LICEUL TEORETIC ,,EMIL RACOVIȚĂ,,

DOMENIUL: SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ PEDAGOGICĂ

CALIFICAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST
NIVEL 5

LUCRARE DE DIPLOMĂ

COORDONATOR
Prof. CHIRU CARMEN

ABSOLVENT:
BURLUC CLAUDIA

GALAȚI
2021

0
 LICEUL TEORETIC ,,EMIL RACOVIȚĂ,,
DOMENIUL: SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ PEDAGOGICĂ
CALIFICAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST
NIVEL 5

LUCRARE DE DIPLOMĂ
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU
APENDICITA ACUTĂ

COORDONATOR
Prof. CHIRU CARMEN

ABSOLVENT:
BURLUC CLAUDIA

GALAȚI
2021

1
 MOTTO
” Sănătatea este o comoară pe care puțini știu să o prețuiască,
deși aproape toți se nasc cu ea.”
Hipocrate

2
 CUPRINS

PARTEA GENERALĂ
CAPITOLUL I. NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIA APENDICELUI............8
I. 1. Anatomia şi fiziologia aparatului digestiv......................................................................8
I. 2. Anatomia şi fiziologia apendicelui vermiform (cecal)...................................................8
I. 2. 1. Anatomia apendicelui vermiform...................................................................8
I. 2. 1. 1 Structura
apendicelui.......................................................................10
I. 2. 1. 2 Vascularizația și inervația apendicelui
vermiform........................11
I. 2. 2. Fiziologia
apendicelui......................................................................................11
CAPITOLUL II. APENDICITA
ACUTĂ............................................................................14
II. 1. Definiție..........................................................................................................................14
II. 2. Etiopatogenie.................................................................................................................14
II. 3. Factori de risc................................................................................................................15
II. 4. Clasificare......................................................................................................................16
II. 5. Simptomatologie............................................................................................................17
II. 6. Diagnostic.......................................................................................................................19
II. 6. 1. Diagnostic pozitiv..........................................................................................19
II. 6. 2. Diagnosticul diferenţial.................................................................................19
II. 6. 3. Explorări
paraclinice.....................................................................................21
II. 7. Evoluţie...........................................................................................................................22
II. 8. Complicaţii.....................................................................................................................22
II. 9.
Tratament.......................................................................................................................23
PARTEA SPECIALĂ
CAPITOLUL III. ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU APENDICITĂ ACUTĂ
III.1.INTERNAREA PACIENTULUI, ASIGURAREA CONDIŢIILOR DE
SPITALIZARE.......................................................................................................................25

3
III.2.MONITORIZAREA FUNCŢIILOR VITALE, SUPRAVEGHEREA
PACIENTULUI......................................................................................................................28
III. 2. 1. Măurarea şi notarea respiraţiei..................................................................28
III. 2. 2. Măsurarea şi notarea
pulsului.....................................................................29
III. 2. 3. Măsurarea şi notarea tensiunii arteriale...................................................30
III. 2. 4. Măsurarea şi notarea temperaturii............................................................31
III. 2. 5. Măsurarea şi notarea diurezei....................................................................32
III. 2. 6. Măsurarea şi notarea
scaunului..................................................................34
III. 2. 7. Observarea şi notarea
vărsăturilor.............................................................35
III. 3. PREGĂTIREA PREOPERATORIE ŞI ȊNGRIJIREA POSTOPERATORIE.....36
III. 3. 1. PREGĂTIREA PREOPERATORIE.........................................................36
III. 3. 1. 1. Pregătirea preoperatorie generală.............................................36
III. 3. 1. 2. Pregătirea din preziua intervenţiei
chirurgicale........................37
III. 3. 1. 3. Pregătirea din dimineaţa intervenţiei........................................38
III. 3. 1. 4. Pregătirea preoperatorie în cazul intervenţiei de
urgenţă........38
III. 3. 2. Ȋngrijirea postoperatorie.............................................................................39
III. 3. 2. 1. Tehnica
perfuziei..........................................................................40
III. 3. 2. 2. Tehnica sondajului
vezical...........................................................42
III. 3. 2. 3. Tehnica pansamentului...............................................................43
III. 4. Alimentaţia pacientului...............................................................................................44
III. 5. Administrarea medicamentelor..................................................................................45
III. 6. Educaţie pentru
sănătate.............................................................................................46
CAPITOLUL IV. ÎNGRIJIRI
SPECIFICE.........................................................................48
CAZ
1...........................................................................................................................48

4
 CAZ
2...........................................................................................................................73
CAZ
3...........................................................................................................................95
CAPITOLUL V. CONCLUZII...........................................................................................118
BIBLIOGRAFIE..................................................................................................................119
LISTA ABREVIERILOR....................................................................................................120

ARGUMENT

De când există viață pe pământ, legea biologică după care orice organism se naște,
trăiește și moare se respectă cu fidelitate de la o generație la alta. Uneori acest proces evolutiv
este intersectat de diverse procese patologice care-l accelerează și-l alterează, provocând
suferință organismului.
Organismul uman este o maşinărie perfectă. Nu avem nici o piesă ȋn plus. Fiecare
“rotiţă” este la locul ei cu un rol mai mult sau mai puţin cunoscut, dar niciodată fără rost.
Apendicele cecal, considerat până nu demult un rudiment, este o prelungire a primei
porţiuni a intestinului gros (cecul). Este numit şi „amigdala abdominală”, deoarece este
înconjurat de o reţea de vase limfatice.
Boala apendicelui este o boală digestivă cu largă răspândire în rândul populației de
orice vârstă și sex, ocupând un rol important în morbiditatea generală (mortalitatea în cazul
diagnosticului tardiv fiind de 10%).
Am ales ca temă de studiu APENDICITA ACUTĂ deoarece am fost fascinată de

5
stagiul de practică de şapte săptămâni realizat pe secţia de chirurgie a Spitalului Militar de
Urgență „Dr. Aristide Serfioti” Galaţi şi pentru că este cea mai mare urgenţă abdominală.
Depistată la timp nu este o afecţiune gravă, iar printr-o îngrijire atentă a pacientului, acesta
trece mai uşor peste boală şi vindecarea este mai rapidă, fără complicaţii. Totuşi, populaţia nu
cunoaşte consecinţele agravării sale atunci când este neglijată.
Ponderea mare pe care o are această boală în patologia generală, interacțiunile cu
factorii de mediu și alimentație, face necesară cunoașterea ei în stadii cât mai incipiente
pentru tratarea și prevenirea complicațiilor.
Rolul asistentei medicale este foarte important, ea îşi pune în practică toată priceperea
pentru promovarea sănătăţii, prevenirea îmbolnăvirilor şi înlăturarea suferinţei.

STADIUL CUNOAŞTERII

Încă de la sfârşitul erei premergătoare secolului I, în lucrarea „De arte medica”,

Cornelius Celsus (30 î.Hr.-45 d.Hr.), a menţionat „suferinţe ale regiunii cecale”. În planşele
anatomice din 1492, rămase însă foarte puţin cunoscute ale lui Leonardo da Vinci, este
reprezentat pentru prima dată apendicele, dar apendicele nu este cunoscut ca entitate
anatomică decât în 1521, când, în lucrările anatomistului Berangario de Carpi din Bolonia,
apare citat „apendicele cecal”. În 1543, este regăsit în „De humanis corporis fabrica” a lui
Vesalius. Ulterior, Giovanni Morgagni (1682-1771; anatomist italian) descrie anatomic,
complet, atât apendicele cât şi valvula ileo-cecală; Boerhaave descrie mezoapendicele, vasele
şi lungimea apendicelui. În secolul XVI se descrie doar inflamaţia cecului prin întărirea
conţinutului acestuia.
În 1736 este menţionat Amyand, care efectuează prima intervenţie asupra unui
apendice perforat de un ac şi situat într-o hernie strangulată cu fistulă.
A trebuit să mai treacă încă un secol pentru a fi izolate din cadrul aşa ziselor

6
„supuraţii pericecale” sau „peritiflite” inflamaţii proprii ale apendicelui şi să se întrevadă
posibilitatea profilaxiei şi vindecării acestora prin extirparea apendicului.
În secolul XVIII şi apoi al XIX-lea se discută noţiunea de tiflită şi peritiflită pentru
infecţiile şi inflamaţiile de la nivelul cecului şi nu era recunoscută apendicita. Chirurgul
parizian Dupuytren contesta existenţa apendicitei acute. În 1827 Meher, în 1858 George
Lewis şi în 1879 Biermer, consideră că peritiflita este determinată de perforaţia apendicelui.
Georges Dieulafoy (1839-1911) şi şcoala de internişti francezi considerau că există
apendicita acută.
Noţiunea de infecţie a apendicelui este demonstrată în 1886 de către
anatomopatologul American Reginald Fitz de la Universitatea Harvard, care publică un
articol cu câteva cazuri clare de apendicită acută; Fitz introduce şi termenul de apendicită
(apendix este cuvânt de origine latină, iar ită sufixul grecesc pentru inflamaţie) prin care
denumeşte afecţiunea inflamatorie de la nivelul apendicelui cecal.
În 1889 chirurgul american din York, Mc Burney (1845-1913) comunică simptomele,
punctul dureros din apendicită şi descrie incizia oblică pentru apendicectomie.
Senn în 1889 publică primul caz de apendicită acută operat şi rezolvat favorabil. Se
pare că un medic rural canadian, Groves a practicat apendicectomii anterior cu 6 ani. Incizia
oblică în apendicectomii ar fi fost utilizată de Mac Arthur, medic canadian puţin cunoscut.
Deci patologia atât de frecventă a apendicelui a fost descrisă corect doar la sfârşitul
secolului trecut, iar intervenţia de apendicectomie s-a impus în secolul nostru. [1]
Leziunile inflamatorii ale apendicelui, manifestate sub variate aspecte de evoluţie
acută sau cronică, reprezintă azi una din cele mai frecvente cauze de suferinţă abdominală
fiind considerată urgenţă chirurgicală abdominală în copilărie, în adolescenţă şi la adultul
tânăr. Mai puţin de 5% din cazuri sunt întâlnite la pacienţii de peste 60 de ani. Astfel,
apendicita acută este denumită "boala tinereţii". Este mai frecvent întâlnită la populaţia cu o
alimentaţie predominant camătă sau exclusiv vegetală. Poate fi prezentă şi la bătrâni sau
adulţi, dar are o frecvenţă foarte redusă la nou-născuți şi sugari. Este cea mai frecventă
urgență abdominală (1/50-60 din locuitori prezintă în timpul vieţii apendicită acută). Nu are
predispoziţie rasială. Apendicectomia constituie 1-2% din toate operaţiile chirurgicale.
Frecvenţa pe sexe este considerată egală cel puţin în ceea ce priveşte numărul de
apendicectomii. Se pare că la pubertate şi adolescenţă ar predomina sexul feminin, dar de fapt
la femei numărul de apendicectomii neconfirmate anatomo-patologic este mai mare decât la
bărbaţi; astfel încât se pare că totuşi apendicita acută ar fi ceva mai frecventă la bărbaţi
(raportul bărbaţi/ femei este de 1:1 înainte de pubertate, 2:1 la pubertate, 1:1 la adulţi). [2]

7
 CAPITOLUL I
NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIA APENDICELUI

I. 1. Anatomia şi fiziologia aparatului digestiv

Aparatul digestiv este alcătuit din tubul digestiv şi glandele anexe.
Tubul digestiv sau canalul alimentar este alcătuit din mai multe segmente: cavitate
bucală, faringe, esofag, stomac, intestinul subțire, intestinul gros, înlănțuite sub forma unui
tub continuu de lumen diferit care începe de la orificiul bucal până la orificiul anal şi măsoară
între 10-12 m. Pe parcursul său, tubul digestiv străbate craniul visceral, gâtul, mediastinul
(toracele), cavitatea abdominală, marele și micul bazin.
Tubul digestiv poate fi divizat în 3 porţiuni:
1) Porţiunea ingestivă, deasupra stomacului, servind la transportul alimentelor;
2) Porţiunea digestivă, formată din stomac şi intestinul subţire, unde alimentele sunt
pregătite pentru a fi absorbite;
3) Porţiunea agestivă, formată din intestinul gros, pe unde resturile digestiei sunt

8
 eliminate. [3].

I. 2. Anatomia şi fiziologia apendicelui vermiform (cecal)

I. 2. 1. Anatomia apendicelui vermiform
Este o prelungire tubulară îngustă, închisă în fund de sac, care pornește de pe peretele
postero-medial al cecului la 2 cm sub valvula ileocecală.

FIGURA I. 1. Poziţia apendicelui ȋn raport cu intestinul

https://unica.md/sanatate/doctorul-din-pagina-ta/de-ce-avem-apendice-intestinal/

Cele trei tenii musculare ale intestinului gros pornesc de la baza apendicelui.
Apendicele conține un bogat țesut limfatic fiind o „amigdală abdominală” și constituie un
rudiment al intestinului gros. Este situat în fosa iliacă dreaptă, în loja cecală, împreună cu
cecul. Poate fi liber (mobil) sau fixat. Este legat de ileonul terminal printr-o cută peritoneală–
mezoapendicele. Apendicele poate lua poziții variate față de cec. Clasificarea realizată de
Testut-Jacob relevă: apendice descendent (42%), apendice extern (26%), apendice intern
(17%) și apendice ascendent sau retrocecal (conține 13%).

9
 FIGURA I. 2. Variații ale poziției apendicelui [4]

La făt şi nou-născut, apendicele prelungeşte în jos fundul cecului şi abia la vârsta de

4-5 ani dobândeşte forma şi poziţia sa definitivă. Forma fetală se poate păstra rareori şi la
adult.
Proiecția cutanată a sensibilității apendiculare se realizează în punctul Mc Burney (la
mijlocul liniei care unește ombilicul cu spina iliacă antero-superioară dreaptă) sau punctul
Lanz (la unirea treimii drepte cu treimea mijlocie a liniei care unește cele două spine iliace
antero-superioare).
Arterele cecului și apendicelui provin din artera ileocolică, ramură a arterei
mezenterice superioare. Ea emite în apropierea unghiului ileocolic trei ramuri: artera cecală
anterioară, artera cecală posterioară și artera apendiculară.
Venele sunt satelite arterelor. Ele se strâng în vena ileocolică care se deschide în vena
mezenterică superioară și de aici vena portă. Limfaticele joacă un rol important în patologia
regiunii. Ele iau naștere la nivelul submucoasei sau muscularei. Vasele limfatice converg spre
nodurile cecale anterioare, posterioare și cele de la baza mezoapendicelui. Din cele 3 grupe
de noduri, limfa este colectată în grupurile de noduri ileocolice, situate de-a lungul arterei
omonime și de aici în nodurile mezenterice superioare.
I. 2. 1. 1 Structura apendicelui
Apendicele are formă de tub cilindroido-conic sau fusiform cu extremitatea liberă
(vârful apendicelui) ascuțită sau rotunjită. Are o lungime de aproximativ 6-12 cm, cu variații
între 2-20 cm și un diametru de 5-8 mm şi prezintă cele patru tunici constitutive ale
intestinului.
Tunica musculară

10
 Fibrele longitudinale grupate în cele trei tenii ale cecului, se prelungesc în peretele
apendicelui formând un strat continuu. Fibrele circulare au dispoziția obișnuită. La vârful
apendicelui musculatura este mai subțire, de aceea cele mai frecvente perforații sunt cele
apicale.
Tunica submucoasă - nu are caractere particulare.
Tunica mucoasă
Mucoasa apendicelui, pe lângă glande Lieberkuhn şi numeroase celule argentafine
endocrine, se caracterizează prin prezenţa unui număr extrem de mare de foliculi limfatici,
care, situaţi în corion se extind şi cuprind aproape ȋntreaga submucoasă. Caracterul de organ
limfoid a facut să i se atribuie denumirea de “tonsilă abdominală”.
Tunica seroasă
Peritoneul ceco-apendicular, dublată de stratul subseros, aderă intim la cele două organe. [5]

Figura I. 3. Structura apendicelui [6]

11
 I. 2. 1. 2 Vascularizația și inervația apendicelui vermiform
Artera apendiculară prezintă variații în ceea ce privește originea sa, de cele mai multe
ori provenind din artera ileocolică, ramură din artera mezenterică superioară. Deseori este
singulară, descriind un traiect descendent posterior de ileon, după care se angajează prin
marginea liberă a mezoapendicelui, distribuindu-se ramificat la pereții apendicelui.

Figura I. 4. Vascularizaţia apendicelui;

https://chirurgieutm.files.wordpress.com/2018/08/7-apendicita-acuta.pdf

Vena apendiculară acompaniază constant artera omonimă și este colectată de vena

ileocolică, tributară venei mezenterice superioară.
O parte din vasele limfatice se limitează la nodurile amplasate la baza
mezoapendicelui, iar restul, ȋn special cele originare din foliculii limfoizi, organizează
conexiuni cu reţelele subseroase de la nivelul cecului sau colonului. Limfa din grupul
nodurilor apendiculare ajunge ȋn grupul nodurilor ileocolice, situate pe traiectoria arterei
omonime, drenajul final realizându- se la nivelul nodurilor mezenterice superioare.
Ramurile nervoase ale apendicelui derivă din ganglionii celiac şi mezenteric superior
pentru fibrele simpatice şi din nervul vag pentru fibrele parasimpatice.
Inervația este asigurată de sistemul nervos vegetativ simpatic și parasimpatic. Fibrele
simpatice provin din ganglionii celiaci și mezenterici superiori. Fibrele parasimpatice provin
din parasimpaticul cranian (nervii vagi) .
Există plexurile mienteric Auerbach și submucos Meissner care coordonează
activitățile reflexe locale interparietale. [7] .

I. 2. 2 Fiziologia apendicelui

12
 Apendicele este un organ imunologic, care participă ȋn mod activ la secreţia
imunoglobulinelor, ȋn special IgA. Ţesutul limfoid apare pentru prima dată la nivel
apendicular ȋn a doua săptămână după naştere.
Cantitatea de ţesut limfoid creşte pe parcursul pubertății, rămâne constantă ȋn
următoarea decadă de viaţă, pentru a ȋncepe ulterior să scadă cu vârsta. După 60 de ani nu
mai ȋntâlnim ţesut limfoid ȋn apendice şi apare de obicei o obliterare completă a lumenului
apendicular.
Apendicele uman a fost propus ca fiind o structură atavică, o structură ce și-a pierdut
toată sau cea mai mare parte din funcția inițială în procesul de evoluție. Apendicele
vermiform a fost propus a fi considerat rămășița atrofiată a cecumului care se găsea la
strămoșii îndepărtați ai oamenilor, însă studii din 2013 resping ideea existenței unei relații
inverse între mărimea cecumului și mărimea și prezența apendicelui. Cecum-urile, care s-au
găsit în tractul digestiv al multor ierbivore dispărute, găzduiesc mutual bacterii ce ajută
animalele să digere moleculele de celuloză ce se găsesc în plante.
Este prezent pe scară largă la Euarchontoglires și, de asemenea, a evoluat independent
la marsupialele diprotodonte, monotreme și este foarte divers în mărime și formă.
Un posibil scenariu pentru progresia de la un cecum complet funcțional la apendicele
actual uman a fost înaintat de Charles Darwin. El a sugerat că apendicele a fost folosit pentru
digerarea frunzelor la primate. Poate fi un organ vestigial al oamenilor din vechime ce s-a
degradat spre aproape nimic în cursul evoluției.
Cecumul foarte lung al unor animale ierbivore, precum cel întâlnit la cal sau koala,
pare să sprijine această teorie. Cecumul koalei îi permite acesteia să găzduiască bacterii ce
ajută în mod specific la descompunerea celulozei. Strămoșii omului se vor fi bazat de
asemenea pe acest sistem când au trăit cu o dietă bogată în frunze. Pe măsură ce oamenii au
început să mănânce hrană mult mai ușor digerabilă, ei vor fi devenit mai puțin dependenți de
plante bogate în celuloză pentru energie. Pe măsură ce cecumul a devenit mai puțin necesar
pentru digestie, mutațiile ce erau înainte dăunătoare (și ar fi obstrucționat progresul evolutiv)
nu au mai fost importante, așa încât ele au supraviețuit.
Se sugerează că acestea au devenit mult mai frecvente și cecumul a continuat să se
micșoreze. După milioane de ani, cândva necesarul cecum s-a degradat devenind apendicele
de azi.
Menținerea florei intestinale
Deși a fost mult timp acceptat că țesutul imunitar ce înconjoară apendicele și cel din
alte părți din intestine (numit țesut limfoid asociat intestinului) îndeplinesc un număr

13
important de funcții, lipseau explicațiile despre forma aparte a apendicelui și aparenta sa lipsă
de importanță specifică și funcție, judecând după absența de efecte secundare consecutive
apendicectomiei.
William Parker, Randy Bollinger și colegii de la Universitatea Duke sugerau în 2007
că apendicele slujește ca un adăpost pentru bacteriile utile atunci când boala evacuează acele
bacterii din restul intestinelor. Această propunere este bazată pe o nouă înțelegere a felului
cum sistemul imunitar suportă creșterea bacteriilor intestinale benefice în combinație cu
multe bine- cunoscute caracteristici ale apendicelui, incluzând arhitectura lui, locația lui chiar
sub tranzitul unidirecțional al hranei și germenilor în intestinul gros și asocierea lui cu o
cantitate copioasă de țesut imunitar. Cercetări efectuate la Winthrop University-Hospital au
arătat că indivizii fără apendice erau de patru ori mai predispuși la recidiva cu Clostridium
difficile. De aceea apendicele poate juca rolul de „casă sigură” pentru bacteriile comensale
(„bune”). Acest rezervor de floră intestinală putea apoi servi la repopularea sistemului
digestiv după un episod de dizenterie sau holeră. [8]

14
 CAPITOLUL II
APENDICITA ACUTĂ

II.1. Definiție
Apendicita acută reprezintă inflamația acută a apendicelui vermiform.
Prin frecvența sa, se situează pe primul loc în cadrul abdomenului acut chirurgical,
necesitând intervenția chirurgicală de urgență, în caz contrar putând să apară complicații
grave.

II. 2. Etiopatogenie
Cauza determinantă a apendicitei acute este infecţia microbiană (teoria infecţioasă a
lui Aschoff). De la nivelul foliculilor limfatici, infecţia se propagă în toate straturile şi în
formele complicate depăşeşte peretele apendicelui. În apendicite pot fi identificaţi anumiţi
germeni, de obicei cei prezenţi în colon, uneori asociaţi. Escherichia Coli este prezentă
aproape constant, asociată uneori cu streptococ, stafilococ sau anaerobi (Clostridium
perfringens şi Baccilus funduliformis). Mai ales la tinerii sub 15 ani apendicita acută poate fi
cauzată de agenţii infecţioşi.
Aspectul anatomo-patologic al apendicitei acute este variat și depinde pe de o parte de
circulația microbilor, iar pe de altă parte de reactivitatea organismului.
Formele endogene sunt în ordinea gravităţii, următoarele trei:
a) Apendicita acută catarală. Apendicele este congestionat, hiperemiat cu desen vascular
accentuat, mezoul edemațiat și mucoasa îngroșată cu pete echimotice.
b) Apendicita acută flegmonoasă. Apendicele este mărit de volum, cu aspect de „limbă de
clopot”, cu luciul seroasei dispărut, cu false membrane, mezoapendicele este infiltrat,
friabil, cu adenopatie, iar în lumenul apendicelui găsim puroi și microabcese perietale; în
cavitatea peritoneală găsim un lichid seros, tulbure, cu false membrane.
c) Apendicita acută gangrenoasă. Apendicele are culoare neagră-verzuie, cu aspect de
„frunză veștedă”, peretele flasc poate prezenta una sau mai multe perforații;
mezoapendicele este edemațiat, friabil, vasele apendiculare trombozate; în cavitatea
abdominală lichid tulbure, fetid, hiperseptic.
Forme exogene se caracterizează prin propagarea infecţiei în afara apendicelui.
Diseminarea germenilor în peritoneu se face pe căile limfatice, prin difuziunea

15
 transparientală sau prin perforaţii vizibile macroscopic.
a) Plastronul apendicular. Se caracterizează prin aglutinare de anse și marele epiploon în
jurul apendicelui, care are aspect flegmonos, pentru a bloca procesul inflamator. Este o
peritonită plastică. Plastronul se poate resorbi sau abceda, deschizându-se în peritoneu,
într-un organ cavitar sau la perete.
b) Perforația apendiculară. Reprezintă o formă evolutivă a apendicitei flegmonoase, dar mai
ales a celei gangrenoase. Perforația poate fi punctiformă sau din contră atât de mare încât
amputează segmentul distal al apendicelui. În jur se găsește o infiltrație de tip inflamator,
reacție fibrinoasă și o cantitate variabilă de puroi în fosa iliacă dreaptă și în fundul de sac
Douglas. [9]

II. 3. Factori de risc

Elementul infecţios găseşte condiţii ȋn cadrul unor cauze favorizante:
a) particularităţi ale regiunii ileocecoapendiculare ce favorizează staza (vicii de conformaţie
sau poziţie, corpi străini - sâmburi mici de fructe);
b) regimul alimentar hiperproteic;
c) constipaţia cronică;
d) infecţii intestinale (colite, enterite);
e) infecţii generale (gripă, angine, pneumonie);
f) parazitoze (oxiurii, ascarizii, tenia).

II. 4. Clasificare
Forme clinice după evoluție
a) Plastronul și abcesul apendicular
Apendicita acută cu peritonită plastică localizată (plastronul apendicular) este o
eventualitate bună. De multe ori însă, chiar dacă se aplică un tratament conservator corect,
peritonita plastică localizată evoluează spre abcedare. Se formează în abdomen un abces
voluminos care se poate deschide:
- În marea cavitate peritoneală, declanșând o peritonită acută generalizată;
- Într-o ansă intestinală, evacuându-se apoi la exterior pe cale naturală (uneori fără nici un
simptom);
- La peretele abdominal.
În apendicita acută cu peritonită plastică localizată – în afara semnelor locale și
generale descrise anterior la apendicita acută – în fosa iliacă dreaptă se poate palpa o
formațiune tumorală. Această formațiune se resoarbe după tratament, sau, din contră, se

16
extinde, devine fluctuentă, evoluând spre abcedare. În caz de evoluție spre abcedare a
plastronului, starea generală a bolnavului se înrăutățește, febra și leucocitoza cresc.
Anamneza arată că debutul apendicitei acute a fost în urmă cu cel puțin 5-6 zile înainte de a
apărea plastronul și că atunci bolnavul a prezentat semnele subiective menționate mai sus:
durere, frison, vărsături.
Pentru a stabili modul în care evoluează apendicita acută cu peritonită localizată este
necesar să evaluăm zilnic, prin palpare, volumul și aspectul plastronului, să cercetăm
leucocitoza și să urmărim curbura febrilă.
Ori de câte ori un bolnav prezintă o formațiune tumorală în fosa iliacă dreaptă, care nu
abcedează dar nici nu regresează după 2-3 săptămâni de la debut, este bine să ne gândim că ar
putea fi nu o apendicită acută ci o tumoare neoplazică de fosă iliacă dreaptă sau flanc drept.
[10]
În asemenea situație se impune o irigografie, care lămurește de cele mai multe ori
diagnosticul, sau se recurge la laparotomie exploratorie. Un plastron apendicular poate fi
confundat și cu un abces rece. Radiografia coloanei vertebrale arată leziuni destructive
tuberculoase și întreaga evoluție este lentă, cronică. În abcesul rece nu se face intervenție
operatorie ci numai puncție evacuatoare și tratament local și general.
b) Peritonita acută generalizată poate apărea în trei eventualități:
- Peritonita care survine în primele 24-48 de ore de la debutul crizei apendiculare, cînd
leziunea este de tip perforator; clinic se manifestă printr-o durere violentă în fosa iliacă
dreaptă, urmată de instalarea semnelor caracteristice peritonitei;
- Peritonita generalizată în 2 timpi: după o criză apendiculară, cu sau fără tratament,
semnele clinice se ameliorează; urmează reapariția fenomenelor datorită unei perforații a
unui apendice aparent vindecat, precipitat de un efort sau administrare de purgativ;
- Peritonita generalizată în 3 timpi; având următoarea succesiune: apendicită acută cu
plastron – formarea abcesului – deschiderea acestuia în cavitatea peritoneală; fiecare din
aceste secvențe sunt separate una de cealaltă prin intervale variabile de timp și cu
simptomatologie caracteristică. [11]
Forme clinice după sediu
a) Apendicita acută retrocecală. Durerea are sediu lombar sau lomboabdominal, iar fosa
iliacă dreaptă este de cele mai multe ori nedureroasă, la acestea adăugându-se semne
urinare sau genitale: disurie, hematurie, tensiune, de multe ori greu de diferențiat de o
colică renală.
b) Apendicita acută pelviană. Durerile sunt cu iradiere spre organele genitale și coapsă, se

17
 întâlnsc în special la femei tinere, pot fi confundate cu afecțiuni genitale și urinare.
c) Apendicita acută subhepatică imită tabloul unei colecistite acute. Este mai frecventă la
copii din cauza poziției mai înalte a cecului și apendicelui.
d) Apendicita acută în sacul herniar - mai frecventă în herniile inghinale în care conținutul
sacului e format din cec și apendice. Se poate confunda cu ştrangularea herniară.
e) Apendicita acută în stânga – întâlnită în cazuri de situs inversus.

Forme clinice după vârstă

a) Apendicita acută la copii. Este gravă prin tendința la forme distructive. Apendicita acută
la
copii apare concomitent sau consecutiv altor afecțiuni: gripă, angină, enterocolite, etc.
b) Apendicita acută la bătrâni. Datorită reactivității, tabloul clinic e mai estompat, fapt care
ne
poate face să scăpăm din vedere punerea diagnosticului de apendicită acută, iar când se pune
să fie însoțit de complicații, în special peritonite. [12]

II. 5. Simptomatologie
Semne subiective
- Durerea este variabilă ca intensitate şi localizare, ȋncepe insidios, surd, ȋn plină sănătate
aparentă, ȋn fosa iliacă dreaptă şi se intensifică din ce in ce mai mult. În stadiul avansat al
apendicitei acute, durerea poate fi foarte puternică şi permanentă. De obicei durerea ȋn
apendicita acută este semnalizată de bolnav ca venind din partea medie a fosei iliace drepte,
dar atunci când apendicele este situat retrocecal, durerea poate veni din profunzimea fosei,
simţindu-se mai violentă ȋn spate decât ȋn faţă. În acest din urmă caz, ea se accentuează când
bolnavul mişcă membrul inferior drept şi contractă muşchiul psoas-iliac. Dacă apendicele are
o altă poziţie intaabdominală (nu este situat ȋn fosa iliacă dreaptă), fără ȋndoială că durerea
este semnalizată de bolnav ca venind din acea zonă, dar acestea sunt cazuri excepţionale. Ele
fac foarte dificil diagnosticul diferenţial cu alte boli. De foarte multe ori, durerea iradiază din
fosa iliacă dreaptă în epigastru, deoarece există o conexiune nervoasă ȋntre cele două zone.
[13]
- Greţurile şi vărsăturile apar frecvent, mai ales la tineri şi copii.
- Inapetenţa este precoce şi lipseşte uneori. Senzaţia de foame indică faptul că bolnavul nu
are apendicită acută.
- Tulburările de tranzit intestinal, şi anume constipaţia urmată adesea de un sindrom
diareic.

18
- Subfebrilitatea (37°-38°C) este aproape constantă. Uneori apare şi frisonul care reprezintă
un semn de evoluţie gravă, fapt ce trebuie să grăbească intervenţia operatorie.

Semne obiective
Bolnavul cu apendicită acută prezintă o stare generală relativ bună în majoritatea
cazurilor. Vine netransportat la medic, uneori este anxios, relevând o discretă paliditate,
menţine flexia antalgică a coapsei drepte pe abdomen şi prezintă crispare dureroasă la
mişcări. Limba este ȋncărcată, saburală. Halena este fetidă.
Semnele sunt evidenţiate pe baza examenului obiectiv al abdomenului şi sunt relevate
în special de palpare. Palparea se face cu palma ȋntreagă, cu blândeţe, ȋncepând din fosa iliacă
stângă spre flancul stâng şi epigastru. Aceste regiuni nu sunt sensibile la palpare, dar
mobilizarea retrogradă a gazelor din colon cu distensia cecului şi mişcarea peretelui
abdominal pot accentua durerea din fosa iliacă dreaptă (manevra Rovsing). Palparea fosei
iliace drepte exacerbează durerea.
Extinderea procesului inflamator apendicular determină apariţia semnelor de iritaţie
peritoneală. Acestea alcătuiesc triada simptomatică, considerată caracteristică pentru
apendicita acută de către Dieulafoy:
1. Durerea în fosa iliacă dreaptă – este de obicei concordantă cu stadiul evolutiv al
apendicitei acute, fiind extrem de vie în apendicita gangrenoasă și mai puțin vie în apendicita
catarală incipientă.
2. Apărare musculară în fosa iliacă dreaptă – mâna care palpează în fosa iliacă dreaptă
percepe o contractură musculară a peretelui abdominal de diferite intesităţi. Este evidentă la
adultul tânăr putând să fie mai ştearsă la copil şi la bolnavul vârstnic, fiind în relaţie cu
intensitatea refluxului peritoneo-muscular. În localizările apendicului în afara fosei iliace
drepte, durerea şi apărarea musculară pot fi percepute în alte sedii, putând duce la confuzii cu
alte procese inflamatorii ale cavităţii peritoneale.
3. Hiperestezie cutanată – caracterizată prin apariţia durerii la o excitaţie blândă care
se evidenţiază prin manevra Voskresenski. Examinatorul aşezat în partea dreaptă a bolnavului
întinde cu mâna stângă cămaşa trăgând de partea ei inferioară, iar cu pulpele degetelor II-III-
IV ale mâinii drepte pornind de pe rebordul costal drept spre iliacă dreaptă, abdomenul fiind
relaxat în expiraţie, constată reacţia bolnavului la durere când degetele ajung în dreptul fosei
iliace drepte.
În stadiile avansate de apendicită acută, când procesul inflamator interesează seroasa
apendiculară și se extinde și la seroasa peritoneală apare şi contractura musculară. Ea

19
trădează evoluția gravă a procesului inflamator și obligă să se grăbească intervenția
chirurgicală. Deasemenea, este prezentă febra. Nu concordă însă întotdeauna cu gravitatea
procesului anatomopatologic. Adeseori, chiar în cazuri grave – gangrene care evoluează către
peritonită– febra nu depășește 38 de grade. De obicei bătrânii nu fac temperatură ridicată, în
schimb copiii fac chiar în cazurile mai simple de apendicită acută catarală.
Pulsul este crescut, fiind concordant cu temperatura. Dacă depășește 120 bătăi / minut
și are amplitudine redusă (depresibil) este semn de evoluție defavorabilă și trebuie grăbită
intervenția operatorie.
Tensiunea arterială este de obicei normală. Scade numai în stări toxice grave la
bolnavi cu apendicită acută gangrenoasă sau chiar peritonită, arătând în acest caz un
prognostic rău.[14]

II. 6. Diagnostic

II. 6. 1. Diagnostic pozitiv

Este în primul rând un diagnostic clinic al cărui element esenţial este durerea spontană
în fosa iliacă dreaptă asociată cu apărarea musculară localizată, hiperestezie cutanată,
constipaţie şi leucocitoză cu polinucleoză.
Leucocitoza poate da indicii preţioase asupra stadiului şi, eventual, asupra evoluţiei
bolii; are de obicei valori peste 8.000-10.000 globule albe / mm³ (adeseori şi mai mult). Când
este peste 30.000 / mm³ pledează pentru o complicaţie a bolii. Elementele pozitive de examen
paraclinic sprijină supoziţia clinică dar adesea sunt nesemnificative.

II. 6. 2. Diagnosticul diferenţial

Diagnosticul este relativ uşor ȋn majoritatea cazurilor. Există şi cazuri când
diagnosticarea este mai dificilă şi anume: la cele două vârste extreme, ȋn cursul sarcinii şi al
lehuziei, ȋn formele toxice, sau ȋn poziţii anormale ale apendicelui.
Afecţiunile la care trebuie să ne gândim ȋn vederea diagnosticului diferenţial se pot
grupa astfel:
1. Afecţiuni medicale – pot determina dureri abdominale ȋn fosa iliacă dreaptă,
simulând apendicita.
- Gripa şi alte viroze: febra este de regulă foarte ridicată şi ȋn ciuda sensibilităţii
abdominale, nu găsim apărarea musculară, leucocitele sunt ȋn limite normale.
- Reumatismul articular acut: poate evolua cu manifestări abdominale precum şi sindromul
abdominal din cursul purpurei reumatoide Henoch, dar ȋn acest caz ne atrag atenţia

20
 durerile reumatoide şi petele purpurice din jurul genunchilor şi coatelor.
- Pneumonia, bronhopneumonia, pleurita diafragmatică: în cazul unei afecţiuni toracice se
constată durere spontană sau la palpare ȋn regiunea iliacă dreaptă, rigiditate locală,
durerea nu se modifică la palpare ca ȋn apendicită. Numărul respiraţiilor pe minut este
crescut, iar pereţii abdominali se mişcă liber ca mişcările respiratorii, febra este peste 39
°C, eventual apare herpes labial.
- Gastrita acută: poate fi cauzată de unele bacterii (Helicobacter), de virusuri, de aport
excesiv de alcool şi se manifestă prin greaţă şi vărsături accentuate şi o jenă epigastrică
care nu devine localizată.
- Hepatita infecţioasă: în stadiul iniţial al bolii apar dureri abdominale, anorexie şi greaţă.
Durerea nu se localizează în fosa iliacă dreaptă, iar apariţia icterului rezolvă problema
diagnosticului.
- Colecistita: durerea, vărsăturile, febra, constipaţia, senzaţia dureroasă la palparea părţii
drepte a abdomenului sunt prezente în ambele cazuri. Durerea în colecistită este mai
intensă. În cazul prezenţei calculilor în canalul cistic, durerea este ȋnsoţită de sensibilitate
la palparea profundă în hipocondrul drept şi cu iradiere în regiunea subscapulară dreaptă.
2. Afecţiuni urologice
- Pielita acută: Este localizată pe partea dreaptă, se confundă cu apendicita. Se manifestă
prin durere la micţiune. Apare febra de 39.4°C şi mai mult, micţiuni dese, frisoane.
Examenul de urină este foarte util. În apendicita acută nu se găsesc hematii și leucocite în
urină.
- Calculul renal sau uretral: Cazurile de apendicită care evoluează cu durere în testiculul
drept pot simula o colică renală. Este necesară o simplă radiografie pentru a evidenţia un
calcul, iar în cazul calculilor radiotransparenţi mici trebuie facută o explorare
ultrasonografică a rinichiului.
3. Afecţiuni genitale feminine
- Salpingita acută: Nu provoacă durere epigastrică de la debut, iar vărsăturile sunt rare.
Durerea anexială este la început simţită în ambele părți, iar sensibilitatea dureroasă la
palpare este simţită mai mult ȋn fosa iliacă stângă. Un indicator preţios în precizarea
diagnosticului de salpingită acută este prezenţa durerii simţită în coapse şi mai jos spre
genunchi, cât şi prezenţa unei scurgeri vaginale.
- Chistul ovarian: Nu apare durere epigastrică la debutul bolii; vărsăturile sunt rare.
Durerea apare în zona anexială. Chistul ovarian poate fi decelat cu ajutorul unei ecografii
abdominale. Devine o urgenţă chirurgicală dacă se torsionează, se sparge sau se

21
 suprainfectează.
4. Afecţiuni abdominale chirurgicale
- Adenita mezenterică şi diverticulita Meckel pot simula o apendicită acută, diagnosticul
fiind pus de regulă, în aceste cazuri, intraoperator. Confuzia nu este gravă, pentru că
intervenţia este la fel de necesară şi în diverticulita Meckel. Trebuie să eliminăm
posibilitatea unor afecţiuni cecale, cum ar fi: tiflita, peritiflita, neoplasmul de cec, care
poate simula un bloc apendicular.
Considerații generale
Simptomatologia acestei afecțiuni este deseori înșelătoare și nu o dată boala s-a
terminat cu drame ireparabile pentru că nu s-au interpretat corect simptomele bolii. La copiii
mici, apendicita acută se confundă cu tulburări banale gastrointestinale. În astfel de cazuri,
dacă se aplică în mod greșit tratament medical în locul celui chirurgical, se pierde un timp
prețios, copilul poate face complicații grave. Incidența apendicitei acute este mai mare la
copii și la persoanele sub 30 de ani, dar ea poate să apară și la persoane de vârstă înaintată,
fapt ce se pierde uneori din vedere. [15]

II. 6. 3. Explorări paraclinice

În apendicita acută, examenele de laborator nu stabilesc diagnosticul ci ajută la
stabilirea lui. O probă de sânge prelevată în urgenţă va pune în evidenţă hiperleucocitoza
(superioară la 10.000 de leucocite/ mm³), cu polinucleoză relativă şi VSH-mărit care sunt
caracteristice pentru apendicita acută.
O creştere a leucocitelor superioare la 12.000/ mm³ în contextul unei apendicite acute
aduce o certitudine de diagnostic. Creşterea la peste 20.000/ mm³ a leucocitelor este de regulă
semnul abcesului sau perforaţiei organului.
Nu trebuie însă pierdut din vedere faptul că în 20-30% din cazuri, apendicita acută
evoluează cu leucocitoză normală sau foarte uşor crescută, ceea ce nu trebuie să conducă la
expectativă în faţa unor semne clinice pledând ferm pentru apendicita acută.
Hemoglobina și hematocritul vor avea valori scăzute.
Radiografia abdominală pe gol nu aduce elemente pentru susţinerea diagnosticului de
apendicită acută cu excepţia situaţiilor în care apare pneumoperitoneul care impune
diferenţierea de ulcer perforat sau extrem de rar, coprolitul responsabil de obstrucţia
luminală.
Examenul sumar de urină este indicat având în vedere necesitatea diagnosticului
diferenţial cu unele suferinţe urinare. În apendicita acută nu se găsesc hematii şi leucocite în

22
urină. Totuşi în condiţiile în care apendicele inflamat se află în vecinătatea uterului sau a
vezicii, apariţia unei piurii sau hematurii discrete poate fi descoperită în examenul de rutină al
urinii. Prezenţa abundentă ȋnsă a celor două elemente infirmă cert suferinţa apendiculară de
vecinătate.
Ecografia abdominală aduce date preţioase pentru diagnostic evidenţiind dilataţia
lumenului şi îngroşarea peretelui apendicular. Ea poate delimita un plastron apendicular sau o
colecţie secundară, care însoţeşte procesul acut inflamator. Ecografia scade rata
apendicectomiilor necesare la 7% şi reduce temporizarea intervenţitei sub 6 ore la 98% din
cazuri; de cele mai multe ori este dificilă de efectuat datorită posibilei pneumatizări
intestinale.
Tomografia computerizată este utilă atunci când se palpează o formaţiune dureroasă
în fosa iliacă dreaptă. Ea stabileşte diagnosticul de apendicită acută flegmonoasă cu
certitudine în 98% din cazuri.
Examinarea laparoscopică este recomandată ȋn anumite cazuri pentru stabilirea
diagnosticului şi apoi chiar pentru realizarea apendicectomiei.
Clisma baritată (irigografia) poate fi utilă la pacienţii cu diagnostic incert (mai ales la
copil şi bătrân). În apendicita acută se constată neumplerea apendicelui cu bariu şi efect de
masă prezent în zona medială inferioară a cecului (defect de umplere).

II. 7. Evoluţie
Evoluţia apendicitei acute este imprevizibilă. Uneori, repaosul, regimul hidric, punga
cu gheaţă pot determina regresiunea fenomenelor. Totuşi ea trebuie supravegheată atent şi
trebuie intervenit imediat la orice schimbare de tablou.
Prognosticul depinde de stabilirea corectă a diagnosticului, de stadiul evolutiv al
leziunilor, de reactivitatea organismului, de momentul intervenţiei chirurgicale şi
corectitudinea tehnicii chirurgicale.
Apendicectomia efectuată în primele ore de la debutul crizei este uşor suportată de
bolnav şi are o evoluţie bună. Nediagnosticată la timp, sau amânată, operaţia duce la
complicaţii.

II. 8. Complicaţii
Apendicita acută se poate complica cu:
- Peritonita apendiculară localizată, care este reprezentată de plastronul apendicular în a
cărui evoluţie se disting trei faze: infiltrativă, de abcedere şi de fistulizare. Au loc
alterarea progresivă a stării generale, curbă febrilă de tip supurativ, evoluţia ascendentă a

23
 leucocitozei.
- Peritonita generalizată poate apare: primar prin propagarea infecţiei sau secundar prin
perforarea apendicelui.
- Abcese regionale sau la distanţă.
- Tromboflebita venei porte.
- Complicaţii infecţioase pleuropulmonare.
- Incidentele intraoperatorii sunt relativ rare. Există posibilitatea de a surveni:
- Lezarea anselor intestinale sau a cecului la izolarea apendicelui în blocul apendicular;
- Hemoragia prin deraparea ligaturii de pe mezoapendice;
- Hemoragie la plasarea firului de bursă pe cec şi lezarea arteriolelor cecului.
Complicaţiile postoperatorii sunt rare la bolnavii operaţi la timp şi frecvente, grave, la
cei operaţi tardiv (10% la apendicitele neperforate şi 20% la apendicitele perforate). Pot
surveni:
- Infecţii: abcesul peretelui (preaponevrotic, subaponevrotic);
- Abcese reziduale intraabdominale, peritonite generalizate;
- Hemoragii: în situaţia derapării ligaturii de pe artera apendiculară rezultă un
hemoperitoneu sau un hematom voluminos, impunând reintervenţia de urgenţă;
- Ocluzii: precoce mecano-inflamatorii (după 5-6 zile) sau tardive prin bride şi aderenţe; se
impune diferenţierea ileusului paralitic de ocluzie mecanică;
- Fistule digestive: cecale, ileale. [16]

II. 9. Tratament
Apendicita acută are un singur tratament: apendicectomia de urgență. Dacă se găsește
și puroi în cavitatea peritoneală, se va absorbi cât se poate de mult și se va lăsa un tub de dren
în fundul de sac Douglas, tub care va fi scos prin contraincizie.
Se completează intervenția chirurgicală cu antibioterapie dacă a existat un proces
inflamator de vecinătate sau generalizat.
Dacă din diferite motive (transport, imposibilitatea executării de urgență a operației,
etc.) nu se poate interveni imediat, pentru o scurtă perioadă până la operație se aplică pungi
cu gheață pe regiunea iliacă dreaptă și se administrează calmante. Bolnavul nu va fi
alimentat, nu i se va da purgativ şi nu i se va face clismă. Dacă intervenția chirurgicală se
amână din lipsa unui diagnostic cert, nu se vor administra calmante, deoarece acestea
maschează evoluția bolii. Se poate administra perfuzie litică: Xilină, Papaverină, Scobutil,
Atropină. Bolnavul va ingera numai lichide.

24
 Dacă apendicita acută s-a complicat de la început cu peritonită generalizată, fără a mai
trece prin stadiul de plastron apendicular, se intervine cu maximă urgență, se absoarbe
lichidul peritoneal, se face apendicectomie, se spală cavitatea peritoneală, se drenează cu 2-3
tuburi de dren. Pentru astfel de bolnavi, ce se află deseori într-o stare gravă de șoc toxico-
septic la care se mai adaugă și șocul operator, se vor administra perfuzii cu soluții
electrolitice, oxigenoterapie, antibioterapie, vitaminoterapie, aspirație gastrică. [17]
De cele mai multe ori vindecarea lor depinde de atașamentul și de priceperea
asistentei medicale.
În caz de plastron apendicular, având în vedere riscul lezării anselor intestinale se
impune tratament medical, care va consta în repaus la pat, pungi cu gheață, antibiotice,
vaccinare nespecifică. Se va urmări evoluția plastronului prin modificarea conturului acestuia
desenat pe peretele abdominal, temperatura, pulsul, leucocitoza în dinamică.
În cazul remisiunii, operația se va efectua „la rece” după 6 săptămâni până la 3 luni.
În cazul abcedării, se impune intervenția de urgență, care constă în incizia și drenajul
abcesului. Apendicectomie nu se face decât dacă e posibil tehnic. [18]
Asistenta medicală instituie de urgență:
- repaus alimentar și lichidian, abord venos.
- monitorizează funcțiile vitale: puls, tensiune arterială, respirație, temperatură.
- recoltează sânge pentru probele de laborator (la indicația medicului).
- supraveghează faciesul, tegumentele și comunică medicului orice schimbare survenită.
- instituie măsurile necesare pentru vărsături, constipație, diaree.
- efectuează tratamentul pentru restabilirea balanței hidroelectrolitice cu precădere a
hipovolemiei și aplică antibioterapia prescrisă; măsoară și înlocuieşte toate pierderile
hidro-ionice, proteice și vitaminice, eventual la nevoie concentrat eritrocitar, plasmă
proaspătă, congelată, albumină pentru stabilitate hemodinamică.
- administrează oxigen, realizează cateterismul vezical și intubația nazogastrică în caz de
necesitate.
- în caz de hipertermie, refrigerarea cu pungi de gheață sub anestezie generală ușoară la
cazurile limită are rezultate eficace.

25
 CAPITOLUL III
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU APENDICITĂ ACUTĂ

III.1. INTERNAREA PACIENTULUI, ASIGURAREA CONDIŢIILOR DE

SPITALIZARE

Internarea în spital constituie un eveniment important în viaţa bolnavului.

El se desparte de mediul său obişnuit şi, în stare de infirmitate sau semiinfirmitate,
este nevoit să recurgă la ajutorul oamenilor străini.
Această situaţie, împreună cu boala îi creează anumite stări emotive, de care
personalul care primeşte bolnavul în spital trebuie să ţină seama, menajându-l cât mai mult.
Internarea este primul contact al bolnavului cu spitalul. Acest prim contact este
hotărâtor pentru câştigarea încrederii lui, factor indispensabil pentru asigurarea unei
colaborări sincere între bolnav şi personalul de îngrijire, în vederea recâştigării sănătăţii celui
internat.
Greşelile făcute cu ocazia internării, greu de reparat mai târziu, provoacă îngrijorarea
şi neîncrederea bolnavului, ceea ce va dăuna procesului de vindecare.
Din acest motiv, este important ca personalul serviciului de primire să dovedească de
la început cea mai mare atenţie şi preocupare faţă de bolnavul nou sosit.
Tot procesul internării trebuie să se desfăşoare astfel încât bolnavul să simtă atenţia cu
care este înconjurat şi să fie convins că echipa în mijlocul căreia a ajuns vrea să-l ajute şi că
va depune tot efortul pentru a-l vindeca. Aceeaşi atenţie se va acorda şi însoţitorilor

26
bolnavilor, care trebuie liniştiţi, fără să li se ascundă gravitatea sau prognosticul cazului,
convingându-i că bolnavul lor va fi bine îngrijit. Întrucât dispoziţia însoţitorilor se transmite
de obicei şi bolnavului, liniştea lor prezintă aceeaşi importanţă ca şi liniştirea bolnavului.
Internarea în spital se face pe baza biletelor de internare emise de medicul de familie
sau medicul specialist din ambulatoriul de specialitate sau cabinetele medicale particulare, iar
cazurile de urgenţă se internează fără bilet de trimitere.
Apendicita acută este o urgenţă medicală de aceea, forma de internare este cea de
urgenţă iar internarea pacienţilor cu această afecţiune se face la serviciul de chirurgie
generală.
Pacienţii se pot prezenta singuri sau însoţiti la serviciul de ambulanţă chirurgie, sau
pot fi transportaţi cu autosanitara de urgenţă, în cazurile grave.
Pacienţii internaţi sunt înscrişi la biroul serviciului de primire în registrul de internări,
pe baza cărţii de identitate. Tot aici, se completează foaia de observaţie clinică, ea fiind
dosarul bolnavului pe perioada internării, document medico-legal, ştiinţific şi de gestiune. Ȋn
ea se înscriu date fixe, date variabile, date clinice, examinări paraclinice, evoluţie, tratament.
Bolnavul va fi examinat la internare de medicul de gardă. Se va acorda ajutor atât
medicului cât şi pacientului în cursul examinării clinice, scutindu-l astfel pe acesta din urmă
de eforturi fizice. Bolnavul va fi dezbrăcat şi examinat în cabinetul de consultaţie al
serviciului de primire. Ȋn vederea pregătirii şi asistării examenului clinic medical se va
efectua:
- pregătirea psihică a pacientului;
- poziţionarea pacientului în decubit dorsal pentru a putea fi examinat;
- dezbrăcarea şi îmbrăcarea pacientului.
Cabinetul de consultaţii trebuie să fie înzestrat în aşa fel încât să poată asigura
examinarea bolnavului, stabilirea diagnosticului de probabilitate, precum şi luarea primelor
măsuri în cazul în care se impune un tratament de urgenţă.
Ȋn cadrul diagnosticării apendicitei acute, un rol important îl ocupă anamneza,
istoricul bolii şi examenul obiectiv. Pacienţii vor fi întrebaţi de existenţa altor afecţiuni în
antecedente (personale sau familiale), eventualele tratamente în desfăşurare, alergii la
medicamente sau substanţe (elemente de care se va ţine cont în tratamentul medicamentos pe
perioada spitalizării), consumul de băuturi alcoolice, fumatul şi eventual consumul de
droguri. Toate acestea trebuie menţionate deoarece constituie informaţii deosebit de
importante.
După efectuarea examenului medical, medicul va trece imediat ȋn foaia de observaţie

27
a pacientului datele culese de la pacient sau de la însoţitor.
Se va măsura temperatura pacientului, pulsul, frecvenţa respiratorie şi tensiunea
arterială. Examinarea clinică va fi completată cu prelevări de produse biologice si patologice.
La indicaţia medicului, se va recolta sânge pentru analize de urgenţă: grup sanguin,
Rh, hemoleucogramă, glicemie; urină (pentru examen sumar de urină) şi se va programa
pacientul la ecografie, radiologie, consult cardiologic şi electrocardiogramă.
La nevoie, dacă starea bolnavului o necesită, se vor administra primele măsuri
terapeutice de urgenţă.
Stabilirea diagnosticului prezumtiv, încă în serviciul de primire, este necesară şi din
punctul de vedere al dirijării bolnavului în secţii.
După stabilirea diagnosticului, înainte de a-l duce în secţie, bolnavul va fi înbăiat şi
dacă este cazul deparazitat. După terminarea băii, bolnavul va fi bine uscat şi trecut în camera
de îmbrăcare. Aici bolnavul va fi îmbrăcat cu pijama sau cămaşă de noapte, ciorapi şi papuci.
Peste pijama primeşte un halat gros, pentru circulaţia pe coridoare şi în salon.
Bolnavul astfel pregătit va fi dirijat la secţia de chirurgie.
Asistentul medical va crea condiţii de spitalizare care să ofere pacientului maximum
de confort, de bunăstare fizică şi psihică.
Salonul va trebui să aibă un aspect plăcut, confortabil, mobilierul redus la strictul
necesar, vopsit ȋn culori deschise, lavabile, uşor de dezinfectat şi să îndeplinească toate
condiţiile de igienă.
Paturile în salon trebuie aşezate distanţat pentru a nu se deranja pacienţii între ei, iar
obiectele uzuale (ploscă, urinar) vor fi plasate la indemâna acestora. Fiecare salon trebuie să
aibă chiuvetă cu oglindă, masă si scaune.
Aerisirea salonului este obligatorie, completându-se astfel cantitatea de oxigen
consumată de pacienţi şi ȋmprospătându-se aerul poluat prin mirosul degajat de ploşti,
urinare, pansamente, transpiraţie, dezinfectante etc.
Asistenta va aerisi salonul prin deschiderea ferestrelor dimineaţa, după toaleta
bolnavului, după tratamente, înainte de vizita medicului, după mese, vizitatori şi ori de cate
ori este cazul. Aerul din salon va trebui să aibă o temperatură de 18-21º Celsius. Aceasta este
controlată în permanenţă cu termometre de cameră.
Umidificarea aerului din încăpere este foarte importantă pentru că o atmosferă prea
uscată irită căile respiratorii, favorizează transpiraţia care prin evaporare produce frison, iar o
atmosferă prea umedă nu produce evaporarea transpiraţiei. Aceasta trebuie să fie într-un
procent de 50-60%.

28
 Iluminatul în salon trebuie asigurat prin ferestre largi, lumina solară având un rol
important atât pentru pacient cât şi rolul de a distruge agenţii patogeni.
Liniştea este o altă condiţie care trebuie asigurată bolnavilor internaţi, pentru că
pacientul poate fi iritat cu uşurinţă de zgomot. Ea este un factor important în vindecarea
pacienţilor. Aceasta se realizează printr-o vorbire moderată, prin evitarea căderii obiectelor
metalice (plosca, urinar) şi a instrumentarului (foarfeci, pense). Se va evita, de asemenea,
zgomotul produs de veselă, de scârtâitul uşilor, de tocul de la încălţămintea asistentelor etc.
De asemenea liniştea favorizează odihna bolnavului. Odihna poate fi pasivă (somn) sau
activă (citit).
Curăţenia în salon se face dimineaţa prin ştergerea umedă a mobilierului, uşilor,
tocurilor, ferestrelor, pardoselii.
Instalaţiile de semnalizare vor fi plasate la indemâna pacienţilor pentru a putea cere
ajutor la nevoie.
În condiţiile spitalizării, patul reprezintă pentru fiecare bolnav, spaţiul în care-şi
petrece majoritatea timpului şi locul unde i se va asigura îngrijirea.
Patul trebuie să satisfacă toate necesităţile pacientului, de aceea, acesta trebuie să fie
comod, pentru a-i asigura odihna şi o poziţie cât mai adecvată, iar lenjeria de pat va fi
schimbată ori de câte ori este nevoie.
Patul va trebui să corespundă pacienţilor: lungimea lui trebuie să fie de cel puţin 2 m,
iar lăţimea de 80-90 cm. Ȋnălţimea de la duşumea la saltea trebuie să fie de 60 cm. Patul
trebuie confecţionat din tuburi uşoare de metal, somiera confecţionată din sârmă inoxidabilă,
puternică, elastică, bine întinsă pentru a nu ceda sub greutatea pacientului.
Accesoriile patului sunt:
- salteaua: poate fi confecţionată dintr-o bucată sau mai multe bucăţi, din burete sau
material plastic;
- 1-2 perne cu lungimea de 75 cm şi lăţimea de 55 cm;
- pătura: confecţionată din lână moale să se poată spăla uşor;
- lenjeria de pat: 2 cearşafuri, 2 feţe de pernă, muşama şi aleză.
- utilaje auxiliare patului: noptiera şi stativul pentru perfuzii.

III.2. MONITORIZAREA FUNCŢIILOR VITALE, SUPRAVEGHEREA

PACIENTULUI

Una din sarcinile cele mai importante ale asistentului medical este supravegherea
pacientului. Se vor culege toate datele referitoare la starea generală a pacientului şi la evoluţia

29
bolii sale.
Datele culese, prin măsurarea funcţiilor vitale (respiraţia, pulsul, tensiunea arterială,
temperatura) şi vegetative (diureză, scaun, spută, vărsătură), se notează grafic, în foaia de
temperatură, componenta foii de observaţie. Acestea se măsoară atunci când intervine o
schimbare în starea de sănătate a unei persoane, când este admisă într-o unitate spitalicească,
înainte şi după proceduri invazive de diagnostic, înainte şi după intervenţii chirurgicale,
înainte şi după administrarea medicamentelor care au efect asupra sistemului respirator şi
cardiovascular şi înainte şi după efectuarea intervenţiilor de îngrijire care pot influenţa
funcţiile vitale.
La un pacient cu apendicită acută, funcţiile vitale urmărite sunt: respiraţia, tensiunea
arterială, pulsul şi temperatura. Acestea se măsoară în fază preoperatorie de cel puţin două ori
pe zi şi ori de câte ori este nevoie, iar postoperatoriu pacientul va fi conectat la monitor care
le va monitoriza ȋn permanenţă.

III. 2. 1. Măsurarea şi notarea respiraţiei

Respiraţia reprezintă nevoia fiinţei umane de a capta oxigenul din mediul
înconjurător, necesar proceselor de oxidare din organism şi de a elimina dioxidul de carbon
rezultat din arderile celulare.
Scopul monitorizării respiraţiei este unul explorator. Se evaluează funcţia respiratorie
a pacientului, aceasta fiind un indiciu al evoluţiei bolii, al apariţiei unor complicaţii şi al
prognosticului.
Elementele de apreciat în observarea şi măsurarea respiraţiei sunt: tipul respiraţiei,
amplitudinea mişcărilor respiratorii, ritmul şi frecvenţa. Asistentul medical, cu ceas cu
secundar, aşează pacientul în decubit dorsal, fără ai explica tehnica ce urmează a fi efectuată
(este singura tehnică la care nu se face o pregătire psihică, deoarece acest lucru poate să
influenţeze valorile obţinute); plasează mâna, cu faţa palmară pe suprafaţa toracelui şi
numără inspiraţiile timp de un minut.
Valoarea obţinută după măsurare se va consemna cu un pix de culoare verde printr-un
punct pe foaia de temperatură, fiecare linie orizontală a foii reprezentând o respiraţie.
Valoarea prezentă se va uni cu cea anterioară pentru obţinerea curbei.
La internare, pacientul se prezintă cu tahipnee cauzată de durere.
Tahipneea reprezintă creşterea frecvenţei respiratorii peste limitele normale. Valorile
normale ale respiraţiei la adult sunt 16-18 respiraţii pe minut.
După apendicectomie, pacientul adult prezintă respiraţie normală (dupa anestezia

30
rahidiană).
După anestezia generală, respiraţia este mai rară, (bradipnee), ea revine la normal
după aproximativ 12 ore.

III. 2. 2. Măsurarea şi notarea pulsului

Pulsul reprezintă expansiunea ritmică a arterelor, care se comprimă pe un plan osos şi
este sincronă cu sistola ventriculară. Pulsul ia naştere din conflictul dintre sângele existent în
sistemul arterial şi cel împins în timpul sistolei. Acest conflict se exteriorizează prin
destinderea ritmică a arterei. Scopul măsurării pulsului este unul explorator şi anume,
evaluarea funcţiei cardiovasculare. Elementele de apreciat ȋn observarea şi măsurarea
pulsului sunt: frecvenţa, ritmul, amplitudinea şi celeritatea.
Locul de elecție este orice arteră accesibilă palpării şi care poate fi comprimată pe un
plan osos şi anume: temporală, carotidă, apicală, femurală, radială, poplitee, tibială şi
pedioasă. Asistenta medicală pregăteşte psihic pacientul asigurându-i repaus fizic şi
psihic de 10-15 minute, reperează artera radială cu fixarea indexului, degetului mediu şi
inelarului pe traiectul arterei; se exercită o uşoară presiune cu vârful degetelor asupra
peretelui arterial până la perceperea zvâcniturilor pline ale pulsului şi se numără pulsaţiile
timp de 1 minut. Pulsul se poate măsura şi cu ajutorul tensiometrelor sau pulsoximetrelor.
Valoarea obţinută se notează ȋn foaia de temperatură cu pix de culoare roşie, ţinând
cont că fiecare linie orizontală a foii reprezintă 4 pulsaţii. Pentru obţinerea curbei se uneşte
valoarea prezentă cu cea anterioară printr-o linie.
Pacientul cu apendicită acută prezintă creşterea frecvenţei pulsului peste limite
normale. Această creştere poartă numele de tahicardie. Valorile normale ale pulsului la adult
sunt cuprinse între 60-80 pulsaţii pe minut. Scăderea frecvenţei pulsului este numită
bradicardie.
După apendicectomie, pacientul poate prezenta un puls uşor bradicardic (în cazul
anesteziei rahidiene). Pulsul trebuie urmărit deoarece creşterea frecvenţei şi scăderea
amplitudinii sunt semne ale alterării circulaţiei putându-ne orienta chiar spre hemoragie
intraabdominală postoperatorie în primele ore.

III. 2. 3. Măsurarea şi notarea tensiunii arteriale

Tensiunea arterială reprezintă presiunea exercitată de sângele circulant asupra
pereţilor arteriali.
Scopul monitorizării tensiunii arteriale este evaluarea funcţiei cardiovasculare.
Elementele de evaluat sunt tensiunea arterială sistolică (maxima) şi tensiunea arterială

31
diastolică (minima). După pregătirea psihică şi repaus timp de 10-15 minute, se aplică
manşeta pneumatică pe treimea inferioară a braţului pacientului, aflat în extensie şi sprijinit,
la nivelul inimii. Se fixează membrana stetoscopului la nivelul arterei humerale şi se introduc
olivele stetoscopului ȋn urechi (pentru metoda auscultatorie). Se pompează aer, cu ajutorul
perei de cauciuc, în manşeta pneumatică, până la dispariţia zgomotelor pulsatile, se
decomprimă progresiv aerul din manşetă prin deschiderea supapei, până când se aude primul
zgomot (care reprezintă valoarea tensiunii arteriale maxime). Se reţine valoarea indicată şi se
continuă decomprimarea până când zgomotele dispar. Ultimul zgomot auzit reprezintă
tensiunea arterială minimă. În metoda palpatorie (utilizată când nu avem la îndemână un
stetoscop), etapele sunt identice metodei auscultatorii dar determinarea se face prin palparea
arterei radiale (se poate determina doar valoarea maximă a TA).
Cele două valori se notează ȋn foaia de temperatură cu o linie orizontală de culoare
roşie, socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloană de mercur. Liniile orizontale se
unesc cu linii verticale, spaţiile rezultate astfel se vor haşura.
Tensiunea arterială este de obicei normală la pacienţii cu apendicită acută. Scade
numai în stări toxice grave la bolnavii cu apendicită acută gangrenoasă sau chiar peritonită.
Scăderea tensiunii arteriale sub limite normale poartă numele de hipotensiune arterială.
După operaţie, pacientul prezintă o tensiune arterială puţin scăzută, datorită
vasodilataţiei periferice prin paralizia nervilor motori (în cazul anesteziei rahidiene).
Tensiunea arterială va fi controlată în mod regulat. Prăbuşirea tensiunii arteriale concomitent
cu reducerea tensiunii diferenţiale (TA. dif = TAmax-TAmin), însoţită de accelerarea
pulsului, indică starea de şoc provocată de hemoragie.
Tensiunea arterială normală variază la adult între 110-140 mm Hg (sistolica) şi
respectiv 60-90 mm Hg (diastolica). Creşterea peste aceste limite poartă numele de
hipertensiune arterială.

III. 2. 4. Măsurarea şi notarea temperaturii

Menţinerea temperaturii în limite normale, este necesitatea organismului de a
conserva o temperatură la un grad aproximativ constant pentru a-şi menţine starea de bine.
Scopul supravegherii temperaturii este acela de a descoperi unele modificări
patologice ale acesteia. Locurile de măsurare ale temperaturii sunt: axila, plica inghinală,
cavitatea bucală, rect, vagin.
Asistentul medical face pregătirea psihică a pacientului, şi apoi se spală pe mâini.
Pentru măsurarea temperaturii în axilă, se aşează pacientul în decubit dorsal sau şezând, se

32
ridică braţul pacientului şi se şterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului, se scutură
termometru şi se aşează cu rezervorul de mercur sau galiu în centrul axilei, paralel cu
toracele, se apropie braţul de trunchi, cu antebraţul flectat pe suprafaţa anterioară a toracelui.
Dacă pacientul este slăbit, agitat, braţul va fi menţinut în această poziţie de către asistentul
medical. Termometrul se menţine timp de 10 minute, după care se scoate, se citeşte valoarea
obținută şi se şterge cu o compresă sterilă; se spală termometrul si se scutură.
Valoarea se notează în foaia de temperatură cu pix de culoare albastră astfel: pentru
fiecare diviziune a foii se socotesc două diviziuni de grad. Valoarea prezentă se uneşte cu
valoarea anterioară şi se obţine curba termică.
Termogeneza reprezintă producerea de căldură, termoliza, pierderea de caldură iar
termoreglarea reprezintă echilibrul dintre termogeneză şi termoliză.
Temperatura se masoară de 2 ori pe zi (dimineaţa între orele 7.00-8.00 şi seara între
orele 18.00-19.00), dar la indicaţia medicului şi ȋn funcţie de starea pacientului se poate
măsura de mai multe ori pe zi.
Valorile normale ale temperaturii măsurate în axilă, la adult, sunt cuprinse ȋntre 36-
37°C. Valorile normale ale temperaturii măsurate în cavităţi vor fi mai mari cu 0,5°C.
După anestezia rahidiană, pacientul prezintă o uşoară hipotermie datorată
vasodilataţiei periferice prin paralizia nervilor motori.
Hipotermia este valoarea temperaturii corpului sub limita normală de 36°C. Ȋn caz de
hipotermie se vor asigura urmatoarele intervenţii:
- încălzeşte lent pacientul cu pături, creşte treptat temperatura mediului ambiant;
- încălzeşte uşor soluţiile perfuzabile;
- masează extremităţile;
- administrează tratamentul prescris.
Pacienţii cu perforaţie apendiculară cu abces, pot prezenta o temperatură ridicată
(hipertermie) din cauza procesului inflamator. Hipertermia este creşterea temperaturii
corpului peste limita normală de 37°C la adulţi. Hipertermia este clasificată astfel:
- 37-38°C subfebrilitate
- 38-39°C febră moderată
- 39-40°C febră ridicată
- peste 40°C hiperpirexie
În caz de hipertermie, se vor asigura urmatoarele intervenţii:
- aplică comprese reci, împachetări reci, pungă cu gheaţă;
- administrează medicamente recomandate de medic (antitermice, antibiotice);

33
- schimbă des lenjeria de pat şi de corp pentru menţinerea igienei tegumentelor.
La pacientul cu apendicită acută, funcţiile vegetative care trebuie urmarite sunt:
diureza, scaunul şi vărsătura.

III. 2. 5. Măsurarea şi notarea diurezei

Diureza reprezintă cantitatea de urină eliminată din organism timp de 24 ore.
Urina este o soluţie apoasă prin care sunt eliminate substanţele rezultate din
metabolismul intermediar protidic, inutile şi toxice pentru organism. Măsurarea diurezei are
ca scop obţinerea datelor privind starea morfofuncțională a aparatului renal şi asupra altor
ȋmbolnăviri, cunoaşterea volumului diurezei, efectuarea unor determinări calitative (analize
biochimice) din cantitatea totală de urină emisă şi urmărirea bilanţului lichidian (ingesta-
excreta).
La calculul diurezei se va ţine seama de cantitatea de lichide administrată parenteral,
cantitatea de lichide eliminată prin urină, transpiraţie, vărsături şi scaun (bilanţul ingesta-
excreta).
La supravegherea diurezei se urmăreşte cantitatea (la adult 1200-1400 ml până la
1800ml/24h), frecvenţa (adult 5-4 pe zi), ritmul micţiunilor (2/3 din numărul micţiunilor în
timpul zilei, 1/3 noaptea), culoarea (galben deschis, până la galben închis), mirosul urinei,
reacţia urinei (ph-ul ȋntre 4,5-7), aspectul urinei (clar, transparentă la început), densitatea
urinei (se determină imediat după emisie: 1010-1025).
Colectarea începe dimineaţa, la o anumită oră, şi se termină în ziua următoare, la
aceeaşi oră. Cantitatea de urină, de la prima emisie, se aruncă şi apoi se colectează toate
urinele emise în decurs de 24 de ore, până a doua zi. Se păstrează şi urina de la ultima emisie.
Urina obţinută prin emisiune spontană se colectează în vase cilindrice, gradate, cu gât larg,
spălate şi clătite cu apă distilată şi acoperite pentru măsurarea diurezei. Recipientul cu urină
este etichetat cu numele pacientului, numărul salonului, numărul patului, se ţine la răcoare şi
ferit de lumină pentru a preveni descompunerea urinei. După golire, urinarele se spală cu jet
de apă caldă şi se dezinfectează. Pentru examenul macroscopic (cantitate, aspect, miros) se
recoltează urina din 24 de ore, iar pentru examenele chimice (de laborator) se recoltează 100
ml. de urină.
Diureza nu suferă modificări importante după intervenţia chirurgicală, prima micţiune
apare imediat ce pacientul îşi reia controlul sfincterului urinar. Dacă apare globul vezical
înainte de reluarea funcţiei sfincteriene, este necesară aplicarea unei sonde vezicale
evacuatorii, sau a sondei „a`demeure”.

34
 Montarea sondei vezicale în cazul în care pacientul este de sex masculin va fi realizată
de către medic, în timp ce în cazul unui pacient de sex feminin va fi realizată de catre
asistentul medical.
Prin sondaj vezical se înţelege introducerea unui instrument tubular (sondă sau
cateter) prin uretră în vezica urinară, realizând astfel o comunicaţie instrumentală între
interiorul vezicii urinare şi mediul extern.
Scopul sondajului vezical în cazul pacientului operat de apendicită acută este unul
terapeutic şi anume, evacuarea conţinutului vezical atunci când acest lucru nu se poate face
spontan. Sondajul vezical se efectuează în condiţii de maximă asepsie atât a pacientei şi
instrumentarului cât şi a mâinilor celui care o execută. Această tehnică va fi realizată numai
după toaleta şi dezinfectarea riguroasă a organelor genitale. Amintim faptul că numărul cel
mai ridicat de infecţii urinare apare în urma sondajului vezical. Conţinutul vezical trebuie să
se evacueze singur prin contracţia vezicii urinare, iar urina va fi recoltată în punga colectoare
ataşată la capătul liber al sondei. Şi în acest caz se va face examenul macroscopic şi eventual
cel microscopic, conform prescripţiei medicale. De asemenea, ca şi în cazul emisiei spontane
de urină, se măsoară diureza şi se notează în foaia de observaţie a pacientului.
Când cantitatea de urină depăşeşte 2500 ml/zi vorbim despre poliurie, iar când
cantitatea de urină este sub 500 ml/zi vorbim despre oligurie; în absenţa urinei în vezica
urinară vorbim de anurie.

III. 2. 6. Măsurarea şi notarea scaunului

Scaunul sau materiile fecale sunt resturi alimentare supuse procesului de digestie,
eliminate din organism prin actul defecaţiei.
Observarea şi notarea scaunului are drept scop în faza preoperatorie, obţinerea de
informaţii necesare pentru stabilirea diagnosticului iar postoperator, reluarea tranzitului
intestinal şi urmărirea activităţii normale a tubului digestiv după apendicectomie.
Scaunul are o formă cilindrică, cu consistenţă omogenă, de culoare brună, cu miros
fecaloid, se elimină ritmic, la aceeaşi oră a zilei, de regulă, dimineaţa (pierderea orarului
obişnuit al evacuării duce la constipaţie sau diaree), într-o cantitate zilnică de 150-200 g. La
pacienţii cu apendicită acută tranzitul intestinal este perturbat. Constipaţia însoţeşte de multe
ori apendicita acută dar sunt şi cazuri în care întâlnim scaune diareice multiple.
Postoperator, peristaltismul intestinelor încetineşte datorită anestezicelor, imobilizării
şi a aportului scăzut de alimente din ziua preoperatorie şi a restricţiei alimentare imediat
postoperator.

35
 Reluarea tranzitului intestinal apare dupa 24-48 de ore de la intervenţia chirurgicală,
în funcţie de anestezia efectuată.
Primul scaun apare aproximativ în ziua a 3-a de la intervenţie.
La observarea scaunului se urmareşte: frecvenţa, orarul, cantitatea, consistenţa, forma,
culoarea şi mirosul. Toate aspectele se notează în foaia de temperatură.
Captarea scaunului în cazul pacientului cu apendicită acută operată se efectuează
astfel: se protejează patul cu muşama şi aleză, se separă patul pacientului de restul salonului
cu ajutorul paravanului, se dezbracă pacientul, se ridică şi se introduce bazinetul cald sub
regiunea sacrală şi se acoperă cu o invelitoare. După terminarea actului defecării se
efectuează toaleta regiunii perianale, se îndepărtează bazinetul cu atenţie din salon, se strâng
materialele folosite, se îmbracă pacientul, se reface patul, se aeriseşte salonul şi se spală
mâinile pacientului.
Se va avea grijă ca pacientul să aibă tegumente şi mucoase perianale curate.

III. 2. 7. Observarea şi notarea vărsăturilor

Prin vărsături înţelegem evacuarea prin cavitatea bucală a conţinutului stomacal.
Voma este un act reflex prin care se elimină brusc, prin gură conţinutul stomacal, cu centrul
în bulbul rahidian.
Supraveghind vărsăturile se va urmări: frecvenţa (ocazionale, frecvente, incoercibile),
orarul (matinale, postprandiale), cantitatea (mare, mică), conţinutul (alimentare, mucoase,
apoase, fecaloide, biliare, purulente, sanguinolente), culoarea (galben-verzuie, roşie, galben
murdar, brună), mirosul (fad, acru, fecaloid, rânced), forţa de proiecţie (brusc, jet, fără efort,
fără greaţă, fără legătură cu alimentarea).
Simptomele ce însoţesc vărsăturile sunt: dureri abdominale, greaţă şi salivaţie,
cefalee, transpiraţii reci, tahicardie, deshidratare.
Ȋn cazul pacientului cu apendicită acută, vărsăturile sunt ocazionale, post prandiale, în
cantitate mică, au conţinut alimentar, sunt însoţite de dureri abdominale, cefalee, greaţă şi
salivaţie, precum şi de o deshidratare izotonă.
Pacienţii cu apendicită acută operată pot prezenta vărsături preoperatorii, datorate
intoleranţei digestive, cauzată de inflamaţia apendicelui şi postoperatorii, datorate
anestezicelor.
Vărsăturile se captează în tăviţă renală. Ȋn timpul vărsăturilor se va proteja pacientul
cu un prosop, se întoarce capul pacientului pe o parte şi se va ţine tăviţa renală sub bărbie. Se

36
linişteşte pacientul din punct de vedere psihic. Se va păstra produsul eliminat pentru a-l arăta
medicului. După vărsătură i se oferă pacientului un pahar cu apă să-şi clătească gura. Se vor
urmări vărsăturile, se vor observa şi se vor nota in foaia de temperatură.
La indicaţia medicului i se administrează medicaţie simptomatică. Se asigură ca
pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic, de aceea stabileşte raportul ingesta-excreta.
Supravegherea permanentă a pacientului este sarcina fundamentală a asistentului
medical. Se efectuează în vederea prevenirii și depistării precoce a oricăror posibile
complicații.
Pe lângă monitorizarea funcţiilor vitale şi vegetative, asistentul va supraveghea în
permanenţă şi colorația pielii și a unghiilor (paloare, cianoză), starea extremităților (răcirea
nasului, urechilor, membrelor), starea mucoaselor (limbă uscată, saburală – indică starea de
hidratare), starea de calm sau agitație (poate fi de cauză psihologică dar de multe ori exprimă
o complicație chirurgicală, cum ar fi hemoragia internă).

III. 3. PREGĂTIREA PREOPERATORIE ŞI ȊNGRIJIREA POSTOPERATORIE

III. 3. 1. Pregătirea preoperatorie

De pregătirea pacientului înaintea intervenţiei chirurgicale depinde reuşita operaţiei şi
evoluţia postoperatorie.
Bolnavii care se internează într-un serviciu de chirurgie pot veni pentru o intervenţie
chirurgicală planificată şi trebuie să beneficieze de confort psihic şi fizic care să le creeze
şanse maxime de vindecare. Tot în serviciile de chirurgie se pot interna bolnavii cu o boală
chirurgicală ce reprezintă o urgenţă, boala ce determină alterări progresive, profunde ale
funcţiilor vitale şi pun în pericol viaţa bolnavului iar prin intervenţia chirurgicală ce se va
efectua ȋn condiţii de urgență sperând ca şansa de vindecare să fie mai mare.
Pentru a putea cunoaşte şi pregăti bolnavul în mod corespunzător pacientul trebuie
internat în spital cu cel puţin 24 de ore înaintea intervenţiei chirurgicale în cazul unei
intervenţii chirurgicale programate. Ȋn cazul apendicitei acute, de obicei se impune actul
chirurgical de urgenţă. Tuturor bolnavilor trebuie să li se asigure cele mai bune condiţii
posibile de cazare, anestezie, asistenţă medicală, sală operatorie, instrumentar şi materiale
operatorii.
Pregătirea preoperatorie are ca scop asigurarea condiţiilor necesare prevenirii
accidentelor, care pot surveni ȋn cursul intervenţiei sau ȋn perioada postoperatorie imediată.

37
 Pregătirea preoperatorie este:
- generală
- locală
- specială la bolnavii cu risc operator

III. 3.1.1. Pregătirea preoperatorie generală constă în:

a) Examenul clinic efectuat de medicul chirurg (inspecţie, palpare, percuţie,
auscultaţie) ajutat de asistentul medical pentru depistarea deficienţelor organismului şi a
bolilor ȋnsoţitoare. El este completat de examenele paraclinice (examenele de laborator).
La internare, bolnavul poate prezenta afecţiuni necunoscute sau afecţiuni cunoscute,
tratate sau netratate medicamentos. Pentru executarea intervenţiei chirurgicale aceste
afecţiuni se vor evalua şi se vor aplica diferite scheme terapeutice pentru a realiza o
compensare maximă posibilă. Această pregătire se referă la corectarea dezechilibrelor create
de boala chirurgicală şi aducerea bolnavului într-o situaţie favorabilă pentru a putea suporta
intervenţia chirurgicală. Pregătirea generală se efectuează printr-un examen preoperator
chirurgical şi preanestezic care presupune efectuarea unui bilanţ general al stării clinice a
pacientului.
Asistentul medical observă şi notează în foaia de observaţie a pacientului aspectul
general al acestuia, şi anume: înălţimea, greutatea, vârsta, aspectul pielii, faciesul, ţinuta,
starea psihică.
b) Pregătirea psihică a bolnavului:
Medicul informează bolnavul despre intervenţia chirurgicală, despre riscuri, îi cere
consimţământul şi fixează data intervenţiei.
Descoperirea bolii chirurgicale este de multe ori neaşteptată de bolnav. Teama de
spital, de anestezie, de operaţie, de suferinţa postoperatorie face ca bolnavii să fie anxioşi,
agitaţi, deprimaţi psihic. Stabilirea unei relaţii de încredere şi respect între pacient şi medicul
său alături de întreaga echipă antrenată în actul terapeutic, reprezintă o parte esenţială a
actului medical. Psihicul bolnavului este la fel de important în procesul de vindecare ca şi
medicamentele administrate. Bolnavul este înconjurat de atenţie şi se suprimă tot ce ar putea
să-i producă stare de nelinişte. I se creează o stare de confort psihic oferindu-i-se un mediu
ambiant plăcut. De un real folos, este contactul cu alţi bolnavi internaţi care au fost operaţi
pentru afecţiuni similare şi a căror evoluţie este bună, evitându-se contactul celor nou
internaţi cu cei care au avut o evoluţie postoperatorie dificilă sau gravă. Fiecare viitor operat
are un grad variabil de stres, cauzat în mare măsură şi de necunoaşterea a ceea ce i se va

38
întâmpla. De asemenea i se asigură legătura cu aparţinătorii în orele de vizită stabilite de
spital iar la indicaţia medicului se administrează sedative.
Rolul echipei medicale este de a obţine echilibrarea acestuia indiferent de amploarea
intervenţiei chirurgicale, oferind informaţii clare, accesibile legate de actul operator. Se
recomandă tact şi înţelegere empatică ȋn comunicarea cu pacientul pentru a reduce
disconfortul psihic.
c) Pregătirea fizică a bolnavului constă în îngrijiri de igienă, baie generală sau duş, în
urmărirea funcţiilor vitale şi vegetative, supravegherea apariţiei febrei, a menstruaţiei la
femei şi de asemenea instaurarea regimului dietetic care să-i asigure bolnavului caloriile
necesare. Acesta trebuie să fie uşor digerabil şi bogat în vitamine.

III. 3. 1. 2. Pregătirea din preziua intervenţiei chirurgicale constă în asigurarea

repausului fizic şi intelectual. La indicaţia medicului se administrează seara un sedativ uşor.
Alimentaţia va fi hidrică sau cu alimente uşor digerabile (supă de legume, băuturi
dulci sau alcaline) iar seara şi ȋn dimineaţa zilei intervenţiei va fi evacuat conţinutul
intestinului prin clismă evacuatoare (doar la indicația medicului şi doar în anumite afecțiuni),
urmată de baia generală, toaleta bucodentară şi a nasului. În apendicectomie nu se face clismă
şi nu se administrează purgative.
Fumatul se va întrerupe cu cel puţin şase-opt ore preoperator.
Pregătirea locală constă în pregătirea câmpului operator prin spălare cu apă şi săpun a
tegumentelor unde se va efectua intervenţia chirurgicală (fosa iliacă dreaptă), raderea
pilozităţilor cu aparat de ras propriu pe o zonă mai mare, badijonarea cu alcool şi antiseptice
colorate şi acoperirea câmpului operator cu comprese sterile.

III. 3. 1. 3. Pregătirea din dimineaţa intervenţiei

Se întrerupe alimentaţia şi se rebadijonează cu antiseptic colorat regiunea rasă.
Bolnavul se ȋmbracă cu pijama curată, se îndepartează lacul de pe unghii şi proteza dentară
(dacă este cazul), la fel şi bijuteriile care vor fi predate familiei. Golirea vezicii urinare se va
face prin micţiune spontană sau prin sondaj vezical (după caz). Apoi pacientul va fi însoţit de
către asistentul medical cu patul /fotoliul rulant la sala de preanestezie, împreună cu toată
documentaţia (foaia de observaţie, analize, radiografii etc.).
Bolnavul va trebui să ajungă ȋn sala de operaţie cu o premedicaţie corectă care să îl
ajute a fi cooperant şi calm înaintea intervenţiei chirurgicale. Ȋn aceste condiţii premedicaţia
se va efectua cu 30min / 1h înainte de intervenţia chirurgicalâ. Substanţele utilizate sunt
sedative, hipnotice, opiacee, tranchilizante, dozajul fiind adaptat la fiecare bolnav ţinând cont

39
de vârstă, starea generală a bolnavului şi afecţiunile existente asociate celei chirurgicale.
Tranchilizantele se folosesc pe scară largă în premedicaţie administrate i. m, oral sau i.v.
În sala de preanestezie va avea loc o ultimă verificare a pacientului după care acesta
va fi ȋnsoţit în sala de operaţie unde va avea loc ultima parte a pregătirii pacientului.
În sala de operaţii pacientul va fi instalat şi fixat pe masa de operaţie. Acesta va fi
conectat la monitorul care-i va monitoriza ȋn permanenţă funcţiile vitale şi i se vor monta
două catetere venoase periferice la ambele mâini şi se va pregăti câmpul operator printr-o
badijonare cu alcool pentru degresarea şi curăţirea pielii de antisepticul anterior după care se
va face o badijonare finală cu tinctură de iod sau oricare antiseptic colorat.

III. 3. 1. 4. Pregătirea preoperatorie în cazul intervenţiei de urgenţă

O afecţiune ce necesită o intervenţie chirurgicală în regim de urgenţă se asociază cu
modificări importante ale funcţiei vitale ceea ce poate pune în pericol viaţa bolnavului. De
multe ori aceste modificări nu pot fi oprite decât prin efectuarea intervenţiei chirurgicale.
În condiţii de urgenţă se consideră că toţi bolnavii pot prezenta conţinut gastric care
va fi obligatoriu evacuat printr-o spălătură gastrică. Pacientul va fi dezbrăcat cu grijă pentru a
nu-i accentua durerea şi se vor instala una sau mai multe „linii venoase”. I se va recolta sânge
pentru analizele de laborator obligatorii şi anume: grup sanguin şi factor RH, timp de
sângerare şi timp de coagulare şi i se vor monitoriza în permanenţă şi se vor nota ȋn foaia de
observaţie, funcţiile vitale şi funcţiile vegetative.
Îngrijirile igienice se fac ȋn funcţie de gravitatea cazului şi timpul avut la dispoziţie.

III. 3. 2. Ȋngrijirea postoperatorie

Îngrijirile postoperatorii încep după intervenţia chirurgicală şi durează până la
vindecarea completă a bolnavului. Acestea au ca scop restabilirea homeostaziei organismului,
pentru managementul durerii, asigurarea cicatrizării normale a plăgii şi prevenirea
complicaţiilor.
După intervenţia chirurgicală, bolnavul cu anestezie generală este transferat ȋn secţia
de terapie intensivă cu patul rulant (se evită zdruncinăturile şi curenţii de aer), în decubit
dorsal cu capul întors într-o parte, bine acoperit, i se supraveghează perfuzia, tubul de dren
(trebuie să fie în permanenţă în declivă), faciesul, pulsul şi eventuala vărsătură .Va rămâne în
secţia de terapie intensivă până la trezire. Aici va fi instalat în pat tot în decubit dorsal cu
capul într-o parte, flaconul de perfuzie se instalează în suport, se verifică poziţia cateterului
venos periferic, precum şi ritmul de curgere al perfuziei şi de asemenea se verifică poziţia de
declivă a tubului de dren. Se va monitoriza în permanenţă aspectul general al operatului

40
(parametru clinic) pentru a observa din timp semnele şi a preveni eventualele complicaţii
postoperatorii cum ar fi starea de şoc.
Se vor urmări: coloraţia pielii, faciesul, coloraţia unghiilor (pot deveni cianotice; în
acest caz se va face oxigenoterapie pe sondă endonazală), starea extremităţilor (paloarea sau
răcirea nasului, urechilor, mâinilor şi picioarelor), starea mucoaselor, starea de calm sau
agitaţie (ştiind că agitaţia extremă sau torpoarea exprimă o complicaţie chirurgicală). La
nevoie, în cazul în care pacientul este agitat (poate să-şi smulgă perfuzia, pansamentul, tubul
de dren) va fi imobilizat.
Funcţiile vitale se măsoară din 15 în 15 minute şi ori de câte ori este nevoie în primele
două ore după operaţie, din 30 în 30 minute în următoarele 6 ore şi din oră în oră pentru
următoarele 12 ore. Se observă pansamentul, care în mod normal este curat, fără secreţii
seroase sau sanguinolente. Schimbarea lui se va face la 24 de ore postoperator. Schimbarea
precoce a pansamentului se face doar când acesta este umed (cu sânge) şi favorizează
contaminarea bacteriană a plăgii.
După trezire, i se va umezi mucoasa bucală prin ştergere cu tampoane îmbibate în apă
sau în soluţii diluate de bicarbonat de sodiu, pacientul poate să-şi schimbe poziţia în pat, i se
vor supraveghea tegumentele (se vor menţine uscate pentru a preveni apariţia escarelor de
decubit). Se va observa şi monitoriza diureza (reluarea emisiei de urină în prima zi este un
semn bun; la nevoie se montează sondă vezicală), somnul bolnavului (la nevoie va fi sedat la
indicaţia medicului).
În ziua a doua de ingrijire (ziua I postoperator), se continuă supravegherea funcţiilor
vitale şi vegetative (se măsoară temperatura deoarece se produce o uşoară hipertermie 37,8 -
38°C, se măsoară pulsul şi tensiunea arterială pentru a preveni şocul şi hemoragia), se
măsoară diureza şi se stabileşte bilanţul hidric, pansamentul se urmăreşte şi se schimbă cu un
altul steril, se urmăreşte evoluţia plăgii, se efectuează toaleta la pat şi se schimbă lenjeria de
pat şi de corp ori de câte ori este nevoie, se efectuează frecţii şi masaje la nivelul regiunilor
expuse escarelor pentru a preveni apariţia acestora, se efectuează exerciţii respiratorii, se
stimulează tusea bolnavului prin tapotaj toracic.
Mobilizarea pacientului se va face cât mai repede posibil pentru a preveni flebita, la
început mişcări pasive ȋn pat, apoi mişcări active şi mobilizare la marginea patului. Dacă
bolnavul nu şi-a reluat tranzitul de gaze, se va introduce tubul de gaze. Alimentaţia în prima
zi va fi strict parenterală, cu soluţii indicate de medic (reechilibrare hidroelectrolitică).
În ziua II postoperator, măsurarea temperaturii se va face dimineaţa şi seara
(hipertermia este semnul unei infecţii; infecţia la nivelul plăgii operatorii este însoţită de

41
durere locală şi hiperemie). Se masoară pulsul pentru a depista flebita, respiraţia pentru
identificarea dispneei şi eventualele complicaţii pulmonare şi se urmăreşte apariţia primului
scaun. Pacientul este încurajat să-şi efectueze singur toaleta, să continue exerciţiile
respiratorii, să se mobilizeze până la sala de pansamente. Se urmăreşte pansamentul şi se
schimbă zilnic cu unul steril după dezinfectarea plăgii iar în ziua a VII-a, se vor scoate firele.
În cazul rahianesteziei, pacientul va fi transportat în poziţie orizontală şi instalat în pat
în decubit dorsal fără pernă sub cap până în momentul redobândirii sensibilității la nivelul
membrelor inferioare. Se vor supraveghea funcţiile vitale şi vegetative şi vor fi notate în foaia
de temperatură cel puţin de două ori/zi. Se va supraveghea revenirea sensibilităţii în
membrele inferioare, se supraveghează apariţia cefaleei şi se combate, apariţia greţurilor,
redorii cefei şi se semnalează medicului.

III. 3. 2. 1. Tehnica perfuziei

Perfuzia reprezintă introducerea pe cale parenterală a unor substanţe medicamentoase
sub formặ lichidặ pentru reechilibrarea hidroelectrolitică şi volemică a organismului ori
pentru terapia medicamentoasă.
Materialele necesare pentru realizarea tehnicii sunt: tavă medicală, tăviţă renală,
soluţia de perfuzat, trusă (perfuzorul) de unică folosinţă, garou, stativ pentru fixarea
flaconului, substanţă antiseptică pentru dezinfectarea tegumentului, substanţă dezinfectantă
pentru dezinfectarea dopului flaconului şi a fiolelor cu substanţă medicamentoasă, tampoane
de vată, cateterul venos periferic, seringi şi ace sterile, fixator pentru cateter şi mănuşi de
protecţie.
Se pregăteşte psihic pacientul explicându-i acestuia necesitatea realizării acestei
tehnici şi-i obţinem consimtământul după care trecem la pregătirea fizică care constă în
aşezarea pacientului în pat, în decubit dorsal, într-o poziţie cât mai confortabilă cu braţul ȋn
abducţie şi extensie maximă.
Se controlează flaconul de soluţie care trebuie administrat, la fel şi substanţa
medicamentoasă care trebuie introdusă în flacon (aspect, culoare, integritate, data expirării);
se aspiră cu seringă şi ac steril substanţa medicamentoasă şi se introduce în flacon; se
conectează perfuzorul la flacon după dezinfectarea dopului de cauciuc şi se fixează în stativ
după care se montează cateterul venos periferic.
Montarea cateterului venos periferic se face după dezinfecţia atentă a locului de
elecţie pe o suprafaţă mai mare, păstrând condiţiile de maximă asepsie. Se aşează garoul la
7/8cm deasupra locului de elecţie, pacientul va fi instruit să strângă pumnul pentru a obţine

42
vene turgescente. Se fixează tegumentul cu policele mâinii stângi iar cu mâna dreaptă se va
ţine branula de aripioare între police si index. Se va introduce cateterul cu amboul acului în
sus, sub un unghi de 15 grade, până în venă printr-o singură mişcare, verificând dacă apare
sânge în capătul cateterului care confirmă că acesta este în lumenul venei. Se desface garoul,
se continuă împingerea cu grijă a cateterului până la jumătatea sa şi apoi se scoate acul în
acelaşi timp cu împingerea totală a canulei de plastic. Se fixează branula cu leucoplast şi se
ataşează imediat perfuzorul, presând uşor pe venă pentru împiedicarea sângerării. Se porneşte
perfuzia şi se reglează ritmul de curgere a substanţei medicamentoase.
Accidentele şi incidentele perfuziei venoase:
- Flebitele datorate fie păstrării timp îndelungat a unui cateter în venă, medicamente sau
soluţii administrate care au un ph prea mare sau prea mic sau osmolaritate crescută,
deplasarea branulei ȋn venă prin fricţionare.
- Flebitele pot fi prevenite prin schimbarea la timp a cateterelor şi securizarea lor printr-o
fixare atentă, împiedicând mişcarea în venă.
- Extravazarea soluţiilor prin perforarea venei sau dislocarea cateterului din venă. Se va
opri perfuzia imediat, se va aplica gheaţă imediat după, iar mai târziu se vor aplica
comprese călduţe.
- Flebalgia produsă prin injectarea rapidă a soluţiei sau a unor substanţe iritante. Poate fi
prevenită prin injectarea lentă a substanţei medicamentoase.
- Hematom datorită perforării peretelui opus în timpul inserării cateterului, compresie
ineficientă după îndepărtarea branulei.
- Durerea la injectarea substanţei.
- Embolia gazoasă în cazul injectării de aer sau embolia uleioasă în cazul injectării de
substanţe uleioase.
- Tromboze datorită afectării celulelor endoteliale ale venelor favorizând formarea de
trombi.
- Infecţii sistemice ca septicemia sau bacteriemia datorită nerespectării condiţiilor de
asepsie.
- Valuri de căldură, senzaţia de uscăciune în faringe. În acest caz substanţa medicamentoas
se va injecta lent.
- Ameţeli, lipotimie, colaps. În această situaţie, se anunţă imediat medicul.

III. 3. 2. 2. Tehnica sondajului vezical

43
 Sondajul vezical reprezintă introducerea unei sonde urinare sau cateter prin uretră ȋn
vezica urinară, realizând astfel o comunicaţie instrumentală ȋntre interiorul vezicii urinare şi
mediul extern. Este indicat ȋn retenţia de urină, incontinenţa urinară, recoltarea de urină
pentru analizele de laborator, pregătirea preoperatorie şi uneori postoperator, măsurarea
diurezei, realizarea bilanţului lichidian şi este containdicat ȋn infecţiile tractului urinar şi ȋn
cazul leziunilor uretrei.
Sondajul vezical se efectuează în condiţii de perfectă asepsie atât a pacientei şi a
instrumentelor, cât şi a mâinilor celui care o execută.
Materialele necesare efectuării sondajului vezical:
- materiale de protecţie: muşama şi aleză, paravan;
- materiale pentru toaleta organelor genitale: apă caldă, săpun, bazinet, tăviţă renală,
prosop;
- materiale sterile: sonde vezicale (Foley, Tiemann, Nelaton etc de diferite mărimi), pungă
colectoare, mănuşi sterile, seringi de 20ml, ser fiziologic, casoletă cu tampoane de vată,
pense hemostatice, gel cu lidocaină (substanţă lubrefiantă), substanţă dezinfectantă,
câmpuri sterile.
Tehnica sondajului la femei: (se realizează numai după toaleta riguroasă a organelor
genitale). Pacienta va fi aşezată în decubit dorsal, în poziţia ginecologică, fără pernă (zona
genitală va fi descoperită). Asistentul medical spală mâinile cu apă şi săpun, îmbracă cu
atenţie mănuşile sterile, evidenţiază meatul şi dezinfectează orificiul uretral de sus în jos cu
substanţă dezinfectantă apoi introduce cu blândeţe sonda (după ce a fost lubrefiată) ȋn uretră
4-5 cm. Primele picături se lasă să se scurgă în tăviţa renală asezată ȋntre coapsele pacientei,
apoi în recipientele pregătite în funcţie de scop. Extragerea sondei se face după pensarea
orificiului extern.
Sondajul vezical la bărbat este o tehnică pe care o realizează medicul ajutat de către
asistentul medical.
Incidente şi accidente:
- imediate: lezarea traumatică a mocoasei uretrale care se trădează prin hemoragie de
diferite grade; crearea unei căi false prin forţarea sondei; astuparea sondei în cursul
evacuării vezicii.
- tardive: infecţioase, prin introducerea germenilor patogeni prin manevre şi instrumente
nesterile.

III. 3. 2. 3. Tehnica pansamentului

44
 Pansamentul este actul chirurgical prin care se realizează şi se menţine asepsia unei
plăgi cu scopul cicatrizării acesteia.
Un bun pansament trebuie să fie făcut în condiţii de maximă asepsie, să fie absorbant,
protector, să nu fie dureros şi să fie schimbat la timp.
Materiale necesare:
- substanţe antiseptice cu care se realizează curăţarea şi dezinfectarea plăgii şi a
tegumentelor din jur: alcool, tinctură de iod, apă oxigenată, cloramină, betadină, acid
boric etc.
- materiale care realizează protecţia plăgii care trebuie să fie uşoare, să nu fie iritante
pentru tegumente, să se poată steriliza, să aibă putere absorbantă, să se opună pătrunderii
germenilor şi să realizeze o compresiune elastică a plăgii: comprese din tifon şi vată
hidrofilă.
- mijloace de fixare: galifix, leucoplast, bandaj.
- instrumentar chirurgical.
- alte materiale: benzină, neofalină, eter, acetonă folosite în degresarea tegumentului;
unguente pentru protecţia tegumentelor din jurul plăgii.
Pansamentele efectuate pacienţilor operaţi se realizează în sala de pansamente a
secției de chirurgie. Se dezlipeşte vechiul pansament cu blândeţe, eventual după umezire cu
alcool, apă oxigenată sau permanganat de potasiu, se curăţă centrifug tegumentul din jurul
plăgii cu un tampon de vată steril îmbibat cu eter pentru degresare, se dezinfectează pielea
din jur cu alcool sau tinctură de iod şi apoi se trece la tratamentul plăgii.
Plăgile operatorii cu evoluţie aseptică nu necesită tratament special în afară de
scoaterea tuburilor de dren, a firelor sau a agrafelor. Plăgile secretante necesită spălare cu jet
de soluţie antiseptică, excizie a ţesuturilor mortificate. Ȋn caz de seroame sau hematoame se
scot 1-2 fire de aţă şi se înţeapă cicatricea cu un stilet butonat iar în cazul colecţiilor purulente
se realizează o deschidere largă şi drenare cu tuburi de dren. Protecţia plăgii se realizează cu
ajutorul unui strat de comprese care trebuie să depaşească marginile plăgii iar grosimea să nu
fie mai mare de 1-2 comprese pentru a putea asigura capilaritatea. Apoi fixarea
pansamentului se realizează folosind galifix, leucoplast sau feşi.

III. 4. Alimentaţia pacientului

În general durata de la diagnosticul apendicitei până la operaţie este scurtă de obicei
sub 24 de ore. În această perioadă de dinaintea operaţiei, de obicei pacientul prezintă
simptome (inapetenţă, greaţă şi dureri abdominale) care nu prea îi permit să se alimenteze. În

45
această perioadă regimul alimentar trebuie să se bazeze doar pe ceaiuri, apă plată, supe
strecurate, eventual iaurt slab.
Dieta în prima zi după operaţia de apendicită este de obicei doar cu ceai şi apă plată.
După reluarea tranzitului intestinal (a doua zi), alimentaţia va fi alcatuită din supe strecurate,
iaurt, compot mai puţin dulce şi eventual puţin iaurt slab, lapte slab.
După externarea din spital regimul alimentar nu trebuie să fie foarte restrictiv. Dieta
nu este identică în toate cazurile, ea diferă ȋn funcţie de pacient, de evoluţia bolii şi tranzitul
intestinal. Dacă există diaree se recomandă câteva zile regim bogat în lichide (pentru a le
înlocui pe cele pierdute prin diaree), la ȋnceput cu 5-6 mese zilnic constând în: apă plată,
ceaiuri de mentă neîndulcite reci sau călduţe, supe de legume cu un gălbenuş de ou, supe cu
orez şi morcovi, brânză telemea slabă, pâine prăjită, biscuiţi simpli, banane, mere coapte,
sarea poate fi în cantitate normală (dacă nu există şi alte boli care impun restricţionarea
acesteia).
Dacă evoluţia este bună şi s-a reluat tranzitul (au apărut scaunele), regimul alimentar
în primele 3-4 zile va fi mai mult lichid şi semisolid, apoi după o saptămână se vor introduce
treptat alte alimente mai consistente, urmând ca dupa 3-4 săptămâni să se treacă la regim
alimentar normal, cu evitarea totuşi a alimentelor grele (prăjeli, grăsimi, rântaşuri) şi a
alcoolului.
Alimentele care se pot consuma progresiv după operaţia de apendicită sunt:
- Supe şi ciorbe: de preferinţă câte o jumătate de porţie de supă de zarzavaturi îngroşate cu
făinoase ca: griş, orez, fulgi de ovăz, tăiţei, găluşte de griş;
- Pâine: pâine albă, sau pâine albă veche de o zi.
- Carne: carne slabă de vacă sau viţel, preparată rasol, rasol de găină sau de pui, perişoare
sau chifteluţe fierte la aburi sau în sosuri dietetice.
- Peşte: peşte alb slab, rasol sau perişoare de peşte fierte la aburi.
- Brânzeturi: brânză de vaci, telemea, urdă, caş slab nesărat şi nefermentat.
- Zarzavat şi legume: piureuri, sosuri, budinci de zarzavaturi, mâncăruri din zarzavaturi
(dovlecei, morcovi, fasole verde) preparate cu sosuri dietetice (toate legumele vor fi bine
fierte şi în cantităţi moderate, de preferinţă servite ca şi garnitură lângă rasol sau friptură).
- Sosuri: preparate dietetic, fără grăsime prăjită, cu zeamă de zarzavat, cu lapte, cu
verdeţuri, cu suc de roşii.

III. 5. Administrarea medicamentelor

46
 Medicamentele sunt produse de origine minerală, vegetală, animală sau chimică (de
sinteză), transformate într-o formă de administrare (preparate solide sau soluţii) prescrise de
medic. Acestea sunt administrate pentru prevenirea îmbolnăvirilor (ex. vaccinurile), pentru
ameliorarea bolilor (ex. medicamentele antalgice) şi pentru vindecarea bolilor (ex.
antibioticele), prin acţiunea lor locală sau generală. Pot fi administrate pe mai multe căi şi
anume: calea digestivă (orală, sublinguală, gastrică, intestinală, rectală); pe cale topică (pe
tegumente şi mucoase), respiratorie, parenterală (injectii intradermice, subcutanate,
intramusculare, intravenoase, intraarteriale, intracardiace, intrarahidiene, intraosoase).
Calea de administrare este aleasă de medic ȋn funcţie de scopul urmărit, capacitatea de
absorbţie a căii respective, acţiunea medicamentelor asupra mucoaselor, necesitatea unei
acţiuni mai lente sau mai rapide, toleranţa organismului faţă de medicament, particularităţile
(anatomice, fiziologice ale organismului).
Asistentul medical are obligaţia de a respecta regulile de administrare a
medicamentelor şi anume:
- respectă medicamentul prescris de medic;
- identifică medicamentul prescris după etichetă, forma de prezentare, culoare, miros,
consistenţă;
- verifică calitatea medicamentelor, observând integritatea, culoarea medicamentelor
solide, sedimentarea, tulburarea, opalescenţa medicamentelor sub formă de soluţie;
- respectă căile de administrare prescrise de medic;
- respectă orarul şi ritmul de administrare a medicamentelor pentru a se menţine
concentraţia constantă în sânge, având în vedere timpul şi căile de eliminare a
medicamentelor;
- respectă doza de medicament (doza unică şi doza /24 de ore);
- organizează administrarea medicamentelor în afara orelor de somn (se trezeşte pacientul
doar în cazul administrării de antibiotic, chimioterapice care au ore fixe de administrare);
- evită incompatibilitățile medicamentoase datorate asocierilor unor soluţii
medicamentoase în aceeaşi seringă, în acelaşi pahar;
- serveşte pacientul cu doza unică de medicament pentru administrarea pe cale orală;
- respectă următoarea succesiune în administrarea medicamentelor: pe cale orală-solide,
lichide, apoi injectii, după care administrează ovule vaginale, supozitoare;
- informează pacientul asupra medicamentelor prescrise în ceea ce priveşte efectul urmărit
şi efectele secundare;

47
- anunţă imediat medicul privind greşelile produse în administrarea medicamentelor legate
de doza, calea şi tehnica de administrare;
- administrează imediat soluţiile injectabile aspirate din fiole, flacoane;
- respectă măsurile de asepsie, de igienă, pentru a preveni infecţiile intraspitaliceşti.[19]

III. 6. Educaţie pentru sănătate

Educaţia pentru sănătate urmăreşte optimizarea sănătăţii şi prevenirea sau reducerea
îmbolnăvirilor la nivel individual şi comunitar, prin influenţarea cunoştinţelor, opiniilor,
atitudinilor şi comportamentului celor aflaţi în poziţie „cheie” (decidenţi politici, autorităţi
locale, personal medico-sanitar consideraţi ca „modele”), dar şi al comunităţii în ansamblul
ei.
Educaţia sanitară a bolnavilor internaţi presupune o muncă continuă, serioasă şi
uneori dificilă din partea personalului sanitar mediu, în scopul obţinerii colaborării
pacienţilor, pentru vindecarea lor mai rapidă.
Succesul educaţiei sanitare depinde în foarte mare măsură de educaţia anterioară a
pacientului, de gradul său de cultură, precum şi de calitatea asistentei medicale, de
competenţa ei profesională, de interesul pe care îl arată pacientului privind îngrijirile şi tot
ceea ce întreprinde pentru vindecarea acestuia.
Pentru ca pacientul operat de apendicită acută să-şi recapete sănătatea şi să evite
complicaţiile care pot să apară, se va ajuta bolnavul să-şi ȋnsuşească anumite cunoştinţe şi să
respecte unele reguli importante pentru a avea o evoluţie postoperatorie favorabilă.
Exprimarea şi vocabularul folosite vor fi adaptate nivelului de ȋnţelegere al pacientului.
Astfel, i se explică pacientului importanţa fiecărui medicament, orarul de administrare
şi efectele lui. Se instruieşte pacientul despre doza ce i se administrează, explicându-i riscul
nerespectării acesteia.
Se va aduce la cunoştintă regimul alimentar, pe care pacientul trebuie să-l urmeze şi
se va explica necesitatea respectării regimului prescris, care sunt alimentele admise şi
interzise, precum şi riscul consumării alimentelor interzise. Alimentele permise sunt
alimentele bogate în complexul de vitamine B: ficat (de porc, vită, pasăre), carne (pui, peşte),
ouă, lapte, iaurt, pâine din făină integrală, salată, spanac, brânză proaspătă de vacă, banane,
portocale; alimente bogate în zinc: crustacee, orez, ouă, nuci (indicate în cantitate mică);
alimente bogate în cupru: ficat, carne roşie, fructe de mare. Alimentele interzise sunt
alimentele bogate în fibre greu digerabile, cum ar fi: varza, fasolea, mazărea, porumbul fiert,

48
perele sau strugurii. Apoi, cele care produc meteorism, cum sunt: broccoli, conopida, ceapa,
usturoiul sau băuturile carbogazoase.
Pe lânga regimul alimentar, se va instrui pacientul ca, timp de 4-6 săptămâni să evite
efortul fizic postoperator (efortul fizic va trebui dozat progresiv), i se va explica de ce trebuie
să respecte această regulă şi complicaţiile care survin în urma nerespectării acestei reguli
(hernii incizionale sau evisceraţii), să evite oboseala şi stresul.
De asemenea este necesar ca pacientului să i se explice, că trebuie să informeze
medicul asupra modificărilor care apar ȋn evoluţia sa clinică iar aceste date transmise de
pacient trebuie verificate.
Pacientul va fi informat să se prezinte la sala de pansamente după 7 zile de la
intervenţia chirurgicală pentru suprimarea firelor de sutură.

CAPITOLUL IV
ÎNGRIJIRI SPECIFICE

CAZ 1

Culegerea datelor
1. Informații generale
- Nume: A.B.
- Vârsta: 27 ani
- Sex: feminin
- Stare civilă: căsătorită
- Religie: ortodoxă
- Naționalitate: română
- Ocupația: funcţionar public

49
- Domiciliul: Galați
- Înălţime: 172 cm;
- Greutate: 64 kg;
- Grup sanguin: 01, RH pozitiv
- Data internării: 12. 02. 2021
- Data externării: 17. 02. 2021
2. Anamneză
2. 1. Antecedente heredo-colaterale:
2. 2. Antecedente personale:
a) fiziologice
- Menarha: 13 ani; o naştere normală
- Traumatisme: neagă
- Alergii medicamentoase: neagă
- Utilizarea de tratamente empirice: neagă
b) Patologice
- Bolile copilăriei: rujeolă, rubeolă, oreion
- Spitalizări: neagă
- Intervenții chirurgicale: neagă
2. 3. Condiții de viată şi de muncă
- locuieşte cu soţul şi copilul
- condițiile de mediu în care trăieşte sunt normale
- se mai ocupă de treburi în gospodărie
2. 4. Comportare față de mediu
- nu consumă alcool
- nu fumează
- consumă o cafea pe zi
- alimentație normală
- somn: 7-8 ore/noapte
- nu efectuează exerciții fizice
2.5. Profil psiho-social şi cultural
- Limba vorbită: română
- Naționalitate: română
- Echilibrată din punct de vedere psihic
- Relații normale cu familia şi anturajul

50
 3. Motivele internării
- grețuri, vărsături
- apetit scăzut
- scaun absent de 3 zile
- diureză scăzută
- durere în fosa iliacă dreaptă care coboară pe membrul inferior drept
- febră moderată (38°C)
- cefalee
- tahicardie
- tahipnee
- stare generală uşor alterată
4. Istoricul bolii
Pacienta relatează că în urmă cu 3 zile au apărut greţurile, vărsăturile şi durerile
epigastrice, iar de 24 de ore au apărut dureri în fosa iliacă dreaptă care coboară pe membrul
inferior drept, cefaleea şi oboseala. Deasemea declară lipsa scaunului în ultimele trei zile şi
inapetența.
5. Diagnostic medical la internare
Apendicită acută flegmonoasă.
Valorile funcțiilor vitale:
- TA = 130/ 70 mm Hg
- P = 96 b/min
- R = 23 r/min
- T = 38°C
Examen clinic general:
- Tegumente și mucoase: normocrome.
- Țesut musculo-adipos: normal dezvoltat.
- Sistem osteo-articular: integru.
- Aparat respirator: torace normal conformat, ampliații toracice ample, simetrice.
Murmur vezicular prezent.
- Aparat cardio-vascular: cord situat în limite normale. Zgomote cardiace ritmice bine
bătute. Șoc apexian în spațiul V intercostal stâng pe linia medioclaviculară.
- TA = 130/70 mmHg
- P = 96 b/min.

51
 - Aparatul digestiv: abdomen suplu, elastic, dureros la palparea profundă în fosa iliacă
dreaptă, ușoară apărare musculară în această regiune. Tranzit intestinal absent de trei
zile.
- Ficat și splină: în limite normale.
- Aparatul renal: loje renale libere nedureroase la palpare și percuție. Giordano negativ
bilateral. Micțiuni spontane, urini concentrate, oligurie.
- SNC: orientată temporo-spațial. ROT și pupilare prezente.

EXAMENE PARACLINICE ŞI DE LABORATOR

HEMOLEUCOGRAMA COMPLETA
Leucocite 10,5 x103/μl ↑ 4 – 10 / 103/μl
Limfocite% 29.4% 20 – 55 %
Monocite% 8,1% 1.5 – 12%
Neutrofile% 78% ↑ 45 – 75%
Eozinofile% 0.8% 0 – 5%
Bazofile% 0.7% 0 – 2%
Limfocite# 1.51 x103/μl 1 – 4.2 / 103/μl
Monocite# 0.4 x103/μl 0.3 – 1 / 103/μl
Neutrofile# 7.80 x103/μl 1.8 – 8 / 103/μl
Eozinofile# 0.06 x103/μl 0.05 – 0,7 / 103/μl
Bazofile# 0.02 x 103/μl 0 – 0,2 / 103/μl
Eritrocite 4.71 x106/μl 3.6 – 5.5 x106/μl
Hemoglobina 11.5g/dl ↓ 11.7 – 15.5 g/dl
Hematocrit% 35.0% ↓ 36 – 49%
Volum mediu eritrocitar 91FL 78 – 98FL
Hemoglobina eritrocitara medie 31.4 pg 27 – 34pg
CHEM 34.4g/dl 31 – 36 g/dl
RDW 11.3% 8 – 15%
Trombocite 171 x103/μl 150 - 400 /103/μl
MPV 8.7 fl 6 – 11 fl
HEMATOLOGIE
Grup sanguin/ RH 01/ +
VSH-sange metoda Westergreen 13 mm/h ↑ 4 – 12 mm/h
IMUNOLOGIE
PROTEINA C REACTIVA Negativ Negativ
FERITINA 180.50ng/ml 20 – 250 ng/ml
COAGULARE
FIBRINOGEN 223mg/dl 180 – 350 mg/dl
TS 2 min 1-4min
TC 6min 5-10min
BIOCHIMIE SERICA
BILIRUBINA DIRECTA 0.17 mg/dl 0 – 0,25 mg/dl
BILIRUBINA TOTALA 0.70 mg/dl 0,1 – 1,2 mg/dl
COLESTEROL TOTAL 139.77 mg/dl 100 – 200 mg/dl
CREATININA SERICA 0.78 mg/dl 0.16 – 1.1 mg/dl

52
 GAMA GT (GGT) 30 U/L 5 – 38 U/l
GLICEMIE 84.11 mg/dl
UREE SANGUINA 35mg/dl < 43mg/dl
AMILAZEMIE 16.U.I. 20-140 U.I.
LACTAT DEHIDROGENAZA (LDH) 343.74 U/L 0 – 480 U/L
TGO (AST) 20.32 U/L 2 – 31 U/L
TGP(ALT) 27.98 U/L 2 – 31 U/L
TRIGLICERIDE 85.69 36 – 200 mg/dl
BIOCHIMIE URINARA
Bilirubina Negativ Negativ
Corpi cetonici Negativ Negativ
Densitate 1025 1005 - 1030
Eritrocite Negativ Negativ
Glucoza Negativ Negativ
Leucocite Negativ Negativ
Nitriti Negativ Negativ
pH 5,5 4,5 - 6
Proteine 9 mg/dl <14 mg/dl
Urobilinogen 0,8 mg/dl <1 mg/dl
Amilazurie 32 u.i. 8 – 64 u.i.
Sediment urinar: epitelii plate Foarte rare
Leucocite Negativ Negativ
Hematii Negativ Negativ

Ecografie abdominală:
Ficat: inomogen, atenuare posterioară; Colecist: nelocuit; CBP, VP în limite
normale; RD: 12/5 cm, fără ectazii pielocaliceale; RS: 11,5/5cm, mici imagini reflectogene în
sinusul inferior ce nu schițează umbra acustică, fără ectazii pielocaliceale; Splina: dimensiuni
normale; Pancreas: mediocorporeal, dimensiuni normale; Vezica urinară: în semirepleție,
fără calculi. Uter și anexe: dimensiuni normale, parțial ecranate de aerocolie; Lichid seros,
tulbure, cu false membrane în Douglas.
Radiografie pulmonară: Imagine toraco-pulmonară normală.
Electrocardiograma: Traseu electric normal.

Analiza şi interpretarea datelor

Nevoia Manifestări de Surse de Problema de Gradul de
afectată dependenţă dificultate dependenţă dependenţă
- Comunicare - Neadaptarea
1. Nevoia de - Teamă
ineficientă la nivel la rolul de - Dependent
a comunica - Anxietate
afectiv bolnav
2. Nevoia de - Dificultate în - Durerea - Tahipnee: - Dependent
a respira şi a respirație R=23r/min
avea o bună - Tahicardie:

53
 - Circulație - P=96b/min
circulație - Durerea - Dependent
modificată - Puls filiform
3. Nevoia de
- Febră
a-şi menține
- Procesul moderată
temperatura - Hipertermie - Dependent
inflamator (T=38ºC)
în limite
- Cefalee
normale
- Alimentație şi
4. Nevoia de - Inapetență
hidratare - Procesul
a bea şi a - Greață - Dependent
inadecvată prin infecțios
mânca - Vărsătură
deficit
- Modificarea
- Oprirea tranzitului integrității
- Constipație - Dependent
5. Nevoia de intestinal tubului
a elimina digestiv
- Eliminare - Oligurie
- Deshidratare - Dependent
inadecvată - Vărsătură
- Vulnerabilitate
față de pericole - Intervenția
6. Nevoia de - Anxietate - Dependent
- Risc potențial de chirurgicală
a evita
complicație
pericolele
- Stare generală - Inflamația - Durere în fosa
- Dependent
alterată acută iliacă dreaptă
7. Nevoia de
- Incapacitatea de a
a fi curat,
se îngriji
îngrijit, de a
- Durerea - Astenie - Dependent
proteja
- Pregătirea
tegumentele
preoperatorie
şi mucoasele
8. Nevoia de
- Durerea în
a se mişca şi - Poziție
- Postură inedecvată fosa iliacă - Dependent
a avea o inadecvată
dreaptă
bună postură
9. Nevoia de
- Dificultate de a se
a dormi şi a - Spitalizare - Oboseală - Dependent
odihni
se odihni
- Cunoştințe
10. Nevoia insuficiente despre
de a învăța boală, despre
- Dezinteres
cum să-ți măsurile de - Îmbolnăvire - Dependent
față de boală
păstrezi prevenire, despre
sănătatea cum să-şi păstreze
sănătatea

54
 PLAN DE ÎNGRJIRE 1
PACIENTA A. B. , 27 ANI, SEX: F. , DIAGNOSTIC: APENDICITĂ ACUTĂ FLEGMONOASĂ
Nevoia Diagnosticul de Intervenţii
Obiective Evaluare
afectată nursing Autonome Delegate
- evaluez capacitatea de comunicare a
- Comunicare - Pacienta să se pacientei, observ şi evaluez - Pacienta comunică
ineficientă la nivel adapteze la rolul de cunoştintele pe care le are despre eficient cu echipa de
afectiv din cauza bolnav și să boală şi o încurajez să-şi exprime îngrijire.
temerile şi gândurile;
neadaptării la rolul comunice eficient cu
- explic pacientei necesitatea - Pacienta acceptă rolul
1. Nevoia de a comunica

de bolnav echipa de îngrijire în internării și importanța comunicării

de bolnav.
manifestată prin: următoarele 8 h. cu echipa de îngrijire şi familiarizez
- Pacienta înțelege
pacienta cu mediul de spital.
- teamă; - Pacienta să fie - liniştesc pacienta şi îi insuflu necesitatea efectuării
- anxietate. echilibrată psihic. încredere în echipa operatorie; intervenției chirurgicale.
- liniştesc pacienta cu privire la starea
- Pacienta prezintă o
sa, explicându-i scopul şi natura
intervenţiilor; diminuare a anxietății
- răspund cu amabilitate, datorită informațiilor
profesionalism şi promptitudine la
primite.
toate întrebările pacientei folosind un
limbaj simplu, clar, adaptat nivelului
ei de pregătire şi educaţie;
12. 02.2021 – PRIMA
- încurajez şi explicZIpacientei
DE ÎNGRIJIRE
că rolul

55
Nevoia Diagnosticul de Intervenţii
Obiective Evaluare
afectată nursing Autonome Delegate

- Dificultate în - Pacienta să prezinte o - asigur un climat corespunzător, salon - conform prescripției, Ora 7:00
respirație din cauza respiraţie cu frecvență bine aerisit cu o temperatură 18-21C administrez oxigen cu
şi umiditate de 50 / 60 %; T.A.= 130/70
durerii manifestată normală, un ritm şi o un debit de 4 l/min pe
mm/Hg
prin tahipnee. amplitudine normală. - pregătesc fizic şi psihic pacienta sondă nazală / mască
pentru monitorizarea funcțiilor vitale. P= 96 b/min
2. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie

de oxigen / ochelari de
- Circulație - Pacienta să prezinte o - măsor funcțiile vitale: TA, P, R și le R= 23r/min
notez în foaia de temperatură; oxigen.
modificată din cauza circulație adecvată cu SpO2= 97%
-informez, pregătesc materialele
durerii manifestată valori ale pulsului în necesare şi obțin consimțământul - recoltez sânge prin Ora 19:00
prin puls rapid limite normale. pentru realizarea oxigenoterapiei; puncție venoasă pentru T.A.= 120/60mmHg
(tahicardie) și slab -dezobstrucționez căile respiratorii. analize de sânge P= 85b/min
-supraveghez respirația, colorația
(filiform). (VSH, Hb, Ht. R= 19r/min
tegumentelor, faciesul pacientei;
-informez, pregătesc (psihic şi fizic) şi Leucocite) respectând SpO2= 99%
obţin consimţamântul pacientei măsurile de asepsie. Pacienta prezintă
pentru puncţia venoasă în vederea
valori ale TA, P, R
recoltării de sânge pentru analize de
laborator; în limite fiziologice.
-informez, pregătesc (psihic şi fizic)
pacienta şi obțin consimțământul
pentru realizarea EKG-ului, realizarea
radiografiei pulmonare şi a ecografiei
abdominale;
- însoţesc pacienta la EKG radiografia
pulmonară şi ecografia abdominală.

56
Nevoia Diagnosticul de Intervenţii
Obiective Evaluare
afectată nursing Autonome Delegate

Hipertermie din - Pacienta să-și - asigur o încăpere bine aerisită şi - administrez - Pacienta prezină o
cauza procesului mențină temperatura răcoroasă; medicația antitermică stare de bine și
3. Nevoia de a-și menține temperatura corpului în limite normale

inflamator corpului în limite conform FO: confort; temperatura

- aplic comprese reci pe fruntea
manifestat prin: normale. corpului este
pacientei; - Perfalgan 1fl. 100ml
T=36,8C şi nu mai
- febră moderată - Pacienta să aibă o - asigur pacientei îmbrăcăminte lejeră, x 3/zi.
prezintă cefalee
(38C); stare de bine fizic și din bumbac;
după administrarea
- cefalee. psihic. - servesc pacienta cu cantități mici si
medicației
dese de lichide, la temperatura
antitermice.
camerei.
- schimb lenjeria de pat și de corp ori
de câte ori este nevoie în caz de
transpirație;
- informez, pregătesc psihic şi fizic
pacienta pentru măsurarea
temperaturii.
- măsor temperatura şi o notez în foaia
de temperatură.

57
Nevoia Diagnosticul de Intervenţii
Obiective Evaluare
afectată nursing Autonome Delegate
- măsor greutatea pacientei, calculez
Alimentație şi - Pacienta să fie - montez CVP şi PEV: G= 67 Kg;
IMC şi notez în F.O;
hidratare inadecvată echilibrată
- adopt un regim hidric; alimentez Ser glucozat 5% Î=172cm.
prin deficit din hidroelectrolitic și
pacienta cu supe strecurate, eventual 500ml fl I IMC=21,63
cauza procesului acidobazic iaurt slab în funcţie de toleranţa Ser fiziologic 500 ml (normoponderală).
infecțios manifestată preoperator. digestivă; dacă nu este posibil se trece fl II (pentru - Pacienta este
prin: la alimentaţia parenterală; menținerea reechilibrată
- hidratez pacienta cu cantităti mici şi echilibrului hidrolelectrolitic și
4. Nevoia de a bea şi a mânca

- inapetenţă; hidroelectrolitic). volemic.

dese de lichid la temperatura camerei
- greaţă;
(cu ceaiuri, apă plată), în funcţie de
- vărsătură.
toleranţă; dacă nu este posibil,
hidratez parenteral conform FO;
- informez pacienta despre adoptarea
alimentaţiei parenterale;
- informez, pregătesc psihic şi fizic
pacienta pentru montarea CVP;
- pregătesc materialele necesare
pentru montarea unui CVP pentru
hidratarea parenterală conform foii de
observaţie;
- explic pacientei că nu are voie să
consume lichide cu minin 6 h înainte
de intervenția chirurgicală.
58
Nevoia Diagnosticul de Intervenţii
Obiective Evaluare
afectată nursing Autonome Delegate

- Oprirea tranzitului - Pacienta să nu mai - protejez patul cu muşama şi aleză, - administrez - Din punct de
intestinal din cauza prezinte greață şi protejez lenjeria de corp a pacientei cu medicaţia antiemetică vedere al
ajutorul unui prosop aşezat în jurul
modificării vărsături. cf. FO: eliminărilor,
gâtului, susțin fruntea pacientei în
integrității tubului timpul vărsăturii şi-i mențin sub pacienta este
- Pacienta să prezinte Metoclopramid
digestiv manifestată bărbie o tăviță renală pentru captarea pregătită pentru
micțiuni fiziologice 5mg/ml în PEV
prin constipație. vărsăturii; operaţia chirurgicală
din punct de vedere - recoltez urina pentru
- ofer pacientei un pahar cu apă să-şi (varsăturile s-au
- Eliminări calitativ si cantitativ. clătească gura după fiecare vărsătură; examenul sumar
5. Nevoia de a elimina

oprit, oliguria s-a

inadecvate cauzate - măsor volumul vărsăturilor, aspectul, conform FO.
mirosul, orarul și le notez în foaia de ameliorat,
de deshidratare
temperatură; constipația persistă).
manifestate prin:
-observ gradul de deshidratare şi o
- oligurie; combat;
- vărsătură. - informez şi instuiesc pacienta în
legătură cu recoltarea urinei pentru
realizarea examenului sumar; îi ofer
un recipient curat în care să recolteze
urina, la jumătatea micțiunii şi numai
după toaleta organelor genitale şi a
mâinilor;
- etichetez, notez şi trimit la laborator.
- invit pacienta să-şi golească vezica
ȋnainte de intervenția chirurgicală;
- fac bilanțul ingesta-excreta.

59
Nevoia Diagnosticul de Intervenţii
Obiective Evaluare
afectată nursing Autonome Delegate

-Vulnerabilitate față - Pacienta să fie - asigur un mediu de securitate, - efectuez testarea la - Pacienta este
de pericole din echilibrată psihic şi liniştit, cu un climat corespunzător; anestezic, antibiotic: echilibrată psihic şi
cauza intervenției fizic, să beneficieze de salon bine aerisit cu o temperatură 18- fizic, este în
-Testarea la
chirurgicale siguranţă psihologică 21C şi umiditate de 50 / 60 % ; siguranță şi este
Xilină/marcaină
manifestată prin pentru înlăturarea pregătită pentru
- asigur repausul absolut la pat într-o 0,5%= negativ
anxietate. stării de anxietate. intervenția
poziție antalgică cu capul într-o parte. -Testarea la Cefort =
6. Nevoia de a evita pericolele

chirurgicală.
-Risc potenţial de - Pacienta să - aplic pungă cu gheață învelită în negativ
complicaţie. beneficieze de un prosop pe zona dureroasă; - încep antibioterapia
-Stare generală mediu de siguranță. - informez, obțin consimțământul şi conform prescriptiei:
alterată datorită - Pacientei să i se pregătesc pacienta şi materialele Cefort 1g/12h i.v.-
inflamaţiei acute administreze medicația necesare pentru testarea sensibilității 08.00-20.00
manifestată prin pentru a preveni la anestezic şi la antibiotic; - cu 30 min înainte de
durere la nivelul complicațiile. - transport pacienta în condiții de intervenție administrez
fosei iliace drepte. - Pacienta să fie siguranță cu fotoliul rulant la la indicația medicului:
pregătită preoperator. investigații şi apoi la sala de operație. -Atropină 1f, i.v. şi
- Pacienta să fie urmăresc efectul
transportată în siguraţă acestora.
la sala de operație.

60
Nevoia Diagnosticul de Intervenţii
Obiective Evaluare
afectată nursing Autonome Delegate
7. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a-și menține tegumentele și mucoasele integre

- Incapacitate de a se - Pacienta să prezinte - conştientizez pacienta de importanța - Tegumentele şi

îngriji din cauza tegumente şi mucoase realizării îngrijirilor de igienă şi mucoasele sunt
durerilor manifestată curate şi integre şi să păstrarea integrității tegumentelor şi curate şi integre.
prin astenie. fie pregătită fizic mucoaselor înainte de intervenția
- Pacientei i s-a
pentru operație. chirurgicală;
- Pregătirea realizat o bună
preoperatorie. - Pacientei să-i fie -ajut pacienta să facă baie, să-şi facă pregătire
pregătit corect câmpul toaleta bucală şi a nasului, să-şi preoperatorie fizică
operator. pieptene părul; și psihică.
- efectuez igiena locală în zona unde
urmează să se efectueze intervenția
chirurgicală (ras pe o zonă mai largă,
spălat, degresat, dezinfectat prin
badijonaj cu soluţii antiseptice
colorate) și acopăr cu un câmp steril.
- ajut pacienta să îmbrace lenjerie
curată de spital.

61
Nevoia Diagnosticul de Intervenţii
Obiective Evaluare
afectată nursing Autonome Delegate
- instalez pacienta în pat in decubit
8. Nevoia de a se mișca și a avea o

Postură inadecvată -Pacienta să adopte o dorsal sau într-o poziţie antalgică cu - administrez la - Durerile
din cauza durerii în poziţie adecvată în capul într-o parte; indicația medicului, abdominale s-au
fosa iliacă dreaptă următoarele 6 ore. -manifest înţelegere faţă de suferinţa Algocalmin 1 f/zi, i.v. diminuat ca
bună postură

sa şi o încurajez cu privire la faptul că

manifestată printr-o şi observ efectul intensitate, pacienta
după administrarea calmantului,
poziție inadecvată. durerea se va diminua; acesteia. poate să adopte o
- asigur pacientei repaosul la pat fizic poziţie adecvată.
și psihic în perioadele evolutive;
- ajut pacienta să-şi satisfacă toate
celelate nevoi fundamentale;
- învăţ pacienta să practice tehnici de - administrez -Pacienta a reusit să
Dificultate de a se -Pacienta să reuşească respirație şi relaxare. Diazepam 5mg/ml, 1f. se odihnească, a
odihni cauzată de să beneficieze de un
9. Nevoia de a dormi şi a se odihni

- liniştesc şi încurajez pacienta, o

i.m. seara, conform beneficiat de 7 ore
spitalizare somn corespunzător asigur că o voi susţine şi ajuta pe toată
perioada spitalizării; FO şi observ efectul de somn liniştit.
manifestată prin calitativ şi cantitativ şi
- îndepărtez toţi stimulii auditivi sau acestuia.
oboseală. să nu mai fie obosită. vizuali care ar putea să deranjeze
somnul pacientei;
- aerisesc bine salonul înainte de
culcare şi asigur o temperatură şi o
umiditate optimă care să-i favorizeze
somnul şi odihna;
- asigur lenjerie curată de corp şi de
pat.

62
 PLAN DE ÎNGRJIRE 1
PACIENTA A. B. , 27 ANI, SEX: F. , DIAGNOSTIC: APENDICITĂ ACUTĂ FLEGMONOASĂ
13. 02. 2021 –A DOUA ZI DE ÎNGRIJIRI, ZIUA I POSTOPERATOR

Nevoia Diagnosticul de Intervenţii

Obiective Evaluare
afectată nursing Autonome Delegate
- asigur repausul fizic și psihic al pacientei
Risc de complicații - Pacienta să nu pentru diminuarea durerii; - administrez - După aproximativ
- supraveghez continuu pacienta şi
cauzat de intervenția prezinte complicații comportamentul acesteia până la revenirea tratament 3h durerea se
chirurgicală postoperatorii. completă. medicamentos diminuează din
-urmăresc faciesul şi culoarea
manifestat prin plagă conform FO: intensitate, starea
- Pacienta să exprime tegumentelor şi a unghiilor.
1.Nevoia de a evita pericolele

postoperatorie la - urmăresc tubul de dren (să fie tot timpul generală este
o stare de confort ȋn declivă, să nu facă stază sau să fie prins Ser fiziologic 9%.
nivelul plăgii sub pacientă). îmbunătățită.
atât psihic cât şi -urmăresc linia venoasă, buna funcționare 500 ml fl I,
operate.
fizic, să își exprime a cateterului venos periferic, ritmul de Cefort, 1g/12h i.v.- - Pacienta nu a
curgere al perfuziei.
diminuarea durerii în -controlez pansamentul plăgii (să nu 8.00-20.00: prezentat
următoarele 3h. prezinte sânge). Algocalmin 2f/zi complicații.
- distrag atenția pacientei de la stimulul
- Pacienta să-şi dureros și îmi arăt preocuparea pt starea i.m. - Drenajul şi
sa.
dobândească perfuzia
- învăț pacienta exerciții de relaxare şi
autonomia în respirație. funcționează
- schimb poziția pacientei la fiecare 2h;
asigurarea îngrijirilor - urmăresc tot timpul pacienta pentru ca corect,
personale în 5 zile. aceasta sa aibă o evoluție fără complicații pansamentul este
şi informez medicul referitor la
curat.
Nevoia Diagnosticul de Obiective Intervenţii Evaluare

63
afectată nursing Autonome Delegate
- Respirație -Pacienta să prezinte - pregatesc fizic si psihic pacienta pentru - conform Pacienta prezintă
monitorizarea funcțiilor vitale. valori ale R, P, TA,
2. Nevoia de a respira și a avea o bună

inadecvată din cauza valori ale funcțiilor prescriptiei,

- măsor funcțiile vitale periodic (din 15 ȋn SpO2 ȋn limite
efectului vitale în limite 15 min. ȋn prima oră şi din 30 ȋn 30 de administrez oxigen
fiziologice.
anestezicelor min. ȋn următoarele 2 ore);
normale. cu un debit de Ora 7:00
manifestată prin - informez, pregatesc materialele
necesare şi obțin consimțământul pentru 4l/min pe sondă TA=100/55 mmHg
uşoară bradipnee.
circulație

realizarea oxigenoterapiei; nazală / mască de P=60p/min

- Circulație - învăț pacienta să facă gimnastică R=13r/min
inadecvată din cauza respiratorie; oxigen/ ochelari de SpO =96%
2
- învăț pacienta să tușească oxigen. Ora 19:00
efectului
comprimându-și ușor plaga operatorie, cu
anestezicelor TA=118/60 mmHg
ajutorul palmelor;
manifestată prin - informez şi realizez tapotaj pentru a P=75p/min
ajuta pacienta să expectoreze; R=18r/min
hipotensiune
- supraveghez ȋn permanență pacienta. SpO2=100%
arterială.
3. Nevoia de a menține temperatura

Uşoară hipertermie -Pacienta să prezinte -asigur un climat corespunzător cu 18- - administrez - Ora 7:00 , T=37,8ºC
cauzată de prezența valori ale 21ºC şi o umiditate de 50-60% . conform foii de - Ora 19.00, T=36,8ºC
corpului ȋn limite normale

plăgii operatorii temperaturii corpului -aerisesc bine ȋncăperea; observație Pacienta prezintă
manifestată prin ȋn limite normale. -asigur pacientei lenjerie de corp curată, medicația valori fiziologice ale
subfebrilitate lejeră, din bumbac; antitermică: temperaturii după
(37,8ºC). - schimb lenjeria de pat și de corp ori de Perfalgan 1fl. administrarea
câte ori este nevoie în caz de transpirație. 100ml x 2/zi. i.v. medicației
-măsor temperatura la un interval de 3h şi antitermice.
notez în foaia de temperatură.

Nevoia Diagnosticul de Obiective Intervenţii Evaluare

64
afectată nursing Autonome Delegate

Imposibilitatea de a -Pacienta să fie - conştientizez pacienta ȋn legătură cu - Pacienta este curată,

se ȋngriji cauzată de curată, ȋngrijită, să importanța menținerii unei igiene ȋngrijită şi prezintă
4. Nevoia de a fi curat, ȋngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele

intervenția prezinte tegumente şi riguroase; tegumente şi mucoase

chirurgicală mucoase curate şi curate şi integre.
- asigur un climat corespunzător pentru
manifestată prin integre.
realizarea toaletei la pat pe regiuni; asigur - Pansamentul este
alterarea stării de
intimitatea pacientei cu ajutorul curat şi uscat.
confort.
paravanului;
- sunt atentă să protejez pacienta de
curenți de aer şi sunt atentă la aspectul
pansamentului (să nu prezinte sânge sau
să se ude în timpul realizării toaletei) şi la
poziția tubului de dren;
- pregătesc materialele necesare toaletei
pe regiuni şi cele necesare schimbării
lenjeriei de pat şi de corp;
- schimb lenjeria de pat cu una curată.
-realizez toaleta pe regiuni, o ajut să-şi
facă singură toaleta bucală, să-şi pieptene
părul şi să se îmbrace.

Nevoia Diagnosticul de Obiective Intervenţii Evaluare

65
afectată nursing Autonome Delegate

Eliminare urinară - Pacienta să prezinte - protejez patul cu muşama şi aleză; - montez sonda - Pacienta prezintă
insuficientă din eliminări adecvate vezicală în scop diureza =1200 ml,
- protejez intimitatea pacientei cu ajutorul
cauza intervenției cantitativ şi calitativ. paravanului; evacuator la după aprox. 6h de la
chirurgicale - încerc stimularea micțiunilor astfel: pun indicația intervenția
manifestată prin comprese calde pe regiunea pubiană, medicului. chirurgicală.
glob vezical. introduc bazinetul cald sub zona sacrală a
pacientei;
- pregătesc materialele necesare pentru
5. Nevoia de a elimina

realizarea sondajului vezical la

recomandarea medicului;
-informez pacienta, fac pregătirea psihică
şi fizică pentru montarea sondei urinare,
și explic necesitatea acesteia;
- măsor şi notez în FO cantitatea de urină
eliminată;
- urmăresc bilanțul ingesta-excreta luând
în considerare şi pierderile pe tubul de
dren şi transpirație;
- fac toaleta riguroasă a organelor
genitale înaintea sondajului vezical şi
respect condițiile de maximă asepsie a
mâinilor şi materialelor la montarea
sondei vezicale.

66
Nevoia Diagnosticul de Intervenţii
Obiective Evaluare
afectată nursing Autonome Delegate
Dificultate de a -Pacienta să-şi - liniştesc pacienta şi o ȋncurajez; -administrez medicația -Pacienta
- asigur un climat corespunzător cu o
6. Nevoia de a dormi şi a se odihni

dormi şi odihni ȋmbunătățească conform FO: exprimă stare de

temperatură şi umiditate optimă;
cauzat de somnul calitativ şi - asigur lenjerie de pat curată, perfect Diazepam 5mg/ml i.m. confort, este
disconfortul dat de cantitativ, să nu mai ȋntinsă şi lenjerie de corp curată şi lejeră. seara ȋnainte de culcare. liniştită, somnul i
- ȋndepărtez toți stimulii externi
plaga chirurgicală fie obosită şi să-şi - urmăresc efectul şi s-a ȋmbunătățit
(auditivi,vizuali) care pot perturba
manifestat prin exprime starea de somnul pacientei (folosesc lumina de apreciez somnul calitativ şi
oboseală. confort. veghe); pacientei. cantitativ.
- sfătuiesc pacienta să adopte o poziție
antalgică în timpul somnului şi o învăț să-
şi schimbe poziția în pat susținând plaga
cu palma, realizând o uşoară presiune
pentru a diminua disconfortul resimțit.
-Regim alimentar -Pacienta să fie - pregătesc materialele necesare, soluțiile - administrez conform -Pacienta este
7. Nevoia de a bea şi a mânca

perfuzabile, medicamentele pentru F.O.

impus terapeutic. echilibrată echilibrată
reechilibrarea hidroelectrolitică și pt Ser glucozat 10%
hidroelectrolitic şi asigurarea aportului caloric. -500ml, fl II hidroelectrolitic.
nutrițional. - fac pregătirea psihică și fizică înaintea Ser fiziologic 9%-500
instituirii perfuziei şi administrării ml, fl II;
Vitaminoterapie: B6,
medicaţiei şi obţin consimţământul
B12 1f/zi i.m.
acesteia.
Gluconat de calciu
- mențin bilanțul hidric. 1f/zi i.m.
- administrez oral lichide și alimente Metoclopramid 2f.
semilichide (zeamă de supă de zarzavat, 5mg/ml i.m. la nevoie.
Nevoia Diagnosticul de Intervenţii
Obiective Evaluare
afectată nursing Autonome

67
8. Nevoia de a se mişca şi a avea o

Dificultatea de a se -Pacienta să - ȋncurajez şi ajut pacienta să-şi schimbe cât mai des poziția ȋn pat; -Pacienta a reuşit
mişca din cauza reusească să se ajutată, să stea ȋn
- fac masaj uşor la nivelul membrelor inferioare;
plăgii operatorii mobilizeze cât mai picioare şi să facă
bună postură

- fac mişcări şi exercitii pasive;

manifestată prin: repede. câtiva paşi.
- ajut şi susțin pacienta să se mobilizeze progresiv: mai ȋntâi să se
- imobilitate; ridice ȋn poziția şezând la marginea patului, apoi o ajut să se ridice
- disconfort. ȋn picioare şi o ajut să facă câțiva paşi.

Dificultate de a se -Pacienta să - educ pacienta cu privire la importanța vestimentației ȋn Pacienta reuşeşte

9. Nevoia de a se ȋmbrăca şi dezbrăca

ȋmbrăca şi dezbrăca reuşească să fie identificarea personalității; să se ȋmbrace şi

din cauza plăgii independentă, să-şi dezbrace dar doar
- ȋncurajez pacienta să coopereze ȋn timpul ȋmbrăcării şi dezbrăcării.
chirurgicale satisfacă nevoia de a ajutată de cadrul
- identific capacitatea şi limitele fizice ale pacientei;
manifestată prin: se ȋmbrăca şi medical.
- aleg lenjeria ȋn funcție de temperatura ȋncăperii, ȋn funcție de talie,
dezbrăca.
- fatigabilitate; statură, necesitatea situației (cămaşă de noapte usor de schimbat);
- apatie. - ȋncurajez şi ajut pacienta să se ȋmbrace şi dezbrace singură, ținând
cont de restricțiile postoperatorii

PLAN DE ÎNGRJIRE 1
PACIENTA A. B. , 27 ANI, SEX: F. , DIAGNOSTIC: APENDICITĂ ACUTĂ FLEGMONOASĂ
14. 02.2021–A TREIA ZI
68
Nevoia Diagnosticul de Intervenţii
Obiective Evaluare
afectată nursing Autonome Delegate
- asigur ȋn continuare repaus fizic și
- Durere ușoară din - Pacienta să își - administrez medicația - Pacienta și-a
psihic pacientei;
cauza plăgii exprime diminuarea - învăț pacienta exerciții de relaxare şi conform foii de exprimat diminuarea
operatorii, durerii pâna la respirație; observație: durerii rămânând în
manifestată prin: sfârşitul zilei. - discut cu pacienta, o ȋncurajez și îi continuare doar cu o
1. Nevoia de a evita pericolele

explic faptul că aceste dureri Cefort 1g/12h i.v.

mică jenă abdominală.
- nelinște; - Pacienta să își postoperatorii sunt normale și că vor Algocalmin 1 fiolă/zi
- anxietate. exprime diminuarea scădea în intensitate şi apoi vor i.v. la nevoie. - Pacienta este mai
anxietății, să-și dispărea complet; -urmăresc efectele încrezătoare în echipa
- comunic cu pacienta dându-i
exprime medicație. de îngrijire, este mai
posibilitatea să-și exprime neliniștea, o
sentimentele proprii vizitez cât mai des şi o ȋncurajez liniștită și mai
şi emoțiile. permanent pentru combaterea destinsă.
- Pacienta să fie in anxietății; -Pacienta este ȋn afara
-încurajez pacienta la orice progres
afara oricărui oricărui pericol.
obținut;
pericol, valorile -Evoluția pacientei
- pregătesc materialele necesare,
funcțiilor vitale să pentru realizarea pansamentului este una bună.
fie ȋn parametri respectând regulile de asepsie.

Nevoia Diagnosticul de Intervenţii

Obiective Evaluare
afectată nursing Autonome Delegate

69
 - Regim alimentar - Pacienta să fie - alimentez pacienta ȋn continuare pe - administrez perfuzie - Pacienta este
impus terapeutic din echilibrată cale parenterală dar ȋn funcție de cu: echilibrată
cauza intervenției hidroelectrolitic. toleranța digestivă, pregătesc și hidroelectrolitic, a
Ser glucozat 10% -
chirurgicale servesc pacienta cu ceai îndulcit, ȋnceput hidratarea şi
-Pacienta să se 500ml fl I,
manifestată prin supă, iaurt ȋn cantități mici şi dese. alimentarea oral.
hidrateze şi să se Ser fiziologic 9% - 500
slăbiciune.
alimenteze pe cale ml fl I. - Starea de slăbiciune
2. Nevoia de a bea şi a mânca

orală. -administrez medicația încă mai persistă.

-Pacienta să-și conform FO.
exprime senzația de Vitaminoterapie B1,
foame. B6 1f/zi i.m.
Gluconat de calciu
1f/zi i.m.

Nevoia Diagnosticul de Intervenţii

Obiective Evaluare
afectată nursing Autonome

70
 -Dificultate de a se - Pacienta să poată să - Pacienta reuşeşte să
3. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună

- asigur un mediu de securitate;

ridica din pat coboare din pat fără se ridice singură din
- ȋncurajez şi ajut pacienta să se mişte, să coboare ȋncet din pat;
cauzată de plaga dificultate şi să se
- ȋnvăț pacienta cum este cel mai comod mod de a coborî din pat, reuşeşeste să se
operatorie poată mişca firesc, să
manifestată prin: adopte poziția ȋn pat, să se aşeze mai ȋntâi ȋn decubit lateral, să-şi mențină plaga deplaseze şi a adoptat
- grimase; ortostatism ȋn timpul operatorie cu palma şi apoi ȋn poziția şezând la marginea
postură

o poziție
- jenă locală. mersului. patului; corespunzătoare.
- Postură inadecvată
- ȋncurajez şi conştientizez pacienta de importanța mobilizării
ȋn timpul deplasării
cauzată de plaga precoce şi corecte ȋn procesul de recuperare;
operatorie - ȋncurajez pacienta să se deplaseze singură la toaletă, să se
manifestată prin plimbe prin salon, să ȋncerce progresiv să facă mai multă
mers aplecat ȋnainte. mişcare şi să adopte poziția corectă ȋn timpul mersului.
-Dificultate de a-şi -Pacienta să - conştientizez pacienta ȋn legătură cu importanța menținerii - Pacienta a reuşit să-
unei igiene riguroase;
4. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a

realiza în totalitate reuşească să-şi şi realizeze igiena

proteja tegumentele şi mucoasele

- încurajez şi ajut pacienta să-şi realizeze singură igiena

igiena corporală realizeze singură corporală. corporală şi prezintă
- pregătesc materialele necesare pentru realizarea toaletei,
cauzată de plaga igiena corporală, să tegumente şi mucoase
însoțesc pacienta şi o servesc cu săpun, prosop, îmbrăcamintea
operatorie prezinte tegumente şi curată, pastă de dinți, pieptăn; curate şi integre.
- informez, pregătesc psihic şi fizic pacienta pentru schimbarea
manifestată prin uşor mucoase curate şi - Pansamentul a fost
pansamentului şi pregătesc materialele necesare în acest scop;
disconfort. integre şi să-şi - observ şi schimb pansamentul care acoperă plaga în condiții schimbat, plaga
de maximă asepsie; iau măsuri de prevenire a infecțiilor
exprime starea de operatorie are o
nozocomiale;
confort. - pregătesc materialele necesare schimbării lenjeriei de pat şi evoluție bună.
schimb lenjeria de pat cu una curată.
- încurajez progresele făcute de către pacientă.

Nevoia Diagnosticul de Intervenţii

Obiective Evaluare
afectată nursing Autonome

71
 - Cunoștințe - Pacienta să - explorez nivelul de cunoştințe al pacientei despre boală, -Pacienta a fost atentă
insuficiente despre acumuleze informații convalescență şi prevenirea îmbolnăvirilor şi completez și receptivă la toate
boală, despre suficiente despre cunoştințele deja existente; recomandările primite
- aleg momentul potrivit când pacienta este dispusă să învețe;
măsurile de boală, convalescență, de la medic și
- identific obiceiurile şi deprinderile greşite ale pacientei;
prevenire, despre respectarea asistentul medical.
5.Nevoia de a învăța cum să-ți păstrezi sănătatea

- corectez deprinderile dăunătoare sănătății;

cum să-şi păstreze regimului igieno- - ofer pacientei informații despre boală, regimul igieno-dietetic, -A solicitat mai multe
sănătatea din cauza dietetic şi despre importanța respectării regimului pentru prevenirea eventualelor informații despre
dezinteresului cum să-şi păstreze complicații; alimentele indicate și
- folosesc un limbaj adaptat nivelului de instruire şi înțelegere
manifestat prin sănătatea. cele contraindicate.
al pacientei;
ȋmbolnăvire. - Pacienta să - învăț pacienta să cunoască semnele precoce ale unor -Pacienta deține
cunoască eventualele complicații, situație în care se va prezenta la medic pentru informații suficiente
semne și complicații control. despre boală,
- explic pacientei planul de recuperare (alimentația, efortul
și să conștientizeze convalescență şi
fizic);
indicațiile primite despre cum să-şi
- informez pacienta ca după 7 zile de la intervenția chirurgicală
pentru prevenirea v-a trebui să se prezinte în ambulatoriul de specialitate pentru păstreze sănătatea.
acestora. îndepărtarea firelor de sutură;
- educ pacienta pentru profilaxia secundară a bolii: evitarea
stresului, a alimentației iritante pentru stomac, renunțarea la
obiceiuri dăunătoare.
- conştientizez pacienta de faptul că reuşita operației depinde şi
de respectarea tuturor regulilor prezentate.

72
 Epicriza

Pacienta A. B. se internează în data de 12. 02. 2021 pe secția de Chirurgie a Spitalului

Militar de Urgență „Dr. Aristide Serfioti” Galați cu următoarele manifestări clinice: grețuri,
vărsături, febră moderată, durere în fosa iliacă dreaptă, tahicardie, tahipnee, cefalee. Pacienta
declară că în urmă cu 3 zile au apărut grețurile, vărsăturile și durerea epigastrică, iar de 24 h au
apărut dureri în fosa iliacă dreaptă.
În urma controlului de specialitate este diagnosticată cu apendicită acută flegmonoasă.
Se recomandă intervenția chirurgicală (apendicectomia).
Pe perioada spitalizării pacientei i s-au făcut examene paraclinice (E.K.G., ecografie
abdominală, radiografie pulmonară) și de laborator ( sânge și urină).
Pacienta a suferit o operație de apendicectomie cu anestezie generală.
A urmat tratament medicamentos conform schemei prescrise de medic, cu următoarele
medicamente:
- Antibioterapie: Cefort
- Antialgice: Algocalmin
- Antipiretice: Perfalgan
- Sedative: Diazepam
- Antiemetice: Metoclopramid
- Vitaminoterapie: B1, B6
- Altele: Gluconat de Calciu
Pacienta este externată în data de 17. 02. 2021 cu stare generală bună și cu următoarele
recomandări:
- Să se prezinte în ambulatoriul de specialitate după 7 zile de la intervenția chirurgicală
pentru îndepărtarea firelor de sutură.
- Să continue tratamentul prescris de medic (calmante în caz de durere).
- Să evite efortul fizic pe o durată de 6 săptămâni.
- Să aibă o alimentație adecvată.
- Să evite stresul și oboseala.

72

73
 CAZUL 2

Culegerea datelor
1. Informații generale
- Nume: D.C.
- Vârsta: 23 ani
- Sex: masculin
- Stare civilă: necăsătorit
- Religie: ortodoxă
- Naționalitate: română
- Ocupația: agent vânzări
- Domiciliul: Galați
- Înălţime: 177 cm;
- Greutate: 119 kg;
- Grup sanguin: A II, RH negativ
- Data internării: 25. 02. 2021
- Data externării: 28. 02. 2021
2. Anamneză
2. 1. Antecedente heredo-colaterale:
2. 2. Antecedente personale:
a) fiziologice
- Traumatisme: neagă
- Alergii medicamentoase: neagă
- Utilizarea de tratamente empirice: neagă
b) Patologice
- Bolile copilăriei: rujeolă, rubeolă, oreion,varicelă
- Spitalizări: neagă
- Intervenții chirurgicale: neagă
- HTA gr. I. în tratament cu prestarium 5mg x 1cpr dimineața.
2. 3. Condiții de viată şi de muncă
- locuieşte cu părinții într-un apartament cu 3 camere
- condițiile de mediu în care trăieşte sunt normale

74
 2. 4. Comportare față de mediu
- consumă alcool ocazional câte un pahar
- fumează câte un pachet de țigări pe zi
- consumă două cafele pe zi
- alimentație normală
- somn: 7-8 ore/noapte
- nu efectuează exerciții fizice
2.5. Profil psiho-social şi cultural
- Limba vorbită: română
- Naționalitate: română
- Echilibrat din punct de vedere psihic
- Relații normale cu familia şi anturajul
3. Motivele internării
- grețuri (fără vărsătură)
- apetit scăzut
- diureză scăzută (oligurie)
- durere în fosa iliacă dreaptă
- subfebrilitate (37,50C)
- cefalee
- tahicardie
- tahipnee
- stare generală uşor alterată
4. Istoricul bolii
Pacientul relatează debutul afecţiunii cu 24 de ore în urmă după un efort fizic prelungit.
Pacientul afirmă că durerea în fosa iliacă dreaptă a apărut brusc, fiind însoţită de febră,
cefalee, greaţă, motive pentru care pacientul s-a prezentat la spital.
5. Diagnostic medical la internare
Apendicită acută catarală.
Valorile funcțiilor vitale:
- TA = 150/ 95 mm Hg
- P = 95 b/min
- R = 24 r/min

75
 - T = 37,5 C
Examen clinic general
- Stare generală : uşor alterată.
- Tegumente şi mucoase : normocrome.
- Ţesut musculo-adipos: obezitate gr. II.
- Sistem osteo-articular: integru.
- Aparat respirator: torace normal conformat, ampliații toracice ample, simetrice. Murmur
vezicular prezent.
- Aparat cardio-vascular: cord situat în limite normale. Zgomote cardiace ritmice bine
bătute. Şoc apexian în spațiul V intercostal stg. pe linia medioclaviculară.
- TA=150/95 mmHg – hipertensiune de gr.I în tratament.
- P=95 b/min.
- Ap. digestiv: abdomen dilatat, elastic dureros la palparea profundă în fosa iliacă dreaptă,
uşoară apărare musculară în această regiune. Tranzit intestinal prezent. Ficat şi splină: în
limite normale.
- Ap. renal: loje renale libere nedureroase la palpare şi percuție. Giordano negativ bilateral.
Micțiuni spontane, urini limpezi, oligurie. Fără colecții în Douglas.
- SNC: orientat temporo-spațial. ROT şi pupilare prezente.
EXAMENE PARACLINICE ŞI DE LABORATOR
HEMOLEUCOGRAMA COMPLETA
Leucocite 13.8 x103/μl ↑ 4 – 10 / 103/μl
Limfocite% 29.4% 20 – 55 %
Monocite% 9,1% 1.5 – 12%
Neutrofile% 79% ↑ 45 – 75%
Eozinofile% 0.8% 0 – 5%
Bazofile% 0.7% 0 – 2%
Limfocite# 1.21 x103/μl 1 – 4.2 / 103/μl
Monocite# 0.4 x103/μl 0.3 – 1 / 103/μl
Neutrofile# 5.30 x103/μl 1.8 – 8 / 103/μl
Eozinofile# 0.05 x103/μl 0.05 – 0,7 / 103/μl
Bazofile# 0.02 x 103/μl 0 – 0,2 / 103/μl
Eritrocite 4.31 x106/μl 3.6 – 5.5 x106/μl
Hemoglobina 11,7 g/dl 11.7 – 15.5 g/dl
Hematocrit% 36 % 36 – 49%
Volum mediu eritrocitar 91FL 78 – 98FL
Hemoglobina eritrocitara medie 31.4 pg 27 – 34pg
CHEM 32.4g/dl 31 – 36 g/dl
RDW 11.3% 8 – 15%
76
 Trombocite 181 x103/μl 150 - 400 /103/μl
MPV 8.4 fl 6 – 11 fl
HEMATOLOGIE
Grup sanguin / RH A II / NEG
VSH-sânge metoda Westergreen 15 mm/h↑ 4 – 12 mm/h
IMUNOLOGIE
PROTEINA C REACTIVA Pozitiv Negativ
FERITINA 120.50ng/ml 20 – 250 ng/ml
COAGULARE
TC 5' 48” 5 – 10 min
TS 2' 26” 1 – 4 min
FIBRINOGEN 230 mg/dl 180 – 350 mg/dl
BIOCHIMIE SERICA
BILIRUBINA DIRECTA 0.17 mg/dl 0 – 0,25 mg/dl
BILIRUBINA TOTALA 0.70 mg/dl 0,1 – 1,2 mg/dl
COLESTEROL TOTAL 139.77 mg/dl 100 – 200 mg/dl
CREATININA SERICA 0.78 mg/dl 0.16 – 1.1 mg/dl
GAMA GT (GGT) 15,57 U/L 5 – 38 U/l
UREE SERICA 27mg/dl <43mg/dl
AMILAZEMIE 16U.I. 20 -140U.I.
GLICEMIE 110 mg/dl
LACTAT DEHIDROGENAZA (LDH) 343.74 U/L 0 – 480 U/L
TGO (AST) 29.32 U/L 2 – 31 U/L
TGP(ALT) 27.98 U/L 2 – 31 U/L
TRIGLICERIDE 85.69 36 – 200 mg/dl
BIOCHIMIE URINARA
Bilirubina Negativ Negativ
Corpi cetonici Negativ Negativ
Densitate 1015 1005 - 1030
Eritrocite Negativ Negativ
Glucoza Negativ Negativ
Leucocite Negativ Negativ
Nitriti Negativ Negativ
pH 5,5 4,5 - 6
Proteine 10 mg/dl <14 mg/dl
Amilazurie 32 u.i 8 – 64 u.i
Urobilinogen 0,2 mg/dl <1 mg/dl
Sediment urinar: epitelii plate Foarte rare Negativ
Leucocite 2 – 4 / μl Negativ
Hematii Negativ Negativ

Ecografie abdominală:
Ficat: inomogen, atenuare posterioară; Colecist: nelocuit; CBP, VP în limite normale;
RD: 12/5 cm, fără ectazii pielocaliceale; RS:11, 5/5cm, fără ectazii pielocaliceale; Splina:

77
dimensiuni normale; Pancreas: mediocorporeal, dimensiuni normale; Vezica urinară: în
semirepleție, fără calculi.
Radiografie pulmonară: Imagine toraco-pulmonară normală.
Electrocardiograma: Traseu electric normal.
Analiza şi interpretarea datelor

Nevoia Manifestări de Surse de Problema de Gradul de

afectată dependenţă dificultate dependenţă dependenţă
1. Nevoia - Comunicare - Neadaptarea - Teamă
de a ineficientă la nivel la rolul de - Dependent
comunica afectiv bolnav
- Tahipnee
- Dificultate în
- Durerea în (R=24r/min)
2. Nevoia respirație
fosa iliacă - Tahicardie - Dependent
de a respira - Circulație
dreaptă (P=95b/min),
şi a avea o modificată
puls filiform
bună
circulaţie - Circulație - Obezitate - Hipertensiune
- Dependent
inadecvată gradul II arterială gr.I
3. Nevoia
de a-și
menține - Subfebrilitate
- Risc de - Procesul
temperatura (37,5C) - Dependent
hipertermie inflamator
corpului în - Cefalee
limite
normale
- Alimentație şi
4. Nevoia
hidratare - Procesul - Inapetenţă
de a bea şi a - Dependent
inadecvată prin infecțios - Greaţă
mânca
deficit
5. Nevoia - Eliminări
- Deshidratare - Oligurie - Dependent
de a elimina inadecvate
- Posibilitatea - Facies crispat
- Anxietate apariției - Frică - Dependent
6. Nevoia complicațiilor - Stres
de a evita
- Durere la nivelul
pericolele - Stare generală - Inflamaţiei
fosei iliace - Dependent
uşor alterată acute
drepte
7. Nevoia - Deficit de îngrijire - Disconfort - Dezinteres față - Dependent
de a fi curat, de igiena
îngrijit, de corporală

78
a-și menține
tegumentele
- Pregătirea
și
preoperatorie
mucoasele
integre
8. Nevoia
de a se - Durerea în
- Postură - Poziție
mișca și a fosa iliacă - Dependent
inadecvată inadecvată
avea o bună dreaptă
postură
9. Nevoia
de a dormi - Starea de - Oboseală
- Insomnie - Dependent
şi a se anxietate - Paliditate
odihni
- Cunoștințe
10. Nevoia insuficiente
de a învăța despre boală,
- Dezinteres
cum să-ţi despre măsurile - Îmbolnăvire - Dependent
față de boală
păstrezi de prevenire,
sănătatea despre cum să-şi
păstreze sănătatea

79
 PLAN DE ÎNGRIJIRE 2
PACIENTUL D. C. , 23 ANI, SEX: M. , DIAGNOSTIC: APENDICITĂ ACUTĂ CATARALĂ
25. 02. 2021 PRIMA ZI DE ÎNGRIJIRE
Nevoia Diagnosticul de Intervenţii
Obiective Evaluare
afectată nursing Autonome
- Comunicare - Pacientul să se - evaluez capacitatea de comunicare a pacientului, observ şi - Pacientul este cooperant,
ineficientă la nivel adapteze la rolul de comunică eficient cu
evaluez cunoştintele pe care le are despre boală;
echipa de îngrijire şi-şi
afectiv din cauza bolnav și să -explic pacientului importanța comunicării cu echipa de exprimă încrederea.
neadaptării la rolul comunice eficient cu îngrijire şi familiarizez pacientul cu mediul de spital. - Sentimentul de teamă s-a
de bolnav echipa de îngrijire în -liniştesc pacientul, îi asigur confort psihic şi îi insuflu diminuat considerabil.
1. Nevoia de a comunica

- Pacientul înțelege
manifestată prin următoarele 8 h, să încredere în echipa operatorie;
necesitatea investigațiilor
teamă. fie echilibrat psihic, - liniştesc pacientul cu privire la starea sa, explicându-i şi necesitatea efectuării
să-i fie diminuată scopul şi natura intervenţiilor pentru a-i spori încrederea şi intervenției chirurgicale
- Pecientul este încrezător
teama. diminua teama;
în echipa de îngrijire şi în
- explorez nivelul de cunoştinte despre boală şi-l încurajez cea operatorie.
să-şi exprime temerile şi gândurile; - Pacientul este încrezător
-răspund cu amabilitate, profesionalism şi promptitudine la doarece intervenția se va
efectua la laparoscop şi
toate întrebările pacientului folosind un limbaj simplu, clar,
recuperarea va fi mai
adaptat nivelului lui de pregătire şi educaţie. rapidă.
- încurajez şi explic pacientului că rolul de bolnav este doar - Pacientul este mai liniştit
o situaţie temporară şi că în câteva zile se va întoarce acasă. datorită informațiilor

Nevoia Diagnosticul de Intervenţii

Obiective Evaluare
afectată nursing Autonome Delegate

80
 - Dificultate în - Pacientul să - asigur un climat corespunzător; salon - conform prescripției, Ora 7:00
bine aerisit cu o temperatură de 18-
respirație din cauza prezinte o respiraţie 21C şi umiditate de 50-60% ; administrez oxigen cu un
T.A.=150/95
durerii în fosa iliacă cu o frecvență - asigur repausul absolut la pat în debit de 4 l/min pe sondă
mm/Hg
dreaptă manifestată normală, un ritm şi o poziție semișezândă pentru favorizarea nazală / mască de oxigen
respirației (decubit dorsal la un unghi P=95 b/min.
2. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie

prin tahipnee. amplitudine normală. 30-45°); / ochelari de oxigen;

R= 24r/min.
- pregatesc fizic si psihic pacienta
- Circulație - Pacientul să pentru monitorizarea funcțiilor vitale; - recoltez sânge prin SpO2=97%
-măsor funcțiile vitale: TA, P, R și
modificată din cauza prezinte o circulație SpO2 şi le notez în foaia de puncție venoasă pentru Ora 19:00
durerii, manifestată adecvată cu valori temperatură; analize de sânge (VSH, T.A.=140/90
- informez, pregătesc materialele
prin puls rapid ale pulsului şi necesare şi obțin consimțământul Hb, Ht. Leucocite) mmHg.
(tahicardie) și slab. tensiunii arteriale în pentru realizarea oxigenoterapiei. respectând măsurile de P=85b/min.
- dezobstrucționez căile respiratorii;
- Circulație limite normale. - supraveghez respirația, colorația asepsie; R-18r/min.
tegumentelor, faciesul pacientului;
inadecvată cauzată - informez, pregătesc (psihic şi fizic) şi - administrez medicația SpO2=100
de obezitate gradul obţin consimţamântul pacientului personală Pacientul prezintă
pentru puncţia venoasă în vederea
II manifestată prin recoltării de sânge pentru analize de antihipertensivă conform valori ale TA, P, R,
hipertensiune laborator; prescripției: SpO2 în limite
- informez, pregătesc (psihic şi fizic)
arterială gr.I. pacientul şi obțin consimțământul Prestarium 5mg x 1/zi fiziologice.
pentru realizarea EKG-ului, a
per os şi urmăresc
radiografiei pulmonare şi a ecografiei
abdominale; efectul.
- însoţesc pacientul la EKG,
radiografia pulmonară şi ecografia
abdominală.
Nevoia Diagnosticul de Intervenţii
Obiective Evaluare
afectată nursing Autonome Delegate

81
 - Risc de hipertermie - Pacientul să-și - asigur un climat corespunzător cu - administrez medicația - Pacientul prezină o
din cauza procesului mențină temperatura un salon bine aerisit şi răcoros; antitermică conform FO: stare de bine și
3. Nevoia de a-și menține temperatura corpului în limite normale

inflamator corpului în limite confort; temperatura

- aplic comprese reci pe frunte. - Perfalgan 1fl. 100ml x
manifestat prin: normale. corpului este
- asigur pacientului îmbrăcăminte 3/zi.
T=36,5C şi nu mai
- subfebrilitate - Pacientul să aibă o curată, lejeră, din bumbac.
prezintă cefalee
(T=37,5 C); stare de bine fizic și - servesc pacientul cu cantități mici
după administrarea
- cefalee. psihic. şi dese de lichide reci;
medicației
- schimb lenjeria de pat și de corp ori
antitermice.
de câte ori este nevoie sau în caz de
transpirație;
- informez, pregătesc psihic şi fizic
pacientul pentru măsurarea
temperaturii;
- monitorizez temperatura şi o notez
în foaia de temperatură;

Nevoia Diagnosticul de Intervenţii

Obiective Evaluare
afectată nursing Autonome Delegate

82
 -Alimentație şi - Pacientul să fie - măsor greutatea pacientului, - montez CVP şi PEV : G=119kg;
hidratare inadecvată echilibrat calculez IMC şi notez în F.O. Ser glucozat 5% 500ml fl Î=177cm.
prin deficit din cauza hidroelectrolitic și - adopt un regim hidric; alimentez II IMC=38 (obezitate
pacientul cu supă strecurată, iaurt, în
procesului infecțios acidobazic Ser fiziologic 500 ml fl II de gr. II).
funcţie de toleranţa digestivă; dacă
manifestată prin preoperator. nu este posibil se trece la alimentaţia (pentru menținerea - Pacientul este
inapetenţă şi greaţă. parenterală; echilibrului reechilibrat
- hidratez pacientul cu cantităti mici hidroelectrolitic). hidrolelectrolitic și
4. Nevoia de a bea şi a mânca

şi dese de lichid la temperatura

- administrez la nevoie volemic.
camerei (ceaiuri, apă plată), la fel în
conform FO :
funcţie de toleranţă; dacă nu este
posibil, hidratez parenteral conform - Metoclopramid 5mg/ml
FO; i. v.
- informez pacientul despre
adoptarea alimentaţiei parenterale, de
montarea cateterului venos periferic
şi obțin consimțământul;
- pregătesc materialele necesare
pentru montarea unui CVP pentru
hidratarea parenterală conform foii
de observaţie;
- explic pacientului că nu are voie să
consume lichide cu minin 6 h înainte
de intervenția chirurgicală;

Nevoia Diagnosticul de Intervenţii

Obiective Evaluare
afectată nursing Autonome Delegate

83
 - Eliminare - Pacientul să - servesc pacientul cu cantități mici - recoltez urina pentru - Din punct de
inadecvată cauzată prezinte micţiuni şi dese de lichid ținând cont de examenul sumar de urină vedere al
de deshidratare fiziologice din punct conform foii de eliminărilor,
valorile TA şi de toleranța digestivă;
manifestată prin de vedere calitativ si observație. pacientul este
- informez şi instuiesc pacientul în
oligurie. cantitativ. pregătit pentru
legătură cu recoltarea urinei pentru operaţia chirurgicală
realizarea examenului sumar de (a avut scaun şi şi-a
urină;
5. Nevoia de a elimina

golit vezica înainte

- pregătesc şi îi ofer un recipient de intervenția
curat în care să recolteze urina, la chirurgicală, oliguria
jumătatea micțiunii şi numai după s-a ameliorat).
toaleta organelor genitale şi a
mâinilor;
- etichetez, notez în foaia de
observație şi trimit la laborator.
- fac bilanțul ingesta-excreta;
- invit pacientul să aibă scaun şi să-şi
golească vezica urinară ȋnainte de
intervenția chirurgicală;
- asigur o igienă riguroasă după
eliminări. Intervenţii
Nevoia Diagnosticul de
Obiective Evaluare
afectată nursing Autonome Delegate

84
 -Anxietate cauzată -Pacientul să fie -asigur un mediu de siguranță cu un - efectuez testarea la - Pacientul este
de posibilitatea echilibrat psihic şi climat corespunzător; salon bine anestezice, antibiotic: echilibrat psihic şi
apariției fizic, să beneficieze aerisit cu o temperatură de 18-21C Testarea la fizic, este în
complicațiilor de siguranţă şi umiditate de 50 / 60 %; Xilină/marcaină0,5%= siguranță şi este
manifestată prin: psihologică pentru - asigur repausul absolut la pat în negativ pregătit pentru
- facies crispat; înlăturarea stării de poziție semișezândă (într-o poziție Testarea la Cefort- intervenția
antalgică) sau în decubit dorsal cu
- frică; anxietate. negativ chirurgicală.
6. Nevoia de a evita pericolele

capul într-o parte (poate apărea

- stres. -Pacientul să - încep antibioterapia
vărsătura);
-Stare generală uşor beneficieze de un conform prescriptiei :
- aplic pungă cu gheață învelită în
alterată datorită mediu de siguranță. Cefort 1g/12h i.v.-8.00-
prosop pe zona dureroasă;
inflamaţiei acute -Pacientului să i se 20.00
- pregătesc pacientul şi materialele
manifestată prin administreze necesare în vederea testării la - cu 30 min înainte de
durere la nivelul medicația pentru a anestezic, testării la antibiotic; intervenție administrez la
fosei iliace drepte. preveni - informez, pregătesc pacientul şi indicația medicului:
complicațiile. obţin consimţământul pentru Atropină i.v.-1 fiolă şi
-Pacientul să fie prelevare de sânge-examene de urmăresc efectul
pregătit preoperator laborator şi realizez testări la acestora.
şi să fie transportat în antibiotice, anestezic;
-transport pacientul în condiții de
siguraţă la sala de
siguranță cu fotoliul rulant la
operație.
investigații şi apoi la sala de operație.

Nevoia Diagnosticul de Intervenţii

Obiective Evaluare
afectată nursing Autonome Delegate

85
 - Deficit de îngrijire - Pacientul să - Tegumentele şi
- conştientizez pacientul despre
7. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a-și menține tegumentele și mucoasele integre

cauzat de disconfort prezinte tegumente şi mucoasele sunt

importanța realizării îngrijirilor de
manifestat prin mucoase curate şi curate şi integre.
igienă şi păstrarea integrității
dezinteres față de integre şi să fie - Pacientului i s-a
tegumentelor şi mucoaselor înainte
igiena corporală. pregătit fizic pentru realizat o bună
de intervenția chirurgicală;
- Pregătirea operație. pregătire
-conving pacientul să-şi facă baie,
preoperatorie. - Pacientului să-i fie preoperatorie fizică
să-şi facă toaleta bucală şi nazală şi
pregătit corect și psihică.
câmpul operator. să-şi pieptene părul şi-l servesc cu
materialele necesare;
- efectuez igiena locală în zona unde
urmează să se efectueze intervenția
chirurgicală (ras pe o zonă mai largă,
spălat, degresat, dezinfectat prin
badijonaj cu soluţii antiseptice
colorate) și acopăr cu un câmp steril;
- ajut pacientul să îmbrace lenjerie
curată de spital;
- instalez pacientul în pat într-o
poziţie comodă.

Nevoia Diagnosticul de Intervenţii

Obiective Evaluare
afectată nursing Autonome Delegate

86
 Postură inadecvată - Pacientului să - instalez pacientul în pat in decubit - administrez la indicația - Durerile
8. Nevoia de a se mișca și a avea o bună

dorsal sau într-o poziţie antalgică

din cauza durerii în adopte o poziţie medicului: abdominale s-au
aleasă de acesta, cu capul într-o parte
fosa iliacă dreaptă adecvată în (în cazul unei eventuale vărsături); Algocalmin 1 f/zi, i.v. şi redus ca intensitate,
- aplic pacientului, pe abdomen, o
manifestată prin următoarele 6 ore. observ efectul acesteia. pacientul poate să
pungă de gheață învelită într-un
poziție inadecvată. prosop; adopte o poziţie
postură

-manifest înţelegere faţă de suferinţa adecvată.

sa şi îl încurajez cu privire la faptul
că după administrarea calmantului,
durerea se va diminua şi va putea să
adopte o poziție mai comodă;
- asigur pacientului repaosul la pat
fizic și psihic;
- ajut pacientul să-şi satisfacă toate
celelate nevoi fundamentale.
Insomnie cauzată de -Pacientul să - învăţ pacientul să practice tehnici - administrez conform - Pacientul a reuşit
de relaxare;
9. Nevoia de a dormi şi a se

starea de anxietate reuşească să - liniştesc şi încurajez pacientul, îl FO: să se odihnească, a

manifestată prin: beneficieze de un asigur că îl voi susţine şi ajuta pe Diazepam 5mg/ml, 1f. beneficiat de 7ore de
toată perioada spitalizării;
- oboseală; somn corespunzător - îndepărtez toţi stimulii auditivi sau i.m.seara înainte de somn liniştit.
odihni

- paliditate. calitativ şi cantitativ vizuali care ar putea să deranjeze culcare şi observ efectul
somnul pacientului;
(7-9 ore pe noapte - aerisesc bine salonul şi asigur o acestuia.
temperatură şi o umiditate optimă
fără intreruperi). care să- i favorizeze somnul şi
Pacientul să nu mai odihna;
- asigur lenjerie curată de corp şi de
fie obosit. PLAN DE ÎNGRIJIRE 2
PACIENTUL D. C. , 23 ANI, SEX: M. , DIAGNOSTIC: APENDICITĂ ACUTĂ CATARALĂ
26. 02. 2021 A DOUA ZI DE ÎNGRIJIRE, ZIUA I POSTOPERATOR
Nevoia Diagnosticul de Obiective Intervenţii Evaluare

87
afectată nursing Autonome Delegate
Risc de complicații - Pacientul să nu - asigur un climat corespunzător; - administrez - După aproximativ 2h
- asigur repausul psihic și fizic (într-o
cauzat de prezinte complicații tratament de la administrarea
poziție confortabilă) al pacientului
intervenția postoperatorii. pentru diminuarea durerii; medicamentos medicației, durerea se
- supraveghez continuu pacientul şi
chirurgicală - Pacientul să conform FO: diminuează în
comportamentul acestuia până la
manifestat prin exprime o stare de revenirea completă; Ser fiziologic 9% 500 intensitate, starea
-urmăresc faciesul şi culoarea
1. Nevoia de a evita pericolele

plăgi postoperatorii confort atât psihic ml soluție fl I generală este mult

tegumentelor şi a unghiilor;
la nivelul celor 3 cât şi fizic, să își -urmăresc tubul de dren (să fie tot Cefort, 1g/12h i.v.- îmbunătățită.
incizii. exprime diminuarea timpul ȋn declivă, să nu facă stază sau să 8.00-20.00 - Pacientul nu a
fie prins sub pacient);
durerii în - urmăresc linia venoasă, buna prezentat complicații.
următoarele 2h. funcționare a cateterului venos periferic, - Drenajul este corect,
ritmul de curgere perfuziei;
- Pacientul să-şi - controlez pansamentul care acoperă pansamentul este
dobândească inciziile (să nu prezinte sânge); curat.
-iau măsuri sporite pentru evitarea
autonomia în infecțiilor nosocomiale prin respectarea
asigurarea îngrijirilor circuitelor şi a măsurilor de igienă;
-distrag atenția pacientului de la
personale în 24ore. stimulul dureros și îmi arăt preocuparea
- Plaga operatorie să pt starea sa;
-urmăresc tot timpul pacientul pentru ca
se vindece fără acesta sa aibă o evoluție fără
complicații. complicații.
Nevoia Diagnosticul de Intervenţii
Obiective Evaluare
afectată nursing Autonome Delegate

88
 - Circulație - Pacientul să -aşez pacientul în pat în poziția - administrez medicația - Pacientul prezintă
inadecvată cauzată prezinte valori ale semişezând pentru favorizarea cf. foii de observație: valori ale TA în
de obezitate gradul TA în limite respirației şi a circulației; Prestarium 5mg x 1/zi limite normale după
II manifestată prin fiziologice. - pregatesc fizic si psihic pacientul per os şi urmăresc administrarea
hipertensiune pentru monitorizarea funcțiilor efectul. medicației:
2. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație

arterială gr.I. vitale. - măsor funcțiile vitale TA=140/90 mmHg

periodic (din 15 ȋn 15 min. ȋn prima - Pacientul prezină
oră şi din 30 ȋn 30 de min. ȋn valori ale funcțiilor
următoarele 2 ore). vitale în limite
-în primele 6 ore de la încheierea normale:
intervenției chirurgicale, fac masaj Ora 7:00
uşor al membrelor inferioare pentru TA=150/95mmHg
favorizarea circulației; P=85p/min
- învăț pacientul să facă gimnastică R=18r/min
respiratorie; Ora 19:00
- informez pacientul asupra gradului TA=140/90mmHg
său de hipertensiune şi-l
P=90p/min
conştientizez în legătură cu
R=18r/min
importanța adoptării unui regim
igieno-dietetic pentru a slăbi şi a
avea valori ale tensiunii arteriale în
limite normale. Intervenţii
Nevoia Diagnosticul de
Obiective Evaluare
afectată nursing Autonome

89
 -conştientizez pacientul ȋn legătură cu importanța menținerii unei
3. Nevoia de a fi curat, ȋngrijit, de a

- Dificultate de a se - Pacientul să fie - Pacientul este

proteja tegumentele şi mucoasele

igiene riguroase;
ȋngriji cauzată de curat, ȋngrijit, să -pregătesc materialele necesare toaletei pe regiuni şi cele curat, ȋngrijit şi
intervenția prezinte tegumente şi necesare schimbării lenjeriei de pat şi de corp; prezintă tegumente
-schimb lenjeria de pat cu una curată;
chirurgicală mucoase curate şi şi mucoase curate şi
-însoțesc pacientul la baie, îl încurajez să-şi realizeze singur
manifestată prin integre. toaleta pe regiuni, îi servesc materialele necesare şi lenjeria integre.
alterarea stării de curată de corp;
- Pacientul a reuşit
-ajut pacientul şi-l suplinesc la nevoie pentru realizarea corectă a
confort.
igienei personale; să-şi realizeze singur
-sunt atentă la aspectul pansamentului (să nu prezinte sânge sau îngrijirile.
să se ude în timpul realizării toaletei).

- protejez patul cu muşama şi aleză;

Eliminare inadecvată - Pacientul să - Pacientul prezintă
- protejez intimitatea pacientului cu ajutorul paravanului;
din cauza prezinte eliminări - încerc stimularea micțiunilor astfel: pun comprese calde pe diureza =1200 ml,
4. Nevoia de a elimina

intervenției adecvate cantitativ şi regiunea pubiană, introduc bazinetul cald sub zona sacrală a după aproximativ 6h
pacientului;
chirurgicale calitativ. de la intervenția
- răspund cu promptitudine de fiecare dată cand pacientul doreşte
manifestată prin să micționeze, servindu-i bazinetul curat sau ajutându-l să se chirurgicală.
oligurie. deplaseze la toaletă;
- asigur o igienă corespunzătoare după fiecare micțiune.
- măsor şi notez în foaia de observație cantitatea de urină
eliminată;
-urmăresc bilanțul ingesta-excreta luând în considerare şi
Nevoia Diagnosticul de Intervenţii
Obiective Evaluare
afectată nursing Autonome Delegate

90
 - Regim alimentar - Pacientul să fie - fac pregătirea psihică și fizică - administrez cf. foii de - Pacientul este
impus terapeutic. echilibrat înaintea instituirii perfuziei şi observație: echilibrat
hidroelectrolitic şi administrării medicaţiei şi obţin hidroelectrolitic.
Ser glucozat 10%-500 ml
nutrițional. consimţământul acesteia;
fl II
-pregătesc materialele necesare, Ser fiziologic 9%-500 ml
soluțiile perfuzabile, medicamentele fl II
5. Nevoia de a bea şi a mânca

pentru reechilibrarea Vitaminoterapie: B1, B6

hidroelectrolitică; 1f/zi i.m.,
-mențin bilanțul hidric; Gluconat de calciu 1f/zi
-administrez oral lichide în cantități i.m.
mici de ceai îndulcit sau apă plată (în Metoclopramid 2f.
funcție şi de valorile tensiunii 5mg/ml i.m. la nevoie.
arteriale); - urmăresc efectul
-alimentez oral pacientul cu alimente acestora.
semilichide (zeamă de supă de
zarzavat);
- urmăresc ȋn permanență pacientul.

Nevoia Diagnosticul de Intervenţii

Obiective Evaluare
afectată nursing Autonome Delegate

91
 Dificultate de a -Pacientul să-şi - liniştesc pacientul şi-l ȋncurajez. -administrez medicația - Pacientul exprimă
dormi şi odihni ȋmbunătățească conform FO: stare de confort, este
- asigur un climat corespunzător cu o
cauzat de cefaleea somnul calitativ şi liniştit, somnul i s-a
temperatură şi umiditate optimă; Diazepam 5mg/ml i.m.
post-anestezie cantitativ, să nu mai ȋmbunătățit calitativ
- asigur lenjerie de pat curată, perfect seara ȋnainte de culcare.
manifestată prin fie obosită, să nu mai şi cantitativ,
ȋntinsă şi lenjerie de corp curată şi Algocalmin 2f/zi i.m.
oboseală. prezinte cefalee şi cefaleea a fost
lejeră; - urmăresc efectul
6.Nevoia de a dormi şi a se odihni

să-şi exprime starea combătută.

- ȋndepărtez toți stimulii externi medicamentelor şi
de confort.
(auditivi,vizuali) care pot perturba apreciez somnul
somnul pacientei (folosesc lumina de pacientului.
veghe);
- sfătuiesc pacientul să adopte o
poziție antalgică în timpul somnului.
-aplic comprese reci pe fruntea
pacientului.

PLAN DE ÎNGRIJIRE 2
PACIENTUL D. C. , 23 ANI, SEX: M. , DIAGNOSTIC: APENDICITĂ ACUTĂ CATARALĂ
27. 02. 2021 A TREIA ZI DE ÎNGRIJIRI
92
Nevoia Diagnosticul de Intervenţii
Obiective Evaluare
afectată nursing Autonome Delegate

- informez, pregătesc psihic şi fizic - Pacientul prezintă

1. Nevoia de a evita pericolele

Risc de complicații - Pacientul să - administrez

pacientul pentru tehnica schimbării incizii cu evoluție
cauzat de plăgile prezinte incizii medicația cf. foii de
bună, în curs de
chirurgicale chirurgicale în curs pansamentului. observație:
vindecare.
manifestat prin de vindecare. - pregătesc materialele necesare şi schimb
Cefort 1g/12h i.v. - Pansamentul a fost
prezența inciziilor pansamentul respectând condițiile de schimbat.
8.00-20.00 și
chirurgicale. asepsie a mâinilor, a materialelor - Pacientul este ȋn
urmăresc efectele
necesare şi a tegumentelor pacientului; afara oricărui pericol;
medicație.
iau măsuri de prevenire a infecțiilor - Evoluția pacientului
- conştientizez pacientul despre
2. Nevoia de a bea şi a mânca

Regim alimentar - Pacientul să fie importanța respectării regimului - Pacientul este

impus terapeutic echilibrat alimentar; echilibrat
- realizez un program de masă format din
din cauza hidroelectrolitic şi să hidroelectrolitic, se
3 mese şi 2 gustări şi un meniu în funcţie
intervenției accepte şi să respecte de recomandările medicului (supă de hidratează şi
chirurgicale, regimul alimentar. legume, supe cu orez şi morcovi, pâine alimentează oral.
prăjită, iaurt slab) şi de necesarul caloric.
manifestată prin - alimentez şi hidratez pacientul cu apă
slăbiciune. plată, ceai uşor îndulcit, supă, iaurt ȋn
cantități mici şi dese.

Nevoia Diagnosticul de Intervenţii

Obiective Evaluare
afectată nursing Autonome

93
 - explorez nivelul de cunoştințe al pacientului despre boală, - Pacientul a fost atent
Cunoștințe -Pacientul să convalescență, prevenirea îmbolnăvirilor şi completez
cunoştințele deja existente; și receptiv la toate
insuficiente despre acumuleze informații - aleg momentul potrivit când pacientul este dispus să învețe.
recomandările primite
- identific obiceiurile şi deprinderile greşite ale pacientului.
boală, despre suficiente despre - corectez deprinderile dăunătoare sănătății; de la medic și
măsurile de boală, prevenție, -ofer pacientului informații despre boală, regimul igieno- asistentul medical.
dietetic, importanța respectării regimului pentru prevenirea
3.Nevoia de a învăța cum să-ți păstrezi sănătatea

prevenire, despre convalescență, eventualelor complicații; - A solicitat mai multe

- ofer pacientului informații despre importanța adoptării unui informații despre
cum să-şi păstreze respectarea regim alimentar corect (deficit de calorii), alcătuit din 3 mese şi
2 gustări, pentru a putea combate obezitatea. alimentele indicate și
sănătatea din cauza regimului igieno-
- ofer pacientului informații cu privire la adoptarea unui regim cele contraindicate.
dezinteresului dietetic şi despre hiposodat, hipolipidic şi creşterea consumului de fructe şi
legume pentru combaterea HTA; - Pacientul deține
manifestat prin cum să-şi păstreze - să renunțe la consumul de tutun şi alcool; informații suficiente
- să combată sedentarismul prin organizarea unui program
ȋmbolnăvire. sănătatea. progresiv de mişcare şi exerciții zilnice. despre boală,
- conțientizez pacientul depre importanța urmării tratamentului convalescență şi
- Pacientul să medicamentos antihipertensiv şi vizitele periodice la medicul
cardiolog; despre cum să-şi
cunoască eventualele - folosesc un limbaj adaptat nivelului de instruire şi înțelegere
păstreze sănătatea.
semne și complicații al pacientului;
- învăț pacientul să cunoască semnele precoce ale unor - Pacientul a înțeles
și să conștientizeze complicații, situație în care se va prezenta la medic pentru importanța adoptării
control;
indicațiile primite - explic pacientului planul de recuperare; unui stil de viață
- informez pacientul că după 7 zile de la intervenția chirurgicală sănătos, prezentarea
pentru prevenirea v-a trebui să se prezinte în ambulatoriul de specialitate a secției
acestora. de chirurgie pentru îndepărtarea firelor de sutură; periodică la medicul
- educ pacientul pentru profilaxia secundară a bolii: evitarea cardiolog şi urmarea
stresului, a alimentației iritante pentru stomac, renunțarea la
obiceiuri dăunătoare; tratamentului
- conştientizez pacientul de faptul că reuşita operației depinde şi medicamentos.
de respectarea tuturor regulilor prezentate .

94
 Epicriza

Pacientul D. C. se internează în data de 25. 02. 2021 pe secția de Chirurgie a Spitalului

Militar de Urgență „Dr. Aristide Serfioti” Galați cu următoarele manifestări clinice: grețuri, febră
moderată, durere în fosa iliacă dreaptă, tahicardie, tahipnee, cefalee.
Debutul afecţiunii de 24h după un efort fizic prelungit.
Pacientul afirmă că durerea în fosa iliacă dreaptă a apărut brusc, fiind însoţită de febră,
cefalee, greaţă, motive pentru care pacientul s-a prezentat la spital.
În urma controlului de specialitate este diagnosticat cu apendicită acută catarală.
Pe perioada spitalizării pacientului i s-au făcut examene paraclinice (E.K.G., ecografie,
radiografie pulmonară) și de laborator ( sânge și urină).
Pacientul a beneficiat de operație de apendicectomie în laparoscopie (anestezie generală).
A urmat tratament medicamentos conform schemei prescrise de medic, cu următoarele
medicamente:
- Antibioterapie: Cefort
- Antialgice: Algocalmin
- Sedative: Diazepam
- Antiemetice: Metoclopramid
- Antihipertensiv: Prestarium
- Vitaminoterapie: B1, B6
- Altele: Gluconat de calciu
Pacientul este externat în data de 28. 02. 2021 cu stare generală bună și cu următoarele
recomandări:
- Să se prezinte în ambulatoriul de specialitate pentru îndepărtarea firelor de sutură.
- Să continue tratamentul prescris de medic (calmante în caz de durere).
- Să evite efortul fizic pe o durată de 2 săptămâni.
- Să aibă o alimentație adecvată.
- Să evite stresul și oboseala.

94

95
 CAZUL 3

Culegerea datelor:
1. Informații generale
- Nume: F.E
- Vârsta: 34 ani
- Sex: feminin
- Stare civilă: divorțată
- Religie: ortodoxă
- Naționalitate: română
- Ocupația: profesoară
- Domiciliul: Galați
- Înălţime: 174 cm;
- Greutate: 70 kg;
- Grup sanguin: B III, RH pozitiv
- Data internării: 10. 06. 2021
- Data externării: 15. 06. 2021
2. Anamneză
2. 1. Antecedente heredo-colaterale:
2. 2. Antecedente personale:

a) fiziologice
- Menarha: 12 ani; nici o naştere
- Traumatisme: neagă
- Alergii medicamentoase: neagă
- Utilizarea de tratamente empirice: neagă
b) Patologice
- Bolile copilăriei: rujeolă, rubeolă, oreion,varicelă
- Spitalizări: neagă
- Intervenții chirurgicale: neagă

2. 3. Condiții de viată şi de muncă

- locuieşte singură într-un apartament cu 2 camere

96
 - condițiile de mediu în care trăieşte sunt normale
2. 4. Comportare față de mediu
- nu consumă alcool
- fumează circa 10 țigări pe zi
- consumă două cafele pe zi
- alimentație normală
- somn: 6-8 ore/noapte
- nu efectuează exerciții fizice

2.5. Profil psiho-social şi cultural

- Limba vorbită: română
- Naționalitate: română
- Echilibrată din punct de vedere psihic
- Relații normale cu familia şi anturajul
3. Motivele internării
- grețuri, vărsături
- inapetență
- diaree, flatulență
- diureză scăzută (oligurie)
- durere în fosa iliacă dreaptă
- febră moderată (38,30C)
- cefalee
- tahicardie
- tahipnee
- slăbiciune, stare generală alterată
4. Istoricul bolii
Pacienta relatează că afecţiunea a debutat în urmă cu trei zile, în urma unei cine copioase
cu salată de vinete şi ardei copți. Aceasta afirmă că în acea seară au apărut mai întâi dureri în
zona epigastrică şi febra 37.5ºC, simptome pe care le-a avut şi a doua zi. În următoarea zi febra şi
durerile epigastrice au dispărut dar a prezentat dureri abdominale uşoare de tip colică.
Pacienta este transportată la spital deoarece prezintă dureri în zona inghinală (fosa iliacă
dreaptă) împreună cu cefalee, greaţă, inapetenţă, febră moderată (38,3ºC), scaune diareice, stare

97
generală alterată. Pacienta este internată şi programată pentru intervenția chirurgicală în regim de
urgență.
5. Diagnostic medical la internare
Apendicită acută gangrenoasă.
Valorile funcțiilor vitale:
- TA = 140/ 75 mm Hg
- P = 97 b/min
- R = 24 r/min
- T = 38,3 C
Examen clinic general
- Stare generală : alterată
- Tegumente si mucoase : palide
- Ţesut musculo-adipos: normal dezvoltat
- Sistem osteo-articular : integru
- Aparat respirator: torace normal conformat, ampliații toracice ample, simetrice; murmur
vezicular prezent.
- Aparat cardio-vascular : cord situat în limite normale; zgomote cardiace ritmice bine
batute; şoc apexian în spațiul V intercostal stâng pe linia medioclaviculară.
- TA=140/75 mmHg
- P=97 b/min.
- Aparat digestiv : abdomen suplu, elastic, dureros la palparea ȋn fosa iliacă dreaptă, apărare
musculară în această regiune. Tranzit intestinal prezent (scaune diareice 4/zi). Ficat şi
splină: ȋn limite normale.
- Aparat renal: loje renale libere nedureroase la palpare şi percuție. Giordano negativ
bilateral. Micțiuni spontane, urini limpezi, oligurie.
- SNC: orientată temporo-spațial. ROT şi pupilare prezente.

EXAMENE PARACLINICE ŞI DE LABORATOR

HEMOLEUCOGRAMA COMPLETA
Leucocite 13.8 x103/μl ↑ 4 – 10 / 103/μl
Limfocite% 29.4% 20 – 55 %
Monocite% 5,1% 1.5 – 12%
Neutrofile% 77%↑ 45 – 75%

98
Eozinofile% 0.7% 0 – 5%
Bazofile% 0.7% 0 – 2%
Limfocite# 1.31 x103/μl 1 – 4.2 / 103/μl
Monocite# 0.4 x103/μl 0.3 – 1 / 103/μl
Neutrofile# 6.30 x103/μl 1.8 – 8 / 103/μl
Eozinofile# 0.06 x103/μl 0.05 – 0,7 / 103/μl
Bazofile# 0.02 x 103/μl 0 – 0,2 / 103/μl
Eritrocite 4.31 x106/μl 3.6 – 5.5 x106/μl
Hemoglobina 11.5 g/dl ↓ 11.7 – 15.5 g/dl
Hematocrit% 36 % 36 – 49%
Volum mediu eritrocitar 91FL 78 – 98FL
Hemoglobina eritrocitara medie 31.4 pg 27 – 34pg
CHEM 34.4g/dl 31 – 36 g/dl
RDW 11.3% 8 – 15%
Trombocite 171 x103/μl 150 - 400 /103/μl
MPV 8.7 fl 6 – 11 fl
HEMATOLOGIE
Grup sanguin / RH B III / +
VSH-sange metoda Westergreen 30 mm/h↑ 4 – 12 mm/h
IMUNOLOGIE
PROTEINA C REACTIVA Negativ Negativ
FERITINA 120.50ng/ml 20 – 250 ng/ml
COAGULARE
TS 2’16” 1-4min
TC 5’48” 5-10min
FIBRINOGEN 191mg/dl 180 – 350 mg/dl
BIOCHIMIE SERICA
BILIRUBINA DIRECTA 0.17 mg/dl 0 – 0,25 mg/dl
BILIRUBINA TOTALA 0.70 mg/dl 0,1 – 1,2 mg/dl
COLESTEROL TOTAL 139.77 mg/dl 100 – 200 mg/dl
CREATININA SERICA 0.78 mg/dl 0.16 – 1.1 mg/dl
GAMA GT (GGT) 25,47 U/L 5 – 38 U/L
GLICEMIE 88.11 mg/dl
UREE SERICA 37mg/dl <43mg/dl
AMILAZEMIE 16 U.I. 20-140 U.I.
LACTAT DEHIDROGENAZA (LDH) 343.74 U/L 0 – 480 U/L
TGO (AST) 16.32 U/L 2 – 31 U/L
TGP(ALT) 17.98 U/L 2 – 31 U/L
TRIGLICERIDE 85.69 36 – 200 mg/dl
BIOCHIMIE URINARA
Bilirubina Negativ Negativ
Corpi cetonici Negativ Negativ
Densitate 1010 1005 - 1030
Eritrocite 25Ery/ul Negativ
Glucoza Negativ Negativ

99
 Leucocite Negativ Negativ
Nitriti Negativ Negativ
pH 5,5 4,5 - 6
Proteine 30 mg/dl <14 mg/dl
Urobilinogen 1 mg/dl <1 mg/dl
Amilazurie 32 U.I. 8 – 64 U.I.
Sediment urinar: epitelii plate Foarte rare
Leucocite Negativ Negativ
Hematii Negativ Negativ

Ecografie abdominală:
Ficat: inomogen, atenuare posterioară; Colecist: nelocuit; CBP, VP în limite normale;
RD: 12/5 cm, fără ectazii pielocaliceale; RS: 10, 5/5cm, mici imagini reflectogene în sinusul
inferior ce nu schițează umbra acustică, fără ectazii pielocaliceale; Splină: dimensiuni normale;
Pancreas: mediocorporeal, dimensiuni normale; Vezica urinara: în semirepleție, fără calculi.
Uter şi anexe dimensiuni normale, parțial ecranate de aerocolie; Colecții în Douglas.
Radiografie pulmonară: Imagine toraco-pulmonară normală.
Electrocardiogramă: Traseu electric normal.
Analiza şi interpretarea datelor
Nevoia Manifestări de Surse de Problema de Gradul de
afectată dependenţă dificultate dependenţă dependenţă
1.Nevoia de - Comunicare - Durerea în - Anxietate - Dependent
a comunica ineficientă la fosa iliacă
nivel afectiv dreaptă
2. Nevoia - Dificultate în - Tahipnee - Dependent
- Durerea
de a respira respirație (R = 24 r/min)
şi a avea o - Circulație - Tahicardie - Dependent
bună modificată - Durerea (97 b/min)
circulaţie
3. Nevoia
de a-și
menține - Febră moderată
- Procesul
temperatura - Hipertermie (38,3C) - Dependent
inflamator
corpului în - Cefalee
limite
normale
4. Nevoia - Alimentație şi - Procesului - Inapetenţă - Dependent
de a bea şi a hidratare infecțios - Greaţă
mânca inadecvată prin - Vărsătură

100
 deficit
- Pregătirea - Restricție a - Dependent
preoperatorie în alimentației şi
regim de urgență hidratării pe cale
orală
5. Nevoia - Eliminare - Deshidratare - Oligurie - Dependent
de a elimina inadecvată
cantitativ
- Eliminare - Procesul - Vărsătură - Dependent
inadecvată infecțios - Diaree
- Flatulență
calitativ
6. Nevoia - Risc de - Procesul - Stare generală - Dependent
de a evita complicație infecțios alterată
pericolele imediată intestinal - Frison
- Durere în fosa
iliacă dreaptă
- Vulnerabilitate - Intervenția - Anxietate - Dependent
față de pericole chirurgicală

7. Nevoia - Incapacitate de a - Starea - Dezinteres față - Dependent

de a fi curat, se îngriji generală de igiena
îngrijit, de alterată corporală
a-și menține (slăbiciune,
tegumentele - Pregătirea cefalee)
și preoperatorie
mucoasele
integre
8. Nevoia - Postură - Durerea în - Adoptarea - Dependent
de a se inadecvată din fosa iliacă poziției
mișca și a cauza manifestat dreaptă antalgice
avea o bună prin.
postură
9. Nevoia - Cunoștințe - Dezinteres - Îmbolnăvire - Dependent
de a învăța insuficiente față de
cum să-ți boală
despre boală
păstrezi
sănătatea

101
 PLAN DE ÎNGRIJIRE 3
PACIENTA F. E. , 34 ANI, SEX: F. , DIAGNOSTIC: APENDICITĂ ACUTĂ GANGRENOASĂ
10. 06. 2021 PRIMA ZI DE ÎNGRIJIRE

Nevoia Diagnosticul de Intervenţii

Obiective Evaluare
afectată nursing Autonome

- Comunicare - Pacienta să se - explic pacientei necesitatea internării și importanța -Pacienta comunică

ineficientă la nivel adapteze la rolul de comunicării cu echipa de îngrijire şi familiarizez pacienta cu eficient cu echipa de
afectiv cauzată de bolnav, să fie mediul de spital; îngrijire.
durerea în fosa iliacă echilibrată psihic, să - ajut pacienta să-şi recunoască anxietatea, să-şi exprime grijile,
-Pacienta acceptă rolul
dreaptă manifestată comunice eficient cu temerile, gândurile;
de bolnav.
1. Nevoia de a comunica

prin anxietate. echipa de îngrijire în - furnizez toate informațiile de care are nevoie;
- Pacienta înțelege
următoarele 8 h. - încurajez pacienta şi-i insuflu încrederea în echipa operatorie; necesitatea efectuării
- liniştesc pacienta cu privire la starea sa, explicându-i intervenției
necesitatea intervenției chirurgicale în regim de urgență şi o chirurgicale în regim
asigur că va fi însoțită şi ajutată; de urgență.
- răspund cu amabilitate, profesionalism şi promptitudine la -Pacienta prezintă o
toate întrebările pacientei folosind un limbaj simplu, clar, diminuare a anxietății
adaptat nivelului ei de pregătire şi educaţie; datorită informațiilor

- înlătur prin comportament şi atitudine, starea de anxietate în primite.

care se găseşte pacienta.

102
Nevoia Diagnosticul de Intervenţii
Obiective Evaluare
afectată nursing Autonome Delegate
- pregătesc fizic şi psihic pacienta -la internare
- Dificultate în - Pacienta să - conform prescripției,
pentru monitorizarea funcțiilor pacienta prezenta
respirație din cauza prezinte o respiraţie administrez oxigen cu un
vitale; - măsor funcțiile vitale: TA, P, urmatoarele valori
durerii manifestată cu frecvență R și SpO2 și le notez în foaia de debit de 4 l/min pe sondă
ale funcțiilor vitale:
prin tahipnee. normală, un ritm şi temperatură; nazală / mască de
-TA=140/75 mm Hg
2. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie

o amplitudine - informez, pregătesc materialele oxigen/ ochelari de

- Circulație modificată - P = 97 b/min
normală. necesare şi obțin consimțământul oxigen;
din cauza durerii - R = 24 r/min
pentru realizarea oxigenoterapiei;
manifestată prin; - Pacienta să - dezobstrucționez căile respiratorii; - recoltez sânge prin -SpO2=97%
- puls rapid prezinte o circulație - supraveghez respirația, colorația puncție venoasă pentru -înainte de intrarea
(tahicardie) și slab adecvată cu valori tegumentelor, faciesul pacientei; analize de sânge (VSH, în sala operatorie
(filiform). ale pulsului în - informez, pregătesc (psihic şi fizic) Hb, Ht. Leucocite). prezenta:
pacienta şi obțin consimțământul
limite normale. -TA=125/70mmHg
pentru recoltarea sângelui pentru
-P =90b/min
analizele de laborator;
- informez, pregătesc (psihic şi fizic) -R=18r/min
pacienta şi obțin consimțământul -SpO2=99%
pentru realizarea EKG-ului, a Pacienta prezintă
radiografiei pulmonare şi a ecografiei valori ale TA, P, R,
abdominale; SpO2 în limite
- însoţesc pacienta la EKG,
fiziologice.
radiografie pulmonară şi ecografie
abdominală.

103
Nevoia Diagnosticul de Intervenţii
Obiective Evaluare
afectată nursing Autonome Delegate
- asigur o încăpere bine aerisită şi
3. Nevoia de a-și menține temperatura

Hipertermie din cauza - Pacienta să-și răcoroasă; - administrez medicația - Pacienta prezină o
- aplic comprese reci pe fruntea
procesului inflamator mențină antitermică conform FO: stare de bine și
corpului în limite normale

pacientei;
manifestat prin: temperatura - asigur pacientei îmbrăcăminte confort; temperatura
lejeră, din bumbac; Perfalgan 1fl. 100ml x
corpului în limite - servesc pacienta cu cantități mici si corpului este
- febră ridicată 3/zi.
normale. dese de lichide, la temperatura T=36,8C şi nu mai
(38,3C) camerei;
- schimb lenjeria de pat și de corp ori prezintă cefalee
- cefalee. -Pacienta să aibă o de câte ori este nevoie în caz de
transpirație; după administrarea
stare de bine fizic
-pregătesc psihic şi fizic pacienta medicației
și psihic. pentru măsurarea temperaturii.
-măsor temperatura şi o notez în antitermice.
foaia de temperatură;
-Alimentație şi - Pacienta să fie - măsor greutatea pacientei, calculez - montez CVP şi PEV: G= 70 Kg;
hidratare inadecvată
echilibrată IMC şi notez în F.O; Ser glucozat 5% 500ml fl Î= 174 cm
4. Nevoia de a bea şi a mânca

prin deficit din cauza

procesului infecțios hidroelectrolitic și - informez pacienta despre adoptarea I IMC=23,12
manifestată prin alimentaţiei parenterale; (normoponderală).
acidobazic în regim Ser fiziologic 500 ml fl II
inapetenţă, greaţă şi -informez, pregătesc psihic şi fizic - Pacienta este
vărsătură. de urgență pacienta pentru montarea CVP; (pentru menținerea pregătită din punct
-Pregătirea
preoperator. - pregătesc materialele necesare echilibrului de vedere
preoperatorie în regim
de urgență din punct pentru montarea unui CVP pentru hidroelectrolitic). hidroelectrolitic şi
de vedere al hidratarea parenterală conform foii acidobazic pentru
alimentației manifestat de observaţie; intervenția
prin restricție a
- alimentez şi hidratez parenteral chirurgicală
alimentării şi
hidratării pe cale conform FO. imediată.

104
Nevoia Diagnosticul de Intervenţii
Obiective Evaluare
afectată nursing Autonome Delegate
- protejez patul cu muşama şi aleză,
- Eliminare inadecvată - Pacienta să fie protejez lenjeria de corp a pacientei - administrez medicaţia - Pacienta a vomitat
cantitativ cauzată de pregătită din punct asezând un prosop în jurul gâtului, îi antiemetică conform FO: o singură dată
susțin fruntea în timpul vărsăturii, şi-
deshidratare de vedere al i mențin sub bărbie o tăviță renală (150ml, cu resturi
Metoclopramid 5mg/ml
manifestată prin eliminărilor pentru pentru captarea vărsăturii; alimentare) şi a avut
- ofer pacientei un pahar cu apă să-şi 1f în PEV
oligurie. intervenţia clătească gura după fiecare vărsătură; un singur scaun
- recoltez urină pentru
chirurgicală. - în momentul defecație şi al urinării, diareic apos, a
-Eliminare inadecvată protejez intimitatea pacientei cu examenul sumar conform
ajutorul paravanului, aşez bazinetul eliminat 100 ml de
calitativ cauzată de foii de observație.
sub regiunea sacrală, fac toaleta
5.Nevoia de a elimina

urină hipercromă.
procesul infecțios perianală după eliminare;
- aerisesc încăperea;
manifestată prin:
- măsor cantitatea, aspectul, orarul,
- vărsătură; mirosul vărsăturilor, urinei,
scaunului; le notez în foaia de
- diaree;
temperatură.
- flatulență. - informez şi instruiesc pacienta în
legătură cu recoltarea urinei pentru
realizarea examenului sumar
(recipient curat, recoltare de urină la
jumătatea micțiunii şi numai după
toaleta organelor genitale şi a
mâinilor);
-etichetez, notez în foaia de
observație şi trimit la laborator.
- invit pacienta să-şi golească vezica
ȋnainte de intervenția chirurgicală;
- fac bilanțul ingesta-excreta;

105
Nevoia Diagnosticul de Intervenţii
Obiective Evaluare
afectată nursing Autonome Delegate

-Risc de complicație - Pacienta să fie - asigur un mediu de securitate, - efectuez testarea la - Pacienta este
cauzat de procesul echilibrată psihic şi liniştit, cu un climat corespunzător; anestezice, antibiotic: echilibrată psihic şi
infecțios intestinal fizic, să beneficieze salon bine aerisit cu o temperatură fizic, este în
de siguranţă 18-21C şi umiditate de 50 / 60 %; Testarea la
manifestat prin: siguranță şi este
psihologică. Xilină/marcaină0,5%=
- stare generală -Pacienta să - asigur repausul absolut la pat într-o pregătită pentru
poziție antalgică cu capul într-o negativ
alterată beneficieze de un intervenția
mediu de siguranță parte; Testarea la Cefort-
- frison
6. Nevoia de a evita pericolele

- aplic pungă cu gheață învelită în chirurgicală.

- durere la nivelul negativ - încep
- Pacientei să i se
prosop pe zona dureroasă.
fosei iliace drepte. administreze antibioterapia conform
- informez, obțin consimțământul şi
- Vulnerabilitate față medicația pentru a prescriptiei:
preveni pregătesc pacienta şi materialele
de pericole din cauza Cefort 1g/12h i.v.-8.00-
complicațiile. necesare pentru testarea sensibilității
intervenției la anestezic şi la antibiotic; 20.00
- Pacienta să fie
chirurgicale - informez, pregătesc pacienta şi
pregătită - cu 30 min înainte de
manifestată prin preoperator cât mai obţin consimţamântul pentru
intervenție administrez la
anxietate. repede şi cât mai prelevarea de sânge pentru examene
bine posibil pentru de laborator, montez un cateter venos indicația medicului:
intervenția periferic şi realizez testări la Atropină i.v. -1 fiolă şi
chirurgicală de antibiotice, anestezic; urmăresc efectul
urgență. - transport pacienta cu fotoliul rulant acestora.
- Pacienta să fie la investigații şi apoi la sala de
transportată în operație.
siguraţă la sala de
operație.

106
Nevoia Diagnosticul de Intervenţii
Obiective Evaluare
afectată nursing Autonome Delegate
- conştientizez pacienta de
8. Nevoia de a se mișca și a avea 7. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a-și menține

- Incapacitate de a se - Pacienta să importanța realizării îngrijirilor de -Tegumentele şi

îngriji cauzată de prezinte tegumente igienă şi păstrarea integrității mucoasele sunt
tegumentele și mucoasele integre

starea generală şi mucoase curate tegumentelor şi mucoaselor înainte curate şi integre.

de intervenția chirurgicală;
alterată manifestată şi integre şi să fie - ajut pacienta să facă baie, să-şi facă - Pacientei i s-a
prin dezinteres față de pregătită fizic toaleta bucală şi a nasului, să-şi
realizat o bună
igiena corporală. pentru operație. pieptene părul;
- efectuez igiena locală în zona unde pregătire
-Pregătirea - Pacientei să-i fie urmează să se efectueze intervenția preoperatorie în
chirurgicală (ras pe o zonă mai largă,
preoperatorie. pregătit corect regim de urgență.
spălat, degresat, dezinfectat prin
câmpul operator. badijonaj cu soluţii antiseptice - Câmpul operator a
colorate) și acopăr cu un câmp steril. fost pregătit corect.
- ajut pacienta să îmbrace lenjerie
curată de spital.
- instalez pacienta în pat într-o
Postură inadecvată din -Pacienta să poată poziţie antalgică şi cu capul într-o - administrez la indicația -Pacienta declară că
cauza durerii în fosa avea o poziţie parte. medicului: durerile abdominale
-manifest înţelegere faţă de suferinţa
o bună postură

iliacă dreaptă adecvată sa şi o încurajez cu privire la faptul s-au redus ca

Algocalmin 1 f/zi, i.v. şi
manifestat prin preoperator. că după administrarea calmantului, intensitate şi declară
durerea se va diminua; observ efectul acesteia.
adoptarea poziției - asigur pacientei repaosul la pat fizic starea de confort.
antalgice. și psihic;
- ajut pacienta să-şi satisfacă toate
celelate nevoi fundamentale pâna la
intrarea in operație.
107
 PLAN DE ÎNGRIJIRE 3
PACIENTA F.E. , 34 ANI, SEX: F. , DIAGNOSTIC: APENDICITĂ ACUTĂ GANGRENOASĂ
11. 06. 2021- A DOUA ZI DE ÎNGRIJIRI, ZIUA I POSTOPERATOR

Nevoia Diagnosticul de Intervenţii

Obiective Evaluare
afectată nursing Autonome Delegate
- asigur un mediu de siguranță cu un climat
Risc de - Pacienta să nu corespunzător; salon bine aerisit cu o temperatură - administrez - După
complicații cauzat prezinte complicații de 18-21C şi umiditate de 50/60 %; tratament aproximativ 3h
- asigur repausul psihic și fizic (într-o poziție
de intervenția postoperatorii. confortabilă) al pacientei pt diminuarea durerii; medicamentos durerea se
- supraveghez continuu pacienta şi
chirurgicală comportamentul acesteia până la revenirea
conform FO: diminuează din
- Pacienta să
manifestat prin completă; intensitate, starea
1. Nevoia de a evita pericolele

exprime o stare de - urmăresc faciesul şi culoarea tegumentelor şi a Ser fiziologic 9%,

plagă unghiilor; generală este
confort atât psihic 500 ml fl I
postoperatorie la - urmăresc tubul de dren (să fie tot timpul ȋn îmbunătățită.
cât şi fizic, să își declivă, să nu facă stază sau să fie prins sub Cefort, 1g/12h
nivelul plăgii
exprime diminuarea pacientă); i.v.- 8.00-20.00 -Pacienta nu a
operate. - urmăresc linia venoasă, buna funcționare a
durerii în cateterului venos periferic, ritmul de curgere al Algocalmin 2f/zi prezentat
perfuziei;
următoarele 3h. i.m. complicații.
- controlez pansamentul plăgii (să nu prezinte
- Pacienta să-şi sânge). - Drenajul şi
-iau măsuri sporite pentru evitarea infecțiilor
dobândească nosocomiale prin respectarea circuitelor şi a perfuzia
autonomia în măsurilor de igienă;; funcționează
- distrag atenția pacientei de la stimulul dureros și
asigurarea îngrijirilor îmi arăt preocuparea pentru starea sa; corect,
personale în 5 zile. - învăț pacienta exerciții de relaxare şi respirație. pansamentul este
- schimb poziția pacientei la fiecare 2h;
- urmăresc tot timpul pacienta pentru ca aceasta sa curat.
Nevoia Diagnosticul de Obiective Intervenţii Evaluare

108
afectată nursing Autonome Delegate
-Valorile funcțiilor
- Respirație - Pacienta să - supraveghez ȋn permanență - conform prescripției,
pacienta, tegumentele, faciesul, vitale :
inadecvată cauzată de prezinte valori ale administrez oxigen cu un
colorația unghiilor; -la o oră
efectul rahianesteziei funcțiilor vitale în debit de 4 l/min pe sondă
- pregătesc fizic şi psihic pacienta postopertor:
manifestată prin limite normale. pentru monitorizarea funcțiilor nazală/mască de TA: 95/50 mmHg
2. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație

uşoară bradipnee. vitale. -măsor funcțiile vitale oxigen,/ochelari de

periodic (din 15 in 15 min. în prima P: 55p/min
oră postoperator şi din 30 în 30 de oxigen. R: 11r/min
- Circulație inadecvată
min. ȋn următoarele 2 ore); SpO2: 97%
cauzată de efectul - informez, pregătesc materialele
necesare şi obțin consimțământul -la două ore
rahianesteziei
pentru realizarea oxigenoterapiei; postoperator:
manifestată prin: - dezobstucționez căile respiratorii TA: 98/55 mmHg
- bradicardie înainte de oxigenoterapiei.
- învăț pacienta să tușească P: 58p/min
- hipotensiune comprimându-și ușor plaga R: 12r/min
arterială. operatorie cu ajutorul palmelor;
SpO2: 99%
- informez şi realizez tapotaj pt a
ajuta pacienta să expectoreze; Ora 19:00, pacienta
-după redobândirea sensibilității la prezintă valori ale R,
nivelul membrelor inferioare, aşez
P, TA ȋn limite
pacienta în semişezând la 30-45º
pentru a-i favoriza respirația; fiziologice.
-învăț pacienta exerciții de respirație. TA: 115/60 mmHg
-fac gimnastică pasivă la început,
după care încurajez pacienta să se P: 75p/min
mobilizeze singură; R: 16r/min
- supraveghez ȋn permanență SpO2: 100%
pacienta.
Nevoia Diagnosticul de Obiective Intervenţii Evaluare

109
afectată nursing Autonome
- asigur un climat corespunzător; - Valorile
-Uşoară hipotermie -Pacienta să temperaturii
3. Nevoia de a menține temperatura

- aerisesc bine ȋncăperea;

cauzată de prezinte corpului pacientei:
- asigur pacientei lenjerie de corp curată, din bumbac;
corpului ȋn limite normale

rahianestezie temperaturi ale - la o oră

-pregatesc fizic si psihic pacienta pentru monitorizarea postoperator:
manifestată prin corpului ȋn limite T=35,8ºC
temperaturii.
temperatură a corpului normale. - măsor temperatura din 15 ȋn 15 min. ȋn prima oră şi din 30 in 30 - la două ore
de 35,8ºC. postoperator:
de min ȋn următoarele două ore şi o notez în foaia de
T=36ºC
temperatură; - Ora 19.00:
-încălzesc lent pacienta cu pături, termofoare. T=36,2ºC
-cresc treptat temperatura mediului ambiant; Pacienta prezintă
-administrez lichide uşor călduțe, în cantități mici în funcție de valori fiziologice ale
temperaturii.
toleranța digestivă;
-- conştientizez pacienta
fac masaj la nivelul ȋn legătură
membrelor cu importanța menținerii unei - Pacienta este
inferioare.
4. Nevoia de a fi curat, ȋngrijit, de a
proteja tegumentele şi mucoasele

Imposibilitatea de a se -Pacienta să fie igiene riguroase. curată, ȋngrijită şi

ȋngriji cauzată de curată, ȋngrijită, să - asigur un climat corespunzător pentru realizarea toaletei la pat
prezintă tegumente
intervenția prezinte tegumente pe regiuni; asigur intimitatea pacientei cu ajutorul paravanului.
- sunt atentă să protejez pacienta de curenți de aer şi sunt atentă şi mucoase curate şi
chirurgicală şi mucoase curate la aspectul pansamentului (să nu prezinte sânge sau să se ude în integre.
manifestată prin şi integre. timpul realizării toaletei) şi la poziția tubului de dren.
- Pansamentul este
alterarea stării de - pregătesc materialele necesare toaletei pe regiuni şi cele
necesare schimbării lenjeriei de pat şi de corp. curat şi uscat.
confort.
- schimb lenjeria de pat cu una curată.
- realizez toaleta pe regiuni, o ajut să-şi facă singură toaleta
bucală, să-şi pieptene părul şi o ajut să se îmbrace.
Nevoia Diagnosticul de Obiective Intervenţii Evaluare

110
afectată nursing Autonome Delegate

Eliminare urinară -Pacienta să - protejez patul cu muşama şi aleză. - montez sonda vezicală - Pacienta prezintă
insuficientă din cauza prezinte eliminări în scop evacuator la diureza =1200 ml,
- protejez intimitatea pacientei cu
intervenției adecvate cantitativ ajutorul paravanului; indicația medicului. după aprox. 6h de la
chirurgicale şi calitativ. -încerc stimularea micțiunilor astfel: intervenția
manifestată prin glob pun comprese calde pe regiunea chirurgicală.
pubiană, introduc bazinetul cald sub
vezical.
zona sacrală a pacientei;
- pregătesc materialele necesare
5. Nevoia de a elimina

pentru realizarea sondajului vezical

la recomandarea medicului;
- informez pacienta, fac pregătirea
psihică şi fizică pentru montarea
sondei urinare și explic necesitatea
acesteia;
- măsor şi notez în FO cantitatea de
urină eliminată.
- urmăresc bilanțul ingesta-excreta
luând în considerare şi pierderile pe
tubul de dren şi transpirație;
- fac toaleta riguroasă a organelor
genitale înaintea sondajului vezical şi
respect condițiile de maximă asepsie
a mâinilor şi materialelor la montarea
sondei vezicale.
Nevoia Diagnosticul de Obiective Intervenţii Evaluare

111
afectată nursing Autonome Delegate
- liniştesc pacienta şi o ȋncurajez.
Dificultate de a dormi - Pacienta să-şi - asigur un climat corespunzător, salon - administrez medicația -Pacienta exprimă
6. Nevoia de a dormi şi a se odihni

bine aerisit;
şi odihni cauzat de ȋmbunătățească cf. foii de observație: stare de confort, este
- asigur lenjerie de pat curată, perfect
disconfortul dat de somnul calitativ şi ȋntinsă şi lenjerie de corp curată şi liniştită, somnul i s-a
lejeră; Diazepam 5mg/ml i.v.
plaga chirurgicală cantitativ, să nu - ȋndepărtez toți stimulii externi ȋmbunătățit calitativ
seara ȋnainte de culcare.
manifestat prin mai fie obosită şi (auditivi,vizuali) care pot perturba şi cantitativ.
somnul pacientei (folosesc lumina de - urmăresc efectul
oboseală. să-şi exprime starea veghe);
medicamentului şi
de confort. - sfătuiesc pacienta să adopte o poziție
antalgică în timpul somnului şi o învăț apreciez somnul
să-şi schimbe poziția în pat susținând
pacientei.
plaga cu palma, realizând o uşoară
presiune pentru a diminua disconfortul
resimțit;
- pregătesc materialele necesare, - administrez conform
-Regim alimentar -Pacienta să fie soluțiile perfuzabile, medicamentele foii de observație: - Pacienta este
7. Nevoia de a bea şi a mânca

impus terapeutic. echilibrată pentru reechilibrarea hidroelectrolitică Ser glucozat10%-500ml, echilibrată

și pt asigurarea aportului caloric. fl II
hidroelectrolitic şi Ser fiziologic 9%-500 hidroelectrolitic.
- fac pregătirea psihică și fizică
nutrițional. ml, fl II;
înaintea instituirii PEV şi administrării
Vitaminoterapie: B6,
medicaţiei şi obţin consimţământul
B12 1f/zi i.m.
acesteia. Gluconat de calciu 1f/zi
- mențin bilanțul hidric. i.m.
-administrez oral lichide și alimente Metoclopramid 2f.
semilichide (zeamă de supă de 5mg/ml i.m. la nevoie.
zarzavat, ceai îndulcit, apa plată). - urmăresc efectul
- urmăresc ȋn permanență pacienta. acestora.

Nevoia Diagnosticul de Obiective Intervenţii Evaluare

112
afectată nursing Autonome
8. Nevoia de a se mişca şi a avea o

-Dificultatea de a se -Pacienta să - ȋncurajez şi ajut pacienta să-şi schimbe cât mai des poziția ȋn -Pacienta a reuşit
mişca din cauza plăgii reusească să se pat. ajutată, să stea ȋn
operatorii manifestată mobilizeze cât mai picioare şi să facă
- fac masaj uşor la nivelul membrelor inferioare;
bună postură

prin disconfort. repede. câtiva paşi.

- fac mişcări şi exercitii pasive;
- ajut şi susțin pacienta să se mobilizeze progresiv: mai ȋntâi să se
ridice ȋn poziția şezând la marginea patului, apoi o ajut să se
ridice ȋn picioare şi o ajut să facă câțiva paşi.

Dificultate de a se
- Pacienta să - educ pacienta cu privire la importanța vestimentației ȋn Pacienta reuşeşte să
9. Nevoia de a se ȋmbrăca şi dezbrăca

ȋmbrăca şi dezbrăca
reuşească să fie identificarea personalității; se ȋmbrace şi
din cauza plăgii
independentă, să-şi dezbrace dar doar
chirurgicale - ȋncurajez pacienta să coopereze ȋn timpul ȋmbrăcării şi
satisfacă nevoia de ajutată de cadrul
manifestate prin: dezbrăcării;
a se ȋmbrăca şi medical.
- fatigabilitate - identific capacitatea şi limitele fizice ale pacientei.
dezbrăca.
- apatie. - aleg lenjeria ȋn funcție de temperatura ȋncăperii, ȋn funcție de
talie, statură, necesitatea situației (cămaşă de noapte usor de
schimbat;
- ȋncurajez şi ajut pacienta să se ȋmbrace şi dezbrace singură,
ținând cont de restricțiile postoperatorii.
PLAN DE ÎNGRIJIRE 3
PACIENTA F. E. ,34 ANI, SEX: F. , DIAGNOSTIC: APENDICITĂ ACUTĂ GANGRENOASĂ

113
 12. 06. 2021- A TREIA ZI DE ÎNGRIJIRI, ZIUA II POSTOPERATOR

Nevoia Diagnosticul de Intervenţii

Obiective Evaluare
afectată nursing Autonome Delegate
Durere ușoară din
-Pacienta să își - asigur ȋn continuare repaus fizic și - administrez medicația - Pacienta și-a
cauza plăgii
exprime diminuarea psihic pacientei; conform FO: exprimat diminuarea
operatorii,
durerii pâna la - învăț pacienta exerciții de relaxare
manifestată prin: Cefort 1g/12h i.v. 8.00- durerii rămânând în
sfârşitul zilei. şi respirație; continuare doar cu o
- nelinște 20.00
- discut cu pacienta, o ȋncurajez și îi
1. Nevoia de a evita pericolele

mică jenă abdominală.

- anxietate. -Pacienta să își explic faptul că aceste dureri Algocalmin 1 fiolă/zi
exprime diminuarea postoperatorii sunt normale și că vor i.m (la nevoie) - Pacienta este mai
anxietății, să-și scădea în intensitate şi apoi vor -urmăresc efectele comunicativă, mai
dispărea complet;
exprime sentimentele medicație. încrezătoare în echipa
- comunic cu pacienta dându-i
proprii şi emoțiile. de îngrijire, este mai
posibilitatea să-și exprime neliniștea,
-Pacienta să fie in o vizitez cât mai des şi o ȋncurajez liniștită și mai
afara oricărui permanent pentru combaterea destinsă.
pericol, valorile anxietății; -Pacienta este ȋn afara
- încurajez pacienta la orice progres oricărui pericol.
funcțiilor vitale să fie
obținut;
ȋn parametri -Evoluția pacientei
- pregătesc materialele necesare,
fiziologici. este una bună.
pentru realizarea pansamentului
respectând regulile de asepsie.
Nevoia Diagnosticul de Intervenţii
Obiective Evaluare
afectată nursing Autonome Delegate

114
 - administrez perfuzie cu:
-Regim alimentar - Pacienta să fie - alimentez pacienta ȋn continuare pe - Pacienta este
Ser glucozat 10% -
2. Nevoia de a bea şi a mânca

impus terapeutic din echilibrată cale parenterală dar ȋn funcție de echilibrată

500ml fl I,
cauza intervenției hidroelectrolitic. toleranța digestivă, pregătesc și hidroelectrolitic, se
Ser fiziologic 9% - 500
chirurgicale - Pacienta să se servesc pacienta cu ceai îndulcit, hidratează oral şi a
ml fl I.
manifestat prin hidrateze şi să se supă, iaurt slab, ȋn cantități mici şi început alimentarea
- Vitaminoterapie B1, B6
slăbiciune. alimenteze pe cale dese. oral.
1f/zi i.m.
orală.
- Pacienta să-și - Gluconat de calciu - Starea de
exprime senzația de 1f/zi i.m. slăbiciune încă mai
foame. persistă.
- Dificultate de a se - asigur mediul de securitate;
3. Nevoia de a se mişca şi a avea o

ridica din pat cauzată - Pacienta să poată - ȋncurajez şi ajut pacienta să se mişte, -Pacienta reuşeşte să
de plaga operatorie să coboare din pat să coboare ȋncet din pat; ȋnvăț pacienta se ridice singură din
cum este cel mai comod mod de a
manifestată prin: - fără dificultate şi să coborî din pat, să se aşeze mai ȋntâi ȋn pat, reuşeşeste să se
bună postură

grimase decubit lateral, să-şi mențină plaga

- jenă locală. se poată mişca deplaseze şi a
operatorie cu palma şi apoi ȋn poziția
- Postură inadecvată firesc, să adopte şezând la marginea patului; adoptat o poziție
ȋn timpul deplasării - ȋncurajez şi conştientizez pacienta de
poziția ȋn importanța mobilizării precoce şi corespunzătoare.
cauzată de plaga
ortostatism ȋn corecte ȋn procesul de recuperare.
operatorie manifestată - ȋncurajez pacienta să se deplaseze
prin mers aplecat timpul mersului. singură la toaletă, să se plimbe prin
ȋnainte. salon, să ȋncerce progresiv să facă mai
Nevoia Diagnosticul de Intervenţii
Obiective Evaluare
afectată nursing Autonome

115
 - Dificultate de a-şi -Pacienta să - conştientizez pacienta ȋn legătură cu importanța menținerii unei -Pacienta a reusit să-
4. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele

realiza în totalitate reuşească să-şi igiene riguroase; şi realizeze igiena

igiena corporală realizeze singură corporală şi prezintă
- încurajez şi ajut pacienta să-şi realizeze singură igiena
cauzată de plaga igiena corporală, să tegumente şi
corporală.
operatorie manifestată prezinte tegumente mucoase curate şi
- pregătesc materialele necesare pentru realizarea toaletei,
prin uşor disconfort. şi mucoase curate integre.
însoțesc pacienta şi o servesc cu săpun, prosop, îmbrăcamintea
şi integre şi să-şi
curată, pastă de dinți, pieptăn; -Pansamentul a fost
exprime starea de
-informez, pregătesc psihic şi fizic pacienta pentru schimbarea schimbat, plaga
confort.
pansamentului şi pregătesc materialele necesare în acest scop; operatorie are o
- observ şi schimb pansamentul care acoperă plaga în condiții de evoluție bună.
maximă asepsie;
- iau măsuri de prevenire a infecțiilor nozocomiale;
- pregătesc materialele necesare schimbării lenjeriei de pat şi
schimb lenjeria de pat cu una curată.
- încurajez progresele făcute de către
pacientă.

Nevoia Diagnosticul de Intervenţii

Obiective Evaluare
afectată nursing Autonome

116
 -Cunoștințe -Pacienta să - explorez nivelul de cunoştințe al pacientei despre boală, - Pacienta a fost
insuficiente despre acumuleze convalescență şi prevenirea îmbolnăvirilor şi completez atentă și receptivă la
boală, despre măsurile informații cunoştințele deja existente; toate recomandările
de prevenire, despre suficiente despre - aleg momentul potrivit când pacienta este dispusă să învețe. primite de la medic
5. Nevoia de a învăța cum să-ți păstrezi sănătatea

cum să-şi păstreze boală, - identific obiceiurile şi deprinderile greşite ale pacientei. și asistentul medical.
- corectez deprinderile dăunătoare sănătății;
sănătatea din cauza convalescență,
- ofer pacientei informații despre boală, regimul igieno-dietetic, - A solicitat mai
dezinteresului respectarea importanța respectării regimului pentru prevenirea eventualelor multe informații
manifestat prin regimului igieno- complicații;
despre alimentele
ȋmbolnăvire. dietetic şi despre - folosesc un limbaj adaptat nivelului de instruire şi înțelegere al
indicate și cele
cum să-şi păstreze pacientei;
- învăț pacienta să cunoască semnele precoce ale unor contraindicate.
sănătatea.
complicații, situație în care se va prezenta la medic pentru - Pacienta deține
-Pacienta să control. informații suficiente
- explic pacientei planul de recuperare, importanța respectării
cunoască despre boală,
tratamentului medicamentos (calmante);
eventualele semne - educ pacienta să evite efortul fizic pe o durată de 6 săptămâni. convalescență şi
și complicații și să - informez pacienta ca după 7 zile de la intervenția chirurgicală despre cum să-şi
conștientizeze v-a trebui să se prezinte la sala de pansamente pentru păstreze sănătatea.
indicațiile primite îndepărtarea firelor de sutură;
- educ pacienta pentru profilaxia secundară a bolii: evitarea
pentru prevenirea
stresului, a alimentației iritante pentru stomac, renunțarea la
acestora. obiceiuri dăunătoare;
- conştientizez pacienta de faptul că reuşita operației depinde şi

117
 Epicriza

Pacienta F.E. se internează în data de 10.06.2021 pe secția de Chirurgie a Spitalului

Militar de Urgență „Dr. Aristide Serfioti” Galați cu următoarele manifestări clinice:
inapetență, grețuri, flatulență, diaree, febră moderată, frison, durere în fosa iliacă dreaptă,
tahicardie, tahipnee, cefalee, stare generală alterată.
Afecţiunea a debutat în urmă cu trei zile, în urma unei mese copioase.
Pacienta afirmă că în acea seară au apărut mai întâi dureri în zona epigastrică şi febră
37.5ºC, simptome pe care le-a avut şi a doua zi. În următoarea zi febra şi durerile epigastrice
au dispărut dar a prezentat dureri abdominale uşoare de tip colică. Pacienta este transportată la
spital deoarece prezintă durerile în zona inghinală (fosa iliacă dreaptă) împreună cu greţuri,
inapetenţă, febră moderată (38,3ºC), stare general alterată, motiv pentru care este transportată
la spital.
În urma controlului de specialitate este diagnosticată cu apendicită acută gangrenoasă.
Se recomandă intervenția chirurgicală de urgență (apendicectomia).
Pe perioada spitalizării pacientei i s-au făcut examene paraclinice (E.K.G., ecografie
abdominală, radiografie pulmonară) și de laborator ( sânge și urină).
A urmat tratament medicamentos conform schemei prescrise de medic, cu următoarele
medicamente:
- Antibioterapie: Cefort
- Antialigice: Algocalmin
- Sedative: Diazepam
- Antiemetice: Metoclopramid
- Antitermice: Perfalgan
- Vitaminoterapie: Vitamina B1, Vitamina B6, Gluconat de calciu.
Pacienta este externată pe data de 15.06.2021 cu stare generală bună și cu următoarele
recomandări:
- Să se prezinte în ambulatoriul de specialitate după 7 zile de la intervenția chirurgicală
pentru a-i fi scoase firele de sutură.
- Să continue tratamentul prescris de medic (calmante în caz de durere).
- Să evite efortul fizic pe o durată de 6 săptămâni.
- Să aibă o alimentație adecvată.
- Să evite stresul și oboseala.
117

118
 CAPITOLUL V
CONCLUZII

Apendicita este una dintre cele mai frecvente cauze de durere abdominală acută,
frecvența mai mare fiind înregistrată la persoanele cu vârsta cuprinsă între 10 şi 40 ani,
perioada de maximă dezvoltare a aparatului limfatic şi a bolilor infecțioase. Este o afecțiune
gravă, care dacă nu este diagnosticată la timp, poate avea un prognostic sumbru.
Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacienților cu apendicită acută este foarte
important.
Ea trebuie să creeze condiții ambientale cât mai bune, să asigure sprijin moral
necondiționat pacienților, să-i monitorizeze, să-i supravegheze cu atenție şi să observe apariția
oricărui semn nou şi să-l raporteze medicului. Deoarece pacienții vor avea de suportat o
intervenție chirurgicală, asistenta medicală trebuie să facă tot ce-i stă în putință pentru a le
oferi suportul psihic şi fizic de care au nevoie la un nivel cât mai ridicat calitativ şi cantitativ.
De asemenea, se ocupă cu administrarea medicației prescrise de medic, cu urmărirea efectului
acestora, cu ajutarea sau suplinirea pacientului în realizarea tuturor nevoilor fundamentale. Un
alt rol important al asistentei medicale îl reprezintă şi legătura cu familia. Pacientul şi familia
trebuie să înțeleagă ce reprezintă această afecțiune, care este tratamentul şi care va trebui să
fie comportamentul postoperator.
Prognosticul depinde de stabilirea corectă a diagnosticului, de stadiul evolutiv al
leziunilor, de reactivitatea organismului, de momentul intervenției chirurgicale şi
corectitudinea tehnicii chirurgicale.
Apendicectomia efectuată în primele ore de la debutul crizei este uşor suportată de
bolnav şi are o evoluție bună.

119
 Bibliografie

[1] Angelescu, Nicolae, Tratat de patologie chirurgicală, Editura Medicală, București, 2003,
pag.1595, 1596, 1597.
[2] Angelescu, Nicolae, Tratat de patologie chirurgicală, Editura Medicală, București, 2003,
pag. 1597.
[3] Papilian, Victor, Anatomia omului, Vol. II Splanhnologia, Editura BIC ALL, Bucureşti,
2001, pag. 3.
[4] Frank H. Netter, M.D, Atlas de anatomie umană, editia a III a, Editor Dr. Gh. P.Cuculici,
plansa 275.
[5] Cristea Dumitru, Anatomie Umană, Editura Fundației Dunărea de Jos, Galați, 2004, pag.
434.
[6] Frank H. Netter, M.D, Atlas de anatomie umană, editia a III a, Editor Dr. Gh. P.Cuculici,
plansa 275.
[7] Cristea Dumitru, Anatomie Umană, Editura Fundației Dunărea de Jos, Galați, 2004, pag.
437.
[8] Bolontineanu Sorin, Anatomia omului, Vol. IV, Editura Victor Babeş, Timişoara, 2008,
Pag. 25.
[9] Dașchievici, Silvian, Chirurgie, Editura Medicală, București, 2018, pag. 673, 674.
[10] Dașchievici, Silvian, Chirurgie, Editura Medicală, București, 2018, pag. 676.
[11] Dașchievici, Silvian, Chirurgie, Editura Medicală, București, 2018, pag. 677, 678.
[12] Dașchievici, Silvian, Chirurgie, Editura Medicală, București, 2018, pag. 678.
[13] Dașchievici, Silvian, Chirurgie, Editura Medicală, București, 2018, pag. 674.
[14] Dașchievici, Silvian, Chirurgie, Editura Medicală, București, 2018, pag. 675.
[15] Dașchievici, Silvian, Chirurgie, Editura Medicală, București, 2018, pag. 675, 676.
[16] Angelescu, Nicolae, Tratat de patologie chirurgicală, Editura Medicală, București, 2003,
pag. 1608.
[17] Dașchievici, Silvian, Chirurgie, Editura Medicală, București, 2018, pag. 678, 679.
[18] Dașchievici, Silvian, Chirurgie, Editura Medicală, București, 2018, pag. 679.
[19] Titircă, Lucreția, Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de asistenții medicali, Editura
Viața Medicală Românească, București, 2008, pag. 137.

120
 Lista abrevierilor

 TA – tensiune arterială
 P – puls
 R – respirație
 Tº - temperatură
 SpO2 – saturația cu oxigen a sângelui periferic
 HTA – hipertensiune arterială
 G – greutate
 Gr. – grad
 Î – înălțime
 IMC – indice de masă corporală
 FO – foaie de observație
 i.m. – intramuscular
 i.v. – intravenos
 CVP – cateter venod periferic
 PEV – perfuzie endovenoasă
 EKG – electrocardiogramă
 VSH – viteza de sedimentare a hematiilor
 Hb – hemoglobină
 Ht – hematocrit
 fl – flacon
 f – fiolă

121