.T.V.,
mal".
- prin hiperventilaţie; Sincopa migrenoasă S.O.):
- tumori localizate în apare după unele semne pacientul
premonitorii, cu cefalee (pacienta)
mediastin;
va fi aşezat
- Spasmul Hohotului de parietală şi occipitală intensa,
la orizontală
fiind legată de insuficienţa
Plâns. şi se va
vasculară vertebro-bazilară.
administra
Atropină
419
 sau Este cu scop preventiv B. Sincopele de bază reacţia de tip antigen-
derivaţii şi, pe cât posibil, origine cardiacă beneficiază de anticorp.
acesteia sau etiologic. tratament anti-
Anevrism (lb. gr. aneurysma =
substanţe aritmic (în cazuri grave şi
lărgire) - dilataţia
vaso- A. Sincopele de frecvente, instalarea unui pace- permanentă circumscrisă a
presoare, origine vegetativă nu necesită, maker); unui vas arterial, cu tendinţa
în doze în general, tratament, îndepărtarea factorului ectopic uneori de creştere; poate fi
adecvate. cu excepţia celor cu frecvenţă sau a unei căi de conducere congenital sau datorat unui
b. Sincope crescută care pot perturba anormale. trumatism sau unei
cardiace: se activitatea zilnică a Evitarea de eforturi inflamaţii.
va efectua, copilului. mari, în special, restrângerea
Sunt recomandate a fi Boală mitrală - defect al
după caz, unor activităţi sportive.
aplicate succesiv: valvulelor mitrale (dintre
Ventilaţie
a. consum mai mare atriul şi ventriculul stâng),
artificială,
de apă şi pentru care permite trecerea unei
stimulare
menţinerea unei părţi din sângele „pompat"
electro- în artera aortă, în atriul
volemii
sistolică, M stâng.
M.C.E. (în ridicate;
IC
asistolie b. administrare de Boala EBSTEIN - malformaţie
ventriculară mineralo-corticoizi, în
DICŢIO congenitală de cord, la
sau totală, doze de 0,1-0,3 mg/zi;
NAR nivelul ventriculului drept
sau EXPLIC ale cărui valvule tricuspide
tratament c. blocarea reflexelor sunt implantate vicios,
vagale cu anti-aritmice ATIV împărţind ventriculul în
cu
izoproteren sau p-blocante; două părţi.
ol; d. administrare de Cecitate (lb. lat. cecitaş =
pentru simptomato- orbire) - reducerea până la
fibrilaţie Anafilaxie (lb. gr. ana = fără, pierderea acuităţii vizuale,
ventriculară nhmetice la
phylaxis = protecţie) - stare datorată unor afecţiuni grave
, defibrilare pacienţi cu tonus de Mpersensibilitate de tip locale ale globilor oculari
electrică. vagal imediat, produsă prin sau centrale, la nivelul
B. crescut. contact repetat cu substanţe, creierului.
Tratamentul inter- de obicei, proteice, din
critic (în afara Natură; fenomenul are la CitocMne - termen genetic
episoadelor sincopale) pentru moleculele secretate

621 419
 de celulele sistemului
imunitar şi care asigură
comunicarea între aceste
celule, influenţează
deasemeni creşterea
diviziunea şi diferenţierea
sistemului imunitar.
Coarctatie de aortă - prin polidipsie (consum
malformaţie congenitală a
arterei aorte la energenţă
(continuarea ventriculului
stâng), care constă dintr-o
„strâmtorare" a lumenului
vascular la acest nivel;
există două forme: de „tip
fetal", în care îngustarea
este mai accentuată, fără
circulaţie colaterală, şi de
„tip adult", cu lumenul
arterei mai permeabil şi
circulaţie colaterală mai
bună.
Complement (sinonim
Alexine) - grup de factori
prezenţi în serul sanguin
care reacţionează cu
complexele antigen-anticorp
(Ac, Ag.), cu efect citotoxic
asupra celulelor pe
suprafaţa cărora s-au format
aceste complexe Simbolul
C. Există cel puţin 9 factori
C.
622
Biplopie (diplo = dublu, lb. gr.
opsis = a vedea) -
perceperea unui obiect cu
imagine dublă.
Diabet insipid faefrogen) -
sindrom major caracterizat
exagerat de apă sau lichide),
poliurie (eliminare crescută
de urină) fără prezenţa
glucozei; în forma
nefrogenă, este datorat unei
afecţiuni ereditare a Himenoptere - ordin de insecte
tuburilor renale.
Ectopie (lb. gr. ek = înafara,
topos = loc) - formarea
stimulului contracţiei
cardiace în alt loc decât în
nodului sino-atrial (N.S.A.).
Extrasistolă (extra + systole =
contracţie) - contracţie
globală sau parţială a inimii,
de obicei, prematură, urmată
de o pauză compensatorie
datorită unui stimul ectopie
ce tulbură ritmul normal al
inimii.
Fibroelastază emdocardică -
afecţiune congenitală ce
constă din îngroşarea şi
sclerozarea ţesutului
endocardic, ce determină
mărirea de volum a inimii
la Nou-născut.
Hipertensiunea intra-craniană
(H.I.C.) - creşterea tensiunii
(presiunii) intra-craniene
(P.I.C.), datorată unui
dezechilibru între conţinutul
rigid (cutia craniană) şi
creier, prin tulburări
patologice expansive (de
ex.: Edem cerebral acut).
cu două perechi de aripi
membranoase (lb. gr.):
pterop = aripă, a căror
înţepături iniţiale sau
repetate pot fi nocive (ex.:
albine, viespi etc.).
Interstiţiu - ţesut conjunctivo-
vascular de susţinere a unui
ţesut parenchimatos
(funcţional).
Manevră VALSAVA - probă
vegetativă, care constă din
executarea unui expir
profund cu glota închisă, în
scopul aprecierii capacităţii
de adaptare a aparatului
cardio-vascular la efort.
419
Methemoglohină - derivat al
hemoglobinei, în care
structura de bază este
combinată cu complexul
feric în locul celui feros. Nu
fixează oxigenul. Există
forme congenitale şi forme
câştigate (ex.: în intoxicaţii
cu anilină, fenacetină etc.).
Mo ÎI o cit - celulă mare cu
nucleu variabil ca formă, cu
citoplasmă de culoare
albastră-cenuşie. îa formula
leucocitară, procentul
monocitelor este de 6-8%
Poziţie TRENDELENBURG -
mod de aşezare a corpului în
stări grave (şoc, colaps etc.),
în care trunchiul şi capul să
fie mai jos cu aproximativ
30° decât membrele
inferioare (unele experienţe
recente contestă eficienţa
acestei metode).
Presiune hidrostatică —
presiunea exercitată
perpendicular de către un
lichid pe o unitate de
suprafaţă (ex.: 1 cmp).
Prolaps de valvă mitrală (lb.
lat. prolabo = a aluneca, a
cădea) - poziţia vicioasă a
unei valvule mitrale (situată
 la nivelul orificiului atrio- 1. DURERILE 2. b. Obstrucţia
ventricular stâng), care ABDOMINALE ACUTE ALE Dureri organelor cavitare
permite refluarea parţială a COPILULUI (D.A.A.) abdominale poate fi generată
sângelui în atriu în acute prin de cauze
momentul sistolei. cauze congenitale sau
I. Se definesc ca dureri medicale. dobândite, toate
Sindrom hemoJifie uremie -
acute, puternice, vii, localizate determinând
afecţiune mixtă constând sau difuze, ce
din insuficienţă renală HI. distensie.
pot apărea în mod brusc, Fiziopatologie:
acută, produsă prin necroza c. Hemoragia poate fi
neaşteptat, la un copil aparent Pentru producerea
corticală renală bilaterală, consecinţa celor două
sănătos, ce nu a avut D.A.A- participă trei
asociată cu hemoliză. mecanisme.
în antecedente aceste mecanisme:
simptome. D.A.A. este
Tahometru - indicator pe un a. inflamator; determinată în mare măsură de
cadran a unor variaţii de Unele D.A.A. au
caracter de urgentă, fiind b. obstructiv; distensia unui organ cavi tar
presiune.
expresia unor suferinţe acute, c. hemoragie. abdominal, prin inflamatie sau
Tamponadă cardiacă - oprirea locale sau la distantă. în prin ambele fenomene.
activităţii inimii prin special, la Sugar şi Copil mic. a. Procesul Din cauza diferenţei de
împiedicarea expansiunii în orice situaţie, trebuie inflamator poate fi inervaţie, între durerea
diastolei, prin pătrunderea făcută distincţia între D.A.A. reacţia imună la viscerală şi cea somatică,
în cazuri patologice de care reclamă o depistare rapidă, durerea produsă prin distensia
agresiunea unui
exudat sau sânge în o supraveghere si un tratament unui organ cavitar are un
agent patogen
cavitatea dintre pericard şi medical sau chirurgical prompt caracter difuz;
miocard. infecţios.
si dureri banale, cu caracter
Vasoplegie - paralizia benign si evoluţie favorabilă21.
terminaţiilor arteriorelor şi
capilarelor (care în mod II. Etiologie: D.A.A.
normal trebuie să aibă o se împart în două
stare de semi-contractie), categorii:
urmată de stagnarea 1.
Dureri " în cazul durerii produse aceasta are o localizare
sângelui la acest nivel.
abdominale prin stimularea specifică:
acute prin peritoneului şj 1- epigastra: ulcer peptic, hernie
cauze musculaturii abdominale, hiatală, reflex gastro-
chirurgicale.
623 419
 esofagian, esofagită, c. urinare: incontinenţă, - Ex. complex: mtestinală, hernia
pancreatită; pulmonar, strangulată, S.H.P.,
disurie, polakiurie, retenţie
2. hipocoudriul drept: neurologic, O.S..L. Stenoza duodenală,
urinară; volvulus intestinal;
hepatită, abces sub- etc.
hepatic, tumoră hepatică, d. respiratorii: tuse, dispnee, Concluziile - la copil: apendicita
colangită, colecistită polipnee, dureri la baza examenului clinic si acută, diverticulita
acută; toracelui; de specialitate trebuie MECKEL, ocluzia
3. peri-ombilical: gastro- e. nervoase: cefalee, vertij, să stabilească: mtestinală, hernia
enterită, limfadenită 1. dacă se intervine strangulată,
tulburări de conştientă;
mezenterică, precum şi chirurgical sau torsiunea testiculară,
faringita faringo- f. alte, manifestări: artralgii, 2. se menţine în
mialgii, purpură, erupţii torsiunea de anexă,
amigdahtă (ultimele două cutanate supraveghere, cu ruptura splinei sau a
boli existente la distanţă diverse. tratament medical. altor viscere
şi „răsunet abdominal"). Durerile abdominale abdominale.
3. Semne obiective (apreciate, cu intensitate deosebită, care
în principal, de medic): persistă 6 h de la debut,
a _L Invaginaţia
- inspecţia abdomenului:
survenite la un copil până intestâaaală apare, îa
meteorism, respiraţie de tip
!■ D.A.A. trebuie apreciată atunci sănătos, necesită, de 80-90% din cazuri,
abdominal;
latr-mn anumit context: obicei, tratament chirurgical. între 3-12 luni.
b. palpaţie: durere provocată,
a. antecedente: factori Debutul este brusc în
defensă, contractura
declanşatori; V. DAA. datorate plină sănătate, cu crize
pereţilor abdominali:
b. caracterul durerii, durata; - ficatul: palpabil (în mod unor cauze chirurgicale dureroase cu durată între 5-20
c sediul principal, iradierea normal) la 1-2 cm sub (Abdomenul Acut minute, cu ţipăt agitaţie, paloare,
rebordul costal; splina (în Chirurgical - A.A.C.) facies suferind.
senzaţiei dureroase;
inspiraţie) sub rebordul Cauzele D.A.A. de Episoadele dureroase
d. evoluţie imediată, factori costal; sunt intercalate de perioade de
natură chirurgicală pot fi:
de exacerbare. traumatice, ne-traumatice şi acalmie de 20-30 min., după
- tirrjpanism sau matitate;
prin malformaţii. care se reiau crizele.
2, Semne de asociere: - auscultaţie: zgomote hidro-
Etiologia este Vărsăturile sunt iniţial
a. generale: febră, stare aerice;
diferită, după vârstă: alimentare, apoi bilioase şi
generală alterată, paloare,
hiper-sudoratie, - temperatură, F.R., Puls, - la sugar, cele mai tardiv fecaloide (semn de
agitaţie; T.A.; frecvente cauze prognostic rezervat).
de A.A.C. sunt: Distensia abdominală
b. digestive: greţuri,
invaginaţia este asociată cu semne generale
vărsături, diaree, icter etc.;
624 419
de deshidratare, apoi cu „taxis" în baie caldă şi sub x reechilibrare hidro-electrohtică
semne peritonele, datorită sedative. In caz de insucces, se u şi acido-bazică.
perforaţiei ansei necrozate. intervine chirurgical. l
Ecografia si 4. Stenoza duodenală:
radiografia ■ 3. m malformatîvă, consecinţă a unor
abdoiriinală St a obstacole
completează ea s interne: atrezie, stenoză sau
diagnosticul. oz c obstacole extrinseci (pancreas
Tratament cMrugical a u inelar). Asociere
de urgentă. ..în primele 6 Hi l frecventă cu premaruritate si
ore", şi constă în pe i sindrom DOWN.
dezinvaginare şi, eventual, rtr n Obstacolul poate fi
rezecţie a zonei necrozate. în of . supra sau sub-vaterian şi, în
cazurile recent depistate, se îc Debutul între 4-6 funcţie de această localizare,
poate aplica tratament ă săptămâni de viaţă, cu vărsăturile pot fi cu conţinut de
conservator: dezmvaginare de vărsături spastice în jet, post- bilă sau tară acest conţinut.
prin clismă baritată. Pi alimentare (bila lipseşte din Aspectul clinic este de
lo hchidul de vărsătură). Sunt „abdomen plat", fară distensie
2. Hernia strangulată r asociate: constipaţia, abdominală. specific bolii.
prezintă semne similare (S scăderea ponderală, Radiografia abdominală
Invaginaţiei intestinale. .H deshidratarea. în evoluţie, „pe gol" va evidenţia aspectul de
Tranzitul este complet .P. apare alcaloză prin „balon dublu" şi explorarea cu
suprimat. Poate apărea şi 1 hipocloremie, hipopotasemie. substanţă baritată va preciza
rectoragie. A Copilul devine complet nivelul stenozei duodenale.
Este o mare urgenţă pa apatic. Se poate palpa pilorul Tratament: primul gest
cfrjrurgicală. Neglijată, poate re constă din plasarea unei Sonde
hipertrofiat.
să ameninţe viata prin m gastrice de aspiraţie.
Ecografla si
ocluzie, necroza ansei ai După reechilibrare
radiogrfia abdominală pot
strangulate., peritonită hidro-electrolitică şi acido-
fr evidenţia „oliva" pilorică şi
consecutivă. bazică, se intervine chirugical.
ec dilataţia gastrică.
Reducerea strangulaţiei se ve Tratament
poate face pe cale 5. Volvulus intestinal
nt chirurgical: piloritomie extra-
conservatoare (dacă e constă din rotaţia (> 180 grade)
la mucoasă. Intervenţie după
depistată foarte precoce) prin a unei anse
se

625 419
(ireale, cecale sau 1. Apendicită acută: - la copil 1-5 ani, b. ocluzie
sigmoidiene). Aceasta este cea mai frecventă semnele generale diverticulară;
determină atât instalarea unei cauză de D.A.A. la sunt mai evidente c. ulcer diverticular;
ocluzii mtestinale, cât şi copil: decât cele locale. d. hernia diverticulului
strangularea circulaţiei - debutul este brusc, cu Lipsesc MECKEL.
sanguine a segmentului dureri peri-ombilicale, urmate de vărsăturile, poate
intestinal. greţuri şi vărsături; apărea diareea. a. Evoluează
Debutul este brusc, - după 6-8 h de evoluţie, Există forme afebrile anatomo-
cu durere intensă, care durerea apare şi la nivelul dosei şi forme toxice, cu semne patologic ca
urmează ischemiei intestinale iliace; la acest nivel, pe lângă locale „şterse", care întârzie şi clinic
şi nu cedează la antaigice. durerea provocată, apare diagnosticul. similar unei
Durerea este continuă „împăstarea", apoi apărarea Antibioterapia nu apendicite
(deosebire de invaginaţia musculară (pe măsura este indicată. acute;
mtestinală) şi, la scurt timp, „prinderii" peritoneului de către în toate cazurile de localizarea
se instalează o distensie procesul inflamator); apendicită acută, este indicat durerii este
abdominală deosebit de mare. tratamentul chirugical peri-
Apar vărsături iniţial,
- la debut, pacientul
(apendicectomiel. ombilicală şi
poate prezenta subfebrilitate, pe
cu conţinut gastric, apoi sub~ombilic
parcurs, devine constant febril
fecaloide şi oprirea 2. DiverticoM ală.
până la 38°-39°C.
tranzitului intestinal. MECKEL Complicaţiil
Forme clinice
Tratamentul este Anatomic, este o e sunt
particulare:
chirurgical si constă din malformaţie digestivă şi perforaţia cu
..devorvularea" anselor
- la sugar, boala apare
rar, dar cu reprezintă persistenţa peritonită
intestinale dea nu a apărut duetului vitelin; este o localizată
prognostic grav, cu
ischemie. Uneori, este prelungire în „fund de sac", sau
mortalitate mare;
necesară exereza segmentului conţine mucoasă gastrică şi peritonită
durerile se manifestă
afectat. în rare cazuri, este situat aproape de ampula generalizată.
prin agitaţie, ţipete
„devolvularea" se poate face ileo-cecală.
însoţite uneori de b. Ocluzia se
după o recto-sigmoidoscopie.
diaree. Durerea produce
provocată şi Riscurile patologice datorită unor
Drareii acute sunt reprezentate de:
contractura impun bride care
chirurgicale la copil a, inflamaţie:
intervenţie de produc
divernculită; obturarea
urgenţă;
unui
626 419
 volvulus d. Hernia pe gol evidenţiază nivele manual. Tratamentul definitiv şi
sau diverticululu hidro-aerice; este obligatoriu obligatoriu, chiar după
invaginaţi i MECKEL: şi tuşeul rectal. detorsionare, este chirurgical.
i locale. diverticulul Terapia este
poate fi chirugicală, după o 5. Torsiunea ovariamă
c. Ulcerul
conţinut pregătire pre- se poate datora unui chist sau
diverticul
într-un sac operatorie
ar se tumoră -ovariană.
herniar, ce Se efectuează un
datoreşte Durerea se instalează
se poate abord venos central sau
prezenţei brusc, este de intensitate mare,
complica cu periferic şi se asigură
mucoasei localizată în hipogastru şi
perforaţie reechilibrare hidro-
gastrice radiază inghinal sau perineal; la
sau electrolitică şi acido-bazică;
secretante palpare, contractură în zona
strangulare. se montează sondă naso-
de acid respectivă; tuşeul rectal este
Tratamentul în toate gastrică pentru decompresia
clorhidric necesar. Ecografia stabileşte
cazurile: inflamaţie, ocluzie, stomacului.
. Apare diagnosticul. Tratamentul este
durerea ulcer, hernie este chirurgical, Se intervine de
prin diverticulectomie. urgenţă: metodele fiind în chirurgical şi constă din
locală extirparea chistului, tumorii sau
in marea majoritate a funcţie de cauza care a
peri- a ovarului, dacă acesta este
cazurilor, patologia diverticulară deenninat ocluzia intestinală.
ombilical compromis.
se manifestă în jurul vârstei de 4. Torsiunea
ă,
doi ani, dar poate apărea si la testiculars se manifestă brusc
perforaţie
Sugar sau între 1-2 ani. prin dureri la nivelul Alte cauze cMrurgicale:
cu
hermscrotului şi tumefiere - limfadenita
peritonită
3. Ocluzia intestinală locală prin edem (ce trebuie mezenterică,
sau
apare la diferite vârste şi se diferenţiat de orbită). complicaţie a
hemoragi
datoreşte Durerea radiază în regiunea apendicitei,
e
formelor congenitale apărute mghinală şi hipogastrică. La putându-se preta la
digestivă
tardiv su dobândite, prin aceste semne se confuzii şi
(prezentă
invaginaţie, volvulus, adaugă greţurile şi temporizarea
la tuşeul
paraziţi, bride, peritonită, T.B.C. vărsăturile. intervenţiei:
rectal în
(după 7 ani). Tratamentul este de
majoritat - la copil mare şi
Semnele sunt durerea, urgenţă, temporizarea putând
ea adolescent: anevrism de
vărsăturile, distensia necesita orhidectomie.
cazurilor) aortă;
abdominală, blocarea tranzitului Detorsionarea se
.
intestinal. Examenul radiologie poate realiza spontan sau
627 419
. - Glob vezical. Abdomen Cauzele medicale se salpingită, abces copii
acut prin traumatism extern: pot clasifica în funcţie tubo-ovarian, mari), cu cicatrizare
se poate manifesta prin de asociere cu febra sau epididimite; ulterioară, cu
sindrom hemoragie în absenţa acesteia. d. purpura etiologie incertă;
(hemoragie peritoneală) sau HENOCH- d, neoplazii: limforn,
datorită perforaţiei de organ A. în prezenta febrei: SCHQNLEIN. cu leucemii, neuroblastom,
cavitar. a. boli acute localizare
Ruptura splinei se respiratorii: angine. digestivă. tumoră WILMS;
poate manifesta prin colaps amigdalite, pneumonie, Peteşiile pe e, Hidronefroză,
precoce, prin ruptură de pleurezie; membrele Htiază renală;
pedicuî, cu manifestări b. infecţii digestive inferioare
(unele şi £ D.A.A. +
generale: paloare, extremităţi (purpură
reci, distensie abdominală chirurgicale): reumatoidă) pot edem + oligurie + dureri
dureroasă. gastro-enterocolită sugera lombare asociate:
Se intervine de acută afectarea glomerulonefrită
urgenţă pentru echilibrare (virotică, digestivă. acută. Dureri
bacteriană,
hidro-electroUtică, transport Abdominale în absenţa
parazitară); hepatite B. D.AA în
de urgenţă. Ecografie. febrei pot să mai apară
virale acute, absenta febrei:
Intervenţie prin laparotomie. în:
colecistită, a. ulcer gastric, ulcer o posibilă criză de
esofagită duodenal, cu
VI. Dureri hemoliză acută
(abdominală), manifestări
Abdominale Acute (complicaţie
apendicită, adenită clinice atipice,
(D.A.A.) prin cauze eventuală a
mezenterică; specifice
medicale litiazei biliare), -cu
c. infecţii gem^o- copilului;
O particularitate a urinare: pielonefrită, paloarea
copilului este litiază biliară; tegumentelor şi
cistită (I.T.U.)
răsunetul abdominal (Examenul c, colică hepatică, conjunctivelor şi
la patologia bacteriologic al renală, enterită spleno-megalie
respiratorie. în cazuri de urinii poate regională (boala asociată;
suferinţă abdominală asociată corrfirma CROHN), - dureri ce preced
cu febră, este indicat diagnosticul); înflamaţia instalarea menarhei
a se investiga căile Boli segmentului la pre-pubere sau
respiratorii şi plămânul. inflamatorii pelviene: inferior enteral pubere şi, ulterior,
(mai frecventă la dismenorei.
628 419
 Unele boli LEONARD 2. Necesităţile zilnice acestora prin patru căi
O DA VINCI
generale: (1452-1519), de apă crescute: 150-200 fiziologice.
Diabetul zaharat de ştiinţă, umanist, ml/kg/c faţă de 30-40 ml/kg/c
(dacă manifestările de debut pictor, sculptor
la adult. A.
italian
al acestei boli metabolice au Aportul insuficient
fost ignorate; D.A.A. pot 3. „Turnover"-ul sau suprimarea apei si
apărea şi în cursul (circuitul) apei este de 3-4 ori electrolitilor în
tratamentului cu Insulina, în I. S.D.A. reprezintă o mai rapid la copil sau sugar organism:
caz de hipoghcemie sau stare patologica determinată de faţă de adult; Sugarul - malformaţii
cetoză. pierderea în scurt timp (12-24- înlocuieşte zilnic jumătate buco-faringiene şi eso-
Epilepsia, în din lichidul extra-celular gastrice;
48 h) a unei importante cantităţi
cazuri care pot debuta de apă şi electroliţi din diferite (L.E.C.), în timp ce la adult - anorexie,
cu D.A.A. compartimente ale organismului, numai 1/7 din L.E.C. intoleranţă la
cu numeroase complicaţii. alimentaţie;
C S.D.A. cu scăderea în 4. Sugarul nu poate
O scurt timp a > 10% din greutatea „economisi" apa datorită - tulburări de
PI corpului reprezintă o urgenţă „imaturităţii deglutitie;
L medicală. funcţionale renale". -Stenoză-Hipertrofică de
(> Frecventa crescută a
1 Pilor (S.H.P.) (Nou-
S.D.A.- la Sugar (îndeosebi < 3 II. Cauze si condiţii în care se
0 produce pierderea. născut şi Sugar mic);
luni) si la copil în boli acute ale
% ..spolierea" Apei copilului - sugari sau
Aparatului digestiv, dar şi extra-
) între 0-3 luni (si > 12 luni)
digestive, se datoreşte copii neglijaţi de
(S (alături de apă, se pierd si
.0 următoarelor factori prezenţi la anturaj, intenţionat sau
copil: electroliţi). Principalele cauze
.A din ignoranţă;
care stau la baza deficitului
.S
1. Conţinutul crescut al hidro-salin în S.D.A. - tulburări de
.)
apei totale din corp (A.T.C.) în sunt: conştientă (ex. în comă)
toate A. Suprimarea sau prin stoparea aportului.
compartimentele organismului reducerea apei si
raportată la greutate: Nou- electrolitilor.
B.
„Apei l-afost dată născutul şi Sugarul B. Creşterea
puterea magică de a Pierderi excesive
au 70-80% faţă de adult: 60%. excesivă a pierderii
deveni seva vieţii". (prin patru căi
fiziologice'}:
629 419
 1. Cale digestivă: hipersudoraţie, adaptative corporale comparativ celei
prin diaree şi vărsături din arsuri. Pierderile de apă compensatorii ale anterioare sindromului respectiv.
Bolile Diareice Acute şi electroliţi trebuie să se plămânilor si Acesta este 5% (forma
(B.D.A.) şi, mai ales, Gastro- producă în 24-48 h. rinichilor: uşoară); 5-10% (forma
enetrocolită acută gravă. Sunt - rinichii moderată); > 10% (S.D.A. >
situaţiile cele mai frecvente şi corectează tulburarea 10%) forma gravi mare urgenţă
cu pierderile cele mai mari la Tabelul nr. 9 acido-bazică medicală.
Sugar si Copil mic. metabolică; La copil, scăderea în
Prin Vărsături PIERDERI DE fflDRO-ELECTROLIŢI (ÎN - plămânii scurt timp a masei corporale >
(repetate) Ia copil 0-3 luni: corectează tulburarea 15% nu este compatibilă cu
MEQ) LA 100 ML
abdomen acut, meningo- respiratorie. viaţa. Aspectele fiziologice si
LICHID, ÎN S.D.A.
encefalite acute, Sindrom de ..Sistemele tampon" fizio-patologice privesc:
hipertensiune mtra-craniană. Pierderi prin: NaT pentru echilibru acţionează în a. Cantitatea de
ic Sectorul extra-celular fiind apă totală
2 .Cale urinară: Vărsături 10 2 din corp şi
Diaree 6 6 reprezentate de: bicarbonat,
- în nefropatii: electroliţi ca
Hipertermie 2 2 proteine şi fosfaţi organici.
insuficienţă rezultat al
HL Echilibrul acido- pH-ul normal este
renală acută, echihbrului
bazic cuprins între 7,35-
diabet renal, dintre
în S.D.A., alături de 7,45, fiind influenţat
insuficienţă ingestie şi
dezechilibrul hidro-salin, se de PaCQ2.
cortico- excreţie,
adaugă şi dezechilibrul acido- pH-ul scăzut (< 7,35)
suprarenală cu A.E. ( apă
bazic; menţinerea echilibmlui reprezintă acidoza cu totală
pierdere de sare. acido-bazic este corelată cu consecinţe grave asupra din corp +
ionul H+; miocardului şi altor organe. electroliţi).
1 Pe cale pulmonară: - pH-ul reprezintă Trebuie compensat prin b. Distribuţia
în caz de polipnee
logaritmul tratament. A.E: în
prin
concentraţiei de ioni diferite
hiperventilaţie,
complicaţii ale de Hidrogen liberi; IV. Fiziologie. compartimen
unor pneumonii. concentraţia ionilor Fiziopatologie te dintre care
de hidrogen este Gradul de severitate cele
menţiunută în limite al S.D.A. este dat de mai
4. Pe cale cutanată: în
foarte strâmte, gratie procentul scăderii în scurt importante
caz de febră mare,
tepertermie, în sistemelor tampon si timp al întregii mase sunt:
prin acţiunile Sectorul

630 419
 extra-
celular
(S.E.C.)
şi
intra-
celular (S
J.C.).
c. Reglarea
scfmnbului A.E.
între aceste
compartimente.
1. Cantitatea de apă
totală si Apa Totală
din Corp (A.T.C)
Componentă
importantă a organismului
infantil reprezintă un procent
din greutatea totală corporală
(G.T.C.) - aşa cum s-a
menţionat -, care scade cu
vârsta: la Nou-născut
prematur - 80%, Ia Nou-
născut normo-ponedral -
78%, la copil mare,
adolescent - 60%.
A.T.C. poate fi
calculată în litri după
următoarea formulă,
cunoscând greutatea în
kilograme:
A.T.C. (L) = 61 X G
(kg) + 0,25

631 419
 Apa la copil este reprezentată inegal: mai „bogate" în apă sunt Compoziţia în electroliţi a celor două tipuri de lichide (L.E.C. şi L.I.C.)
sângele şi umorile (bila, corpul vitros din globul ocular etc.), iar cel mai este reprezentată de ionii monovalenţi Na +, şi CI", la care se adaugă ionii
sărac în apă este ţesutul adipos, acest fapt explicând vulnerabilitatea la bivalenţi Ca44" şi Mg44.
S.DA. a copilului obez saupara-troSc. Natriul deţine rolul central, este „figura centrală" ce condiţionează
2. Bistribraţia A.T.C. este în armatoarele compartimente: schimbul între S.E.C. si S.I.C.
A. Sectorul Extra-celular (S.E.C), Lichidul extra-celular Q creştere a nivelului Na+ în S.E.C. - hipernatremia, cu o creştere a
(L.E.C). osmolarităţii. determină migrarea apei .prin membrana permeabilă a fiecărei
în paralel cu A.T.C. şi acesta scade cu vârsta: la Nou-născut: 35-40%, celule din S.I.C. în S.E.C.
la copil mare, adolescent, adult: 20-25%. In cazul excesului de apă în S.E.C, „intoxicaţie cu apă" cu hipo-natremie,
La rândul său, apa din S.E.C. este distribuită astfel: cu scăderea osmolarităţii, se produce un transfer al apei prin menbrană, cu
a. Compartimentul Intra-vascular (C.I.V.) este reprezentat creşterea concentraţiei apei în S.I.C. şi „umflarea" celulei cu apă.
de „volumul plasmatic" (sânge + plasmă) estimat la 5-6% NJB. (a se vedea şi Cap. H, Sustemul Internaţional — S.I). Osmolul este
din G.T.C.: 80 mî/kg/corp la Nou-născut şi Sugar, unitatea fizică de presiune (forţa care produce mişcarea apei între două soluţii cu
formulă utilă în caz de transfuzie sau E.S.T. concentraţie diferită). Osmolul (Osm) = presiunea dezvoltată de 1 (un) mol
b. Compartimentul interstitial (CIS.) este un ultrafiltrat dizolvat într-un litru (L) de apă. Submultiplul Osm este miliosmul (mOsm); 1
plasmatic care „scaldă" celulele , adevăratul ,,medm mOsm = 10"3mOsm.
intern", estimat la 15% din masa corporală. Exprimarea în tnOsm/L a numărului de particole solvite se numeşte
Sodiul (Na4) (ionul Na4) este elementul chimic predominant în Osmolaritate.
C.LS.
B. Sectorul rntra-celular (S.I.C.). Lichidul din acest sector (L.I.C.) Fig, 7. Repartiţia Apei Totale Corporale (A.T.C.) în procente la Copil
este apa din structura mtimă a celulelor (diferenţa între A.T.C. şi L.E.C.
(A.E.C.) şi reprezintă 35-40% din masa corporală la Sugar şi 33% la adult.
Potasiu! (K4) este ionul predominant în L.I.C. 30-40%
20-25%
Cele două sectoare (S.E.C. şi SXC.) sunt separate de membrana celulelor:
între acestea, apa si electrolitii pot circula liber, respectând legile osmozei.
Schimburi importante există între lichidul din C.I.S. (interstitial') si lichidul intra-
celula (L.I.C.V
c. Apa din Sectorul trans-cehilar (A.S.T.) având un procent Osmolaritate mOsm Interstiţiu
Intra-celular
15%
ă5%
Trans-
de 1-3% din greutate se găseşte în: secreţii digestive, celular
L.C.R., tract urinar, lichide pleurale, pericardice etc. Ţesut
A.S.T. este o rezervă pentru lichidul extra-celular (L.E.C). conjunctiv 8%

Reglarea scliimbuiui de Apă si electroliţi

Balanţa hidrică este controlată la copil sau adult prin reglarea ingestiei de
apă şi excreţiei.
Cantitatea de apă este supusă unui control riguros printr-un sistem feed-
back foarte sensibil, asigurând un echilibru, iar Osmolaritatea la copil rămâne
constantă: 285-295 mOsm. Schimb lent

632 443
 După E.P. Ciofu, Carmen Ciofu şi cotab., „ TRATAT DE PEDIATRIE", a.Extra-celulară (prin afectare prioritară a S.E.C.):
Editura Medicală, Bucureşti, 2001
- pliu] cutanat persistent;
Y. Simptomatologie
Manifestările clinice sunt în funcţie de gradul de deshidratare. Sunt - F.A. deprimată;
stabilite în mod convenţional trei grade de S.D.A. - în formele severe: semne de colaps, hipovolemie.

1. S.D.A. grad I: scădere ponderală (în scurt timp) ^ 5% (3-4% > 1 b. Intra-celulară (cu pierderi hidro-electrolitice preponderent la
an). nivel S.I.C.):
Semne discrete incipiente (ce pot scăpa uneori anturajului): Stare generală - mucoase uscate;
uşor alterată, agitaţie, planşete prelungite sau apatie şi somnolenţă; - sete accentuată, febră „de sete".
- buzele sunt mai „uscate", limba este mai lucioasă. 2.S.D.A. gi- VH. Manifestări clinice îa S.B.A legate de modificări m Echilibrai
.S

electrolitilor
adH: scădere ponderală 5-10% (6-8% > 1 an).
1. Sodiul (Na4") : Valori normale între 137-145 mEq/L.
Semnele anterioare mai accentuate: Hiponatremie (Na+ < 150 mEq/L): edem cerebral, convulsii (ambele
complicaţii posibile).
- copil iritabil, agitat sau somnolent; mucoasele uscate;
Hipematremie (Na+ > 150 mEq/L): complicaţii - hematom subdural.
- sete „vie", sau refuz al lichidelor şi alimentaţiei; 3. Potasiu! K+ (principalul ion intra-celularV . intra-vascular este o
- globii oculari înfundaţi în orbite, fontanela anterioară (F.A.) fracţiune din K+ total. Valori normale 4,5-5,3 mEq/L.
Hiponotasemie (< 5 mEq/L) rezultată din aport insuficient sau pierderi
excesive: vărsături, diaree, hipercorticism.
Manifestări clinice: pareze, paralizii ale muşchilor striaţi (inclusiv
respiratori, în forme severe).
deprimată;
T T
- pliul cutanat persistent (menţinerea pliului cutanat > 30 sec); a
- tahicardie, hipotensiune, polipnee, oligurie (urini mai
concentrate). CRITERII CLINICE ŞI DE LABORATOR PENTRU STABILIREA
GRADULUI DE DESHIDRATARE
.3. S.D.A. grad UI, forma severă (S.D.A.S."): scădere ponderală > 10% Normală
DESHIDRATARE DESHIDRATARE Presiune arterială
(10-12% peste 1 ani. Pierderile în apă şi electroliţi se produc rapid (24-48 hL UŞOARA MODERATĂ
Semnele clinice prezentate sunt mult mai pronunţate. Pot apărea tulburări PIERDERE Setea Uşoară
de conştientă, agitaţie, obnubilare si cei „3 C" (formulă mnemotehnică: Colaps, PONDERALĂ; Mucoasele Normale
SUGARI 5% 10% Fontanela Normală
Convulsii, Comă (a se vedea Tabelul nr. 10 şi Tabelul nr. 11, pag. 446 şi 447)
COPII 3-4% 6-8% anterioară
Aspect general Normal Iritabil, agitat Venele jugulare în decubit dorsal
YL Tipuri de Deshidratare: Pulsul Normal Rapid externe sunt vizibile

633 443
 supra-claviculară Uree urinară: 13.2- i o
Elasticitatea Normală Pliul revine lent. 36.4 g/zi (220-600 d n
tegumentelor (mai Turgor mmol/zi) r ă
puţin utilă la copii
> 2 ani) a .
Concluzii: pentru t
Diureza Normală Redusă. cunoaşterea în ansamblu a a VIU. Investigaţii
S.D.A.S. la Nou-născut, Sugar
Urină mai intens r de laborator:
concentrată şi copil > 1 an, pentru
e 1. Dezechilibrul
Densitate urmară =S 1020 Oligurie
stabilirea strategiei : hidro-electro liric
După „PEDIATRIA" terapeutice, se vor parcurge 2. Colapsul
Voi. 1,11, FI Iordăchescu şi următoarele etape: h riipovolemic poate
colab., Editura NAŢIONAL, 1. Gradul de
1998 (modificat) i modifica:
severitate a p - hemoleucograma
SEMNE ŞI SIMPTOME INTENSITATEA DESHIDRATĂRII Deshidratării:
e , hematocritul
uşoară
Mucoase uscate
grad L H. IU. r (semnifică hemo-
±
Sete ± 2. Diagnostic t concentraţia);
Pirul cutanat leneş - topografic al o - proteinemie,
Deslu'dratării: n glicemie.
Fontanele deprimată -
- extra-celulară; ă
Infundarea ochilor în orbite - - intra-celulară. , 3. Insuficienţă
Tahipnee
3 renală funcţională
Tahicardie - . h asociată:
DIUREZA redusă Forma osmolară i - uree, creatinină,
Densitate urinară < 1020 a p acid uric, rezervă
Uree sanguină Normală
pH sanguin 7,4-7,3 o alcalină;
După „ URGENŢE ÎN
S - - ex. sumar urină.
. t
PEDIATRIE ", M. Nănulescu,
D o IX. TRATAMENTUL
Editura DA CIA, 1994
. n SINDROMULUI DE
(modificai) A ă DESHIDRATARE ACUTĂ
. , SEVERĂ LA COPIL (> 10%,
N.B. Valori normale
: 10-15%) Rehidratarea
ale Ureei:
i parenterală:
< 6 ani: 31 ± 4 mg/dL
D z Reechilibrarea hidro-
(5,16 ± 7 mmol/L)
e o electrolitică şi acido-bazică în
> 6 ani: 15-50 mg/dL
s - acest tip de S.D.A. per orală
(2,0-8,3 mmol/L)
h t este inoperantă.

634 443
 Calea optimă de A Necesar după greutatea
rehidratare este parenterală, pă copilului: 10 kg: 100 ml/kg;
.
prin Perfuzie endo-venoasă : între 10-20 kg: 50 ml/kg; > 20
(P.E.V.). având drept - kg: 20 ml apă pentru flecare
obiective: - kg care depăşeşte 20 kg.
N
1. Acoperirea Estimativ: nevoi fiziologice +
o
nevoilor S pierderi în 24 h:
fiziologice. u - în S.D.A. grad E
u
1. înlocuirea - (medie): 100
pierderilor g ml/kg/c la Nou-
n
de apă şi a născut şi 150
ă
electroliţi, r ml/kg/c la Sugar;
existente la s
: - în S.D.A. grad HI
începutul c (severă) > 10%:
tratamentul u 150 ml/kg/c la
ui şi în 1 Sugar, la Nou-
t
continuare, 0 născut 200 ml/kg
dacă :
0 (Apă + electroliţi).
pierderile
persistă. -
6 B. Electroliţi:
Ne 1
0 - Na+: l-2mEq/kg/c;
voi 2
le - - K+ : 1 mEq/kg/c;
0 - Ca^ : 1 mEq/kg/c;
fizi 1
olo 0 Compoziţia lichidelor
gic m folosite pentru reechilibrare
0
e l hidro-electrolitică si acido-
de bazică:
lic /
m - Glucoza: 5%,
hid k
l 10%;
e la g
co / - Bicarbonat de
/ sodiu (NaHC03"):
pil k
în c
g - sol. 8,4%
24 ; (molară)
/
h: - Copil mic: 80
c -
Ă. ml/kg/c. s
;
o
635 443
l i 1. Metoda de
. Rehidratare Standard. 0.6 1 + G G =
c 2. Metoda de greutate
4 o Rehidratare dirijată.
, n
2 ţ D
1. în Rehidratarea
% i Standard, necesarul u
n este: p
( â ă
- Glucoza: 6-8
s n
e d g/kgcorp; I
m - HC03": 1-3 O
i E mEq/kgc; N
- l - Na": 6-8 mEq/kgc; O
m e G
o c
- K+: 2 mEq/kgc;
R
l t - Ca**: 1-2 A
a r mEq/kgc; M
r o - Mg4": 1 mEq/kgc. A
ă l 2. în Metoda
) i Rebidratării dirijate: S
. ţ - Glucoza: 6-8 E
i g/kg/corp. . R
C : Necesarul de I
o - NaCl 5,85% (58,5 Electrohti va fi calculat în C
m %>) (molară) 1 ml- 1 funcţie de IONOGRAMA Ă
p mEq; SERICĂ şi FORMULĂ, iar
:
u necesarul de Bicarbonat după
- NaCl 0,9% (9%o) parametrii ASTRUP.
ş
Ser Fiziologic (S.F.); b
i Necesarul în Na+
- KC17,45% DUPĂ FORMULĂ: .
(74,5%>) (molară): 1 N
c
h ml - 1 mEq. a. Na'. mEq/24 h = a
i Cantitatea de Glucoza +

m si Electroliţi necesară în 24 h, [(Na* ideal - Na+

i în cele două Metode de ^
c Rehidratare: actual) x G (în kg) x
1
636 443
3 0 1
0 - 5
1 0
m 5
E 0 m
q E
/ m q
L E /
: q L
/ :
1 L
0 : 2
- -
1 6 4
4 -
8 m
m E
E m q
q E /
/ q k
k / g
g k /
/ g 2
2 / 4
4 2
4 h
h .
; h
;
N
a N
4
a
+
"

1 >
3

637 443
 în primele 8 h. se va administra cantitatea reprezentând 50% din totalul de
Necesar K*" lichide şi Electroliţi pentru 24 h.
a. K* mEq/24 h = \(K+ ideal - K+ actual) x G f în kg) x 0,4 1 în următoarele 16 h se va introduce restul de lichide şi electroliţi sosotite
+ Gxl/2 pe 24 h.
b. K+< 3 rrniq/L: 3 mEq/kg/24 h; Se va continua ReHdratarea prin P.E.V. încă 1-2 zile (în cazul persistenţei
K+ 3-4 mEq/L: 2 mEq/kg/24 h; vărsăturilor) şi se vor adăuga soluţii de amino-acizi şi lipide. Reguli de respectat:
c. K+ 4-5 3 mEq/L: 1 mEq/kg/24 h. - O perfuzie deja instalată se va menţine minimum 24 h. Soluţiile vor fi
împărţite în mai multe flacoane. Bilanţul ameliorării stării de
NURSING: MODUL PRACTIC AL REHIDRATĂRH RITMUL RE deshidratare se poate evalua numai după 24 h.
HIDRATĂRII . Un mililitru (ml) de Soluţie hidro-electrohtică conţine 20 picaturi: numărul de
Ritmul de adnhnistrare al soluţiilor este diferit, în funcţie de prezenţa sau picături pe minut se calculează în funcţie de cantitatea de perfuzat si intervalul de
absenta Colapsului. timp în minute. Exemplu: Dacă este de administrat o cantitate de 300 ml (300 x
1. In prezenţa Colapsului, hipovolemic, anhidrenic. 20 = 6.000 de picături) în 6 h (360 min.)
Primele 30 minute: Se administrează 20 ml/kg soluţii cristaloide. Se Numărul de picături pe minut va fi: 6.000 : 360 = 16 picături. Pe flacon se
preferă Glucoza 5% + S.F. (0,9%). notează orarul, ritmul si compoziţia.
Următoarele 2 h: 50 ml/kg/corp sau 5% din greutatea copilului, în care va - Volumul de lichide perfuzate la bolnavii cu cardiopatie va fi inferior
fi inclusă şi cantitatea (sol. Glucoza 5% + S.F.), administrată în primele 30 celui calculat.
minute.

După I. Munteanu „TRATAMENTUL DESHIDRATĂRILOR ACUTE", Editura Medicală, Bucure

în acest interval, se va introduce si cantitatea de Bicarbonat de Na. dacă
sunt semne clinice sigure de acidoză.
în primele 8 h (2 h + 6 h), se vor administra până la 50% din cantitatea
totală de Lichide si Electroliţi (pe 24 h). Tabelul nr. 12
Potasiul (Kh se va introduce numai după reluarea diurezei.
Următoarele 16 h se vor introduce restul de lichide şi Electroliţi, conform
calculelor pentru acoperirea în 24 h a nevoilor fiziologice si a pierderilor de apă DISTRIBUŢIA APEI ÎN PROCENTE (A.T.C., APĂ DIN S.E.C. SAU
Idem copil mare sau adolescent
si electroliţi. S.I.C.) DUPĂ VÂRSTĂ
Nu se mai recomandă soluţii macromoleculare.
2. In absenţa Colapsului hipovolemic:

450 638
 adecvat, fiind depăşit, naso-genian
Tabelul nr. 13 GRAVĂ CU S.D.A. > desuet). (depresiune liniară
10%. "Asocierea cu Factorii favorizanti situată între
pierderi hidro-saline, sunt: piramida nasală şi
NECESARUL DE echivalente cu > 10% - vârsta mică (< 3 obraz), fontanela
LICHIDE (NEVOI din greutatea corporală. luni), anterioară
FIZIOLOGICE + îi conferă gradul de prematuritatea, deprimată, globii
PIERDERI) ÎN ml gravitate si urgentă malnutriţia pre- oculari înfundaţi în
PENTRU medicală: în evoluţie existentă (grad orbite;
REHÎBRATARE DUPĂ poate fi însoţită de H, IH), molecule - pliul cutanat lipsit de
VÂRSTĂ ŞI tulburări hemodinamice de alimentaţie < elasticitate,
GREUTATE (Colaps"), neurologice: 4 luni; persistent „leneş"
(kg/24h) modificări ale stării de
- suferinţa peri-natală, (necesitând > 30-60
conştientă, convulsii,
patologia ereditară; sec. de revenire la
S.D.A. uşoară (5%) comă.
- insuficenta normal după
Nou-născut 75 n. Etiologia: supraveghere, nerespectarea prinderea între două
Sugar < 1 0 kg 150 mai frecvent, infecţia igienei ş.a. degete pe abdomen
Copil 10-20 125
tractului digestiv este şi membre - semn
Copil > 20 kg 75-100 HI. Tabloul clinic: caracteristic);
determinată de germeni
După M. Nanulescu - vârsta: Nou.născut sau
Gram negativi, cu - turgor flasc;
„URGENŢE ÎN Sugar cu deshidratare >
PEDIATRIE", Editura tendinţă invazivă (din
categoria celor entero- 10% (din greutatea - la Nou-născut,
DACIA, 1994 (modificat) scleredem, semn de
invazivi). Aceştia pot corporala) prin diaree şi
produce aproape de mare gravitate;
vărsături, în scurt timp
regulă băcterinemie, (24-48 h); - acidoza metabolică
dând de fapt un „entero- gravă determină
- Stare generală alterată,
sepsis". polipnee (F.R. >
3. GASTRO- tegumente cu tentă
Infecţiile cu 60/min.)3 dispnee
ENTEROCOLITA „cenuşie", cu paloare
entero-virus („sine materia"),
ACUTĂ GRAVĂ CU sau cianoză peri-oraîă
S.D.A. > 10% (Rotavirus) sunt respiraţie
sau a extremităţilor;
foarte rare. superficială.
timp de recolorare
Rolul de factor Aparat digestiv (desi
întârziat datorită
I. Boală acută determinant îl are primul afectat nu
colapsului hipovolemic;
severă, mai infecţia (în acest sens, domină tabloul clinic):
termenul de „Toxicoză" - facies caracteristic: - anorexie accentuată
frecventă în primul
ce încă mai persistă în imobil, încercănat, (inclusiv pentru lichide)
trimestru de viată.
ţara noastră nu este suferind, „încruntat", cu sau „sete vie";
Sinonim: BOALA
accentuarea şanţului
DIAREICĂ ACUTĂ.
450 639
- buze „uscate", roşii, cerebral5convuls determi dintre care
limba cu depozite ii şi tulburări de nă grave neutrofile >
„cenuşii", vărsături conştientă, talburări 5.000/mm3;
frecvente; Pierderile severe digestiv - Devierea la
- diaree (nu lipseşte de apă şi elctroliti e si la stânga a
antrenează mlburări distantă: formulei
niciodată), scaune
funcţionale ale aproape - coproculturi leucocitare:
frecvente, apoase,
tutror sistemelor şi (repetate);
mucoase, verzui, cu creşterea
organelor în primul rând - testarea
grunji, chiar raportului
al celor vitale. sensibilităţii
sanguinolente. leucocite
germenilor prin neutrofile
Aparat cardio-vascular. NURSING Antibiogramă. tinere,
aparat renal: Manifestările 2. Tendinţa entero- raportat la
- tahicardie (> 140- clinice alarmante pot fi invazivă si &seminarea
160/min); total
prezentate sistematic hematogenă ("..difuzarea" în neutrofile).
- puls periferic filiform, medicului sau, pe baza organism prin torentul
V.
abia perceptibil, lor, se pot iniţia primele circulator) impune
TRATAMENT
hipotensiune, măsuri de tratament, obligatoriu:
UL GASTRO-
extremităţi reci; - hemocultură;
ENTEROCOLI
- hipovolemia determină IV. Investigaţii
paraclinice:
- uro-cultură; TEI ACUTE
tulburări funcţionale GRAVE
renale, ca oligurie Au un rol - examen cito-
(uneori, primul semn al important în decizia bacteriologic al
urgentă terapeutică şi L.C.R. Principii şi
deshidratării), care, la secvenţa
rândul său, agravează vor fi prezentate în Tot pentru infecţie
ordinea priorităţilor: enterală cu măsurilor
acidoza. terapeutice
- în cazul 1. diseminare
Izol hematogenă: Fiind o mare
desfriaratâni urgenţă,
asociate de tip area - V.S.H. (cu
agen tratamentul se
hiperton23, prin valori > 20 mm/h);
tului va efectua
fnperaatremie, pot - C.R.P. (Proteina numai în spital,
apărea drept pato
C. Reactivă) în Secţia T.I.
complicaţii gen
prezentă; în ambulator, se va
convulsii sau infe
cţios - Fibrinogen începe rehidratarea
hematom subdural, (dacă există toleranţă)
iar în S.D.A. , crescut;
fact cu preparatul GE-SOL
hipoton cu - Număr total de P.O. Obiective:
hiponatremie pot or leucocite >
apărea edem ce 8.000/mm3,
450 640
1. Tratamentul administrate B. Al doilea gest vedea Tratamentul
S.D.A. (> 10%) prin per oral; (tot în intervalul de S.D.A. > 10%).
rehidratare - numărul 15-30 min.) în primele 4 h,
parenterală. crescut al Corectarea acidozei se va administra
2. Terapia cu scaunelor metabolice cu soluţie echi- jumătate din pierderile
Antibiotice determină la molară de Bicarbonat de Na de apă şi electroliţi, iar a
parenteral şi P.O. Sugar 84% izotonizată în părţi doua jumătate în
pierderi egale cu soluţie Glucoza următoarele 20 h
3. Corectarea
hidro- 5%, 3,6 mEq/kg sau sau (conform Tratamentului
modificărilor
electrolitice după metoda ASTRUP (a se S.D.A. > 10%).
biologice
asociate: de 10
acidoză ml/kg(h.
metabolică, Modul
anemie, secvenţial de
hipotroteinemie Rehidratare
în următoarele 24-48 h bacteremie şi sindrom imuno-
etc. A. Primul gest,
(zona a II~a), dacă toleranţa deficitar;
4. Reluarea cât este umplerea patului
vascular pentru a digestivă s-a restabilit, se - Cefotaxine
mai rapidă a poate renunţa la administrarea
combate 200 mg/kg/zi, I.V., la
alimentaţiei. prin P.E.V. şi se continuă
colapsul vascular 6 h, 14 zile.
iminent. reechilibrarea hidro- - Ceftriaxone
1. Rehidratare
Se face în 15-30 electroliticâ şi realimentarea 150 mg/kg/zi, I.V., la
parenterală (a
minute, injectând în pe cale orală. 12 h, 14 zile.
se vedea si
Tratamentul funcţie de gravitatea
S.D.A. cu seringa sau 2. Antibioterapâa B.Shigella:
Sindromului de
Este orientată în Ampicilin 50-100
Deshidratare prin P.E.V. soluţii
funcţie de agentul patogen si mg/kg/zi. I.V., la 6 h,
Acută > 10%, cristaloide: S.F. 0,9%
Antibiogramă parenteral si timp de 5 zile.
pag. 450): sau Soluţia Ringer- P.O.
lactat, în cantităţi de 10- Biseptol 10 mg/kg(zi,
- prin
20 ml/kg/c. P.O., în 2 prize, 5 zile.
hipovolemie, A.
Soluţiile Acid nalidixic
circulaţia la Salmonella:
macromoleculare nu (Negram) 50 mg/kg/zi,
nivel intestinal Ampicilin 200-4QQ
sunt indicate (există P.O., în 4 prize, 5 zile.
este mg/kg/zi. IV., interval
compromisă şi riscul declanşării 4-6 h, 14
Coagulării Diseminate zile. C.
face imposibilă
intra-vasculare E.Coli entero-
absorbţia Cloramfenicol 50-75 mg/zi.
(C.I.V.D.). invazivis Gentamicin
lichidelor dacă IV. la 6 ore, 14 zile. In caz de
sunt Gastro-enterocolită acută cu
450 641
3-5 mg/kg/zi, la 12 h + 3. Corectarea o săptămână, urmând regimul gastrică, greţuri,
Cefalosporine, IV. modificărilor adecvat vârstei. vărsături,
E.Coli entero- biologice asociate. meteorism
patogeni: Biseptol 10 Anemia severă (Hb. < abdominal,
mg/kg/zi, P.O., în 8 g/dL) sânge integral 20 diaree; faetor
două prize, 5 zile. ml/kg sau masă eritrocitară 4. ^SUFICIENŢA (halenă) specifică,
Neomicin 100 (M.E.) 10 ml/kg. HEPATICĂ ACUTĂ hepatică.
mg/kg/zi, P.O., în 2 Hipoproteinemia GRAVĂ LA COPIL (I.H.A)
prize, 5 zile. - Sindromul Icteric
(îndeosebi, la Sugari cu al tegumentelor şi
M.P.C. = Malnutriţie Protein mucoaselor
D. L I.H.A. reprezintă un
calorică) hidrolizate de (sclere,
Clostridium sindrom clinic foarte sever,
proteine: Aminofuzin 20-50 conjunctive), cu
difficile: poate apărea determinat de distrugerea
ml/kg/zi. debut la nivelul
în caz de exces de celulelor hepatice, cu
în terapeutica entero- feţei şi evoluţie
administrare de eliberarea unor produşi
sepsis: rapida spre
Antibiotice P.O.: metabolici care, la rândul lor,
hnunoglobulină I.V., generalizare şi
Vancomicin, IV. 40 perturbă funcţionalitatea unor
doză unică. 100-200 accentuare a
mg/kg, la 6 h, sisteme vitale, îndeosebi, a
mg/kg. culorii.
timp de 7 zile Sugar şi S.N.C.
Copil mic. în cazul I.H.A.. sunt
- Sindromul
4. Reluarea cât mai hepato-spleno-
Metronidazol 7 afectate de necroză până Ia
precoce a megalie: mărirea
mg/kg/zi. P.O., la 8 h, 80% din totalul celulelor
alimentaţiei. volumului
7 zile (copil mare). ficatului (hepatocite).
în primele 2 zile, este ficatului şi a
important ca sugarul să splinei, variabilă
E. H. Starea clinică
primească pe cât posibil lapte în funcţie de
CompySobacter gravă, alarmantă, se poate
dietetic cu conţinut nmitat în severitatea I.H.A.:
Jejuni: Eritromicin 40 agrava brusc, pe fondul unei
mg/kg, P.O., 5-7 zile. lactoză sau total delactozat. situaţia opusă,
Este recomandabil în suferinţe cronice hepatice sau
în cazul evoluţiei fulminante a 457
F
- îtagîi Stamicin acest interval un amestec de cu
Vz lapte delactozat + vegetale unei hepatite acute, când
100.000 U.I./kg/zi. tabloul clinic poate evidenţia reducerea
anti-diareice cu 5% zahăr, volumului hepatic,
respectiv, Supă de morcov 30- IH.A. prin următoarele
G. Giardia: manifestări: indică o evoluţie
Metronidazol 15 50% sau mucilagiu de orez 3- total nefavorabilă.
5%. - Sindromul
mg/kg/zi, în 3 prize, 7 - Sindromul
In zilele 2-3, aportul digestiv poate
zile. Furazolidon 6-8 hemoragie:
oral va creşte treptat Dieta cu precede pe cel
mg/kg/zi, P.O., 4 prize, hematemeză,
lapte delactozat durează circa Icteric: anorexie,
7 zile.
intoleranţă melenă; pe

450 642
 tegumente: peteşii, - transarmnaze: iNXJRSING: - infecţiile virale
echimoze; foarte crescute, la Monitorizarea deţin primul loc:
bdpotermie; începutul bolii, ce sistemului hepatic prin hepatita virală cu
- Sindromul neuro- pot scădea la determinări zilnice: virusuri B şi C
psihic: cel mai apariţia - bilirubină: totală şi (H.V.B.; H.V.C.),
alarmant, ce poate encefalopatiei; directă (B.T.; B.D.); foarte rar prin
anunţa apariţia - bilirubinemie - transaminaze: H.V.A.;
unei come (crescută)., A.L.A.T. - Virusurile ce pot
hepatice (prin proteinemie, (alaninotransferaza afecta ficatul:
afectarea gravă a fibrinogen, uree, ) (normal 6,8 ± 3,9 herpetic virus,
S.N.C.), cu rezervă alcalină, U.I/L>lan); EPSTEIN-BAHR,
următoarele stadii pH sanguin; - A.S.A.T. (aspartat virusul incluziilor
ale manifestărilor: amino-transferaza): cito-megalice, al
- timp de
Stadiul I: euforie normal 15,7 ± 4,8 > 1 mononucleozei, al
protrombina:
(nemotivată), labilitate an; rubeolei;
afectivă, insomnie, confuzie, prelungit cu
minimum 7 - T.G.O.: normal 5- COXACKIE,
mişcări scurte, involuntare, de adeno-virusuri
secunde (cel mai 20 U.I./L > 1 an;
flexie şi extensie a degetelor. etc.;
Stadiul II:
fidel factor de - Timp de
prognostic); protrombina (T.P.) - Infecţii
tulburări de microbiene:
comportament, - amoniemie (Timp parţial de
protrombina leptospiroza,
agitaţie, ţipete. crescută (normal <
Clostridium
Stadiul HI: agitaţie şi 100 ug/dL), în -T.P.T.);
perfigens,
confuzie marcată, dezorientare procent de 90% - fosfatază alcalină; Toxoplasmoză,
temporo-spaţială, vorbire din cazuri; amoniac lues;
incoerentă, rigiditate, hipo- - glicemie (de în sânge şi urină - Boli ereditare de
reflexie. obicei, hipogHcemie); (la 12 h, la metabolism:
Stadiul IV: răspuns - ionograma
greu şi inconstant la stimuli început); - Boala WILSON,
dureroşi, mişcări sanguină: parametrii - diureză. intoleranţa
necoordonate, pierderea ASTRUP; congenitală Ia
III. Anchetă fructoză ş.a.;
reflexelor corneo-pupilar, al - Funcţie lombară
deglutiţiei, al tusei, tulburări etiologică: - Intoxicaţii;
(P.L.);
severe cardio-respiratorii. Aproape întreaga paracetamol,
- E.E.G.: patologie hepatică, îndeosebi etanol, fosfor,
Investigaţii - hemo-culturi. infecţioasă, poate precede tetraclorură de
paraclinice: I.H.A., la copil; carbon, ciuperci
otrăvitoare
450 643
 (Amanita
phaloides);
- Sindromul REYE.

IV. Fiziopatologie:
mecanismul producerii I.H.A.
este foarte
complex; apar perturbări
importante, alături de cea a
funcţionalităţii hepatice,
sunt afectate şi cea cerebrală,
renală, a hemostazei, a teimo-
reglării, a
imunităţii etc. (a se vedea Fig.
8, pag. 460).

450 644
Fig. 8. Fizio-patologia Insuficienţei hepatice acute 2, în paralel scade concentraţia factorilor de coagulare, a glucozei. Mecanismul
intim - al tulburărilor funcţionale ale S.N.C. (Encefalopatia din I.H.A.) este
incomplet elucidat.
Necroza A. Componentă principală a IHA- Encefalopatia poate domina
celulelor hepatice Tabloul clinic şi poate induce Stadiul maior al Sindromului hepato-encefalic:
coma hepatică. Sunt implicate mai multe modificări, dintre acestea, mai
importante sunt:
- Reducerea aportului energetic la celulele nervoase.
- Deficit al unor mediatori care intervin în transmiterea fluxului nervos,
acumularea în celula nervoasă a unor „falşi mediatori" care provin din unii
Insui eienţă Eliberarea unor din necroza celui i pniduş amino-acizi anormali.
rund tonală rezultaţi :lor - Acumularea unor substanţe toxice în S.N.C.., care provin din absorbţia
hepatice acestora sau a unor toxine bacteriene din intestin, care trec în sânge şi ajung la
creier.
4. Scăderea secreţiei unor substanţe produse de ficat, ca cistidina şi
Compoziţie anormală a uridina, cu rol în funcţia normală a creierului.
plasmei 5. Perturbări în repartiţia unor electroliţi în celula nervoasă: iese potasiul
(K*), păstrând sodiul (Na"5} şi hidrogenul (H4).
B. Insuficienta renală asociată celei hepatice apare datorită
- Encefalopatie hipotensiunii, a unor distribuiri anormale ale fluxului sanguin şi a creşterii
Nefropatie anormale de aldosteron.

- Hemoragii V. Evoluţie:
1. Sfârşit letal (Exit) în 80-90% din cazuri, dacă nu există intervenţie
Deficit functional imunitar rapidă terapeutică.
Scăderea rezistentei la infecţii
2. Ciroză post insuficienţă hepatică.
DupăM. Nanulescu „URGENŢE ÎN PEDIATRIE", Editura 3. Vindecare (restabilire histologică19 - mai frecvent după intoxicaţie cu
Hipotermie DACIA, 1994 (modificat) medicamente).

- necroza rapidă şi masivă a celulelor hepatice determină punerea în VI. TRATAMENTUL INSUFICIENŢEI HEPATICE ACUTE
libertate a unor produşi metabolici care alterează compoziţia normală a plasmei GRAVE LA COPIL
sanguine: A, Este complex si urmăreşte obiectivele:
1. Cresc: amoniacul, acizii graşi, bilirubina, unii amino-acizi -metionină, - vindecarea şi regenerarea celulelor hepatice (este cunoscută capacitatea
tirozină, treptofan, fenilalanină, precum şi a unor factori care intervin în deosebită de regenerare a hepatocitului la copil). Aceasta se face şi prin
transmiterea neuronală: acidul gama-amino-butiric (G.A.B.A.). stimularea funcţiei hepatice;

19 Din lb. gr.: histos = ţesut, logos= ştiinţă; restabilirea funcţiilor celulare şi ale ţesutului
hepatic.
460 645
 - corectarea tendinţei la hemoragii şi a tulburărilor metabolice;
- echilibrarea funcţiilor aparatului respirator şi cardio-vascular;
- prevenirea şi tratamentul Insuficienţei renale ce poate fi asociată
I.H.A.
B. CONDUITA TERAPEUTICĂ. NURSING
1. Asigurarea confortului termic (există tendinţa la hipotermie în
IHA.)-
2. Repaus alimentar oral, enteral, aspiraţie gastrică continuă.
3. Hidratare şi alimentare parenterală (N.P.T.):
- lichide: 70% din necesarul zilnic + ajustări în funcţie de pierderi;
- Glucoza 33% (sub control: glicemia şi ghcozuria);
- Necesarul caloric: la Sugar: 60-70 kcal/kg şi 1.600 (în medie) la copil:
prioritar, hidrocarbonatele, rară proteine iniţial (pentru menţinerea proteinemiei
la > 6 g%, se administrează albumină umană desodată); reducerea aportului de
sodiu;
- potasiu (K*): 2-3 mEq/kg/zi, dacă nu există insuficienţă renală.
4. Reducerea producţiei si absorbţiei de amoniac (pentru protecţia
S.N.C.):
- sterilizarea colonului cu antibiotice (neomicină);
- lactuloza administrată per oral reţine amoniacul din colon datorită pH-
lui acid realizat la acest nivel;
- P.E.V. cu arginină şi glutamină reduc nivelul amoniemiei.
5. Menţinerea adecvată a perfuziei creierului si ficatului prin
înlocuirea pierderilor sanguine cu masă eritrocitară (M.E.) 10 ml/kg/zi, în
P.E.V., sau sânge integral (aproximativ 20 ml/kg/zi).
6. Combaterea tendinţei la hemoragii:
Vitamina Kl 5-10 mg/kg, I.V., în primele 3 zile sau pe perioada
prelungirii timpului de protrombină (T.P.)
460
7. Or-terapie pentru combaterea hipoxiei; corecţia echilibrului acido-
bazic, în funcţie de parametrii ASTRUP: bicarbonat de Na 8,4%, 1-3
mEq/kg/zi;
- poziţionarea bolnavului pentru a urmări respiraţia.
g. Metode de epurare: Hemodializă, Plasmafereză, Hemoperfuzie cu
cărbune activat, după caz, aplicare a E.S.T. pot ameliora temporar modificările
biochimice, dar nu reduc mortalitatea.
9. Alte medtode: insulina şi glucagonul ar avea efect hepatotrop (benefic,
de „hrănire'' a celulei hepatice);
- se vor administra suplimentar Vitamine hidro-solubile Bl, B6, B12, Vit.
C, Acid folic etc.
1 Q.Tratamentul complicaţiilor: Edem Cerebral acut (E.C.A.),
Insuficienţă renală acută (I.Ren.A.).
5. SINDROMUL REYE (S.R.)
I. S.R. este o afecţiune sistemică gravă ce poate apărea la copil la orice
vârstă, cu etiologie incomplet elucidată, având un prognostic nefavorabil
(mortalitate până la 50%, în formele cu evoluţie severă).
Este o encefalopatie acută neinflamatorie, asociată de obicei cu infiltraţie
grasă în diverse organe, prioritar ficatul, dar şi rimehii, şi inima; este precedat
foarte frecvent de un episod al unei infecţii virale: gripale (95%), îndeosebi, virus
B sau A, varicelă, Herpes simplex. Una din cauzele favorizante este terapia
antifebrilă cu saheilaţi (aspirină).
Conform definiţiei C.D.C. (Center for Desease Control), S.R. „este o
entitate ce prezintă o simptomatologie neuro-psihică cu modificări ale stării de
conştientă, de asemenea, cu prezenţa unei hepatopatii cu creşterea S.G.O.T. şi
S.G.P.T. serice şi o amoniemie de 3 ori faţa de valorile normale, fară explicaţia
anomaliilor cerebrale sau hepatice."
Ca şi anomalii nespecifice, se asociază cu hipoglicemie, hipofosfatemie,
hiperuricemie şi acidoză metabolică.
646
 H. Debatul bol» se instalează de obicei la 1-3 zile după episodul infecţios clinice şi paraclinice şi a unor îngrijiri suportive, întrucât 5-10% pot evolua spre
viral, la Sugar cu manifestări respiratorii (crize de apnee sau polipnee), la copil stadiile severe.
peste 2 ani cu vărsături incoercibile (semn caracteristic); în continuare, Au o valoare predictivă pentru evoluţie severă stadiile Iff şi IV, o creştere
manifestările S.N.C. dornină tabloul clinic: iritabilitate, stare conflizională, a amoniemiei > 100 mcg/dL şi un timp de protrombină (T.P.) cu 3 secunde mai
somnolenţă, delir, convulsii, comă. lung decât martor, precum şi: progresiune a semnelor neurologice spre stadiile
Standardizarea Sindromului REYE IV, V, raportul S.G.O.T./S.G.P.T. < 1, acizi graşi liberi > 0,85 mEq/L, E.E.G, -
Tabloul clinic are 5 stadii de gravitate: Stadiul I: vărsături, cu lentoare marcată a traseelor.
răspuns la comenzile date. NURSING. Monitorizarea clinică si • parachnică a evoluţiei Sindromului
Stadiul II: dezorientare în timp şi spaţiu, stări confuzionaie, răspunsuri REYE (după „Al'gortim Diagnostic şi Terapeutic în Pediatrie", sub redacţia V.
adecvate motorii. Popescu, Editura AMALTEA, Bucureşti, 1999 - modificat).
Stadiul IU: comă, lipsă de răspuns la comenzi, respiraţii neregulate
I. Criterii clinice:
periodice, postură de decorticare, reflexe oculo-cefalice conjugate.
- Puls, Alură ventriculară.
Stadiul IV: comă cu postură de decerebrate, reflexe oculo-cefalice slabe
sau absente. - Presiune arterială.
Stadiul V: comă cu areflexie, paralizie flască, midriază fixă. - Presiune venoasă centrală (P.V.C).
In primele luni de viaţă, S.R. poate fi confundat cu o serie de afecţiuni ce - Circulaţie periferică (temperatură cutanată, timp de recolorare
asociază un tablou clinic de encefalopatie, anomalii biochimice ale glucozei, capilară).
echilibrului acido-bazic şi funcţiei hepatice. - Frecvenţa şi amplitudinea respiraţiei.
Unele boli genetice de metabolism pot determina un „Reye-like-
Syndrome", cu encefalopatie şi hepatopatie. Acestea pot fi puse în discuţie în
- Ingesta şi Excreta (lichide).
raport cu prezenţa acidozei metabolice, hipoglicemiei şi hiperamoniemiei. - Stare de hidratare.
S.R. trebuie diferenţiat de o serie de afecţiuni însoţite de insuficienţă - Severitatea interesării neurologice (starea de conştientă), funcţia neuro-
hepatică. nxusculară, mărimea pupilei şi reflexul fotomotor, F.O.
Insuficienţa hepatică din S.R. se manifestă prin hepato-megalie cu - Semne de hipertensiune intra-craniană.
steatoză microveziculară (confirmată prin biopsie hepatică), asociată cu tste
hepatice alterate - T.G.O. şi T.G.P. crescute, timp de protrombină prelungit, II. Investigaţii pentru monitorizarea evoluţiei Sindromului
fibrinogemie scăzută cu bilirubinemie directă uşor crescută, fără icter. REYE:
Printre cauzele de insuficienţă hepatică, ce pot realiza un „Reye-like-
Syndrome", se citează hepatitele virale, ingestii de fosfaţi organici, intoxicaţii cu - Ionogramă serică;
ciuperci, medicamente (sedative, tranchilizante, analgezice), ciroză hepatică, - Glicemie;
insuficienţă cardiacă congestivă şi şoc. - Osmolaritate serică;
- Gaze sanguine, ASTRUP;
III. Evaluarea severităţii S.R.
Pacienţii ce prezintă vărsături frecvente după o afecţiune respiratorie - Hemogramă completă;
acută, cu prezenţă de semne de disfuncţie hepatică şi simptome neurologice, pun - E.C.G.;
în discuţie S.R. şi trebuie obligatoriu spitalizaţi în vederea unei monitorizări - Presiune intra-craniană /P.I.C.);
- Timp de Protrombină (T.C.)
460 647
 - S.G.O.T., S.G.P.T.
Pentru evaluarea mai obiectivă a semnelor de gravitate se utilizează
curent scala GLASCOW.
Parametrii utilizaţi sunt:
- răspunsul de deschidere a ochilor la un stimul (E-eye). Scor: 1-4;
- răspunsul motor (M: 1-6);
- răspunsul verbal (V: 1-5);
Scor Total: E(l-4) + M(l-6) + V(l-5) = 3-15
Scorul pentru comă este totdeauna < 7, iar < 5 este o comă profundă. Paralel cu
determinarea cerebrală, se notează prezenţa unor anomalii E.E.G. şi C.T.-scan.
IV.
Tratamentul Ş.R.
Principiile terapeutice:
- depistarea precoce, terapia suportivă precoce scade mortalitatea;
- creşterea P.I.C., importantă cauză de deces trebuie corectată rapid,
necesitând monitorizarea acesteia şi tratamentul prompt al
Hipertensiunii intra-craniene (H.I.C.);
- hipoxia tisulara trebuie combătută, de asemenea, complicaţiile
metabolice.
Conduita practică:
administrarea prin perfuzii endo-venoase de soluţii de
glucoza 10-15%, în cantitate de 1-2 L/m2, ca vehicul pentru
electroliţi; P.V.C. trebuie menţinută la +2 - +4 cm H2O. Corectează
hipoglicemia, normalizează catabohsmul proteinelor tisulare şi
Mpoliza, previne acumularea de ioni de amoniu (NH 4+ acizi graşi
liberi au efecte nefavorabile asupra S.N.C.);
- instalarea unui cateter intra-arterial, pentru recoltări seriate de probe
de sânge pentru examene de laborator.
Tratamentul se va efectua într-o Secţie de T.I.
- H.T.C. este cea mai importantă problemă, diminuarea P.LC. este cea
mai urgentă măsură terapeutică; dacă Manitolul este insuficient, pot fi
încercate terapia cu Thiopental, hipotermia sau craniectomia
decompresivă;
460
- Pentru combaterea hipoxiei tisulare, se va efectua Intubatie Endo-
traheală, Ventilaţie asistată, adnnnistrare de 02. FiC>2 între 50-100%,
iar PaC>2 să fie menţinută la aprox. 150 mmHg;
- Prevenirea complicaţiilor metabolice: lactuloza realizează acidifierea
în lumenul intestinal, facilitând conversia amoniacului (nivelul
crescut al amoniemiei contribuie la instalarea encefalopatiei);
- Combaterea tulburărilor de coagulare: plasmă sau sânge proaspăt 10
ml/kg/doză, I.V., de 1-2 ori pe zi; perfuzie lentă cu crioprecipitat;
vitamina Kl, în doză de 5-10 mg/zi;
- Tratamentul convulsiilor cu diazepam 0,3 mg/kg corp/zi;
- Tratamentul edemului cerebral: manitol, furosemid; hiperventilaţie
pentru menţinerea PaCOî la 25-30 nimHg.
Nu este recomandată utilizarea corticoizilor în Sindromul Reye, deoarece
edemul cerebral este citotoxic (steroizii sunt eficienţi în edem vasogenic).
6. TOXIINFECŢULE ALIMENTARE ACUTE LA COPIL (T.I.A.)
LSunt urgente majore digestive ale copilului, ce apar în contextul unor
isbucniri epidemice în familii sau colectivităţi, deobicei. după consumul aceluiaş
aliment infectat.
Epidemia „explozivă" poate afecta în scurt timp zeci sau chiar sute de
persoane, între care şi copii.
Sursa de infecţie este omul bolnav sau purtător de germeni ce pot fi
elhninaţi şi de animale domestice sau sălbatice. Circulaţia tot mai intensă între
ţări şi continente determină o creştere a incideneţi pe plan mondial a T.I.A.'
Alimentele cel mai frecvent contaminate sunt: carnea, laptele şi toate
preparatele derivate ale acestora, peştele, ouăle.
Pentru a determina T.I.A.. alimentul trebuie să îndeplinească unele
condiţii:
- să conţină o foarte mare cantitate-de toxină microbiană şi să fie
păstrat la o temperatură ridicată ( > 37 °C) după contaminare;
- să nu fie supus unei prelucrări termice care ar distruge germenii şi
toxinele.
648
 II. Etiologic: Germenii Salmonella. Stafilococi si Enterococii reprezintă
cauza cea mai freventă a îmbolnăvirilor în România;
- în cazul primului germen, sursa cea mai freventă este reprezentată de
păsări şi animale (îndeosebi, ouăle de raţă conţin Salmonella tiphi
murium);
- animale: bovine, porcine şi, mai ales, ovine şi caprine, precum şi
rozătoare;
- omul bolnav este sursă de infecţii, prin stafîlococii cutanate,
furuncule, panariţii etc.
.m. Gradul de severitate a TXA. este în funcţie de mai mulţi
factori:
- virulenţa germenilor respectivi;
- cantitatea de germeni şi toxină din alimentul consumat;
- vârsta, sexul pacientului, capacitatea lui imunologică.
Patogenia: T.I.A. sunt de două feluri:
1. Tipul infectios: prin aliment se ingeră o mare cantitate de germeni
care se multiplică şi determină boala (Salmonella).
2. Tipul toxic: prin aliment se introduce toxina gata formată
(Stafilococ, Enterococ).
IV. Modul de manifestare a celor 2 tipuri clinice:
1.TXA. cu Salmonella: cea mai frecventă în lume şi în ţară:
Incubaţia este de 12-36 b.
Debutul este brutal, cu frisoane, vărsături, paloare, transpiraţii reci. Febra este
mare ( > 38 °C) şi scade în liză, în 5-7 zile (10 zile în cazuri severe).
Diareea (totdeauna prezentă) este caracteristică: scaune frecvente,
apoase, verzi, cu mucozităţi şi, uneori, scaune sanguinolente. cu istalarea rapidă a
desnidratării.
Pot apărea tulburări circulatorii si renale, cu oligurie şi anurie, de
asemenea, pot apărea mialgii, artralgii, similare cu aceleaşi manifestări din gripă.
In formele severe, evoluţia se poate prelungi până la 10-14 zile.
Diagnosticul acestei forme de Gastro-enterocolită acută se bazează pe
date epidemiologice, iar etiologia este corifirmata prin culturi din scaun si din
alimentul incriminat,
460
2.Toxiinfectia alimentară de natură Stafilococică (tipul toxic)
Este determinată de ingerarea unor alimente cu enterotoxina ce a fost
produsă mai frecvent de Stafilococi patogeni.
Debutul rapid, după o scurtă Incubaţie de 1-4 h. cu semne brutale, ca
greaţă, vărsături, colici abdominale, diaree, deshidratare până la colaps;
- durată mai scurtă decât cea din tipul infecţioş.
Datele clinice sunt confirmate de prezenta Stafilococului sau toxinei
acestuia în lichidul de vărsătură sau în alimentul incriminat. .
V. TRATAMENTUL ŞI PROFILAXIA T.Î.A.
A. Tratamentul antibiotic în cazul infecţiei cu Salmonella se
efectuează astfel (îndeosebi în formele severe ale bobi):
- Ampicilin 200 mg/kg/24 h, LV., în 4 prize.
- Cloramfenicol 50-75 mg/kg/24 h, LV. sau P.O.
- Trimetoprim (Biseptol) 10 mg/kg/24 h, P.O. sau LV.
- Cefotaxim 200 mg/kg, LV., la 6 h.
- Ceftriaxon 150 mg/kg, LV., la 12 h.
B. în cazul T.I.A. cu etiologie Stafilococică (cu excepţia cazurilor
grave) nu este necesar tratamentul cu antiotice. In cazuri grave, Antibioticul
de elecţie este Oxacilină.
Se impune (ca şi în cazul T.I.A. produsă de Salmonella): tratament
suportiv în spital, de reechilibrare hidro-electrolitică (folosind scheme din Gastro-
enterocolita acută cu S.D.A. > 10%), tratament în caz de colaps etc.
Profilaxia îmbolnăvirilor în masă are o deosebită importanţă.
1. Una din măsuri (foarte eficientă) este suprimarea Sursei de
Infecţie.
O atenţie prioritară se va acorda Colectivităţilor de copii (internate,
cămine, tabere de vară etc.) care au unităţi de alimentare
Excretorii (posibili) de Salmonella vor fi controlaţi prin coproculturi
succesive şi vor fi supuşi sterilizării timp de 7 zile.
2. Măsuri energice care privesc calea de transmitere infecto-toxinică
(la fel de importante ca şi cele de la punctul 1).
A. Modul de preparare a alimentelor va fi permanent supravegheat
(reţineri îa temperaturi scăzute de „probe" zilnice din fiecare aliment).
649
 Produsele alimentare menţionate ca având rol în declanşarea epidemiei
vor fi supuse uriei prelucrări termice, iar după prepararea hranei, obligatoriu
aceasta va fi păstrată la rece, la frigider.
B. Dezinsectia si deratizarea sunt măsuri suplimentare cu un
important rol profilactic.
MIC BÎCŢIONAR EXPLICATIV
Aeiifene (smonim Tinitus) - zgomote acustice subiective, de origine variabilă,
datorate unor afecţiuni locale sau generale.
Catecoiamine - compuşi organci aminaţi de tipul adrenalinic sau dopaminic,
prezenţi în zona medulară a glandelor suprarenale.
Chist hidatie (lb. gr. kystis = sac, vezică) — formaţiune tumorală de origini
diferite cu un conţinut mai mult sau mai puţin fluid; hidatic: formaţiune
tumorală mai frecventă în ficat sau plămân, provocată de un parazit, cu un
perete exterior, iar în interior cu lichid în care plutesc vezicule fiice (hidatide).
Edem QUINCKE - formă de localizare a manifestărilor de tip anafilactic, cu
edem ce poate fi extins de la nivelul buzelor, a cavităţii bucale, limbă, faringe,
glotă, laringe; ultimele localizări, în forme grave ce pot produce fenomene de
asfixie;
Eosinofile — elemente ale seriei leucocitare, ce posedă granulaţii eosinofile
(colorate selectiv de eosină), apărând de culoare cărămizie-violetă; în formula
leucocitară, procentul este de 1-2%. Cresc numeric în stări alergice.
Fosfene (lb. gr. phos = lumină, pfanein = a apărea) — imagini false luminoase,
senzaţii luminoase anormale.
Feed-back (lb. engl.) - conexiune inversă, legătură inversă, retro-acţiune, retro-
conţrol.
Fosfatază alcalină - sistem enzimatic ce catalizează procesele de hidroliză a
eterilor fosforici în mediu alcalin (pH: 7,8-8). Normal, 1-4 Unităţi
BODANSKY la 100 ml sânge; nivel crescut în rahitism, hepatite etc.
460
Glucagon - hormon pancreatic secretat de celulele a (alfa) ale Insulelor
LANGERHANS, având acţiune hiperglicemiantă, prin mobilizarea glucozei
din ficat.
HgjejaS - miros urât al gurii, datorat unor boli sau igienei necorespunzătoare a
acesteia.
HistamSnft - amină biogenă derivată din histidină, având în organism numeroase
acţiuni: vaso-dilataţie şi hipotensiune, excitarea fibrelor musculare netede;
hipersecreţii glandulare; creşterea permeabilităţii capilare etc. Rol important
anafilactic.
Neiaroblastom — tumoră malignă a sistemului nervos simpatic la copil; se
dezvoltă din lanţul ganglionar simpatic cervical, toracal, lombar; este una din
cele mai frecvente tumori maligne ale copilului (cea mai frecventă la vârsta 0-
1 an). •
Neutrofile - elemente din formula leucocitară cu nivel procentual predominant; au
afinităţi tinctoriale atât la coloranţi acizi, cât şi bazici; cresc în infecţii
bacteriene.
Orbită (lb. gr. orhis = testicol) - inflamaţie a testiculului, acută sau cronică, de
natură bacteriană sau virală (ultima, complicaţie a parotiditei epidemice, orhita
uriiană).
Rector agi e - hemoragie la nivelul rectului (ultimul segment al intestinului gros).
Rectosigmaidoseopie — examinarea cu un aparat special (recto-scop) a
segmentului rectal şi sigmoidian al colonului.
Salnmgită (lb. gr. salpinx = trompă + ită) - inflamaţia acută, sub-acută sau cronică
a trompelor uterine, cu sau fără obliterarea rumenului trompei, cu retenţie
locală purulentă.
Transaminaze - enzime ce au drept coenzime fosfatul de piridoxal care asigură
transformarea unui radical NH2 de la un aminoacid pe un acid a (alfa) cetonic.
Tumoră WILMS - tumoră malignă a copilului, cu incidenţă crescută < 5 ani (3/4
din cazuri). Se dezvoltă din parenchimul renal, fiind înconjurată de o capsulă
fibroasă foarte vascularizată şi friabilă (care se rupe, se farâmizează uşor). Are
caracter invadant, deformează bazinetul şi căile urinare. Este, de obicei,
nedureroasă şi se dezvoltă în abdomen, anterior, faţă de neuroblastom,
posterior.
650
 CIOFU E.P. Prof. Dr., PETRESCU D. (sub
ALBU ROXANA MARIA: Anatomia şi Fiziologia Omului, Ed. Universul, CIOFU CARMEN ŞI redacţia Prof. Dr.
COLAB.: Tratat de GEORGESCU A.):
Bucureşti, 2001.
Pediatrie, Ed. Medicală Asistenţa Vitală Pediatrică
ANCA I. ŞI COLAB.: Urgenţe în Pediatrie, Ed. Medicală S.A., Buc, 1996. S.A, Buc, 2001. de Bază şi Avansată, Buc
ANTRASIAN ALICE, Popeia Daniela Prof. Dr. D. Dragomir, Prof. Dr. V. 1999.
CIOFU E., CIOFU CARMEN
Popescu: „Perfuzia intra-osoasă, o alternativă pentru Administrarea ŞI COLAB: Esenţialul în GEORGESCU A. (snfo
Medicamentelor în Cazurile de Urgenţă'', în Rev. „PEDIATRIA", voi. XLV Pediatrie, Ed. Med. redacţia GEORGESCU
Nr. 1/1996, pag. 39-42. Amaltea, Buc, 1997. A.): Compendiu în
Pediatrie, Ed. BIC ALL,
ANGELESCU M.: Ghidul Practic de Antibioterapie, Ed. Medicală, Buc, 1988. CIOFU CARMEN, CIOFU Buc, 2001.
ANGELESCU M.: TERAPIA CU ANTIBIOTICE, Ed. Medicală S.A., Buc, E.P.: Dicţionar de
Pediatrie. Semne şi GEORMĂNEANU M. Prof.
1996.
simptome, Ed. Univers Dr., ROŞIANU SABINA:
ARAMĂ VICTORIA: Infecţia cu Herpes-virus, Ed. Infomedica, Buc, 2002. Enciclopedic, 1995. Pediatrie de Urgenţă.
Diagnostic şi Tratament,
ASOCIAŢIA MEDICALĂ AMERICANĂ: primul Ajutor în Urgenţele CIOFU E.: „Starea de Rău Ed. Medicală, Buc. 1969.
Medicale ", STANLEY M.Z. Jr., HILL A-J, Ed. LIDER, Buc Astmatic", în „MEDICINA
MODERNĂ", Nr. 10- GEORMĂNEANU M.,
AUJARDY, BOURRDLLON A.: Pediatrie, Ed. Ellipses, Paris, 1990. 12,Nov.Dec 1997, pag. 589- MUNTEAN L: Pediatrie, Ed.
BERGEFELD DOROTHEA (sub redacţia) ŞI COLAB.: Ghid de Urgenţe 592. Did. si Ped. R.A
Medicale, Ed. Medicală S.A., Buc, 1998. Buc, 1994.
CRISTEA L, CIOBANU M.:
Noul Ghid de Anestezie şi GEORMĂNEANU M.:
BUTNARIU ANGELA, BIZO A-, MIREŞTEANU ŞT.: Urgenţe Majore în
Terapie Intensivă, Ed. Patologie Indusă Prenatal,
Pediatrie, Ed. Naţional, Buc, 2001.
Medicală S.A., Buc, 1997. Ed. Medicală, Buc, 1978.
BULUCEA D., GEORMĂNEANU M.: Manual de Pediatrie, Ed. Aius, GEORMĂNEANU M.,
Craiova, 1997, colecţia Hipocrat. DELAVAL NEES
BARBARA: Totul despre MOLDOVAN ZOICA:
BALTĂ GEORGETA ŞI COLAB.: Tehnici Speciale de îngrijire a Bolnavului, Sănătatea Copilului, Ed. Puericultura şi Pediatrie.
Ed. Did. şi Ped., Buc, 1987. Manual pentru
SAECULUM VESTALA.
învăţământul sanitar post-
CARDAN E., CRISTEA L., CHIOREAN M.: Medicină Intensivă, Ed Dacia, BRAGOMIR D. Prof. Dr.: liceal, Ed. Did. şi Ped., Buc
Cluj-Napoca, 1997. Insuficienta Hepatică Acută 1993.
la Copil (H), în Rev. GEORMĂNEANU M.: Ghid
„PEDIATRIA", voi. XLIV, de Diagnostic în Pediatrie,
Nr. 1/1995, pag. 1-12. Ed. Medicală, Buc, 1993.
CHÎŢÎMIA ELENA, MIOARA MINCU); GEORGESCU A. Prof. GEORMĂNEANU M.s
MffiĂILESCU V., Puericultura şi Pediatrie, Dr., CRAIU M., WALTER ROŞIANU
NICULESCU CĂTĂLINA Ed. info-Team, Buc, 1997. IONAŞCU SILVIA,
ŞI COLAB (sub redacţia IORDĂCHESCU M.,
460 651
 ANELIESE: PEDIATRIE, HUALT G., LEBRUNE B. ŞI Accidente Rutiere, Ed. Chirurgicale, vol. I şi H Ed.
Ed. Did. şi Ped., Buc, 1983. COLAB.: Pediatrie d'- Medicală S.A., Buc, 2001. Did. şi Ped. R.A, Buc, 1995
Urgence, Ed. Flamarion şi 1996.
GHIDUL ANGELESCU: IORDĂCHESCU FL. ŞI
Terapia Antimicrobiană Medicine Science, Paris, COLAB (sub redacţia MINCU MIOARA,
2005, Elisabeta Otilia 1991. Iordăchescu FI.): COORDONATOR
Benea, Cristina Popescu, HURGOIU VOICHIŢA: Pediatria, vol. I şi H, Ed. COLECŢIE ŞI COLAB.:
Gabriel Adrian Popescu, „Sindromul Morţii Subite a Naţional, Buc, 1998. Manual de Pediatrie.
Ed. Medicală, Buc, 2005. Actualităţi şi Teste, Ed.
Sugarului", în Rev. 475
Carol Daviîa, Buc, 2003.
GHID DE URGENŢE ÎN „PEDIATRLA", vol.'xLV,
nr. 1/1996, pag. 43-47. LÂZAR D.: Patologia NANULESCU M.: Urgenţe în
PEDIATRIE, sub Aparatului Respirator şi Pediatrie, Ed. Dacia, Cluj-
redacţia: M. Beuran şi C. IAGĂRU N.: Asistenţa de Cardio-vascular la Copil, Napoca, 1994.
Ulmeanu, Ed. Scripta, Buc, Urgenţă Pediatrică în Plan Ed. Naţional, Buc, 1998.
1997. Teritorial, în „MEDICINA POP T.: Rezonanţa Magnetică
MODERNĂ", voi. l,Nr. 10, L0TREANU V.: Analize Nucleară cu Diagnostic
GHID DE MANEVRE Medicale Biochimice, Ed. clinic (sub redacţia Pop. T.),
Oct 1994, pag. 535-538.
MEDICALE ŞI Coressi, Buc. 2001. Ed. Medicală, Buc, 1995.
COLABORARE MEDIC- IAGĂRU N.:
„Compartimente de LUPEÂ L: Tratat de POP T.: Tomografia
ASISTENTĂ, sub
Neonatologie, Ed. Med. Computerizată de
redacţia: M. Beuran, Ed. Terapie Intensivă.
Univ. „lumi Haţieganu", Monoemisie şi de
Scripta, Buc, 1999. Abordarea Urgenţelor
Cluj-Napoca, 2001. Transmisie (sub redacţia
GHID PRACTIC DE Pediatrice", în
MAIORESCU M. Prof. Dr., Pop. T.), Ed. Academiei
MEDICINĂ DE „MEDICINA
E. CIOFU, I. M. Române, Buc, 1991.
URGENŢĂ MODERNĂ", vol. H, Nr. 2,
Feb. 1995, pag. 73-75. DÂMBEANU Şî COLAB.: POPA I., RAICA ALICE,
PRESPITALICEASCĂ Tratat de Pediatrie, voi. 5, BEJAN L.: Cardiologie
(sub redacţia ILLING SF., SPRHNGER Ed. Medicală, Buc, 1986. Pediatrică, Ed. Helicon,
SEPULVEDA S., STEPHNIE: Ghid Clinic Timişoara, 1994.
RICHTER F. ŞI de Pediatrie, Ed. BIC ALL, MARCEAN CRIN Prof. Br.,
COLAB): Ed. Libra, Buc, Buc, 1998. MtHĂILESCU V.: POPA L, VETTORI
1995.* „Puericultura şi CARMEN, POP L.:
IONESCU C. PUIŞOR: Pediatrie" îndreptar pentru Pediatrie Practică de
GULIE ECATERINA: Urgenţa Medicală în Asistenţi Medicali, Colecţia Urgenţă, Ed. Mirton,
„Etica şi Nursingul", în Accidentele Grave, Ed. „FUNDENT, Ed. R.C.R. Timişoara, 1996.
„NURSING", revistă Medicală S.A., Buc, 1995. PRINT, Buc, 2004.
POPESCU V. Prof. Dr., ŞI
editată de Asociaţia de MĂNĂSTIREANU D.,
IONESCU C. PUIŞOR: COLAB. (sub redacţia
Nursing din România, Nr. 3 BURSUMAC TEODORA, POPESCU V.): Algoritm
(97), mai 2003. Urgenţe şi Prim-Ajutor în STEINER N.: Curs Practic Diagnostic şi Tratament în
de Urgenţe Medico-
460 652
 Pediatrie, Ed. Medicală de Antibioterapie în Practica
AMALTEA, Buc, 1999. Pediatrică, Ed. Helicon,
Timişoara, 1994.
POPESCU V. ŞI COLAB
(sub redacţia POPESCU STOENESCU M.: Ghid de
V.): Patologia Aparatului Date Pediatrice, Ed. Medicală,
Respirator la Copil, Ed. Buc, 1985.
Teora,Buc, 1999. STOENESCU M:
POPESCU V. (sub redacţia Interpretarea Rezultatelor
POPESCU V.): Actualităţi în de Laborator, Ed.
Pediatrie (vol. \ Medicală, Buc., 1987.
H, IU), Ed. Curtea Veche",
Buc. 1999. TACHE SIMONA: Fiziologia
POPESCU V.: „Moartea Aparatului Respirator, Ed.
Cerebrală", în „REVISTA Dacia, Cluj-Napoca, 1996.
ROMÂNĂ DE TITIRCĂ LUCREŢIA (sub
PEDIATRIE", voi. LI, Nr. redacţia TTTIRCĂ
1, 2002, Ed. Med. Amaltea, LUCREŢIA) ŞI COLAB.:
pag. 88-99. Tehnici de Evaluare şi
îngrijiri Acordate de
POPESCU V.: „Insuficienţa
Asistenţii Medicali, Ed.
Hepatică Acută Gravă", în
Viaţa Medicală
„REVISTA ROMÂNĂ DE
Românească.
PEDIATRIE", vol. LI, Nr.
3, 2002., Ed. Med. TITIRCĂ LUCREŢIA:
Amaltea, pag. 314-332. Urgenţe Medico-
Chirurgicale. Sinteze,
RÎVIS LA.: Urgente Medicale,
Ediţia a Dl-a, Ed. Medicală,
Ed. Mirton, Timişoara, 1997.
Buc, 1996.
RUSU V. Prof. Dr.:
DICŢIONAR MEDICAL. TRJFAN N. N.: Puericultura
şi Pediatrie, Ed. Medicală,
EDIŢIA A LT-A REVĂZUTĂ
Buc, 1997.
ŞI ADĂUGITĂ, Ed.
Medicală S.A., Buc. 2004.
SABĂU I., MICLE IOANA
SIMEDREA, MARGINE
ANU OTILIA: Ghid

460 653