LICEUL TEORETIC „EMIL RACOVITA”, GALAȚI

ȘCOALA POSTLICEALĂ „EMIL RACOVIȚĂ”

SPECIALIZAREA - ASISTENT MEDICAL GENERALIST NIVELUL 3

LUCRARE DE DIPLOMA

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU OCLUZIE INTESTINALĂ

PROFESOR ÎNDRUMĂTOR: ELEV:

Prof. Damian Lorena Rogojină Marcela

GALATI
2021
 2

CUPRINS

ARGUMENT ...............................................................................................................................5

CAPITOLUL I: NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUI

DIGESTIV
I.1. Anatomia a aparatului digestive .............................................................................................7
I.2. Intestinul subtire ....................................................................................................................9
I.3. Intestinul gros ......................................................................................................................10
I.4. Definiţie ...............................................................................................................................13
I.5. Clasificare ............................................................................................................................13
I.6. Forme particulare de ocluzii ................................................................................................14
I.7. Etiopatogenie .......................................................................................................................17
I.8. Fiziopatogenie .....................................................................................................................18
I.9. Simptomatologie .................................................................................................................20
I.10. Diagnostic .........................................................................................................................21
I.11. Evolutie si prognostic ........................................................................................................25
I.12. Tratament ...........................................................................................................................26
I.12.1. Tratament non-operator definitiv............................................................................28
I.12.2. Tratament chirurgical .............................................................................................29
I.13. Medicamente administrate pacientilor cu oculzie intestinala ............................................30
I.14. Complicatii postoperatorii dupa rezolvarea chirurgicala a ocluziei intestinale .................30

I.14.1. Complicatii imediate...............................................................................................30

I.14.2. Complicatii sistemice .............................................................................................31
CAPITOLUL II : INGRIJIRI GENERALE ACORDATE BOLNAVULUI

II.1. Internarea bolnavului ..........................................................................................................32

II.2. Procesul de ingrijire ............................................................................................................32
II.3. Rolul propriu al asistentei medicale ...................................................................................33
 3

II.3.1. Asigurarea conditiilor de mediu ..............................................................................33

II.3.2. Asigurarea alimentatiei ...........................................................................................34
II.3.3. Supravegherea pacientului ......................................................................................34
II.3.4. Rolul asistentei medicale în examinarea clinica a pacientului ................................35
II.3.5. Pregatirea preoperatorie si postoperatorie ...............................................................36
II.3.6. Rolul delegat al asigurarii în examinarea paraclinical a pacientului .......................38
II.4. Rolul asistentei medicale în administrarea tratamentului ...................................................41
II.5. Tehnici de lucru utilizate in tratarea ocluziilor intestinale .................................................41
II.5.1. Injectia intravenoasa ................................................................................................41
II.5.2. Aspiratia gastrica .....................................................................................................44
II.5.3. Rolul asistentei medicale in educatia pentru sanatate a pacientului ........................48
II.5.4. Externarea pacientului .............................................................................................48

CAPITOLUL III : PREZENTAREA CAZURILOR

Cazul I ............................................................................................................................................49
Epicriza pacientului ...........................................................................................................63

Cazul II...........................................................................................................................................64

Epicriza pacientului ...........................................................................................................76

Cazul III .........................................................................................................................................78
Epicriza pacientului ...........................................................................................................91

Concluzii ........................................................................................................................................92
Bibliografie ....................................................................................................................................93
 4

MOTTO:
“Sănătatea este darul cel mai frumos și mai bogat pe care natura știe să-l facă!”
- Michel de Montaigne
 5

ARGUMENT

Incidența acestei afecțiuni m-a determinat să aprofundez patologia ocluziei intestinale,

respectiv al intestinului gros și am ales această temă tocmai din dorinţa de a ştii cât mai multe
despre diagnosticarea corectă şi tratamentul acestei urgenţe chirugicale, astfel incât îngrijirile pe
care le voi acorda, ca viitoare asistentă, sa fie de înaltă calitate. Personal, am simțit nevoia unei
astfel de lucrări de sinteză pentru că viața oricărui cetățean poate fi amenințată, într-un anumit
moment, de o suferință aparută brusc, care-l aduce într-o situație critică acută ce trebuie
rezolvată de serviciul medical cu promtitudine și deosebită competență.
Sănătatea fizică se referă la starea organismului și la răspunsurile acestuia în fața
vatămarilor și a bolilor. Pentru menținerea unei condiții fizice bune, a unei sănătații fizice este
important să adoptăm acele conduite ce ne conferă o buna stare fizică, de exemplu: evitarea
tigărilor, a consumului de alcool si alimentație moderată.
Punctul de vedere modern este acela că sănătatea are câteva dimensiuni: emoțională,
intelectuală, fizică, socială și spirituală, fiecare din ele contribuin la condiția de bunăstare a unei
persooane. Ocluzia intestinală continuă să fie o cauză frecventă a internărilor de urgență în
secțiile de chirurgie și este un factor important în morbiditatea și mortalitatea intraspitaliceasca.
Ocluzia intestinală este o stare patologică determinată de oprirea completă şi persistentă a
tranzitului intestinal şi în consecinţă, imposibilitatea evacuării de materii fecale şi gaze.
Ea constituie una din cele mai complexe şi mai grave sindroame ale abdomenului acut.
Incidenţa ocluziei creşte în raport cu vârsta. Tratamentul pentru obstrucția parțială de la
nivelul intestinului subțire sau gros are loc, de obicei, în spital. El implică monitorizarea atentă în
așteptarea posibilității rezolvării obstrucției de la sine. În ultimele decenii se constată o
diminuare a agresivităţii actului operator în chirurgia digestivă şi o tendință de modificare a
îngrijirilor postoperatorii clasice. Cu toate progresele înregistrate în domeniu, morbiditatea şi
mortalitatea postoperatorie se menţin ridicate în diverse boli, la anumiţi pacienţi. Cele trei cauze
ale morbidității chirurgicale: infecțiile, trombozele şi aderenţele au o frecvență ridicată şi pun
serioase probleme medicilor. O serie de îngrijiri postoperatorii pot influenţa aceste complicaţii.
Folosirea inadecvată a antibioticelor are o influență negativă asupra sistemului imun şi scade
rezistenţa la boală. Este cunoscut că la bolnavii peste 50 de ani administrarea de antibiotice
creşte susceptibilitatea la noi infecţii. Pentru a preveni complicaţiile infecţioase care pot surveni
 6

după chirurgia intestinului sau colo-rectală datorită contaminării prin conținut intestinal bogat în
germeni aerobi și anaerobi, se recomandă pregătirea mecanică a intestinului.
Avantajele acestei tehnici constă nu numai în reducerea contaminării abdominale
intraoperator ci şi evitarea fragilizării anastomozelor în timpul reluării tranzitului, reluarea mai
rapidă a tranzitului şi manipularea mai ușoară a intestinului.
Ocluzia intestinală este una din marile urgenţe chirurgicale, care dacă nu este diagnosticată la
timp, poate avea consecinţe nefaste. În stadiul incipient, de multe ori, diagnosticul este incorect
pus, ceea ce duce la complicaţii severe. Asistenta medicală este persoana care poate ajuta
oamenii în situații de criză prin funcţiile sale individuale şi de colaborare cu întregul colectiv
medical.
Sentimentul “empatie” trebuie să fie primordial iar speranţa şi optimismul trebuie arătate
și transmise celui bolnav. Pentru pacientul cu ocluzie intestinală, rolul asistentei medicale este
important şi de lungă durată atât în pregătirea preoperatorie cât şi după intervenţia chirurgicală.
Asistenta medicală care îşi desfașoară activitatea într-un serviciu de chirurgie este un factor
deosebit de însemnat în asigurarea unui bun tratament aplicat bolnavilor. De cunoștinţele
profesionale acumulate, de conștiinciozitatea cu care lucrează şi de ataşamentul pe care asistenta
medicală îl are faţă de bolnav depinde în mare masură vindecarea acestuia. Ea trebuie să dea
dovadă de spirit de observatie, de discernământ, de simţul datoriei şi al responsabilităţii. De
multe ori evoluţia unei boli, cum este şi ocluzia intestinală, se hotărăşte în câteva minute; de felul
cum asistenta medicală ştie cum să acţioneze la indicaţiile medicului sau din proprie initiativă,
depinde deseori modul de evoluţie a bolnavului.
Asistenta medicală, prin dăruirea şi priceperea ei, stabileşte cu pacienţii o legătură aparte,
îngrijindu-i ca pe proprii membrii ai familiei. Lucrarea de față nu vrea să fie decât o prezentare
sub forma de conspecte pe baza unei vaste bibliografii referitoare la urgențele medico-
chirurgicale
 7

CAPITOLUL I - NOTIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A APARATULUI

DIGESTIV
DATE GENERALE DESPRE OCLUZIA INTESTINALA

I.1. ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV

Aparatul digestiv este alcătuit din organe la nivelul

cărora se realizează digestia alimentelor şi, ulterior, absorbţia
lor. În acelaşi timp, la nivelul ultimului segment al tubului
digestiv, rectul, se realizează eliminarea resturilor
neabsorbite, prin actul defecaţiei. Primul segment al tubului
digestive este cavitatea bucala, fiind reala, cand gura este
deschisa si virtuală, când gură este închisă.
Este despărţită de arcadele alveolo-gingivo-dentare în două
părţi: vestibulul şi cavitatea bucală propriu-zisă. Figura 1 Aparatul digestiv
(sursa:https://anatomie.romedic.ro)
Vestibulul bucal este un spaţiu în formă de potcoavă, limitat între arcade,pe o parte, buze
şi obraji, pe de altă parte. .
Cavitatea bucală propriu-zisă este delimitată înainte şi pe laturi de arcadele alveolo-
gingivo-dentare, în sus de bolta palatină, care o separă de fosele nazale, în jos de planşeul bucal
pe care se află corpul limbii şi glanda sublinguală. Posterior, cavitatea bucală comunică cu
faringele prin istmul gâtului, circumscris superior de vălul palatin, pe margini de pilierii anteriori
(arcurile anterioare), iar în jos de limba.
Limba este un organ musculo-membranos mobil, care, pe lângă rol în masticaţie şi
deglutiţie, are rol şi în vorbirea articulată, în supt şi ca organ de simţ, datorită prezenţei, la
nivelul acesteia, a papilelor gustative.
Limba prezintă un corp situat în cavitatea bucală şi o rădăcină spre faringe.
Dinţii sunt organe dure ale aparatului masticator, având rol şi în vorbirea articulată.
Faringele este un conduct mosculo-membranos, dispus de la baza craniului până în
dreptul vertebrei C8, unde se continuă cu esofagul. Are forma unui jgheab deschis anterior, care
 8

se îngustează de sus în jos, cu lungimea de 15 cm. Cavitatea faringelui este divizată în trei etaje:
nasofaringele sau rinofaringele, bucofaringele sau orofaringele şi
laringofaringele.
Esofagul este un canal musculo-membranos prin care bolul
alimentar trece din faringe spre stomac. Limita lui superioară
corespunde vertebrei C7, iar cea inferioară orificiului cardia prin care
esofagul se deschide în stomac. În traiectul său străbate regiunea
cervicală, toracală, diafragmul şi ajunge în abdomen, terminându-se
în stomac. Figura 2 – Stomacul (sursa:https://newsmed.ro)

Structura sa dinspre suprafaţă spre interior cuprinde:

-adventiţia
- tunica musculară
- tunica submucoasă
- tunica mucoasa
Stomacul se prezintă ca o porţiune dilatată a tubului digestiv, între splina si ficat, situat în etajul
supramezocolic al cavităţii abdominale. Atunci
cand este gol masoara 18 cm, iar în stare de
umplere are 25 cm. Capacitatea lui este de 1300-
1500 cm3 .

Stomacul are forma unui “J”, cu o porţiune

verticală mai lungă şi cu una orizontală mai
scurtă. Stomacului i se descriu două feţe
(anterioară, posterioară), două margini, denumite
curburi (curbură mare la stânga, convexă, şi mică,
la dreapta, concavă) şi două orificii (cardia şi
Figura 3 - Sistemul digestiv ( sursa:
pilorul). https://www.colegiu.info//).
Cele trei ramuri ale trunchiului celiac: artera hepatică, gastrică stângă şi splenica sunt
responsabile de vascularizatia stomacului.
(Papilian V. - "Anatomia omului",1982 pag.31,32,33,35).
 9

I.2 INTESTINUL SUBŢIRE

Intestinul subţire măsoară aproximativ 5-6 m, de la pilor la valvula ileo-cecala şi este

împărţit în trei segmente: duodenul, jejunul şi ileonul. Duodenul este porţiunea incipientă a
intestinului subţire, care prezintă o mobilitate neglijabilă şi este în cea mai mare parte
retroperitoneala. De la sfincterul piloric până la flexura duodenojejunala, unde se continuă cu
jejunul, duodenul măsoară 20-25 cm, desenând în jurul capului pancreatic o traiectorie
semicirculară, ce desfăşoară o triplă schimbare de direcţie, în urma căreia, duodenului i se
descriu patru porţiuni anatomice .
Jejunul şi ileonul reprezintă porţiunea mezenteriala a intestinului subţire, intraperitoneală
şi mobilă, întinsă de la flexura duodenojejunala la valvula ileo-cecala, ocupând partea centro-
inferioara a cavităţii abdominale.
Jejun-ileonul măsoară aproximativ 5-6 m lungime, iar valoarea medie a calibrului sau
este apreciată la 3 cm iniţial şi 2,5 cm în porţiunile terminale.
Pe traiectul sau, jejun-ileonul descrie o suită de semicercuri, care iau denumirea de anse
intestinale, în număr de aproximativ 14-16. Până la nivelul vertebrei L5, ansele se suprapun
orizontal, după care se orientează vertical. Ansele sunt formate din ramurile aferente şi eferente,
între care se interpun porţiuni din mezenter.

Vascularizaţia jejun-ileonului
Artera mezenterică superioară este cea care realizeaza circulația arterilala, care
desfăşoară între foiţele mezenterului o curbă cu convexitatea spre partea stângă.
La nivelul mucoasei intestinale are loc circulația venoasa, print-un prim plex venos
alcatuit in urma trecerii venelor în submucoasa, din care se desprind ramuri ce traversează
musculatura, pentru a forma ulterior reţeaua venoasă subseroasă
Inervaţia jejun-ileonului
Fibrele plexului celiac sunt cele care asigură inervația și care în partea inferioară
formează plexul mezenteric superior, dispus concentric arterei mezenterice superioare. (Papilian
V. - "Anatomia omului",1982 pag.43)
 10

I.3 INTESTINUL GROS

Intestinul gros este segmentul terminal al tubului digestiv, se întinde de la valvula
ileocecală până la orificiul anal. Lungimea intestinului gros variază între 100 – 150 cm, cu o
medie de 130 – 150, creşterea în lungime se poate face pe seama întregului colon dar mai ales pe
seama unor segmente separate. Aceste alungiri pot fi congenitale sau câştigate dea lungul vieţii,
ducând la dificultăţi în investigaţia radiologică atât în plenitudine cât şi în dublu contrast astfel
sigmoidul şi transversul au o lungime în jur de 50 cm, ascendentul 12 – 17 cm iar descendentul
14 – 20 cm.
Cecul
Este prima porțiune a intestinului gros, are formă de sac închis în interior, iar superior se
continuă cu colonul ascendent, pe peretele postero-intern la unirea dintre cec şi ascendent se află
joncţiunea ileocecală prevăzută cu un sfincter, numită valvula lui Bauhil. Cecul este considerat
una dintre cele mai mobile părţi ale colonului alături de transvers şi sigmoid.
Din punct de vedere radiologic cecul poate fi împărţit în două:
- fundul cecal;
- corpul cecului.
Colonul ascendent
Este una dintre cele mai fixe porțiuni ale colonului, situat între inserţia valvulei ileocecale
şi a unghiului hepatic. Este situat retroperitoneal şi prin intermediul fasciei lui Toldt vine în
contact cu pătratul lombelor şi polul inferior al rinichiului drept. În afară, interior şi anterior,
colonul ascendent vine în contact cu ansele intestinale.
Unghiul hepatic al colonului
Este situat în hipocondrul drept, face trecerea între colonul ascendent și transvers şi lasă o
amprentă marcată pe faţa interioară a ficatului. Este un segment semifix, iar posterior se
învecinează cu rinichiul şi porţiunea a doua a duodenului iar anterior vine în contact cu ficatul
care îl acoperă.
Colonul transvers
Este partea cea mai mobilă a colonului, posedă un mezocolon cu marginea anterioară
inserată pe colon iar cea posterioară fixă, este inserată de la dreapta spre stânga pe porţiunea
inferioară a rinichiului, de partea a doua a duodenului, corpul pancreasului şi partea superioară a
rinichiului stâng.
 11

Unghiul splenic al colonului

Este aşezat adânc în hipocondrul stâng, aproape în plan anteroposterior, predominant
ascuțit, se învecinează deasupra cu splina, cu marginea exterioară a rinichiului stâng intern şi
înainte cu marea curbură.
Colonul descendent
Are punct de pornire de la flexura colică stângă până la nivelul fosei iliace stângi.
Este cel mai strâmb segment al colonului, segment retroperitoneal și este însotit de o
musculatură puternică.
Colonul sigmoid
Numit și colon iliopelvin, pornește din fosa iliaca stângă și se termină pe plan median la
joncțiunea retrosigmoidiană iar porțiunea pelvină vine în raport cu vezica și rectul.
Este una dintre cele mai mobile porţiuni ale colonului iar prima porţiune are o dispunere fixă.
Prezintă un mezocolon sigmoidal care are o inserţie colică de două ori dând inflecţiuni
sigmoidului, asemeni literei S. La nivelul sigmoidului există numai bandelete musculare
longitudinale şi atunci el prezintă două serii de boseluri diminuate ca volum în raport cu restul
segmentului colonului. (Papilian V. - "Anatomia omului",1982 pag.48,49.).
Rectul şi canalul anal
Rectul este ultima parte a intestinului gros, care pornește de la locul de terminare a
colonului sigmoid până la linia anorectală care este circulară şi desparte zona mucoasă de zona
cutanată a rectului.
Lungimea rectului este 11 – 20 cm iar diametrul transversal de 2,5 – 3 cm, în timpul
umplerii cu bariu se pot dubla diametrele şi apare fuziform dilatat în porţiunea mijlocie şi
îngustat la nivelul joncţiunii rectosigmoidiene şi la nivelul porţiunii perirenale.
Canalul anal are o lungime de aproximativ 3 cm, este delimitat superior de linia
anorectală şi inferior de linia anoperineală.
Structura intestinului gros
Intestinul gros prezintă aceleaşi straturi ca şi intestinul subţire: mucoasa, submucoasa,
musculoasă și seroasa.
 12

Vascularizaţia intestinului gros

Partea dreaptă a colonului (apendicele vermicular, cecul, colonul ascendent, partea
dreapta a colonului transvers) este vascularizată prin ramuri ale arterei ileo-ceco-colice, artera
colică dreaptă şi cea mijlocie.
Partea stângă a colonului transvers, partea superioară și partea inferioară a colonului
descendent si colonul sigmoid, este vascularizată prin artera mezenterică superioară care dă
ramuri, artera colică superioară stângă şi artera inferioară stângă ce dă ramuri sigmoidie şi rectale
superioare. Sistemul venos al colonului este asigurat de către venele mezenterice superioare şi
inferioare, care urmează traiectul arterei mezenterice.
Sistemul limfatic
Îşi are originea în stratul mucos, submucos, zona intravasculară şi reţeaua vasculară.
Aceste reţele se adună în ganglionii paracolici iar vasele limfatice rezultate se varsă în ganglionii
mezenterici superiori şi inferiori. (Papilian V. - "Anatomia omului",1982 pag.71)
Vascularizaţia rectului
Este asigurată de arterele rectale sau hemoroidale superioare mijlocii şi inferioare iar
vascularizaţia venoasă a rectului îşi are originea într-un plex venos din stratul submucos care va
da naştere venelor rectale sau hemoroidale care se varsă atât în interiorul venei porte cât şi în
interiorul venei cave inferioare. Inervaţia rectală provine din ramurile colaterale ale plexului
ruşinos şi ale plexului sacrococcigian. (Papilian V. - "Anatomia omului",1982, pag.80).
 13

I.4. DEFINITIE
Reprezintă un sindrom cauzat de obstrucţia lumenului
intestinal, parţială sau completă prin stagnarea mai mult sau
mai puţin persistentă a gazelor şi materiilor fecale, printr-un
proces patologic organic sau funcţional. Procesul ocluziv se
poate realiza la orice nivel al tractului digestiv, putându-se
instala acut, complet şi persistent.
Figura4-(sursa: https://www.romedic.ro)
Termenul de ileus este derivat din limba greaca „ eileos” = răsucire si reprezinta una din
multiplele cauze ale ocluziei ( Florian C. „ Urgente medicale”, 2012, pag.183).Ocluzia poate fi
de o manieră progresivă – sindromul Konig sau subocluzie care la un moment dat poate deveni
totală, acutizându-se.(Silen W. - "Diagnosticul precoce al abdomenului acut", 1994,pag.2).
I.5. CLASIFICARE
Clasificarea ocluziilor s-a făcut pe bază mai multor criterii:
a)Topografic – ocluziile pot fi:
-inalte, localizate pe intestinul subţire, duoden sau pilor;
-joase, ce afecteza, în special, intestinul gros.
b)Clinico-evolutiv se descriu ocluzii:
-acute, instalate brusc, cu evoluţie rapidă şi gravă;
-subacute cu evoluţie mai lentă;
-cronice, se instalează lent şi au evoluţie îndelungată.
c) În raport cu existenţa tulburărilor vasculare ale intestinului,ocluziile pot fi:
-neischiemiante, fără interesarea vasculară a zonei afectate, cum sunt ocluziile funcţionale
şi cele prin obturare;-ischemiante, ce afectează teritoriul vascular aferent ca în cazul ocluziilor
prin ştrangulare.
d) Clasificarea chirurgicală este circumstanţială şi împarte ocluziile în:
-primitive ce survin la bolnavi recuperaţi;
-secundare – apar postoperator imediat sau la persoane cu intervenţii chirurgicale în antecedente.
(Silen W. - "Diagnosticul precoce al abdomenului acut", 1994,pag.29,30
 14

I.6. FORME PARTICULARE DE OCLUZII

1) Herniile strangulate – constituie una din cauzele
frecvente de ocluzie intestinală, reprezentând 3-15% din totalul
cazurilor. Strangularea herniară poate să apară indiferent de
vârstă, ca prim simptom al unei hernii sau în evoluţia unei hernii.
Au un risc mai mare de a ajunge la strangulare herniile mici,
îndeosebi cele femurale.
Figura 5 – Herniile
strangulate((sursa:https://anatomie.romed
ic.ro)
2) Eventraţiile strangulate – strangularea este
complicaţia cea mai sigură a eventraţiilor putând
determina un sindrom subocluziv sau ocluziv ca
evoluţie şi simptomatologie.
Strangularea se produce îndeosebi în eventraţiile cu
un orificiu mic, cu marginile inelului de eventraţie
inextensibil.
Figura 6- Eventratiile
strangulate(sursa:https://anatomie.romedic.ro)

3) Volvulusul intestinului subţire – torsiunea intestinului subţire şi a mezoului sau în jurul axului
longitudinal, cu o frecvenţă de 4-5% din totalul ocluziilor . Etiologia volvusului este dată de
existenţa unui mezou lung congenital sau cu alungire
dobândită, malrotația, aderențe, acolarea anselor, bride,
slăbirea manifestată prin dispariţia adipozităţii dintre foiţele
de mezou, torsiunea prin greutatea unui segment tumoral
intestinal. Prognosticul este nefavorabil, cu letalitate până la
30%.

Figura 7 – Volvulusul intestinului

subtire(sursa: https://anatomie.romedic.ro)
 15

4) Volvulusul de colon drept – cauza indispensabilă a acestei patologii este o mobilitate

anormală a colonului ascendent printr-un defect de acolare, fie cu o mobilitate nefirească cecală,
fie până la un mezenter comun. Factorul esenţial este reprezentat de distensia gazoasă colică care
determină torsiunea. Volvusul se realizează de la o plicatura cecală după un ax transversal situat
la joncţiunea zonei fixe ca zona acolată, până la volvusul ileo-ceco-colic efectuat în jurul axei
vasculare mezenterico-mezocolonice.
5) Volvusul sigmoidian – este frecvent la bărbaţii vârstnici, fie cu episoade anterioare de
volvulus incomplete, fie pe un dolico- sau megadolicosigmoid şi cu mezou lung cu baza scurtă.
Tratamentul poate să se rezume la o tentativă de detorsionare cu sigmoidoscopul pentru cazurile
precoce, dar în cazurile cu evolutie îndelungată rezecţia sigmoidului este soluţia sigură.
6) Invaginaţiile intestinale – telescoparea unui segment
intestinal în alt segment situat imediat distal lui. Se poate
întâlni la toate vârstele dar există o predilecţie pentru nou-
născuţi şi copii. În principiu, complexul de invaginaţie este
format din 3 cilindrii. Cel extern, în care se produce
telescoparea este teaca invaginaţiei. Cilindrul mijlociu şi intern
formează boudingul de invaginaţie a cărui extremitate internă
se numeşte cap sau apex şi este reprezentat de obicei de Figura 8 – Investigatie
tumoră cauzală a invaginaţiei. Apexul este mereu acelaşi, în intestinala(sursa:http://www.mymed.ro/)
timp ce limită de telescopare, gâtul, este mobil pe măsura accentuării invaginaţiei.
Prezenţa sângelui în ultimul scaun şi constatarea bouding-ului la palpare (semnul lui Dance) pot
constitui semne de orientare a diagnosticului.

7) Boala aderentiala – defineşte acele stări morbide create

prin prezenta aderenţelor şi bridelor organizate în cavitatea
peritoneală. Aderenţele constituie coalescente organizate definitiv
între diferite suprafeţe peritoneale. Bridele sunt aderențe limitate,
lungi, subţiri şi fibroase. Uneori prin compresiune-strictiune,
angulare, volvolare, determină ocluzia.

Figura 9 -(sursa:https://anatomie.romedic.ro)
 16

8) Ileusul biliar – reprezintă până la 1% din ocluzii.

Calculii biliari îşi găsesc drumul spre intestin printr-o
fistulă bilio-enterica spontană secundară unei inflamaţii
care realizează coalescențe între vezicula biliară şi un
segment digestiv subiacent.

Figura 10 - (sursa:http://www.imed.ro/chirurgie.htm)

Ileonul terminal reprezintă sediul ocluziei în 80% din cazuri. Dacă calculii mai mari de
2,5cm obstruează lumenul, pentru cei mici trebuie să fie implicate unele efecte locale asupra
peretelui intestinal ca: edem, ulceraţie, spasm sau disfuncţii ale motilitatii.

9) Infarctul entero-mezenteric – aşa cum am arătat la clasificarea

sindromului ocluziv în cadrul ocluziilor nonmecanice, în afara celor
dinamice, se încadrează şi cele vasculare (ischiemice). Entitatea patologică
a infarctului entero-mezenteric este complexă şi constituie una din marile
drame abdominale.

Figura 11-(sursa:https://www.contraboli.ro)

10) Ocluziile funcţionale

A. Primitive (spastice): cetoacidoza, uremie, purpure vascualre, porfirie, reflexe (colici viscerale)
B. Secundare (paretice): afecţiuni neuro-psihice, postoperatorii
C. Intermitente: pseudoobstructie spastică ,sindrom Ogilvie
 17

I.7 ETIOPATOGENIE
1.Ocluzii dinamice sau funcţionale – nu au obstacol, lumenul intestinal fiind liber; acestea se
împart în:
- paralitice – prin inhibarea contracţiei musculaturii netede a intestinului
- spastice – datorate spasmului musculaturii intestinale.
Pot avea drept cauze:
a) coma diabetica, septicemie, paralizie intestinala postoperatorie
b) dezechilibrarea hidroelectrolitica, soc, hipoxie anemica sau respiratorie
c) fracturi de bazin si oase lungi
d) afectiuni ale organelor retroperitoneale si ale aparatului genital
e) intoxicatii ( toxicomanie, uremie sau profesionale)
f) afectiuni abdominale acute ( pancreatita acuta, infarct intestinal, hemoragii digestive,
peritonite localizate sau generalizate)
g) afectiuni toracice ( traumatisme, interventii chirurgicale, infarct miocardic, pneumonii)
h) afectiuni ale sistemului nervos ( traumatisme craniene sau medulare, boli neuropsihice)
2.Ocluzii mecanice sau organice – nu au lumenul liber datorită obstrucţiei sau strangulării
acestuia;
-obstructia presupune existenţa unui obstacol intestinal, fără tulburări circulatorii, cauzata de:
 corpi străini in lumenul intestinal:
-ghem de ascarizi, fecalom, calcul biliar
-substante mucilaginoase (laxative)
La nou-născut s-a descris ileusul meconial, în cadrul bolii fibrochistice;
 leziuni ale peretelui intestinal:
-tumori benigne sau maligne, primitive sau metastatice
-stenoze congenitale, stenoze inflamatorii specifice ( boala Crohn, TBC)
-hematoame postoperatorii sau secundare tratamentului cu anticoagulante
-stenoze cicatriciale post traumatice
 compresiuni extrinsece:
-tumori abdominale ( ficat, pancreas, ovar, uter) sau retroperitoneale
 18

-aderente dobandite posttraumatic si postoperator sau inflamatorii care comprima

segmente de intestin, tumori de mezenter, corpi straini intraperitoneali (campuri sau
comprese ramase dupa interventii chirurgicale).
3. Ocluziile prin ștrangulare - reprezintă asocierea unui obstacol intestinal cu tulburări
circulatorii.
Ea se produce pe segmente mobile ale intestinului, este determinata de:
 valvulus - rasucirea sau torsionarea unui organ cavitar în jurul axului său,
favorizată de anomalii de rotaţie sau de coalescenţa sau de existenţa unui mezou lung;
 bride care au formă de benzi fibroase și comprimă intestinul pe plan dur
 invaginație - pătrunderea unui segment intestinal în segmentul distal, cu antrenarea
mezoului respectiv, ca urmare a unei hiperperistaltici intestinale produsă de diverse
cauze: infecţii, intoxicaţii, stări alergice, iritaţia nervilor locali, adenopatie mezenterică,
ascarizi, polipi, diverticul Meckel;
 strangularea lumenului intestinal şi a unei porţiuni din mezou, în diverse defecte parietale
externe (hernii ale peretelui abdominal) sau strangulări interne (în fosete peritoneale,
paraduodenale sau parasigmoidiene, hiatusul Winslow, breşe
mezenterice postoperatorii sau traumatice, rupturi de diafragm, fanta Larrey).(Silen W. -
"Diagnosticul precoce al abdomenului acut ", 1994,pag. 34; Florian C. „ Urgentele
medicale”, 2012, pag.183-184)

I.8 FIZIOPATOLOGIE
Distensia ansei, ca urmare a obstrucţiei, indiferent de cauză, acţionează asupre circulaţiei
parietale, la început, blocând circulaţia de întoarcere, cu apariţia stazei venoase şi capilare urmată
de tulburări de permeabilitate. Drept urmare, are loc o extravazare de lichide în lumenul
intestinal (spaţiul III), în peretele intestinului unde se produce edem şi în peritoneu, apărând
ascita. Aceasta extravazare de lichide duce la deshidratare şi hipovolemie a organismului cu toate
consecinţele sale.
Pe primul plan apare setea, dar ingestia nu poate să acopere cantitatea de lichide
extravazate întrucât nu se mai face absorbţia intestinală. În acest fel, lichidele adunate în lumenul
intestinal din transudare, din ingestie şi din secreţia tubului digestiv (normal 5-7 l/zi din care se
 19

absorb 98%) produc o mai mare distensie a ansei craniale care duce la vomă şi tulburări
respiratorii prin compresia diafragmului.
Vărsătura agravează şi mai mult starea de deshidrateare la care se adaugă pierderea de
electroliţi ce duce la instalarea unor tulburări metabolice.
Pe măsura evoluţiei fenomenelor, apar şi tulburări de circulaţie arterială (în ocluziile
prin ştrangulare ele apar de la început) ce duc la instalarea unor zone de infarctizare, cu necroze
parcelare sau întinse la care se adaugă şi sechestrarea de sânge în teritoriul capilar, agravând
hipovolemia, ce produce tulburări de perfuzie ale organelor vitale şi instalarea şocului.
Ca atare, hipovolemia devine o cauză esenţială în instalarea şi evoluţia unor perturbări
biologice şi clinice, reprezentate de deshidratare, hipotonie plasmatică, hemoconcentratie cu
poliglobulie şi hiperleucocitoza, hipotensiune arterială, tahicardie, tulburări hidro-electrolitice,
etc.
Pe de altă parte, flora intestinală din ansa ocluzionata se exacerbează, formează gaze şi
eliberează toxine care agravează şi mai mult şocul ce devine complex.
În urma acţiunii conjugate sau succesive a acestor fenomene se produc o serie de
perturbări ale homeostaziei şi fiziologiei intestinului reprezentate de:
-tulburari de irigaţie datorită distensiei anselor;
-tulburări de motilitate intestinală produse de obstacol;
-tulburări de absorbţie intestinală ca urmare a stazei;
-acidoza: iniţial respiratorie ca urmare a polipneei şi apoi metabolică prin pierderea de baze, prin
irigaţie deficitară a organelor şi prin oligoanurie;
-alcaloza, prezenţa în ocluziile înalte, consecinţă a pierderilor de suc gastric, acid clorhidric şi
ioni de potasiu;
-oligurie, rezultat al deshidratării şi pierderilor de ioni de sodiu ce se agravează treptat ajungând
la anemie şi azotemie;
-denutritie cu scădere ponderală datorită absenţei ingestiei şi absorbţiei de alimente şi a
pierderilor proteinice care au loc la nivelul ansei ocluzionate (cca. 50g la 100ml lichid intestinal);
-socul toxico-septic rezultat al exacerbării florei intestinale şi a secreţiei de endotoxine;
-insuficiente multiple de organe – ce duc la deces. (Silen W. - "Diagnosticul precoce al
abdomenului acul", 1994,pag.36,37)
 20

I.9. SIMPTOMATOLOGIE
Particularităţile clinice sunt date de forma clinică a ocluziilor fiind în funcţie de
caracterul acut sau cronic al acestora, de caracterul înalt sau jos al ocluziei sau în ultimă instanţă
de etiologia ocluziei. Debutul poate fi acut, cu un pacient cu o stare generală bună până în acel
moment, clinic aparent sănătos, sau, în mod contrar, cronic cu un pacient la care în antecedente
se pot identifica crize subocluzive.
DUREREA abdominală este simptomul cvasiconstant în tabloul ocluziilor, ceea ce şi
determină încadrarea ocluziilor ca unul dintre cele cinci sindroame ale abdomenului acut
chirurgical.
Durerea poate fi colicativa, constrictivă, de distensie sau inflamaţie.
-durerea constrictivă – apare mai ales în strangulări, atât în cele externe cât mai ales în
cele interne, fiind cauzate de compresia şi constricţia ansei ştrangulate, în mod deosebit prin
interesarea mezoului.
-durerea de distensie – caracterizează ileusul paralitic, constând într-o senzaţie de
distensie abdominală, supărătoare, progresivă care deşi iniţial poate şi localizată afectează în
final întregul abdomen.
-durerea inflamatorie – este continuă sau cvasicontinua caracteristică ocluziilor cu
evoluţie peritonitica.
Durerea creşte la mobilizarea peretelui abdominal, manevrele de provocare ale durerii
fiind pozitive.
VĂRSĂTURILE – sunt reflexe, cu conţinut alimentar sau bilio-alimentar, nu au o
semnificație deosebită, nu usurează durerea pacientului dar se accentuează.
Pe măsură ce ocluzia progresează, vărsăturile apar prin reflex, fiind în final fecaloide, cu
aspect tipic. În aceasta fază durerea este de violentă extremă, pacientul prezintă modificări ale
pulsului și repirației, transpirații reci, anxietate. Vărsăturile pot lipsi din tabloul clinic, mai ales în
formele joase, ale colonului stâng sau sigmoidului, sau în volvusul de sigmoid unde absenţa
vărsăturilor este regulă. Vărsăturile sunt, în general, mai frecvente, mai precoce şi mai abundente
cu cât ocluzia este mai înaltă.
OPRIREA TRANZITULUI INTESTINAL – este un simptom principal în ocluzia
intestinală dar fără a fi patognomonic, în formele de hernie strangulată putând apare chiar
scaunele diareice, „holera herniară“. În funcţie de localizarea ocluziei, oprirea tranzitului pentru
 21

gaze şi materii fecale poate fi precoce, în formele joase, sau se poate instala tardiv în formele
inalte.
DISTENSIA ABDOMINALĂ SAU METEORISMUL ABDOMINAL – este un semn
care apare din primele momente ale ocluziei, are aceeași localizare cu durerea iar pacientul le
simte concomitent cu paroxismele spasmodice dureroase:
- zgomote hidroaerice de galgait (garguimente)
- ondulație peristaltica intestinală vizibilă
În etapele iniţiale ale ocluziei sau în formele înalte, distensia este minimă sau poate chiar
lipsi, în schimb, în formele joase, vechi, când valvula ileo-cecala este competentă apare un
meteorism predominant drept în fosa iliacă dreaptă prin distensia enormă a cecului. Fenomenele
generale apar mai rapid la pacienții surprinsi în plina digestie cu intestinul plin sau antecedente
hepatice, digestive si perturbări ale metabolismului. În invaginația intestinală, scaunele sunt
însotite de sângerare iar la palpare se percepe aparitia unei tumori abdominale. Uneori distensia
abdominală nu este simetrică sugerând un volvulus de sigmoid (cu distensie pe stânga).(Silen W.
"Diagnosticul precoce al abdomenului acut", 1994,pag.41,42,43;Florian C.- „Urgentele
Medicale”,2012, pag. 185)

I.10. DIAGNOSTIC
Diagnosticul clinic – se bazează pe evidenţierea simptomelor şi a semnelor fizice, care se
instalează treptat, pe examenul obiectiv local al bolnavului, semnele generale extra abdominale,
iar unele dintre ele au semnificaţie diagnostică.
-Inspectia arată distensia abdomenului cu caracterele de mai sus, localizată sau difuză,
simetrică sau asimetrică. La persoanele slabe, în caz de obstrucţie, se pot observa mişcări
peristaltice, care se opresc într-un anumit loc, însoţite de dureri – „colici de luptă“.
-Palparea oferă date preţioase pentru diagnostic. Abdomenul destins nu prezintă
contractură şi, de obicei este nedureros. Durerea, la palpare, este semnificativă pentru locul şi
mecanismul ocluziei (în strangulări) şi are valoare mai mare dacă distensia şi vărsăturile lipsesc,
ceea ce impune urmărirea evoluţiei ocluziei. Tot palparea poate evidenţia prezenţa tumorilor
benigne sau maligne, tumora de invaginaţie şi clapotajul, prezent în ansele dilatate ce conţin
lichide şi gaze.
 22

-Percutia evidenţiază timpanism localizat sau generalizat, uneori cu dispariţia matităţii

hepatice alternând, alteori, cu zone mate. Timpanismul juxtaombilical (semnul Langier)
presupune ocluzia jejunoileonului. În caz de ascită se poate evidenţia matitate deplasabilă
(semnul Gangolphe).
-Auscultatia abdomenului poate percepe unele zgomote hidro-aerice, prin contracţii ale
anselor (în colicile „de luptă”) sau linişte totală – silenţium abdominal descris de Mondor.
-Tuseul rectal şi vaginal sunt obligatorii.
Se pot descoperii astfel: tumori rectale, tumoră de invaginaţie intestinală, spirale de torsiune în
volvularea sigmoidului, prezenţa de sânge în caz de invaginaţie (semnul Ombredanne) sau
tumori precum şi prezenţa abceselor pelvine.
Diagnosticul de laborator – fără a avea semnificaţie patognomonică diagnostica, examenul
de laborator constituie o etapă obligatorie. Ca program minimal preoperator trebuie recoltate:
- hemoleucograma, timpul Quik, timpul de coagulare
- electroliți, creatinina, glicemie, transaminaze, lipaza
- grup sanguin, Rh si proba de compatibilitate pentru ileus mecanic
In urma examenelor de laborator, rezultatele indica:
- hemoconcentratie cu cresterea hematocritului si leucocitoza asociate cu hipovolemie,
cauzate de vărsături și încetarea absobției intestinale
- azotemie și cresterea creatininei sanguine, ajungand în urma agravarii la 50-70 mg %
si respectiv 4-6 mg %
- tulburări electrolitice, biologice și proteice.

Diagnosticul radiologic
a) Radiografia de contrast
Clismă baritata – este indicată când nu se poate preciza cu certitudine ocluzarea intestinului
subţire sau a celui gros. Nu se practică în ileusul postoperator precoce, când există
pneumoperitoneu sau în cazurile febrile sugestive de neoplasm sau diverticuli abcedaţi.
Tranzitul intestinal – este indicat când radiografia abdominală simplă nu este edificatoare, în
mod particular, în ileusurile postoperatorii, pentru a verifica trecerea substanţei de contrast şi a
evita intervenţia opertorie gratuită.
 23

Angiografia – atât aortografia, cât mai ales arteriografiile selective de trunchi celiac, mezenterică
superioară sau inferioară se recomandă pentru elucidarea etiologiei funcţionale sau organice a
unui ileus vascular.
Urografia – în ocluziile paralitice de cauză urinară.
b) Radiografia simpla abdominală – se realizează că prima investigaţie radiologică, în
ortostatism (doar la nevoie în decubit lateral), urmărind evidențierea de nivele hidroaerice,
eventual lichid liber intraperitoneal sau un pneumoperitoneu în caz de perforaţii digestive.
c) CT abdomino-pelvin- este o metodă imagistică tot mai folosită în ultimi ani pentru
diagnosticul ocluziilor intestinale și a leziunilor asociate. Avantajele efectuarii unui examen CT
abdomino-pelvin includ:
- determinarea caracterului malign al leziunii obstructive
- decelarea unor leziuni adiacente (metastaze, ascita)
- stabilirea caracterului complet/incomplet al obstacolului cand se utilizeaza substanta de contrast
orala
- aducerea unor informații privind topografia obstrucției, ce poate facilita procedura chirurgicala
A.Imagini radiologice în ocluzia intestinului subţire.
1) bula gazoasă („cuiburi de rândunică”) corespunde vârfului unei anse în rest plină cu lichid,
putând fi unică dacă ocluzia este recentă sau devenind multiple, pe măsură ce ocluzia evoluează;
2) arcul gazos ileal corespunde anselor ileale cu un conţinut aeric mai bine reprezentat în cele
două porţi, descriind un aspect de scata (trepte).
3) cornuri gazoase – una dintre ramurile ansei se efilează
4) imaginile anselor destinse se caracterizează prin faptul că sunt numeroase, cele jejunale
dispuse în partea centrală şi superioară a abdomenului, orizontal, în timp ce ansele ileale ocupă
abdomenul inferior şi pelvisul dând imaginile de tablă de şah.
5) plicile intestinale generate de valvulele conivente pot segmenta total sau parţial lumenul
intestinal, în mod progresiv dinspre douden spre ileon, dând imaginile de fişicuri de monede.
B.Imagini radiologice în ocluzia colonului şi rectului.
1) bulele gazoase – sunt mai mult înalte decât late, voluminoase, cu o claritate gazoasă mai
marcată.
2) arcurile gazoase – sunt mai puţin abundente ca în imaginile intestinului subţire, dar mai
voluminoase.
 24

C.Imagini patologice extraintestinale sunt reprezentate de pneumoperitoneu şi lichidul

intraperitoneal, dispus mai ales între ansele intestinale şi în flancuri.
Diagnosticul topografic
Ocluzia intestinului subţire:
1.debut – brusc;
2.durere – localizată în epigastru, periombilical, intensă, colicativa;
3.vărsături – precoce, frecvente, abundente;
4.oprirea tranzitului – poate lipsi intial;
5.distensia abdominală – centro-abdominala;
6.stare generală – deteriorare rapidă;
7.radiografie simplă abdominală – anse numeroase destinse, cu atât mai mult cu cât
obstacolul este mai jos, ocupând partea centrală a abdomenului, cu dispoziţie orizontală în trepte
de mărime medie şi cu pliurile date de valvulele conivente fără aer în colon;
8.clismă baritată – colon destins, fără obstacol.
Ocluzia intestinului gros:
1.debut – progresiv;
2.durere – localizată în abdomenul inferior, moderată, de durată;
3.vărsături – puţin frecvente;
4.oprirea tranzitului – completă şi precoce;
5.distensia abdomenului – precoce, marcată, periferică, cec destins în fosă;
6.stare generală – modificată lent;
7.radiografie simplă abdominală – anse intestinale puţin numeroase, în general la
periferia abdomenului, de dimensiuni mari, cu haustratii, cu nivele lichidiene ample.
Absenţa aerului sub obstacol;
8.clismă baritata – obstacol rectocolonic.
Diagnosticul diferenţial – trebuie să evite etichetarea, drept ocluzie, a unor afecţiuni medicale şi
chirurgicale pseudo-ocluzive fără a neglija, însă, sub această mască, existenţa unei ocluzii
autentice. Se vor lua în discuţie:
-dilatatia acută gastrică: ingestie mare de alimente şi lichide cu distensie şi clapotaj
epigastric şi aspect radiologic normal;
 25

-colecistita acută poate determină distensia colonului sau a unei anse cu care vine în
contact;
-apendicita acută poate evolua cu semne de ileus dinamic, mai ales la bătrâni, dar durerea
este în fosa iliacă dreaptă;
-pancreatita acută, debutează cu durere „în bară”, prezenţa şocului „roşu”, ansa
„santinelă” la examenul radiologic şi amilazemie şi lipazemie crescute;
-infarctul intestinal evoluează cu dureri intense şi tenace, spre şoc, de la început, iar în
antecedente prezinţi afecţiuni cardiace;
-peritonita prin perforaţie are debut asemănător, contractură abdominală,
pneumoperitoneu şi semne de ocluzie funcţională;
-sigmoidita acută, urmarea inflamaţiei unor diverticuli sigmoidieni. Irigografia poate
preciza diagnosticul;
-colici diverse: renale, biliare, salpingiene pot induce pareze intestinale;
-infarctul de miocard poate induce ocluzia funcţională, dar ECG precizează diagnosticul;
-hernia strangulată prezintă semne de hernie şi ocluzie.
Dintre afecţiunile mai rare care pot mima un sindrom ocluziv amintim:
- tumori gigante intraperitoneale sau pneumomatoze chistice intestinale;
- boala gelatinoasă a peritoneului (peritonota gelatinoasă);
- ascita acută, instalată în timp scurt, ca urmare a unei decompensări hepato-portale;
- manifestări isterice şi psihogene. (Silen W. - "Diagnosticul precoce al abdomenului
acut", 1994,pag.83,84,85,86)

I.11. EVOLUŢIE ȘI PROGNOSTIC

Evoluţia poate fi mai rapidă şi mai zgomotoasă sau mai lentă şi cu o simptomatologie mai
ştearsă. Totuşi am putea afirma că dacă iniţial într-o fază pe care o numim compensabilă,
pacientul cu ocluzie intestinală trece de la acuzele subiective, semnal al declanşării ocluziei la
tabloul semnelor dominate de distensie şi alterări hidro-electrolitice, într-o a doua etapă,
corespunzând complicaţiilor ocluziei:
- deshidratare majoră cu tahicardie, hipotensiune
- edemul peretelui intestinal ( scade absorbția la nivel de mucoasa)
- transudarea intraperitoneala (acumularea de lichid intraperitoneal)
 26

- translocarea bacteriilor cu formarea peritonitei

- dereglari electrolitice: alcaloza metabolica daca predomina vomele si acidoza metabolica
in suferința intestinului
- perforație intestinala, necroza
- diureză compromisă
- soc hipovolemic
- soc septic
- insuficiența renalț acută. (Silen W. - "Diagnosticul precoce al abdomenului acul",
1994,pag.93)
În cazul diagnosticului oportun şi tratamentului corect, prognosticul al OIS este favorabil.
La pacienţii operaţi pentru ocluzie intestinală superioară de origine malignă riscul
morbidităţii şi a mortalităţii este mai înalt. Într-un studiu retrospectiv s-a demonstrat că bolnavii
cu ocluzie intestinala malignă au avut rată mortalităţii 14,5% şi rată complicaţiilor 32,2%.

I.12. TRATAMENT

Măsuri generale
Tratamentul este chirurgical, în cazul ocluziei intestinale mecanice și medicamentos, în
cazul ocluzie funcționale. Prima acțiune presupune o anume temporizare preoperatorie de
aducere a pacientului la un standard fiziologic de cât mai mare confort anestezic şi chirurgical.
1) Decompresia intestinală – este realizată în cazul ocluziei existente de mai multă
vreme, stomacul și ansele de deasupra obstacolului sunt pline de lichid, se elimină conţinutul
lichidian şi aeric acumulat, ocazie cu care se va constata ca lichidul are aspect bilios sau chiar
fecaloid pentru ca provine din jejun sau ileon, cu suprimarea vărsăturilor şi prevenirea
aspiraţiilor traheo-bronsice spontane sau posibile în anestezie, scăderea presiunii abdominale iar
prin aceasta creşterea reîntoarcerii venoase şi a facilitării ventilaţiei pulmonare.
Tehnica a fost imaginată de Wangensteen – sonda de aspiraţie endo-gastrica. Indiferent
de tipul de sonda utilizat, Miller-Abbot, Faucher, tuburi de cauciuc sau plastic, intubarea nazo-
gastrica sau nazo-intestinala se realizează preoperator şi se menţine per și postoperator în scopul
reducerii distensiei abdominale, a riscului de dezunire a suturilor, a evitării rezorbtiei toxinelor şi
favorizarea reluării peristalticii intestinale.
 27

Se recomandă, că sonda nazogastrică se menţine in situ până la momentul reluării

tranzitului intestinal.
Totodată, aflarea de lungă durată a sondei nazogastrice poate provoca escare şi leziuni ale
mucoasei esofagului şi stomacului, şi poate favoriza declanşarea hemoragiei la bolnavii cu
gastropatie portală şi coagulopatie.
2) Reechilibrarea hidro-electrolitica şi metabolică – evaluarea necesarului hidro-
electrolitic al unui pacient cu ocluzie intestinală se face pe considerente clinice şi analitice.
Astfel, când sunt semne radiologice evidente de ocluzare, se admite că există deja un deficit de
1500 ml de lichide. În prezenţa vărsăturilor deficitul este deja de 3000 ml, în cazuri avansate cu
hipotensiune şi tahicardie, pierderile volemice variind intre 4000 – 6000ml. Dacă reechilibrările
volemice ajung la 3500ml, se recomandă monitorizarea presiunii venoase centrale (PVC).
Calculul pierderilor patologice se efectuează reieşind din: cantitatea vomelor, aspiratului
gastrointestinal, diurezei, scaunului, transpiraţii. În caz de febră se adaugă pierderi de 500 ml de
apă pentru fiecare grad Celsius peste 37°C.
Deficitul hidrosalin este compensat prin infuzii intravenoase de soluţie fiziologică NaCl
0,9%, soluţie Ringer lactat izotonică, glucoză 5% în volum de 1,5-2 litre, uneori suplimentate cu
dextrane sau substituenţile plasmei.
Reechilibrarea electrolitică se efectuează bazându-se pe calculi necesităţilor de Na+ şi K+
pe rezultatele ionogramei sangvine, precum şi indirect – pe volumul lichidelor pierdute (vome,
aspiraţie nazogastrică, diureza, etc).
3) Profilaxia şi tratamentul infecţiilor – în cazul ocluziilor în forme vasculare sau cu
interesarea mezenterului administrarea antibioticelor este capitala.
Este bine stabilit că antibioticele administrate peroperator reduc rata supuraţiei plăgilor,
infecţiei abdominale şi altor complicaţiilor posibile în urma translocării bacteriene la pacienţii
supuşi operaţiei pentru OI simplă sau strangulată.
Antibioticoterapia empirică poate fi administrată în regim de monoterapie sau terapie
combinată (2-3 preparate), cele mai frecvente antibiotice sunt : cefazolină, cefoxitin, cefotetan,
cefuroxim, meropenem.
În cazul dezvoltării complicaţiilor septice în perioada postoperatorie, alegerea
antibioticelor trebuie să se bazeze pe rezultatele însămânţărilor culturilor intraoperatorii, precum
şi ale culturilor din plagă sau din colecţiile lichidiene intraabdominale.
 28

4) Tratamentul şocului – în formele certe de şoc, se iniţiază tratamentul cu 1000 ml

soluţie Ringer lactat, asociat cu 500 ml Rheomacrodex. Transfuzia de sânge, plasmă, albumină
sau soluţii de aminoacizi se realizează în funcţie de valorile investigaţiilor de laborator.
5) Recuperarea motilităţii intestinale – se realizează prin utilizarea medicaţiei stimulante
a motilităţii intestinale ca Neostigmin în doze de 0,5–1 mg i.m./12h, Miostin, Beta blocante, etc.
I.12.1. Tratamentul non-operator definitiv
Tratamentul non-operator definitiv este indicat pentru următoarele forme de ocluzie intestinală
superioară:
-Tumorile maligne. Ocluzie intestinală de origine malignă de obicei este cauzată de
metastaze (carcinomatoza abdominală), iar laparotomie cu rezecţia chirurgicală eventuală se
recomandă doar la ineficacitatea acestuia
-Boala Crohn. Reducerea procesului inflamator se realizează prin administrarea
steroizilor în doze mari, combinate cu infuzii şi nutriţie parenterală de durată pentru asigurarea
repausului intestinal. Tratament chirurgical (rezecţie ansei intestinale afectate şi/sau
stricturoplastiă) se efectuează dacă tratamentul non-operator nu este eficient.
-Abcesul intraabdominal. Puncţia şi drenarea abcesului sub ghidarea USG sau CT este
de obicei suficientă pentru rezolvarea ocluziei intestinale secundare patologiei. În caz când
pentru drenare abcesului este efectuată laparotomia, o intervenţie specială pentru rezolvarea
ocluziei intestinale nu este necesară.
-Enterita de iradiere. Dacă simptomatologia ocluziei intestinale a apărut acut după
radioterapia recentă, tratamentul non-operator asociat de administrarea steroizilor este de obicei
suficient. În cazul când ocluzia intestinală este consecinţa radioterapiei suportate în trecut, mai
indicată este intervenţie chirurgicală.
-Ocluzia intestinală postoperatorie acută. Este dificil de diagnosticat, deoarece
simptomele sunt adesea atribuite durerii în plaga chirurgicală şi ileusului postoperator.
Tratamentul iniţial întotdeauna trebuie să fie non-operator.
-Boala aderenţială. Tratamentul conservativ este îndeosebi indicat pacienţilor cu mai
multe laparotomii în antecedente efectuate pentru ocluzie intestinală aderenţială.
 29

Notă: Tratamentul non-operator poate fi prelungit până la 72 de ore în absenţa semnelor

de strangulare sau peritonită, intervenţia chirurgicală fiind recomandată după 72 de ore terapie
conservativă fără efect şi în lipsa rezolvării ocluziei intestinale.
I.12.2 Tratamentul chirurgical
În funcție de particularitațile fiecărui caz clinic, sancţiunea chirurgicală desăvârşeşte
terapia medicală rezolvând cauza ocluziei fie tranzitor, fie definitiv, paleativ sau radical.
După deschiderea cavităţii peritoneale se realizează bilanţul lezional şi se stabileşte
tehnica opertorie adecvată strategiei cerute de caz. De la secţionarea bridelor, aderentelor, cura
chirurgicală a herniilor şi eventraţiilor , ileo- sau colostomia, la rezecţii intestinale, amputaţii de
rect, hemicolectomii sau derivaţii interne paleative, arsenalul tehnic este multiplu şi nuanţat
fiecărei ocluzii. (Silen W. - "Diagnosticul precoce al abdomenului acul", 1994,pag.95,96,97) .
După timpul efectuării sunt 2 tipuri de intervenţii chirurgicale în ocluzie intestinala superioara:
Operaţia urgentă imediată – se efectuează în primele 2-4 ore după internare în cazul:
1. Progresarea rapidă a sindromului dolor sau distensiei abdominale, cu sau fără semne
peritoneale.
2. Apariţia semnelor peritoneale, tahicardia peste 100 băt/min, febră, scăderea diurezei, creşterea
leucocitozei, hiperamilazemiei, acidozei metabolice.
3. Hernia încarcerată, strangulată.
4. Ocluzia intestinală superioară prin strangulare evidentă sau suspectată.
5. Invaginaţia.
6. Ocluzia intestinală mecanică completă a intestinului subţire.
Operaţia urgentă amânată – se efectuează în lipsa răspunsului pozitiv la tratamentul
non-operator timp de 24-48 de ore, chiar şi fără semne de progresare procesului sau infecţiei
peritoneale în situaţiile următoare:
1. Ocluzia intestinală superioară simplă, fără elemente de strangulare.
2. Ocluzia intestinală aderenţială.
3. Ocluzia intestinală postoperatorie.
4. Ocluzia intestinală superioară, provocată de cauze inflamatorii.
 30

I.13.MEDICAMENTE ADMINISTRATE PACIENTILOR CU OCLUZIE INTESTINALA

Nitromint, Preductal , Algocalmin, Piafen, Mialgin, Augmentin 625, Gentamicina, Metronidazol,

Scobutil, Penicilina G Sodic, Ceftamil, Vitamina B6 , Aminosteril , Gluconat de Calciu,
Diazepam

I.14 COMPLICATII POSTOPERATORII DUPA REZOLVAREA CHIRURGICALA A

OCLUZIEI INTESTINALE.

I.14.1. Complicaţii postoperatorii imediate:

Hemoragia intraabdominală postoperatorie – se poate manifesta ca hemoragii
intraperitoneale ( în cavitatea peritoneala ) sau sub formă de hemoragii digestive ( ulcerul de
stress, sângerarea unui ulcer mai vechi,etc.).
Seromul- acumularea unei colecții de lichid sub piele, la nivelul inciziei, datorită
decolării mari a tesutului subcutanat și secționării unor vase limfatice
Hematomul- colecție de sânge coagulat sau necoagulat datorita desfacerii unui fir de
sutură, hemostază insufficient îngrijită, scăderea T.A. în timpul operației.
Supurația plăgii- urmare a manevrării incorecte intra și postoperator și a deficienței în
sterilizare.
Sepsis: datorită translocării bacteriilor intestinale de la distrugerea ţesuturilor.
Evisceraţia postoperatorie - incomplete (cand sutura pielii ramane intact, dar cedează
aponevrotic) sau completă ( cedează și suturile cutanate, viscerele ajungând în afara
abdomenului, sau în cazul plăgilor toracice, se deschide complet cavitatea pleural).
Şocul postoperator- se dezvoltă ca urma a ventilației insuficiente a plămânilor și
stagnarea sângelui într-un mic cerc de circulatie.
Hipotermia postoperatorie- se datorează temperaturii ambientale prea scazuta din sala de
oprație, din timpul transportului și din salon, durata mare a intervenției, timp în care bolnavul
pierde multa energie, pierdere de sânge și lichide.
Trezirea şi detubarea dificilă- la finalul actului chirurgical cand medicul anestezist
decide oprirea administrării tuturor anestezicelor, revenirea respirațiilor spontane și controlul
acestora în mod eficient de către pacient sunt întârzâiate.
 31

Aspiraţia pulmonară cu conţinut gastrointestinal- are loc atunci când sunt inhalate în
plămâni alimente, acid gastric sau saliva.
I.14.2. Complicaţiile sistemice.
Insuficienţa cardio-vasculară acută şi infarctul miocardic;
Insuficienţa hepato-renală acută;
Pneumonia: inclusiv prin aspiraţie pulmonară, asociată cu ventilare pulmonară
 32

 CAPITOLUL II: ÎNGRIJIRI GENERALE ÎN OCLUZIE INTESTINALA

Îndatorilrile asistentei încep înca de la prezentarea bolnavului la consultații.
Bolnavii cu ocluzie intestinală sunt foarte sensibili atât psihic cât și fizic, de aceea rolul
asistentei este foarte important. La indicația medicului, asistenta recoltează produse biologice,
însoțeste bolnavul la investigații, îi este alaturi atât lui cât și familiei acestuia.
Asistenta medical trebuie să îndeplinească urmatoarele sarcini:
- să asigure igiena mediului, patului, bolnavului,
- să ajute bolnavul să aibă poziția necesară pentru a efectua anumite examinări paraclinice,
- să administreze medicația prescrisă de medic,
- să supravegheze pacientul în permanență.
Rolul asistentei medicale este acela de a ajuta individual în menținerea sănătații, în
recuperarea acesteia sau de a-l asigura acestuia o moarte liniștită atunci când zilele îi sunt pe
sfârșite.

II.1. INTERNAREA BOLNAVULUI

Presupune o primire caldă și afectoasă, plină de înțelegere și compasiune, face ca
adaptarea bolnavului în mediul spitalicesc să se facă mai cu ușurință. Imediat după internare,
asistenta medical va prelua bolnavul, îl va conduce în salon, îi va arata patul și îl va ajuta să-și
așeze lucrurile pe noptieră. Nu în cele din urmă îl va familiariza pe pacient cu cabinetul
asistentelor, sala de tratament, sala de mese, grupul sanitar, îi va explica bolnavului ce are de
facut în vederea recoltăarii produselor biologice pentru examenele de laborator și îl va pregati
pentru explorările functionale.

II.2 PROCESUL DE ÎNGRIJIRE. NOŢIUNI TEORETICE

Procesul nursing este un proces intelectual compus din diferite etape, logic coordonate
avand ca scop obţinerea unei stări mai bune a pacientului. Acesta permite acordarea de ingrijiri
individualizate adaptate fiecărui pacient. Aceste etape sunt:
1.Culegerea de date este etapa iniţială a procesului de ingrijire, aceasta reuneşte toate
informaţiile necesare ingrijirii unui pacient. Se incepe de la internarea pacientului şi reprezintă
primul contact cu pacientul care este foarte important pentru obţinerea acceptului colaborării
acestuia.
 33

2. Analiza şi sinteza datelor presupune: examinarea datelor, clasificarea datelor în

independente şi dependente, identificarea resurselor pacientului, stabilirea problemelor de
îngrijire şi a priorităţilor şi stabilirea cauzelor sau a surselor de dificultate.
3. Planificare ingrijirilor se face prin stabilirea unui plan de acţiune a etapelor,
mijloacelor ce se impun în îngrijire, adică organizarea ingrijirilor conform unei strategii bine
definite ţinand cont în mod deosebit de îngrijirile şi tratamentele prescrise de medic.
4. Implementarea sau aplicarea îngrijirilor constituie momentul realizării intervenţiilor.
Scopul este aducerea pacientului într-o stare optimă de independenţă, de satisfacerea nevoilor.
5. Evaluarea constituie aprecierea muncii asistentului medical în funcţie de rezultatele
obţinute.
I.3. ROLUL PROPRIU AL ASISTENTEI MEDICALE
II. 3.1. ASIGURAREA CONDIŢIILOR DE MEDIU
Ingrijirea pacientului cu ocluzie intestinală necesită o supraveghere şi ingrijire foarte
atentă, se face internarea de urgenţă şi amplasarea în serviciul de terapie intensivă. Scopul
acestei unităţi este restabilirea funcţiilor vitale ale organismului şi reechilibrarea
hidroelectrolitică a pacientului, după care pacientul este transferat în secţia de specialitate de
care aparţine.
Este important ca în saloanele de terapie să se realizeze un microclimat optimal, care să
reducă la minim eforturile de acomodare a pacientului; aer condiţionat, temperatura optimă de 20
– 22 grade, luminozitate indirectă, odihnitoare.
Pacientul trebuie adus în poziţia adecvată cerută de medic, la nevoie dezbrăcat (cateodată
prin tăierea hainelor), măsurat pulsul,TA., temperatura, respiraţia. Indicaţiile de supraveghere,
recoltările, planul de hidratare, alimentare şi de medicaţie se consemnează în fişa de tratament
intensiv.
După ce pacientul a fost stabilizat, va fi condus/transportat în salonul pe care il va ocupa
pe perioada spitalizării. Este foarte important ca mediul spitalicesc să-i fie pacientului, dacă nu
familiar, cel puţin securizant pentru că aceste probleme, care par minore in comparaţie cu
motivul internării, vor cantări mult în evoluţia pacientului.
 34

II. 3.2 ASIGURAREA ALIMENTAȚIEI

Pacientul cu ocluzie intestinală, indiferent de cauză (mecanică sau dinamică) are
dificultăţi în alimentaţie, prezintă vărsături care le îngreunează alimentaţia şi le alterează starea
generală. Una din măsurile de urgenţă ale ocluziei intestinale este introducerea unei sonde nazo –
gastrice de aspiraţie, care să golească tot conţinutul gastric şi intestinal de stază, care au
consecinţe grave.
După ce s-a aspirat acest lichid, şi dacă sonda rămane pe loc,se realizează o alimentaţie
pe sondă endonazală. Se poate încerca cu soluţii nutritive, ce ajung pană la 3000 de calorii. De
exemplu: ou crud, lapte, zeamă de carne, carne mixată.
Dacă pacientul se poate alimenta oral, atunci se va avea grijă ca alimentele ingerate să fie
tolerate, să conţină toate suplimentele nutritive, care contribuie la echilibrarea hidroelectrolitică.
Se vor da alimente uşor digerabile: supe, pireuri, in general, regim păstos şi semilichidian.
Asistenta medicală trebuie să încurajeze pacientul pentru a avea o alimentaţie adecvată
şi să îi explice importanţa nutriţiei în vindecarea sa.
De asemenea, asistenta medicală poate colabora şi cu membrii familiei pentru că aceştia
au o mare importanţă pentru pacient.

II.3.3. SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI

Avand un contact direct şi continuu cu pacientul, va urmări manifestările de dependenţă
pentru evitarea apariţie unor complicaţii:
 Facies – modificarea lui in peritonite acute pană la cel hipocratic (obraji subţi, nas
ascuţit, buze uscate, ochi infundaţi in orbite);
 Scăderea ponderală: apare la pacienţi cu neoplasme digestive comsumptive sau la cei cu
stări febrile prelungite, vărsături sau diaree, anorexie prelungită şi deshidratarea (pliu cutanat
persistent, limbă prăjită).
 Starea generală: este alterată in sindroame acute de tip: perforaţii digestive, ocluzii
intestinale, infarct mezenteric,etc.
 Poziţia antalgică: poziţia culcat, nemişcat cu respiraţii superficiale, in peritonite acute,
etc.
 Paloarea: apare după hemoragii postoperatorii fiind asociată cu anemii, hipotensiune,
colaps;
 35

 Durerea: este totdeauna prezentă şi se instalează de cele mai multe ori brusc, uneori fiind
foarte intensă.
 Vărsăturile: pot apărea chiar în momentul instalării ocluziei, vărsături alimentare sau cu
conţinut de secreţie gastric.
Situația pacientului este foarte alarmantă dacă apar și vărsăturile poracee sau fecaloide.

II.3.4 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN EXAMINAREA CLINICĂ A

PACIENTULUI
Asistenta medicală trebuie să ştie să evalueze starea de sănătate a pacientului încă de la
internarea sa pentru a transmite medicului date importante, să observe şi să consemneze aspectul
general al pacientului, inălţimea şi greutatea să (pentru a determina obezitatea sau caşexia),
varsta aparentă şi reală, aspectul pielii (care ajută la cunoaşterea stării de hidratare sau
deshidratare a organismului), ţinuta, faciesul, mersul, starea psihică, necesităţile pacientului şi
manifestările de dependenţă generate de nesatisfacerea nevoilor, ca să poată stabili obiective
evaluabile pentru o îngrijire pertinentă şi de calitate.
Sarcinile asistentei în pregătirea şi asistarea unui examen clinic medical sunt
următoarele:
 pregătirea psihică a pacientului; dezbrăcarea şi îmbrăcarea pacientului; aducerea
pacientului in poziţiile adecvate examinărilor
 adunarea, verificarea şi pregătirea instrumentarului necesar; deservirea medicului cu
instrumente;
 asigurarea iluminaţiei necesare la examinările cavităţilor naturale;
 ferirea pacientului de traumatisme şi răceală; aşezarea pacientului în pat după examinare
şi facerea patului.
Examenul clinic al abdomenului este făcut de medic prin:
 palparea abdomenului (dă o senzaţie de rezistenţă elastică);
 percuţia abdomenului (evidenţiază timpanism difuz, exagerat, uneori cu matitate fixă
pe flancuri - lichid stagnant in porţiunile intestinale declive);
 auscultaţie abdominală (se aud zgomote hidroaerice, provocate de ansele care se
contractă);
 tact rectal (poate evidenţia o tumoare anală sau rectală ocluzivă; ampula rectală poate
 36

fi goală sau plină cu materii fecale);

 tact vaginal (poate releva uneori formaţiuni in abdomenul inferior, care pot fi cause
determinante ale ocluziei).
Examinarea organelor abdominale se face în decubit dorsal cu braţele întinse şi relaxate
dea lungul corpului, iar membrele inferioare să fie îndoite din genunchi, pentru relaxarea
musculaturii abdominale. În vederea acestui scop, se solicită pacientului să nu încordeze muşchii
peretelui abdominal, pentru a permite medicului palparea organelor intraabdominale.
Pentru tuşeul rectal, asistenta va aşeza pacientul în decubit lateral stang, cu coapsele
flectate pe abdomen sau, dacă starea generala a pacientului o permite, în poziţie genupectorală.

II.3.5 PREGĂTIREA PREOPERATORIE ŞI ÎNGRIJIREAPOSTOPERATORIE

A. PREGĂTIREA PREOPERATORIE
Pregătirea preoperatorie cuprinde:
1. Pregătirea fizică şi psihică a pacientului
2. Pregătirea generală: A. Bilanţ clinic
B. Bilanţ paraclinic
3. Pregătirea pentru operaţie (ingrijiri preoperatorii)
Pregătirea pacientului înaintea intervenţiei chirurgicale este un element major de
prevenire a infecţiilor postoperatorii.
1. Pregătirea psihică şi fizică a pacientului
Ajunşi in secţia de chirurgie, pacienţi sunt agitaţi, speriaţi, inhibaţi de teama intervenţiei
chirurgicale, de diagnosticul imprevizibil, de anestezie, de durere, de moarte.
Asistenta medicală are obligaţia, ca prin comportamentul şi atitudinea ei să inlăture starea
de anxietate in care se găseşte pacientul inainte de operaţie:
- să il ajute pe pacient să-şi exprime gandurile, teama, grijile;
- să-i insufle incredere in echipa operatorie;
- să-i explice ce se va intampla cu el in timpul transportului şi in sala de preanestezie; cum
va fi aşezat pe masa de operaţie; cand va părăsi patul; cand va primi vizite;
- să-l asigure că va fi insoţit şi ajutat.
 37

Asistenta medicală şi toată echipa de ingrijire trebuie să fie pregătită pentru un răspuns
sigur şi încurajator la intrebarea inevitabilă: "Ce credeţi, mă mai fac bine?" Uneori, de acest
răspuns va depinde starea lui de linişte ulterioară.
In acest sens, rolul asistentei este de a-l linişti pe pacient şi de a-i da incredere se
realizează prin:
 modul de a vorbi cu pacientul;
 asigurarea că anestezia şi intervenţia sunt benigne;
 exemple de reuşită a unui operat cu aceeaşi intervenţie;
 menţinerea calmului, antrenand şi vecinii de salon.
2. Pregătirea general cuprinde bilanţul clinic şi bilanţul paraclinic.
Bilanţul clinic (examinarea clinică) cuprinde partea în care se realizează anamneza
riguroasă a pacientului, controlul funcţiilor vitale şi vegetative şi se asigură că toate datele cu
privire la starea de sănătate a pacientului vor fi transmise medicului.
Bilanţul paraclinic completează examenul clinic şi permite o apreciere exactă a stării
viitorului operat.
3.Pregătirea pentru operaţie (ingrijiri preoperatorii)
Pregătirea pentru operaţie se face în funcţie de timpul avut la dispoziţie şi de starea
generală a pacientului.
Pregătirea pacientului in urgenţe chirurgicale
Dat fiind timpul foarte scurt avut la dispoziţie şi faptul că ocluzia intestinală reprezintă o
urgenţă medico – chirurgicală, pregătirea pacientului se face în acelaşi timp cu pregătirea sălii şi
a chirurgilor. Pregătirea constă in:
 spălarea cu apă caldă şi săpun, numai a zonelor cu risc;
 raderea, cu atenţie, pentru a nu provoca escoriaţii;
 badijonarea zonei cu antiseptic colorat;
 eventualele plăgi prezente se vor pansa şi se vor proteja foarte atent;
 golirea conţinutului gastric, prin spălătură gastrică.
 38

ÎNGRIJIREA POSTOPERATORIE
Supravegherea postoperatorie a pacientului începe din momentul terminării intervenţiei
chirurgicale, deci înainte ca acesta să fie transportat în cameră.
O dată ajuns în salon, pacientul va fi luat în primire de asistenta medicală, care va ajuta
ca el să fie pus in pat, se va ingriji să fie bine acoperit, să fie plasat comod.
Transportul pacientului operat este indicat a se face cu patul rulant. Acesta va fi acoperit,
pentru a fi ferit de curenţi de aer sau de schimbări de temperatură. Asistenta medicală care il
însoţeşte se va sigura că pacientul stă comod, că este in siguranţă şi că tubulatura (de dren, sonde,
perfuzii) nu este comprimată. Patul va fi manevrat cu atenţie, ferit de smucituri şi de opriri sau
porniri bruşte. De asemenea, patul trebuie prevăzut cu muşama şi aleză bine intinsă, fără pernă
şi, dacă este cazul, salteaua va fi antiescară.
Poziţia pe pat este de decubit dorsal, cu capul într-o parte pentru a nu-şi înghiţi
eventualele vomismente.
In timpul transportului, asistenta medicală va urmări: aspectul feţei (cianoza), respiraţia,
pulsul şi perfuzia.
Pentru o mai bună siguranţă a plăgii operatorii, pacientului operat i se poate aşeza un sul
sub genunchi pentru a favoriza relaxarea musculaturii abdominale – poziţia Fowler.
Asistenta medicală va urmări aspectul general al operatului:
 coloraţia pielii, sesizand paloarea şi cianoza;
 starea extremităţilor, paloarea sau răcirea nasului, urechilor, mainilor şi picioarelor;
 starea mucoaselor – limba uscată sau umedă, saburală sau curată – indică
starea de hidratare a operatului;
 starea de calm sau agitaţia – toropeala sau agitaţia extremă exprimă o complicaţie
chirurgicală (hemoragie internă, peritonită postoperatorie);
 asistenta medicală va monitoriza diferiţi parametrii fiziologici
 tensiunea arterială se măsoară ori de cate ori este nevoie in primele două ore după
operaţie, din 15 in 15 minute, din 30 în 30 de minute in următoarele şase ore şi din două
in două ore pentru umătoarele 16 ore, notand datele in foaia de reanimare;
 respiraţia: se notează frecvenţa, amplitudinea, ritmicitatea şi se sesizează medical in caz
de tuse sau expectoraţie.
 temperatura: se măsoară dimineaţa şi seara şi se notează in foaia de reanimare;
 39

 asistenta medicală va urmări pierderile lichidiene sau sanguine:

 urina: reluarea emisiei de urină în prima parte a zilei este un semn bun iar în cazul în
care emisia de urină lipseşte, se practică sondajul vezical.
 scaunul: se reia in următoarele 2 – 3 zile şi este precedat de eliminare de gaze. In lipsa
gazelor, se foloseşte tubul de gaze care va preveni o nouă distensie abdominal.
 transpiraţia: dacă apare, se notează deoarece, în cazul în care este abundentă, poate
antrena pierderi de apă importante;
 vărsăturile: se va nota cantitatea, aspectul şi caracterul (bilioasă, alimentară,
sanguinolentă, fecaloidă – avand in vedere că inainte de intervenţia chirurgicală astfel de
vărsături erau un semn important in diagnosticul dat);
Asistenta medicală va menţine operatul în decubit dorsal primele două ore şi îi va asigura
confortul plasandu-i bine perna, verificand de mai multe ori pe zi ca cearşaful să nu aibă cute.
Se va asigura şi de igiena pacientului, avand grijă ca lenjeria de corp şi de pat să fie schimbată
zilnic sau ori de cate ori este nevoie. Bazinetul sau urinarul vor fi puse cu blandeţe, după ce, in
prealabil, au fost incălzite la temperatura corpului, iar după folosirea lor, se va face, obligatoriu,
toaleta perineală.
In acelaşi timp, trebuie avută in vedere şi combaterea stazei venoase. Cea mai eficientă
metodă este mobilizarea precoce, indiferent de natura şi complexitatea operaţiei.
Dacă există dificultăţi, mobilizarea se poate face la pat prin exerciţii, mişcări active ale
membrelor inferioare.
Încă de la plasarea pacientului în salon, asistenta trebuie să supravegheze evoluţia
pansamentului steril, să fie curat, protejat, să nu prezintă scurgeri sanguine sau alte secreţii care
ar duce la complicarea plăgii iar în caz de modificări de aspect, de evoluţie, asistenta medicala
va inştiinţa medicul chirurg care va evalua starea plăgii şi va interveni după caz.

II.3.6. ROLUL DELEGAT. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN EXAMINAREA

PARACLINICĂ
Asistenta medicala va face pregătirea psihica și fizică a pacientului: îl anunţă să nu
mănance în dimineaţa recoltării şi să păstreze repaus fizic, precum și scopul recoltarării acestor
probe de sange.
Va trebui să recolteze de la pacientul cu ocluzie intestinală sange pentru determinarea:
 40

 hemoleucogramei: hemograma arată un număr mare de hematii şi un hematocrit crescut,

datorită hemoconcentraţiei prin pierderea de plasmă și leucocitoza în cazul în care ocluzia
intestinală se complică cu o peritonită;
 V.S.H: pentru depistarea unor eventuale infecţii care se pot produce in cazul in care
lichidele intestinale se varsă în cavitatea peritoneală
 ionogramei: apare hiperpotasemie, hipocloremie, hiperazotemie, în urma tulburărilor
hidroelectrolitice masive;
 proteinelor sangvine: care scad foarte mult în urma procesului ocluziv;
 grupului sanguin şi a factorului Rh sunt obligatorii înaintea oricărei intervenţii
chirurgicale;
 examenul sumar de urină se va face pentru a da informaţii asupra stării de funcţionare a
rinichilor, de care depinde în mare măsură evoluţia postoperatorie.
Pacientul va fi supus urmatoarelor investigații:
 Irigografia poate fi realizată şi ca tratament în cazul volvulusului sau invaginaţiei,
deoarece insuflarea bariului şi a aerului poate debucla segmentul contorsionat.
 Examenul abdominal de ansamblu sau „pe gol”- Examinarea abdominală simplă este
indicată datorită prezenşei zonelor hidroaerice specifice din ocluzia intestinală. Deşi nu
este folosit la fel de des ca şi radiografia abdominală simplă şi CT in diagnosticul
obstrucţiilor, acesta poate diferenţia ocluziile parţiale de cele complete. Cand medicul
suspicionează prezenţa unei perforaţii intestinale, va fi folosită o substanţă de contrast
numită Gastrografin, în loc de bariu.
Pregătirea psihică a pacientului:
- explicarea necesităţii examinării în cameră obscură;
- colaborarea în timpul examinării;
Pregătirea fizică:
- indepărtarea obiectelor radioopace;
- se aşează pacientul în poziţie ortostatică;
Nu necesită îngrijiri ulterioare.
 41

II.4. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ADMINISTRAREA TRATAMENTULUI

Asistenta medicală trebuie să aibă cunoştinţele necesare pentru administrarea
tratamentului prescris de medic.
Pacientul are nevoie, în primul rand de reechilibrare hidroelectrolitică pentru stabilizarea
stării generale.
Orice pacient cu ocluzie intestinală sau cu suspiciune de ocluzie trebuie internat de
urgenţă într-un serviciu de chirurgie, pentru definitivarea diagnosticului. Se instalează o sondă
de aspiraţie nazo – gastrică pentru combaterea stazei.
Dacă este cazul se instituie primele măsuri de combatere a stării de şoc; perfuzii pentru
menţinerea stării generale (cu Ser fiziologic, Dextran, Glucoză, Soluţie Ringer).
Nu se administrează opiacee!
Nu se administrează nimic peroral!
Purgativele sunt categoric interzise!
Tratamentul in ocluzia intestinală este unul foarte complex. Se vor folosi medicamente:
antispastice, analgezice, antiemetice, antimicrobiene.

II.5. TEHNICI DE LUCRU UTILIZATE ÎN TRATAREA OCLUZIILOR INTESTINALE

II.5.1 INJECŢIA INTRAVENOASĂ
Injecția intravenoasă reprezintă administrarea unei substanțe medicamentoase direct în sistemul
vascular.Aceasta tehnica permite o acțiune terapeutică rapidă,
de aceea se alege atunci când se dorește un efect imediat. Prin
injecția intravenoasă se introduc soluții medicamentoase
cristaline, izotone sau hipertone în circulația venoasă, prin
intermediul unui ac atașat la o seringă. Pe această cale se
administrează cantități mai mari de substanțe active hidrosolubile.
Figura 12- Injecția intravenoasă
Atentie! Nu se introduc soluții uleioase deoarece produc embolii grăsoase și
consecutiv moartea.
 42

Scop:
 Terapeutic – prin administrarea medicației; un efect terapeutic rapid; realizarea unei
concentraţii înalte în sânge a medicamentului, într-un timp scurt.
 Explorator – prin administrarea substanțelor de contrast în radiologie
Locuri de elecție pentru injecția intravenoasă
 Venele de la plica cotului (bazilică și cefalică)
 Venele antebraţului
 Venele de pe faţa dorsală a mâinii
 Venele subclaviculare
 Venele femurale
 Venele maleolare interne
 Venele jugulare şi epicraniene la copil şi sugar

Atenție! Abordul venos profund este realizat de către medici în condiţii tip protocol-operator
(vena femurală, jugulară, subclaviculară).
Materiale necesare
 Tavă medicală
 Medicația prescrisă de medic
 Ser dizolvant (soluția utilizată pentru diluție)
 Seringă sterilă
 Ace sterile (unul pentru încarcarea seringii cu soluție și altul pentru injectare, de
capacităţi adecvate cantităţii de medicament prescris)
 Garou
 Mănuși de unică folosință
 Tampoane dezinfectante
 Plasturi
 Recipiente pentru colectarea deșeuri
Contraindicații: refuzul pacientului; alergii medicamentoase; substanțe incompatibile
(liposolubile, iritante)
Pentru efectuarea injecției intravenoase se evita zonele cu:
 43

-arsuri, eczeme, infecții, fracturi, paralizii ale membrului respectiv, fistule,celulita,

tromboflebita.

PREGATIREA PACIENTULUI
Pregătirea psihică
 Se confirmă identitatea pacientului
 Se explică tehnica injecției intravenoase și necesitatea acesteia
 Se obține consimțământul informat și colaborarea acestuia
Pregătirea fizică
 Se asigură intimitatea pacientului
 Se poziţionează pacientul în funcţie de segmentul care trebuie injectat, a-i fi cât mai
comod
(decubit dorsal, poziţie semişezândă)
 Se poziţionează pacientul dorsal cu membrul superior în extensie completă sau în poziţie
sezândă pe scaun, cu cotul în extensie și braţul sprijinit pe un suport textile pe spătarul
scaunului;
 Se verifică și se stabilește locul de elecție pentru injecție
Observații:
 Nu se administreaza medicamentul cu același ac cu care s-a aspirat din fiolă sau flacon
 Nu se recomandă încărcarea seringii fără ac prin introducerea direct a amboului in fiolă,
deoarece este compromisă sterilitatea
 Vena are nevoie pentru refacere de cel putin 24 h, de aceea nu se pot repeat injecțiile în
aceeași vena la interval scurte
 Dacă s-au revărsat în țesutul perivenos, solțiile hipertone, se va intervene pentru evitarea
necrozării tesutului
 Abordul venos superficial la nivelul membrelor inferioare se realizează doar în cazuri de
urgență majoră pentru a evita complicții tromboembolice
 Abordul venos profund este realizat de către medici în condiții de tip protocol-operator (
vena femurala, jugukara, asubclaviculara).
 Este interzis puncționarea venei din nou dupa formarea hematomului.
 44

Incidente şi accidente
 durere
 amețeală
 lipotimie
 valuri de căldură
 alergie la substanță, soc anafilactic
 embolie gazoasa – introducerea accidentală de aer în vena poate duce la moartea
pacientului.
 hematom prin ștrangularea venei
 tumefierea țesutului prin revărsarea substanței sau din cauza efectului iritativ resimțit
prin durere vie
 paralizia nervului median- rezultatul injecțiilor paravenoase a substanțelor cu acțiune
neurolitică
 puncșionarea sau injectarea unei artere - se produce necroza totală cu dureri mari, albirea
mâinii și degete cianotice. Se întrerupe injectarea si se solicit ajutor de urgență.
 colaps

II.5.2.ASPIRAŢIA GASTRICĂ

Definitie: introducerea unei sonde din cauciuc sau plastic siliconat

printr-una din nari pana in stomac (aspiratie nazogastrica, cel mai
frecvent utilizata, desi este posibil de efectuat si aspiratie orogastrica).

Figura 13 – Aspiratia gastrica-

(sursa:https://www.asimed.net/)
Scop:
- exolorator: -recoltarea conținutului stomaculuiîn vederea evaluării funcțiilor gastrice.
- evacuator: -evacuare a lichidului de staza gastrica, in ocluziile digestive inalte sau joase,
functionale sau mecanice, cu calmare a distensiei abdominale;
 45

- mentinere a decompresiei gastrice in perioada ileusului dinamic postoperator, cu evitare a var-

saturilor si a aparitiei pneumoniei de aspiratie (sindrom Mendelson);
- controlul sangerarilor digestive inalte, cu indepartare a sangelui din stomac si executare de ges-
turi terapeutice: spalare cu lichide reci (cooling) sau gheata (freezing), administrare locala de
solutii hemostatice (adrenostazin);
- punere in repaus a pancreasului in pancreatita acuta;
- realizare a spalaturii gastrice in intoxicatii;
-terapeutic – hidratarea, administrarea de medicamente, alimentarea bolnavului in caz de
stenoze supragastrice (tumori esofagiene inoperabile etc.),pana la construirea unei gastrostome
etc.
Materiale necesare:
Materiale de protecție:
- șorț de plastic
- aleză
- prosoape
Materiale sterile:
- sonda (nazogastrica tip Faucher )
- seringi de 50 ml (Guyon).
- mânuși sterile
- pense hemostatice
- eprubete
- recipient pentru proteza dentara (dacă este cazul)
- hârtie de turnesol
Materiale nesterile:
- tăviță renală
- un pahar cu apă aromată
- un recipient pentru colectare
- medicația prescrisă de medic
- lubrefiant (glicerina, ulei de parafina etc.)
- stetoscop
- cărucior
 46

Indicaţii:
-sindromul de stază gastrică este o indicate majoră; uzual, este efectuată în următoarele cazuri:
-obstrucţie intestinală (ocluzie)-ileus paralitic
-preoperator - în intervenţii chirurgicale abdominale, gastrice (ulcer gastric perforat, varice
esofagiene sau gastrice)
-postoperator (gastrectomie, colecistectomie)
Precizare:
În afară de aşa-zisă aspiraţie activă, continuă, intubaţia gastrică de evacuare a conţinutului
stomacal are următoarele indicaţii:
-obstacol digestiv la nivelul stomacului, duodenului sau pilorului
-hemoragie digestivă superioară, cu acumularea unor cantităţi mari de sânge în stomac
-pareza gastrică în cadrul tubului digestiv, de stres
Tehnica:
Înainte de toate, asistenta:
- explică pacientului scopul tubajului, explică manevra, îi câştigă consimţământul şi cooperarea
- asistenta se spală pe mâini, se dezinfectează si îmbraca mânusile
- asigură izolarea pacientului
- îndepartează proteza dentară - dacă există - într-un recipient etichetat cu nume
- roagă pacientul să-şi sufle nasul, pe rând, fiecare nară sau curăţă nările dacă este necesar
- întreabă pacientul dacă are defect nazal
- asigură pacientului o poziţie cât mai confortabilă şi relaxantă,
- se așează pacientul pe un scaun cu spătar ,cu spatele cât mai drept, asistenta se asează în
dreapta bolnavului și fixează capul pacientului cu mâna stângă și îl informează asupra duratei
intervenţiei
-măsoară, cu aproximaţie, distanţa de la nările pacientului la stomac şi notează pe tubul nazo-
gastric sau măsoară distanţa de la nări la tragus, şi apoi de la nas la extremitatea inferioară a
apendeicelui xifoid şi introduce sonda în stomac.
- se continua introducerea cu blandete a sondei, în timp ce pacientul este instruit sa înghita (se
ajuta deglutiția prin injectare fractionaăt de apa, cu seringa, în gura pacientului); se
monitorizeaza eventualul esec de introducere a sondei în esofag (vizualizare a sondei in gura,
depistare precoce a semnelor de sufocare)
 47

- adaptare a sondei la vasul de colectare (eventual cu folosirea unui tub intermediar).

-pentru a favoriza golirea stomacului, bolnavul e rugat să își contracte pereeții abdominali.
- depasirea cardiei se produce la o distanta de 45 cm de la arcada dentara; este momentul cand pe
sonda isi face aparitie lichidul de staza gastrica.
-verifica dacă sonda a ajuns în stomac prin una din următoarele metode:
-aspiră conţinutul gastric şi testează aciditatea cu hârtie de turnesol
-introduce 20 ml de aer în stomac cu ajutorul unei seringi, în timp ce o a doua asistentă ascultă
abdomenul cu ajutorul unui stetoscop; un vuiet va fi auzit în cazul plasării corecte a sondei în
stomac
-securizează sonda la nas sau faţă, cu bandă adezivă
-aspiră conţinutul gastric printr-o aspiraţie continuă sau intermitentă,în funcţie de recomandarea
medicului.
-extragerea sondei se face cu o mișcare hotărâtă prudentă, după comprimarea ei cu o pensă
hemostatică pentru a împiedica scurgerea conținutului în faringe
-se ofera pacientului un pahar cu apă aromată pentru clătirea gurii.
-se indepărtează tăvița renala și șortul de cauciuc.
După suprimarea aspiraţiei gastrice asistenta:
-se asigură că, după manevră, pacientul stă confortabil pe cât posibil
-îndepartează materialele folosite
-înregistrează tehnica efectuată
-monitorizează pacientul pentru orice efecte post-manevra şi le raportează medicului
Accidente / Incidente
- sonda poate pătunde în laringe dacă pacientul nu înghite
- sonda se poate înfunda cu resturi alimentare
- se poate produce bronhopneumnie de aspiratie prin pătrunderea de conținut gastric în
arboreal bronșic,de aceea este important să pensăm sonda înainte de a o extrage
 48

II.5.3 . ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE A

PACIENŢILOR
Pentru a preveni boala, asistenta medicală trebuie să le explice pacienţilor că este
important să se evite anumite obiceiuri, cum ar fi consumul excesiv de cafea, constipaţia sau
comoditatea in actul defecaţiei.
De asemenea, asistenta medicală duce muncă de educaţie sanitară şi pacienţilor
spitalizaţi, încurajandu-i să semnaleze modificări în starea lor de sănătate, educandu-i să aibă o
igienă personală riguroasă pentru a preveni apariţia complicaţiilor,să aibă o alimentaţie
echilibrată, bogată în proteine şi fibre alimentare, care să îi ajute să prezinte un tranzit intestinal
normal.
In cazul in care pacienţii au fost supuşi la intervenţie chirurgicală, asistenta medicală
trebuie să il informeze cu privire la evoluţia plăgii, a importanţei pe care o are igiena locală in
vindecarea acesteia şi a prezentării la serviciul de chirurgie in caz de modificări patologice.
Educaţia pentru sănătate a populaţiei vizează reducerea numărului de cazuri de
îmbolnăvire.

II.5.4. EXTERNAREA PACIENTULUI.

În funcție de evoluția pacientului internat, medicul curant va stabili data externării care va
fi comunicată pacientului cu cel putin 12 ore înainte de externare.
Scrisoarea medicală și biletul de externare se completează în două exemplare, un
exemplar va fi atașat la FOCG , iar celălalt exemplar se va înmâna pacientului.
Recomandările privind tratamentul la domiciliu, regimul alimentar, regimul de viață, de
muncă și intervalul până la următoarea consultație sunt explicate de medicul curant.
În cazul pacientului care nu se poate deplasa singur, acesta este însoțit până la ieșirea din
spital de o infirmieră, de unde va fi preluat de către familiesau însoțitori.
Externarea la cerere
Pacientul poate părăsi spitalul la cerere, după ce în prealabil a fost înștiințat de
consecințele posibile asupra stării lui de sănătate și a semnat în F.O.
Externarea prin transfer interspitalicesc
Bolnavul poate fi transferat într-un alt spital, din același oraș sau din altă localitate,fie la
solicitarea pacientului, fie pentru completarea/continuarea procesului de îngrijire medical.
 49

 CAPITOLUL III: PREZENTAREA CAZURILOR

CAZUL I
ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR
Nume, prenume: C.M.
Sex ‫׃‬F
Vârsta ‫׃‬65 ani
Domicilul : comuna Vanatori, judeţul Galaţi
Religia: crestin- ortodox
Naționaliate: română
Grupa sanguină:ABIV, Rh +
Ocupația: pensionara
Înălțime :168cm
Greutate:76 kg
Data internării: 11.01 .2021
Data externării: 20.01.2021
Antecedente personale: Adeno –amigdalectomie la vârsta de 23 ani
Antecedente heredo- colaterale –sora decedată din cauza unui cancer de col uterin
Istoricul bolii : Debutul de aproximativ 3 zile cu durere abdominală ,durerea este violenta,
colicativa, ondulanta, cu sediul periombilical, paroxistică, obligând la poziţii antalgice; după
criza paroxistică de câteva minute urmează o perioadă de linişte de 15-20 minute, după care se
declanşează o nouă criză paroxistică.
Motivele internării : oprirea tranzitului pentru materii fecale şi gaze; peristaltica intestinală este
vie; cresterea volumului abdomenului; dureri abdominale colicative, violente
Diagnostic la internare‫ ׃‬Ocluzie intestinală
Diagnostic la 72 de ore ‫ ׃‬Ocluzie intestinală mecano-inflamatorie
Diagnoistic la externare ‫׃‬Ocluzie intestinală mecano-inflamatorie
EXAMENUL OBIECTIV
Inspecţia: meteorism difuz, fără unde peristaltice;
Palparea: percepe meteorismul difuz, ca o stare de tensiune intraabdominală, fără unde
peristaltice;
Ascultatia: linişte abdominală absolută, traducând absenţa completă a peristalticii;
PLAN DE ÎNGRIJIRE
PACIENT: C.M. ; VÂRSTA: 65 ANI,
DIAGNOSTIC MEDICAL: OCLUZIE INTESTINALĂ MECANO-INFLAMATORIE PRIN BRIDA
PRIMA ZI DE ÎNGRIJIRE ŞI PRIMA ZI SPITALIZARE PREOPERATOR

NEVOIA DIAGNOSTIC INTERVENŢII NURSING

OBIECTIVE EVALUARE
AFECTATĂ DE NURSING
AUTONOME DELEGATE
1.Nevoia de a Disconfort Pacienta să nu - asigur conditii de mediu si climat -efectuez EKG la patul Îmbunătățirea
se mişca şi a abdominal prezinte dureri corespunzător ( temperatura 18-22° C; pacientului, posturii și
avea o bună dincauza în epigastru în umiditate 50%) - montez branula reducerea
postură procesu-lui următoarele 2 -asigur pacientei repausul la pat - testarea sensibilitatii durerilor
inflamator zile. -ajut pacientul să-şi gasească o poziție in la medicația recomandată abdominale.
intestinal pat şi care să-i faciliteze respirația de medic
manifestat prin - schimb în pat poziţia pacientei la - administrez medicatia
dureri în 2-3 ore antialgică, înainte de
epigastru şi - pregătesc pacienta şi materialele, mobilizare, la indicaţia
greturi. pentru a efectua aspiratia gastrică și medicului în F.O.:
pentru clism Algocalmin 3 fiole /zi i.v.;
SF 1500 ml, pev și
urmaresc efectul
2.Nevoia de a Oprirea Pacienta să -discut cu pacienta , o încurajez, o La indicaţia medicului: În urma
elimina tranzitului poată elimina liniştesc -recoltez sânge pentru intervenţiilor
intestinal pentru materiile -urmaresc şi notez eliminările inF.O. laborator conform FO : aplicate,
 51

materii fecale şi fecale şi -măsor şi notez funcţiile vitale ale Hemoleucograma, Grup pacienta şi-a
gaze din cauza gazele în pacientul +Rh, TGO, TGP, VSH, recăpătat
procesului decurs de 2 h ( TA, P, T°, R) Uree, Creatinină, F.A. tranzitul
mecano- Pacienta să -fac zilnic bilanţul hidric măsurând cu ,Ionograma, Glicemie,TC, intestinal normal
inflamator aibă un tranzit conştinciozitate cantitatea de lichide TS, INR, Colesterol şi starea s-a
manifestat prin intestinal în ingerate și perfuzate și pe cea eliminate -recoltez urină pentru îmbunătăţit
balonare limite -protejez lenjeria cu o muşama, aleză examenele chimice şi vizibil.
fiziologice din -ajut pacienta în timpul vărsăturilor, bacteriologice După 2 ore
a 3-a zi sprijinindu-l şi îl va învăţa să respire - efectuez sondajul endo- pacienta a
profund. gastric, sondajul vezical și eliminat
-aerisesc camera şi ofer bolnavului un clisma evacuatorie materiile fecale
pahar cu apă pentru a-şi clăti cavitatea - adminstrez şi gazelle
bucală Metoclopramid f II , i.v.
- pregătesc pacienta psihic si fizic pentru
recoltarea analizelor și efectuarea
aspirației gastrice, a clismei și sondajul
vezical precum și materialele
 52

3.Nevoia de a Alimentare Pacienta să -suprim alimentaţia pe gură şi alimentez La indicaţia medicului În urma
se alimenta și inadecvată din aibă o stare de pacientul parenteral ,prin perfuzii cu administrez parenteral: medicatiei
hidrata cauza bine, fără glucoză hipertona ,hidrolizate proteice SF 1500ml pev ; Glucoză administrate
plenitudinii greţuri, -urmăresc tegumentele pentrua evalua 10% +10 ui Insulina 1000 pacienta este
abdominale, vărsături gradul de deshidratare. ml; Metoclopramid f II , echilibrat
manifestată prin -corectez tulburările hidroelectrolitice i.v. nutritional iar
greaţă şi conform ionogramei greața și
vărsături -calculez bilanţul ingesta/excreta pe 24 vărsăturile
de h s-au diminuat.

4.Nevoia de a Dificultate în a Pacienta să -creez conditii de microclimat necesare Administrez la indicaţia Pacienta
dormi şi a se dormi şi a se doarmă 5-6ore odihnei pacientului medicului: prezintă un
odihni odihni din cauza pe noapte,să - urmăresc somnul pacientului Mabrom fII /zi, i.v.; somn odihnitor
durerilor din aibă un somn - apreciez somnul pacientului din punct Fenobarbital 1 f/zi datorită
epigastru şi fosa odihnitor de vedere cantitativ şi calitativ dimunării
iliacă dreaptă -elaborez un program de odihnă care să durerilor
manifestată prin corespundă varstei şi stării pacientului
ore insuficiente - dupa administrarea medicației conform
de odihnă. prescripției medicale observ efectul
acesteia asupra organismului.
5.Nevoia de a Deficit de Pacienta să fie -asigur condiţii corespunzătoare de La indicaţia medicului : Pacienta a
învăţa despre cunoştinţe informat confort fizic şi psihic pacientului - adminstrez medicatie acumulat noi
boală din cauza despre -prin discuţii, insuflu pacientului preanestezica. cunoştinţe
limitelor procedurile încredere în echipa medicală. privind perioada
cognitive preoperatorii şi - îi explic avantajele și riscurile preoperatorie;
 53

manifestat prin să fie bine intervenție este bine pregătit

cunoştinţe pregătit -pregătesc pacienta pentru intervenţia preoperator,
insuficiente preoperator chirurgicală:toaletă, ras, pregătirea fizic şi psihic.
pielii.
6.Nevoia de a Anxietate din Să diminueze - port discuţii cu pacienta pentru a La indicaţia medicului TA = 140/
evita cauza anxietatea înlătura anxietatea şi pentru a-i mări administrez 70 mm Hg
pericolele incertitudinii pacientului, să încrederea în echipa de îngrijire şi medicaţie analgezică: R = 16 resp/min
față de i se atragă pentru a colabora cu aceasta. Algocalmin f III /zi, i.v.; P = 72 bat/min
prognosticul atenția asupra - aplic punga cu gheaţă în zona inghinală Diazepam 1f la culcare Pacienta este
bolii manifestată normelor pentru a diminua durerea mai liniştită din
prin insomnie, medicale şi de -la recomandarea medicului pregătesc punct de vedere
îngrijorare, viață ce pacienta pentru efectuarea echografiei emoţional.
iritabilitate. trebuie abdominale;
respectate în24 Medicul indică intervenţia chirurgicală.
ore.
PROTOCOL OPERATOR
Dată: 12.01.2021 ora 09.00, practicându-se rezecţia segmentului de intestin necrozat şi refacerea
continuităţii intestinului prin reanastomozarea capetelor rămase viabile.

FELUL ANESTEZIEI- ANESTEZIE GENERALĂ CU I.O.T.

Pacienta intră în sala de operaţie la ora 09.00 cu următoarele valori ale funcţiilor vitale:
TA=140/70 mmHg P=72bat/ min; R=16 resp/ min; T=36.7 0 C.
Intervenţiile nursing pe perioada operatorie sunt:
1.Instalarea perfuziei şi menţinerea liniei venoase pe perioada intervenţiei chirurgicale
2.Supravegherea şi măsurarea funcţiilor vitale, pupile.
3.Supravegherea bolnavului în timpul operaţiei: facies, coloraţia tegumentelor, aspectul
extremităţilor, pupile.

Intervenţia chirurgicală decurge bine (timp de 2 h):

-Funcţiile vitale se menţin la valori normale
-Pacienta suportă bine actul chirurgical şi nu apar complicaţii;
-Pacienta este transportat de la sala de operaţii după revenirea reflexelor în jurul orei 13.00 şi
este condus la salonul de terapie intensivă.
-Transportul se face cu patul rulant, bolnavul fiind învelit şi cu faţa spre asistentă pentru a
observa eventualele modificări pe perioada transportului.
-Se va supraveghea şi menţine linia venoasă , starea de conştienţă , perfuzia, funcţiile vitale,
coloraţia tegumentelor şi tubul de dren
PLAN DE ÎNGRIJIRE
PACIENT: C.M.. VÂRSTA: 65 ANI
DIAGNOSTIC MEDICAL: OCLUZIE INTESTINALĂ MECANO-INFLAMATORIE PRIN BRIDĂ
ZIUA I –POSTOPERATOR

NEVOIA INTERVENTII NURSING

DIAGNOSTIC
AFECTAT OBIECTIVE EVALUARE
DE NURSING AUTONOME DELEGATE
Ă
1.Nevoia de Eliminare Pacienta să prezinte - la 6 ore de la intervenţie verific Am administrat conform Pacienta a
a elimina intestinală tranzit intestinal şi prezenţa globului vezical F.O : eliminat numai
inadecvată din eliminări urinare în - educ pacienta asupra factorilor care - Fitomenadion f I , i.v. apa, fără a
cauza intervenţiei limite fiziologice favorizează reluarea tranzitului intestinal -Miostin f I , i.m prezenta scaun
chirurgicale - asigurarea unei lenjerii de pat și corp sau emisie de
manifestată prin curate gaze
oprirea tranzitului -pastrarea tegumentelor si mucoaselor
intestinal integre și curate

2.Nevoia de Risc de apariţie a Pacienta să aibă o -urmăresc la interval de 15 min, T.A, R -Administrez la indicatia După terminarea
a respira şi stopului circulaţie adecvată, și P pacientei și le notez in F.O. medicului: intervenţiei
a avea o cardiorespirator din tensiune şi puls -aerisesc încăperea şi asigur un aer uşor - oxigen prin mască cu chirurgicale,
bună cauza intervenţiei normale umezit. un debit funcţiile vitale
circulaţie chirurgicale -creez condiţii optime de mediu. de 2-4 l ale pacientei
manifestată prin - discut cu pacienta şi o încurajez. -supravegherea cu sunt normale
obstrucţia căilor -învăţ paciena unele exerciţii respiratorii ajutorul monitorului
respriatorii - EKG
 57

superioare, - Preductal 2 cp/zi

hipotensiune şi - Almacor 5 mg x2/zi
bradicardie (daca TA ˃140 mmHg)
3.Nevoia de Dificultate de a se Urmărirea şi -favorizez adaptarea la noul mediu a La indicaţia medicului: După terminarea
a bea şi a alimenta şi hidrata efectuarea unei pacientului, -recoltez sânge pentru intervenţiei,
mânca din cauza hidratări -asigur legătura pacientului cu familia laborator conform FO și pacienta înţelege
intervenţiei corespunzătoare prin vizite frecvente, administrez: şi consumă o
chirurgicale -efectuez aplicaţii umede, calde pe SF 500 ml pev; cantitate
manifestată prin regiunea hepatică (activează circulaţia Glucoza 10% 500 ml suficientă de
inapetenţă hepatică, suprimă spasmele dureroase) pev; Metoclopramid f II lichide.
-discut cu pacienta şi-o încurajez să pev ;
consume lichide: ceai îndulcit. Fraxiparina 0,4 mg , s.c.,
-ajut pacienta să se aşeze într-o poziţie Aminosteril 8 % sol.
comodă pentru a se putea hidrata. Perf.
4.Nevoia de Vulnerabilitatea - ajut pacienta să ia o poziţie antalgică în La indicaţia medicului ORA 14,00
a faţă de pericole din Reducerea durerii pat și o încurajez să gândeasca pozitiv administrez perfuzie cu Dureri s-au mai
evita cauza riscului Prevenirea - aerisesc salonul, temperatură moderată, sol. de sânge şi plasmă 2 diminuat, dar
pericolele potenţial de complicaţiilor lenjerie de pat şi corp curată şi uscată. U (1 fl = 380ml sânge) există.
complicaţii posibile - notez aspectul și cantiatea pierderilor - Administrez la Nu prezintă
imediate şi tardive pentru fiecare dren în parte indicaţia medicului: complicaţii
manifestată prin - educ pacienta ca în caz de tuse, strănut Algocalmin f.II; TA = 140/70
hemoragie să comprime plaga operatorie cu mâna Adrenostazin f II, i.v. mm Hg
postoperatorie, în timpul acestora P = 80 bat/ min
risc pentru - efectuez pansamentul cu respectarea R = 23 resp/min
 58

infectarea plăgii condițiilor de asespsie si îl schimb ori

operate de cate ori e nevoie
5.Nevoia de Somn întrerupt din Reducerea durerii. -stabilesc cu pacientul un orar de somn Administrez la indicaţia Pacientul a
a dormi şi a cauza durerii plăgii Pacientul să şi odihnă. medicului: dormit o oră şi
se odihni. operatorii beneficieze de un -asigur pacientului o poziţie antalgică, -Algifen f I , i.v. jumătate în
manifestată prin somn suficient relaxată. combaterea durerii timpul zilei, este
oboseală cantitativ şi -creez un mediu adecvat: linişte, salon - Diazepam f I, seara la mai liniştit,
calitativ. aerisit, lenjerie curată de pat şi de corp, culcare durerea s-a mai
temperatură de aprox. 20 0 C. diminuat
-discut cu pacientul pentru a-i înlătura
anxietatea.
6. Nevoia de Comunicare Comunicare - încurajez pacienta să-şi exprime Psihoterapia pacientei. Pacienta
a comunica. ineficientă la nivel eficientă atât cu emoţiile şi să comunice cu cei din jurul înţelege,
afectiv din cauza echipa de îngrijire său ( echipa de îngrijire, familie, colegi colaborează şi
actului operator cât şi cu restul de salon ) comunică
manifestată prin pacientelor din - răspund cu amabilitate la întrebările eficient cu
izolare social salon. pacientei echipa de
-prevăd întrevederea pacientei cu cei îngrijire, familia
dragi. şi restul
- fac cunoştinţă bolnavei cu un pacient pacienţilor din
deja operat şi cu o evoluţie bună. salon.
- discut cu pacienta şi parcurg etapele
pregătirii postoperatorii.
 59

PLAN DE ÎNGRIJIRE
PACIENT C.M. 65 ANI
DIAGNOSTIC : OCLUZIE INTESTINALĂ MECANO-INFLAMATORIE PRIN BRIDĂ
ZIUA II- POSTOPERATOR
NEVOIA INTERVENTII NURSING
DIAGNOSTIC DE
AFECTA OBIECTIVE EVALUARE
NURSING AUTONOME DELEGATE
TĂ
1.Nevoia Posibila Pacienta să - ajut pacienta în satisfacerea nevoilor și -Suprimarea sondei Pacienta urinează
de a eliminare prezinte o însoţesc la toaletă urinare spontan.
elimina ina neadecvată micţiuni - efectuez toaleta partial la pat Diureză – 2600 ml.
urinară şi fiziologice şi - notez diureza, cantitatea în F.O. Emisie spontană de
intestinală din tranzit - asigur lenjerie de pat şi corp curată şi gaze
cauza parezei intestinal uscată. Pacienta prezintă
postoperatorii fiziologic - aerisesc salonul scaun spontan
manifestată prin glob -discut cu pacienta şi o rog să stea
vezical, constipaţie liniştită, să se relaxeze
-pacienta elimină gaze
2.Nevoia Imobilitate din cauza Pacientul să se -sfătuiesc pacienta să efectueze mişcări Administrez la indicaţia După 24h, pacienta
de a se tub de dren, sondă poată mişca uşoare medicului administrez: a mers ajutată,
mişca şi a vezicală, plaga corespunzător - educ pacienta să adopte poziţii -Algocalmin f III/zi i.v. începe să se
avea o operatorie manifestată în decurs de 24 antalgice pentru combaterea deplaseze.
bună prin dificultate de a h -ajut bolnava sa se ridice din pat și îi durerii
 60

postură merge. explic importanța mobilizarii precoce

3.Nevoia Dificultate de a bea şi Pacienta să fie -evaluez starea de nutriţie şi hidratare a Administrarea soluţiilor După reluarea
de a bea şi a mânca din cauza echilibrata bolnavei perfuzabile,la indicaţia tranzitului intestinal
a mânca lipsei cunoaşterii hidroelectro- -conştientizez pacienta asupra medicului: treptat se reia
alimentelor premise litic în decurs importanţei regimului alimentar în -Glucoză 10% 1500 alimentația.
manifestată prin lipsa de 24 h evoluţia postoperatorie. ml+insulină 10; Sol.
apetitului -după reluarea tranzitului se revine, Ringer 500 ml; SF 500
treptat, la alimentaţia obişnuită. ml- Clorură de sodium
-prezint alimentele estetic şi în veselă 5,8 % 40 ml
foarte curată, însoţite de amabilitate şi Vit. B1,B6;
bunăvoinţă C 500- f I, i.m. ;
- alimentaţia se reia treptat, începând de Ca gluconic f I, i.v.;
la cantităţi mici de lichide,apoi alimente Aminosteril f I
semilichide şi alimente uşor
digerabile(supe, piureuri).
 61

4.Nevoia Nelinişte din cauza Combaterea -recomand semnalarea durerii încă de la Administrez la indicaţia Durerea se reduce
de a evita intervenţiei durerii apariţie. medicului: Algocalmin f în intensitatea
pericolele chirurgicale -determin pacienta să practice o III/zi i.v; Piafen fI la dar persistă
manifestată prin risc respiraţie abdominală 5- 10 minute după nevoie; ca o jenă, după
de apariție a administrarea medicaţiei analgezice No-Spa fI la nevoie; administrarea
complicațiilor - efectuez toaleta plăgii în condiţie de Mialgin f I postoperator analgezicelor.
postoperatorii asepsie; i.v,; Ceftamil 1g / zi i.v.; Plagă operatorie fără
- mobilizez activ şi pasiv pacientul; Fraxiparină 0,3ml/zi, sc risc de infecție.
- măsor şi notez în F.O. funcţiile vitale.
- asigur poziţia antalgică, relaxată a
pacientei.
5.Nevoia Dificultate de a dormi Pacienta să se -discut cu bolnava pentru a-i crea o stare La indicaţia medicului După 24 h, pacienta
de a dormi şi a se odihni din cauza odihnească de bine, administrez: s-a odihnit mai bine
şi a se intervenţiei corespunzător -creez condiţii optime de odihnă Alprazolam 0,5 mg , po
odihni chirurgicale în decurs de (aerisesc încăperea, recomand linişte ora 21,00
manifestată prin 24 h celorlalţi bolnavi, interzic vizitele,
insomnie şi oboseală diminuez intensitatea stimulilor),
-supraveghez bolnava , observ şi notez
evoluţia
6. Nevoia Comunicare Pacienta să - educ pacienta şi familia privind : Colaborarea cu familia Pacienta a fost
de a ineficientă din cauza aibă o - limitarea eforturilor fizice şi psihice informata cu privire
comunica. intervenției comunicare una - două săptămâni,apoi reluarea la conduita pe care
chirurgicale eficientă cu eforturilor fizice treptat până ajunge la trebuie să o deţină la
manifestată prin echipa de normal. domiciliu. Acesta s-a

dificultate de a-şi ingrijire
exprima sentimentele
date de slăbiciune,
Durere
62
- va anunţa medicul dacă are febră sau arăta interesat de
tulburări de transit intestinal. aspectele care
-educ pacienta asupra respectării dietei privesc vindecarea
(mese mici şi frecvente), în funcţie de totală şi, astfel, a
toleranţa digestivă. acumulat
-va respecta un orar al meselor :trei cunoştinţele necesare
mese principale pe zi şi două gustări
între mese – fructe
EPICRIZĂ

Pacienta C.M. în vârstă de 65 de ani, s-a internat de urgenţă pe data de 11.01.2021,cu

următoarele manifestări de dependenţă:dureri abdominale colicative, violente, peristaltică
intestinală vie, meteorism abdominal, oprirea tranzitului pentru materii fecale şi gaze.
În urma examenelor clinice şi paraclinice (HLG completă, VSH, TS,TC,uree,
creatinină,glicemie, bilirubină, timp Quick, fibrinogen, IP, ionogramă, colesterol,trigiceride,
electroforeză, TS, TC, grup sg+Rh, Ex. urină, Ecografie abdominală,Rx. pulmonar,
Rgf. abdominală pe gol, EKG) s-a stabilit diagnosticul:Ocluzie intestinală mecano-inflamatorie.
Pentru problemele de dependenţă pe care pacientul le prezintă s-au stabilit obiectivele de
îngrijire şi intervenţiile necesare conduitei de urgenţă.Obiectivele propuse pentru actualele
probleme de dependenţă au fost realizate şi pacienta a fost pregătit
fizic şi psihic în vederea intervenţiei chirurgicale.
S-a intervenit chirurgical în data de 12.01.2021, practicându-se rezecţia segmentului de
intestin necrozat şi refacerea continuităţii intestinului prin reanastomozarea capetelor rămase
viabile.În urma intervenţiilor cu rol propriu şi delegat, a tratamentului administrat(Glucoză 10% -
1000 ml + insulină 10 UI soluţie Ringer 500 ml,Ser fiziologic- 500ml, Mabrom 2 fiole/zi,
Metoclopramid 3 f/zi 1 fiolă i.v., Fitomenadion 1 fiola /zi , Algocalmin 3fiole /zi, Piafen
3fiole/zi , Fenobarbital p.o , Adrenostazin 2 fiole/zi ) obiectivele propuse pentru problemele de
dependenţă au fost rezolvate.
Astfel că, în data de 20.01.2021 pacienta prezintă stare generală bună,afebrilă, tranzit
intestinal prezent, micţiuni fiziologice, mişcare şi postură adecvată, somn fiziologic odihnitor,
echilibrat psihic şi fără complicaţii postoperatorii.
Pacienta s-a externat cu următoarele recomandări:
-va respecta un orar al meselor – trei mese principale pe zi şi două gustări între mese – fructe;
dieta va cuprinde alimente şi preparate uşor digerabile;
-va mânca 4–5 mese pe zi (se recomandă mese mici şi fracţionate);
-după mesele principale va sta culcat aproximativ ½ oră;
-consumul de lichide cel puţin 2 l pe zi;
-respectarea tratamentului medicamentos prescris de medic;
-revenirea la control clinic şi biologic peste 30 zile
 64

CAZUL II
ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR
Nume, prenume:R.D.
Sex:M
Vârsta: 61 ani
Domicilu: Brăila
Religi :creştin ortodox
Ocupația:pensionar
Grup sanguine: A2, Rh: pozitiv
Data internării: 26.03.2021
Data externării: 07.04.2021
Starea civilă : căsătorit are 2 copii
Înălțime: 168 cm
Greutate :64 kg
Antecedente heredo colaterale - mama hipertensivă, tatăl cardiac
Antecedente personale: hernie inghinală dreaptă – operat 2011
Reacţie la alergeni: nu prezintă
Diagnostic medical la internare: Ocluzie intestinală mecano-inflamatorie
Istoricul bolii - Pacientul R. D. se prezintă la secţia UPU a Spitalului de Urgenţă Galaţi cu dureri
vii abdominale, cu caracter colicativ, intermitent, vărsături alimentare de 2 zile care de
aproximativ 3-4 ore au devenit bilioase,distensie abdominală, clapotaj intestinal, tranzit intestinal
absent de patru zile,meteorism abdominal, fatigabilitate, palpitaţii, stare generală alterată,
inapetenţă,nelinişte. Se internează pentru stabilirea conduitei terapeutice .
Motivele internprii: dureri vii abdominale, cu caracter colicativ, intermitent; vărsături alimentare;
clapotaj intestinal; tranzit intestinal absent; meteorism abdominal; stare general alterată
ALTE EXAMINĂRI PARACLINICE
Radiografia pulmonară: hipertensiune pulmonară difuz generalizată; cord cu diametru mărit
Radiografie abdominală pe gol: imagini hidroaerice; nivele multiple,mici, situate în zona centrală
a abdomenului.
Ecografia abdominală: stomac în distensie foarte mare, cu stază importantă, cu mişcări active
brasaj.
 PLAN DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTULUI R.D. 61 ANI
DIAGNOSTIC MEDICAL: OCLUZIE INTESTINALĂ MECANO-INFLAMATORIE
PRIMA ZI DE SPITALIZARE ŞI PRIMA ZI DE ÎNGRIJIRE
PREGĂTIRE PREOPERATORIE
NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTII NURSING EVALUARE
AFECTATĂ NURSING AUTONOME DELEGATE
1.Nevoia de a Perturbarea Refacerea -asigur confortul fizic şi psihic al - testarea sensibilitții la Pacientul s-a
dormi şi a se somnului din calităţii şi pacientului medicatia prescrisa trezit de multe ori
odihni cauza durerii şi cantităţii - înlătur factorii de iritaţie fizică şi fonică - montarea branulei în cursul nopţii și
anxietăţii somnului asigurând un mediu liniştit. - administrez la indicaţia nu prezintă somn
manifestată prin -asigur o poziţie adecvată pacientului,care medicului: Algocalmin f I , odihnitor din
treziri frecvente, să nu cauzeze durere. i.v. pentru cauza durerilor
Nelinişte -aplic pacientului tehnici de relaxare combaterea durerii
(meloterapie, masaje relaxante). - Diazepam f I, seara la
culcare
2. Nevoia de a Alterarea nutriţiei Pacientul să fie -până la intervenţia chirurgicală şi în ziua Administrarea soluţiilor Pacientul acuză
se alimenta şi prin deficit din echilibrat intervenţiei se asigură repaus alimentar şi perfuzabile ,la indicaţia inapetenţă .
hidrata cauza prezenţei hidroelectro- hidric absolute medicului: Pacientul necesită
greţurilor şi litic - pregatesc psihic și fizic pacientul pentru -Glucoză 10% 1500 alimentare şi
vărsăturilor tehnicile care urmez sa le efectuez ml+insulină 12 UI ; Sol. hidratare.
manifestată prin -monitorizez funcţiile vitale și vegetative Ringer 500 ml; SF 500 ml;
inapetenţă. și le notez în F.O. Vit. B1,B6, i.m.;
-urmăresc tegumentele pacientului pentru Aminosteril 1 flacon de
a evalua gradul de deshidratare 200ml/zi în perfuzie
 66

-calculez bilanţul ingesta-excreta pe 24 de intravenoasă lent;

ore. Fraxiparina 0,4 mg , s.c.
3.Nevoia de a Posibila alterare a Pacientul să -monitorizez T.A , P, R, T° ori decâte ori -recoltarea sângelui pentru Pacientul acuză
respira şi a activităţii cardiace prezinte o este nevoie și notez în F.O. examenele de laborator: palpitaţii cauzate
avea o bună din cauzaviitoarei bună circulaţie - aplic tehnici de favorizare a circulației ( HL, VSH, Grup +Rh, Uree, de efort, urmează
circulaţie intervenţii şi respiraţie exerciții pasive si masaje) TC, TS, să se intervină
chirurgicale -asigur repausul absolut la pat până la Fibrinogen,Creatinina, chirurgical sub
manifestată prin intervenţia chirurgicală în poziţie cât mai Ionogramă ( Na, K, Cl), anestezie
palpitaţii, valori comodă TGO,TGP, Ca T, Ca I, generală. IOT.
tensionale - ajut pacientul în satisfacerea nevoilor Proteine, Bilirubina TA= 165/95
modificate fundamentale pentru a evita efortul -recoltarea urinei pentru mmHg,
- pregătesc materialele pentru examenele de laborator P= 98b/1min.
oxigenoterapie și explic tehnica pacientei La indicaţia medicului R=15/min
administrarez:
-oxigen şi îl supraveghez
permanent cu ajutorul
monitorului
- efectuarea EKG
4.Nevoia de a Eliminare Combaterea -asigur repaus fizic şi alimentar la indicaţia medicului Pacientul prezintă
elimina inadecvată din vărsăturilor pacientului administrez: vărsături bilioase,
cauza sindromului -în timpul vărsăturilor il așez cu capul la -Metoclopramid este hrănit
ocluziv marginea patului, îl ajut si pastrez f III/zi i.v. parenteral pentru
manifestată prin produsul eliminat -Sol. Ringer 500 ml reechilibrarea
vărsături bilioase - după vărsătura îi ofer un pahar cu apă Ser fiziologic 500 ml în pev hidroelectrolitică.
 67

aromata ca să își clăteasca gura - Clorură de sodiu 5,8 % 40 Pacientul nu a

-monitorizez funcţiile vitale si vegetative ml +Clorură de potasiu 7,4 prezenţa scaun
le notez în FO % în perfuzie sau emisie de
-calculez bilanţul ingesta -excreta pe 24 - la recomandarea gaze.
de ore. medicului instituit sondaj Diureză – 1800
-pregătesc materialele necesare pentru nazo-gastric pentru ml
efectuarea sondajului de aspirație și a combaterea stazei
clismei. - adminstrez medicatie
-protejez cu paravan şi o conving cu tact preanestezica.
şi blândeţesă accepte efectuarea tehnicii
,importanţa clismei în conduita
terapeutică.
-servesc pacientul cu bazinet
-curăţ şi usuc regiunea anală după clismă.
5.Nevoia de a Alterarea stării de Pacientul să -ascult cu atenţie pacientul când acesta îşi La indicaţia medicului După 4 ore
evita sănătate din cauza prezinte exprimă temerile asupra înfăţişării şi administrez medicaţie pacientul prezintă
pericolele procesului diminuarea modificările pe care le produce boala analgezică: durere diminuată
infecţios şi durerii în -ii arăt înţelegere şi încerc să-i imprim Algocalmin f II/zi, iv ca intensitate
mecano- decurs de 6 h convingerea că aspectul său fizic nu va
inflamator, suferi în urma vindecării şi că este nevoie
manifestată prin doar de răbdare din partea sa şi de timp
dureri vii pentru ca totul să intre în normal
colicative
 68

6.Nevoia de a Alterarea Creşterea -asigur repausul absolut la pat pacientului Administrez antialgice, Pacientul prezintă
se mişca şi a mobilităţii din gradului de până la intervenţia chirurgicală în poziţie înainte demobilizare, la dificultate în
avea o bună cauza intoleranţei independenţă a cât mai comodă care să-I faciliteze indicaţia medicului: mobilizare
postură la efort pacientului respirația -Algocalmin f II /zi i.v. datorită
manifestată prin - adopt măsuri pentru evitarea scarelor fatigabilităţii
fatigabilitate ( schimbarea poziției în pat la 2 h sau de accentuate
câte ori e nevoie, asigurarea unei lejerii de
pat și corp curate, masajul)
-efectuez la indicaţia medicului mişcări
pasive şi active la nivelul membrelor
inferioare şi superioare
-evaluez gradul de imobilitate şi
independenţă al pacientului.
-pastrez o igienă riguroasă a tegumentelor
şi mucoaselor şi observ coloraţia, aspectul
şi starea de hidratare
PROTOCOL OPERATOR
Dată: 27.03.2021 ora 08.00, practicându-se devolvulare, dezinvaginare.
FELUL ANESTEZIEI- ANESTEZIE GENERALĂ CU I.O.T.
Pacientul intră în sala de operaţie la ora 08.00 cu următoarele valori ale funcţiilor vitale:
TA=135/75 mmHg P=86bat/ min; R=17 resp/ min; T=36.80 C.
Intervenţiile nursing pe perioada operatorie sunt:
1.Instalarea perfuziei şi menţinerea liniei venoase pe perioada intervenţiei chirurgicale
2.Supravegherea şi măsurarea funcţiilor vitale: TA, puls, respiraţie, pupile.
3.Supravegherea bolnavului în timpul operaţiei: facies, coloraţia tegumentelor, aspectul
extremităţilor, pupile.
Intervenţia chirurgicală decurge bine (timp de 2 h):
-Funcţiile vitale se menţin la valori normale
-Pacientul suportă bine actul chirurgical şi nu apar complicaţii;
-Pacientul este transportat de la sala de operaţii după revenirea reflexelor în jurul orei 13.00 şi
este condus la salonul de terapie intensivă.
-Transportul se face cu patul rulant, bolnavul fiind învelit şi cu faţa spre asistentă pentru a
observa eventualele modificări pe perioada transportului.
-Se va supraveghea şi menţine linia venoasă , starea de conştienţă , perfuzia, funcţiile vitale,
coloraţia tegumentelor şi tubul de dren.
Atât intra- cât şi postoperator în secţia de ATI, nu au intervenit complicaţii şi
pacientul a fost transferat în secţia de chirurgie în 28.03.2020 cu următoarele probleme de
dependenţă:
afebril, durere la nivelul plăgii operatorii, integritate tegumentară afectată, alimentaţie deficitară,
transit intestinal reluat, poziţie antalgică, insomnie, anxietate.
PLAN DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTULUI R.D. 61 ANI
DIAGNOSTIC MEDICAL: OCLUZIE INTESTINALĂ MECANO-INFLAMATORIE
PRIMA ZI POSTOPERATOR
NEVOIA DIAGNOSTIC INTERVENTII NURSING
OBIECTIVE EVALUARE
AFECTATĂ DE NURSING AUTONOME DELEGATE
1.Nevoia de a Posibila alterare a Pacientul să -monitorizez functiile vitale ori decâte ori La indicaţia S-a intervenit
respira şi a activităţii cardiace prezinte o este nevoie; în primele două ore după medicului chirurgical sub
avea o bună din cauza bună circulaţie operaţie, din 15 în15 minute, din 30 în 30 de administrarez anestezie generală.
circulaţie intervenţiei şi respiraţie minute în următoarele şase ore şi din oră în pacientului oxigen, IOT.
chirurgicale oră pentru următoarele 16 ore,notând datele şi-l supraveghez Pacientul urmează
manifestată prin în foaia de reanimare permanent cu tratamentul prescris
valori tensionale -educ pacientul să evite orice fel de efort ajutorul monitorului. de medic, în urma
variabile (fizic sau psihic). Administrez medi- căruia starea
- calcuez bilanțul ingesta –excreta pe 24 și îl caţia prescrisă: acestuia se menţine
notez în F.O. Nitromintprecordial stabilă şi în limite
- pregatesc pacintul Și materialele pentru Preductal 2 cpr/zi p.o normale
oxigenoterapie.
2.Nevoia de a fi Deficit de Pacientul să - fac toaleta la pat a pacientului Colaborarea cu Pacientul prezeinta
curat, îngrijit, autoîngrijire din prezinte - schimb pansamentul în conditii de asepsie familia,cu infirmiera tegumente şi
de a-şi menţine cauza intoleranţei tegumente şi -evaluez gradul de igienă al pacientului şi mucoase curate şi
tegumentele şi la efort manifestat mucoase evaluez obiceiurile privind igiena personală. integre
mucoasele prin dificultatea curate -evit oboseala pacientului în timpul efectuării
curate de a respecta igienei.
igiena
 71

3.Nevoia de a Dificultate de a Pacientul să fie -evaluez starea de nutriţie şi hidratare a La indicaţia Postoperator în
bea şi a mânca bea şi a mânca din echilibrat bolnavului. medicului pacientul este
cauza intervenţiei hidroelectro- -măsor şi notez diureza în F.O administrez : alimentat şi hidratat
chirurgicale litic în decurs -măsor şi notez lichidele ingerate în vederea -SF 1000ml şi exclusiv pe cale
manifestată prin de 24 h efectuării bilanţului ingesta – excreta. Glucoză. 5% 2000ml parenterală.
inapetenţă -încep rehidratarea orală cu cantităţi mici de în perfuzie i.v.;
lichide şi conform indicaţiei medicului. Metocloptamid f III
/zi i.v.
4.Nevoia de a Posibila eliminare Pacientul să -la 6 ore de la intervenţia chirurgicală verific Am administrat la Pacientul a suferit
elimina inadecvată urinară prezinte prezenţa globului vezical indicaţia medicului intervenţia
şi intestinală din micţiuni -la indicaţia medicului se practică sondajul Miostin 1 fiolă la 12 chirurgicală, în
cauza parezei fiziologice şi vezical. ore i.m urma căreia are
postoperatorii tranzit Înainte de practicarea sondajului vezical -la indicația repaus alimentar şi
manifestată prin intestinal însă am folosit şi acţiuni specifice: medicului se hidric absolut
glob vezical, fiziologic -lăsarea robinetului de la chiuvetă să curgă, efectuează sondajul
constipaţie. fluieratul unei melodii,căldură suprasimfizar. vezical
- educ pacientul asupra factorilor care
favorizează reluarea tranzitului intestinal
- efectuez sondaj vezical cu ajutorul sondei
Foley
5.Nevoia de a Anxietate din Pacientul să fie -sprijin pacientul să descopere sursele de Am administrat la Printr-o colaborare
evita pericolele cauza lipsei de echilibrat anxietate. indicatia medicului: strânsă cu acesta,
informare psihic -liniştesc pacientul şi îl încurajez să-şi -Alprazolam 0,5 mg şi-a recunoscut
manifestată prin exprime emoţiile şi sentimentele în legătură p.o. temerile şi sursele
 72

teamă, nelinişte cu starea sa. de anxietate şi,

-furnizez pacientului explicaţii clare asupra astfel, prin discuţii
îngrijirilor programate. convingătoare,
-explic pacientului toate procedurile, pacientul a asimilat
tratamentul administrat într-un mod calm, informaţiile
folosind cuvinte accesibile (pregătirea psihică necesare înţelegerii
a pacientului). tratamentului
-efectuez psihoterapie pacientului instituit
6.Nevoia de a Mobilizare Combaterea -plasez pacientul în poziţie adecvată Administrez la Pacientul necesită
se mişca şi a defectuasă din dureri (Fowler). indicaţia medicului: calmante după
avea o bună cauza -recomand pacientului semnalarea durerii Algocalmin 1fiola operaţie.
postură intervenţiei încă de la apariţie. i.v.; Piafen 1 fiolă la Pacientul prezintă
chirurgicale -determin pacientul să practice o respiraţie nevoie, No-spa 1 dureri după
manifestată prin abdominală 5-10 minute după administrarea fiolă /zi i.m , Mialgin mobilizare
dureri vii medicaţiei analgezice. 1 fiolă postoperator
abdominale. -administrez analgezicul cu 20 – 30 de i.v
minute înainte de mobilizare
-evaluez efectul acestuia asupra organismului
pacientului
 73

PLAN DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTULUI R.D. 61 ANI

DIAGNOSTIC MEDICAL: OCLUZIE INTESTINALĂ MECANO-INFLAMATORIE
A DOUA ZI POSTOPERATOR
NEVOIA DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENTII NURSING
AFECTAT NURSING AUTONOME DELEGATE EVALUARE
Ă
1.Nevoia de Posibila alterare a Pacientul să -asigur repausul la pat al pacientului La indicaţia medicului Pacientul este
a respira şi activităţii cardiace prezinte o bună -fac psihoterapie pacientului administrarez monitorizat
a avea o din cauza intervenţiei circulaţie şi -masor şi notez şi funcţiile vitale în F.O. pacientului oxigen, şi-l continuu în scopul
bună chirurgicale respiraţie -învat pacientul să renunţe la obiceiuri supraveghez permanent prevenirii alterării
circulaţie manifestată prin dăunătoare (fumat,alcool); cu ajutorul monitorului. activităţii cardiace
palpitaţii - învăţ pacientul să aibă o alimentaţie Administrez medicaţia
bogată în fructe şi zarzavaturi; prescrisă de medic:
-educ pacientul să evite orice fel de efort Nitromint precordial
(fizic sau psihic). Preductal 2 cpr/zi peros
-educ membrii familiei să nu epuizeze
pacientul
2.Nevoia de Deficit de Pacientul să -asigur igiena tegumentelor,a lenjeriei de Colaborarea cu Pacientul a
a fi curat, autoîngrijire din prezinte corp şi de pat familia,cu infirmiera prezentat pe
îngrijit de cauza intoleranţei la tegumente şi -evaluez capacitatea pacientului de a se perioada
a-şi menţine efort manifestat prin mucoase curate autoîngriji şi apreciez deficitele de spitalizării
tegumentele dificultatea de a autoîngrijire. tegumente şi
şi mucoasele respecta igienă -sprijin pacientul să participe după puterile mucoase curate şi
curate sale la efectuarea toaletei proprii. integre
 74

-educ pacientul şi familia acestuia în ceea

ce priveşte importanţa îngrijirilor de igienă
în evoluţia favorabilă a afecţiunii
-felicit pacientul pentru progresele făcute.
3.Nevoia de Dificultate de a bea Pacientul să fie -evaluez starea de nutriţie şi hidratare a La indicaţia medicului După reluarea
a bea şi şi a mânca din cauza echilibrat bolnavului. administrez perfuzie cu tranzitului
ânca intervenţiei hidroelectroliti -măsor şi notez diureza in F.O Ser fiziologic . 1000ml intestinal,
chirurgicale c în decurs de -după reluarea tranzitului se revine, treptat, şi Glucoză. 5% 2000ml alimentaţia se reia
manifestată prin 24 h la alimentaţia obişnuită în perfuzie i.v. treptat, începând de
apetit -prezint alimentele pacientului estetic şi în la cantităţi mici de
diminuat,restrictive veselă foarte curată, însoţite de amabilitate lichide,apoi
şi bunăvoinţă alimente
-asigur reluarea alimentaţiei începând cu semilichide şi
cantităţi mici de lichide, continuând cu alimente uşor
semilichide şi semisolide(alimente uşor digerabile(supe,
digerabile – supă uşor sărată, brânză de piureuri).
vaci, legume fierte)
 75

4.Nevoia de Posibila eliminare Pacientul -cântaresc pacientul şi notez valoarea Am administrat la Pacientul
a elimina inadecvată urinară şi să prezinte greutăţii sale în F.O. indicaţia medicului urinează spontan.
intestinală din cauza micţiuni -corectez dezechilibrul hidro-electrolitic în Miostin 1 fiolă la 12 ore Diureză – 2200 ml
parezei fiziologice şi funcţie de ionogramă serică şi urinară i.m și am suprimat Emisie spontană de
postoperatorii tranzit -pacientul şi-a reluat tranzitul alimentar, sonda urinară. gaze și scaun.
manifestată prin glob intestinal alimentaţia revine la normal, treptat După reluarea
vezical, constipaţie. fiziologic introducându-se alimente uşor digerabile tranzitului
-informez pacientul privind suprimarea alimentar, se
sondei urinare introduce alimente
uşor digerabile

5.Nevoia de Postură inadecvată Combaterea -asigur repausul la pat în decubit. Administrez la indicaţia Pacientului i se
a se mişca şi din cauza durerii -elaborez împreună cu pacientul un medicului : Algocalmin administrează
a avea o sindromului ocluziv, program adecvat de mobilizare. 1fiola i.v., Piafen 1 calmante la nevoie
bună a -monitorizez toleranţa la efort a pacientului fiolă la nevoie, No-spa 1 Pacientului i se
postură intervenţiei (functiile vitale ) fiolă /zi i.m , Mialgin 1 asigură repausul la
chirurgicale -administrez un antialgic înainte de fiolă postoperator i.v pat pentru evitarea
manifestată prin mobilizare. Colaborarea cu epuizării fizice.
dureri vii -incurajez pacientul să se mişte în pat, să se infirmieră, cu membrii Prin stabilirea unui
abdominale. întoarcă singur de pe o parte pe alta, să-şi familiei. program de
mişte picioarele, mâinile, să se ridice în - Colaborarea cu un mobilizare,
poziţie semişezând pentru a pregăti sculatul kinetoterapeut pacientul face
din pat precoce,a doua zi după operaţie, mişcări active,
-explic pacientului avantajele mobilizării fiind susţinut de
precoce asupra procesului de vindecare. personalul medical
 76

6. Nevoia de Deficit de cunoştinţe Acumularea de -explorez nivelul de cunoştinţe al Colaborarea cu familia Pacientul a fost
a învăţa din cauza bolii noi cunoştinţe pacientului privind boala. informat cu privire
despre manifestata prin -stimulez dorinţa de cunoaştere a la conduita pe care
boală cerere de informatie pacientului. trebuie să o deţină
cu privire la perioada Educ pacientul şi familia privind : la domiciliu
postoperatorie - limitarea eforturilor fizice şi psihice una - Acesta s-a arătat
două săptămâni,apoi reluarea eforturilor interesat de
fizice treptat până ajunge la normal. aspectele care
- va anunţa medicul dacă are febră sau privesc vindecarea
tulburări de tranzit intestinal. totală şi, astfel, a
-educ pacientul asupra respectării dietei acumulat
(mese mici şi frecvente), în funcţie de cunoştinţele
toleranţa digestivă. necesare
-dieta va cuprinde alimente şi preparate
uşor digerabile precum și respectarea
orarului meselor – trei mese principale pe
zi şi două gustări între mese
7.Nevoia de Vulnerabilitate din Pacientul să se -asigur un climat de linişte şi securitate Administrez , la Urmând regulile de
a evita cauza drenajului vindece fără pacientului indicaţia medicului:- asepsie, pacientul a
pericolele peritoneal a plăgii complicaţii -folosesc tehnicile aseptice la efectuarea Augmentin 1 gr. la 8ore, evoluat favorabil,
operatorii manife- pansamentului şi la tratament i.v., Gentamicină 1 f la pacientuls-a
stată prin risc de -menţin un circuit închis cu pungi pentru 12ore, Metronidazol 1 vindecat fără
complicaţii drenajul peritoneal fl la12 h ore complicaţii.
EPICRIZĂ
Pacientul R.D .în vârstă de 61 de ani, s-a internat de urgenţă pe data de 27.03.2021, cu
următoarele manifestăride dependenţă: dureri vii abdominale, cu caracter, intermitent, vărsături
alimentare de două zile care de aproximativ 3-4 ore au devenit bilioase, distensie abdominală,
clapotaj intestinal, fatigabilitate, palpitaţii, stare generală alterată, nelinişte.
În urma examenelor clinice şi paraclinice (HLG completă, VSH, TS,TC,uree, glicemie,
bilirubină, timp Quick, fibrinogen, IP, ionogramă, colesterol,trigiceride, electroforeză, TS, TC,
grup sg+Rh, Ex. urină, Ecografie abdominală,Rx. pulmonar, Rgf. abdominală pe gol, EKG) s-a
stabilit diagnosticul:Ocluzie intestinală mecano-inflamatorie.
Pentru problemele de dependenţă pe care pacientul le prezintă s-au stabilit obiectivele de
îngrijire şi intervenţiile necesare conduitei de urgenţă.Obiectivele propuse pentru actualele
probleme de dependenţă au fost realizate şi pacientul a fost pregătit fizic şi psihic în vederea
intervenţiei chirurgicale.
S-a intervenit chirurgical în data de 28.03.2021, practicându-se devolvulare, dezinvaginare.
În urma intervenţiilor cu rol propriu şi delegat, a tratamentului administrat(Glucoză 10% -1000
ml + Insulină 8 UI, soluţie Ringer 500 ml, Ser fiziologic- 500ml, Metoclopramid 3 f/zi 1 fiolă
i.v., Augmentin 3 grame/zi, Algocalmin 3fiole/zi,Piafen 3fiole/zi) obiectivele propuse pentru
problemele de dependenţă au fostrezolvate.
Astfel că, în data de 07.04.2021 pacientul prezintă stare generală bună,afebrilă, tranzit
intestinal prezent, micţiuni fiziologice, mişcare şi postură adecvată, somn fiziologic odihnitor,
echilibrat psihic şi fără complicaţii postoperatorii
Pacientul s-a externat cu următoarele recomandări:
-va respecta un orar al meselor – trei mese principale pe zi şi două gustări între mese – fructe;
dieta va cuprinde alimente şi preparate uşor digerabile;
-va mânca 4–5 mese pe zi (se recomandă mese mici şi fracţionate);
-după mesele principale va sta culcat aproximativ ½ oră;
-consumul de lichide cel puţin 2 l pe zi;
-respectarea tratamentului medicamentos prescris de medic;
-revenirea la control clinic şi biologic peste 30 zile
 78

CAZUL III
ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR
Nume, prenume:H. A.
Sex:F
Vârsta: 28 ani
Domiciliu: Sibiu
Religia: crestin- ortodoxă
Naționalitatea :română
Grup sanguin și Rh: A2, Rh (+)
Ocupația :casnică
Înălțime: 166 cm
Greutate: 73 kg
Data internării: 27. 02. 2021
Data externării:09 . 03. 2021
Antecedente personale: Apendicitomie la vârsta de 19 ani
Antecedente heredo-colaterale :fără importanţă
Istoricul bolii : Pacienta în vârsta de 28 ani prezintă de aproximativ 3 zile dureri difuze în
epigastru şi în fosa iliacă dreaptă, iradiind în membrul pelvin drept, în pusee, cu greţuri şi
vărsături, insomnii.
Pacienta se internează prin serviciul de urgenţă cu semne clinice şi simptome de ocluzie
intestinală
MOTIVELE INTERNĂRII : dureri vii abdominale, cu caracter colicativ; vărsături alimentare;
distensie abdominal; tranzit intestinal absent de patru zile; meteorism abdominal; stare generală
alterată
Diagnostic la internare: Ocluzie intestinală
Diagnostic la 72 ore: Ocluzie intestinală mecano-inflamatorie
Diagnostic principalla externare: Ocluzie intestinală mecano-inflamatorie.
PLAN DE ÎNGRIJIRE
PACIENTA: H.A. VÂRSTA: 28 ANI
DIAGNOSTIC MEDICAL: OCLUZIE INTESTINALĂ MECANO-INFLAMATORIE
PRIMA ZI DE INGRIJIRE,PRIMA ZI DE SPITALIZARE
PREGĂTIRE PREOPERATORIE
INTERVENTII NURSING
NEVOIA DIAGNOSTIC
OBIECTIVE EVALUARE
AFECTATĂ DE NURSING AUTONOME DELEGATE

1.Nevoia de a Comunicare Pacienta sa se -asigur un climat cald, confortabil, bine - la indicatia medicului: Pacienta comunică
comunica ineficace la nivel adapteze la aerisit - montarea branulei eficient cu echipa de
afectiv din cauza rolul de - explic pacientei necesitatea internarii si -recoltez sânge pt ingrijire
ne adaptarii la bolnava si sa importanta comunicarii cu echipa de laborator:
rolul de bolnav comunice cu ingrijire HL, INR, VSH,
manifestata prin echipa de -încurajez pacienta şi îi dau informații GRUP+RH,
teama ingrijire in despre starea sa de sănătate Fibrinogen,Uee,
urmatoarele -încurajez pacienta să poarte discuții cu Creatinina,
8h echipa de îngrijire şi colegele de salon Ionogramă, TGO, TGP,
- pregatesc psihic și fizic pacienta pentru F.A., Electroforeza , Ca
tehnicile care urmeaza să le efectuez cât T, Ca I
și pentru explorari functionale -recoltez urina pentru
examenele chimice si
bacteriologice.
2.Nevoia de a Anxietate din Să diminueze -furnizez pacientei cunoştinţele necesare La indicaţia medicului: Pacienta este mai
evita cauza anxietatea despre boală, despre tratamentul de -testarea sensibilității la liniştita din punct de
 80

pericolele incertitudinii pacientei, să i întreţinere; medicatie vedere emoţional.

faţă de se atrasă - ajut pacienta să identifice factorii care- administrez medicaţie Pacienta prezintă:
prognosticul atenţia asupra i alterează capacitatea de a-şi conserva analgezică: TA = 125/80
bolii normelor sănătatea; -Algocalmin f II/zi iv mm Hg
manifestată medicale şi de -asigur un climat cât mai personal - Scobutil 3 cp./zi p.o, - R = 17 resp/min
prin insomnie, viaţă ce posibil: obiecte personale aduse de Metoclopramiod 1f P =68 bat/min
îngrijorare, trebuie acasă, etc; Administrarea de
iritabilitate respectate în -iau măsuri de evitare a receptivităţii soluţii perfuzabile
24 ore. pacientei la infecţii intraspitalicesti; pentru menţinerea şi
-informez şi stabilesc împreună cu corectarea
pacienta planul de recuperare a stării de dezechilibrelor
sănătate şi creşterea rezistenţei volemice:Sol. Ringer ,
organismului. Glucoză5%
3.Nevoia de a Alimentaţie Pacienta să - ajut pacienta în timpul vărsăturilor, Alimentez pacienta Pacienta
bea şi a inadecvată nu prezinte sprijinind-o; parenteral substituind este
mânca prin deficit din greţuri şi - protejez lenjeria cu muşama şi o aşez perfuzii cu : echilibrată
cauza vărsături, să în funcţie de poziţia pacientei; -Glucoză 5% (500ml/zi) nutriţional,
greţurilor şi fie echilibrată - aşez pacienta în decubit lateral cu şi Ser fiziologic (1500 Greutatea
vărsăturilor hidroelectroliti capul la marginea patului; ml/zi), hidrolizate de corporală
manifestată c - fac bilanţul lichidelor ingerate şi proteine şi amestecuri de se menţine
prin şi nutriţional eliminate; aminoacizi şi electroliţi constanta.
constipaţie. în 24 ore. -asigur un climat cald, confortabil, bine (4g Na. 3g K. 2g Ca,
Pacienta să aerisit; 0,15mg Mg, 18mg Fe,
fie echilibrată - pregătesc fizic si psihic pacienta cât și 6g Cl);
 81

psihic, să aibă materialele pentru sondajul nazo-gastric - la indicația medicului

o stare de bine -explic pacientei scopul intervenţiilor. institui sonda nazo-
-pregatesc pacienta preoperator; gastrica
-fac bilanţul zilnic hidroelectrolitic
4.Nevoia de a Oprirea Pacienta să -discut cu bolnava, o încurajez, o La indicaţia medicului: În urma intervenţiilor
elimina tranzitului aibă un tranzit liniştesc, -efectuez clismă aplicate pacienta şi-a
intestinal pentru intestinal în -urmaresc şi notez eliminările. evacuatorie recăpătat tranzitul
materii fecale şi limite - schimb în pat poziţia pacientei la 2-3 -sondajul vezical intestinal normal şi
gaze din cauza fiziologice din ore starea s-a îmbunătăţit
procesului a 3-a zi. -fac zilnic bilanţul hidric măsurând cu vizibil.
mecano- conştinciozitate ingestia şi excreţia
inflamator - pregătesc psihic și fizic pacienta pentru
manifestat prin sondajul vezical și clismă evacuatorie
balonare
5.Nevoia de a Disconfort Pacienta sa nu -instalez pacienta in pat, asezandu-o in Se administrează Durerile abdominale
se mişca şi a abdominal din prezinte dureri poziția de decubit dorsal medicaţia antialgică: s-au redus
avea o bună cauza procesului în epigastru si - asigur pacientei repaosul la pat fizic şi Algocalmin 1f/zi i.m si
postura inflamator fosa iliacă psihic în perioadele evolutive; urmaresc efectele
intestinal dreaptă în 2 -administrez pacientei medicaţia medicatiei
manifestat prin zile prescrisă de medic şi urmăresc
dureri în efectele medicaţiei:
epigastru şi fosa -stabilesc împreuna cu pacienta planul
iliacă dreaptă , de recuperare al stării de sănătate.
grețuri
PROTOCOL OPERATOR
Dată: 28.02.2021 ora 09.00, practicându-se rezecţia segmentului de intestin necrozat şi refacerea
continuităţii intestinului prin reanastomozarea capetelor rămase viabile.
FELUL ANESTEZIEI- ANESTEZIE GENERALĂ CU I.O.T.
Pacienta intră în sala de operaţie la ora 09.00 cu următoarele valori ale funcţiilor vitale:
TA=140/80 mmHg P=75bat/ min; R=18 resp/ min; T=37.1 0 C.
Intervenţiile nursing pe perioada operatorie sunt:
1.Instalarea perfuziei şi menţinerea liniei venoase pe perioada intervenţiei chirurgicale
2.Supravegherea şi măsurarea funcţiilor vitale: TA, puls, respiraţie, pupile.
3.Supravegherea bolnavei în timpul operaţiei: facies, coloraţia tegumentelor, aspectul
extremităţilor, pupile.
Intervenţia chirurgicală decurge bine (timp de 2 h):
-Funcţiile vitale se menţin la valori normale
-Pacienta suportă bine actul chirurgical şi nu apar complicaţii;
-Pacienta este transportată de la sala de operaţii după revenirea reflexelor în jurul orei 14.00 şi
este condusă la salonul de terapie intensivă.
-Transportul se face cu patul rulant, bolnavul fiind învelit şi cu faţa spre asistentă pentru a
observa eventualele modificări pe perioada transportului.
-Se va supraveghea şi menţine linia venoasă , starea de conştienţă , perfuzia, funcţiile vitale,
coloraţia tegumentelor şi tubul de dren.
PLAN DE ÎNGRIJIRE
PACIENTA H.A. VÂRSTA: 28 ANI
DIAGNOSTIC MEDICAL: OCLUZIE INTESTINALĂ MECANO-INFLAMATORIE
ZIUA I –POSTOPERATOR
NEVOIA DIAGNOSTIC INTERVENTII NURSING
OBIECTIVE EVALUARE
AFECTATĂ DE NURSING AUTONOME DELEGATE
1.Nevoia de a Greţuri, ameţeli În decurs de 24h -învat pacienta pentru diminuarea senzaţiei de Am administrat la Pacienta a
se alimenta şi din cauza bolnava să fie greaţă să folosească metoda inspiraţiei profunde. indicaţia exprimat
hidrata intervenţiei echilibrată -pentru reechilibrarea hidro-electrolitică şi medicului: diminuarea
chirurgicale hidroelectrolitic pentru asigurarea aportului caloric pregătesc -parenteral soluţii senzaţiei de
manifestată prin şi să exprime materialele necesare , medicamentele, soluţiile perfuzabile cu greaţă după
risc de diminuarea perfuzabile şi le aduc lângă bolnavă. valoare calorică aproximativ
dezechilibru senzaţiei de –fac pregătirea fizică şi psihică pacientei (Glucoză 10%). 12 h .
hidroelectrolitic. greaţă. înaintea instituirii perfuziei -se instituie
-menţin bilanţul hidric luându-se în consideraţie perfuzia cu
şi pierderile pe tubul de dren şi sonda de Glucoză 10%-
aspiraţie. 1000 ml şi
-urmăresc periodic sonda nazo-gastrică pentru ca soluţie de NaCl
aceasta să nu se înfunde, înoade sau să iasă din 9%- 1000 ml
stomac. -Penicilină1
-pentru combaterea senzaţiei de sete am mil/6h i.m.
administrat 2-3 bucăţi mici de gheaţă
 84

2.Nevoia de a Eliminare urinară Bolnava să-şi -încerc stimularea micţiunilor, astfel: am pus - la indicatia Bolnava
elimina insuficientă, din golească vezica comprese calde pe regiunea pubiană, am medicului se prezintă
cauza intervenţiei urinară la introdus bazinetul cald sub bolnava, am dat administrează micţiuni
chirurgicale, fiecare micţiune drumul apei la chiuveta. perfuzie cu spontane
manifestată prin în decurs de 48h -pentru prevenirea infecţiei urinare am efectuat Glucoză10%- D=900 ml
retenţie urinară . . manevre sterile. 1000 ml şi soluţie după
-dupa îndepărtarea sondei urinare verific golirea de NaCl 9%- aproximativ
vezicii urinare din 4 în 4 ore, în condiţiile unui 1000 ml 6h de la
aport de lichide ingerate. -Penicilină1 intervenţia
-observ dacă apar semne de infecţie,şi anunţ mil/6h i.m. chirurgicală
medicul la orice modificare apărută în starea
pacientei
-menţin bilanţul hidric luându-se în consideraţie
şi pierderile pe tubul de dren şi sonda de
aspiraţie
3. Nevoia de a Tuse uşoară, din Bolnava să-şi - monitorizarea funcțiilor vitale și notarea lor in Se administrează Pacienta
respira şi a cauza efectului elibereze căile F.O. tratamentul tuşeşte la
avea o bună anestezicelor respiratorii cu -pentru eliberarea căilor respiratorii şi uşurarea medicamentos interval de 2h,
circulaţie manifestată prin minimum de tusei , învăţ pacienta să tuşească la interval de 2h conform reuşeşte să-şi
dificultate în dificultate după , comprimându-şi uşor plaga operatorie. prescripției: elibereze căile
eliberarea căilor 24h. -învăţ pacienta să facă gimnastică respiratorie. Algocalmin 2 respiratorii cu
respiratorii. Să fie - la indicatia medicului aplic restricţie totală în fiole /zi i.m, mai puţină
supravegheată alimentaţia orală şi sondă pentru respiraţie Penicilină1 mil/6h dificultate.
sonda de i.m. Se evacuează
 85

aspiraţie cca 50 ml de
lichid de
aspiraţie cu
aspect dens
tulbure.
Se menţine O2
care este bine
suportat.
4. Nevoia de a Incapacitatea de a Să aibă tonusul - pacienta este adusă de la sala de operaţie în -la indicatia Pacienta
se mişca şi se mişca din muscular şi forţa salon protejată de un cearşaf, şi este instalată în medicului prezintă
a avea o cauza efectuării musculară pat în poziţie de decubit dorsal fără pernă sub perfuzie cu tegumente şi
bună postură anestezicului şi păstrată cap şi este supravegheata continuu, urmărindu-i- Glucoză 10%- mucoase
operaţiei Să prezinte se funcţiile vitale , diureza și notarea lor în F.O. 1000 ml şi soluţie integre;
manifstată prin mobilitate - supraveghez tuburilor de dren şi schimb de NaCl 9%- 500 s-a mobilizat
ameţeli, normală pungile ori de câte ori este nevoie. ml ; Penicilină progresiv; a
somnolenţă - după 24 ore de anestezie bolnava este ajutat să 1mil/12h i.m; efectuat
se ridice în poziţie semiaşezândă vitaminoterapie exerciţii pentru
-pentru mobilizare se vor face mai întâi mişcări Vit. B1, B6 1 întreţinerea
pasive ale membrelor apoi schimbarea poziţiei fiolă/zi i.m, tonusului
în pat şi ridicarea bolnavei în poziţia şezând la Algocalmin 2 muscular.
intervale regulate, sub controlul functiilor vitale fiole /zi i.m ,
-învaţ pacienta cum să se efectueze exerciţii Ca gluconic
musculare pentru menţinerea tonusului mus 1 fiolă/zi i.m
 86

5. Nevoia de Probleme Autonomie în -supraveghez permanent comportamentul La indicaţia Pacienta nu a

a evita potenţiale , risc de asigurarea bolnavei până la revenirea completă medicului se prezentat
pericolele hemoragii, îngrijirilor -explic pacientei necesitatea menţinerii sondei administrează: complicaţii
infecţie, tulburări personale în 5 de oxigen. -Diazepam2 f/24h Drenajul este
psihice din cauza zile. -informez pacienta de necesitatea respectării i.m,Plegomazin2 corect
imobilităţii, Pacienta să aibă regimului fizic şi digestiv . f/24h i.m; Pansamentul
tulburării o evoluţie fără -efectuez toaleta bolnavei cu multă înţelegere şi Penicilină1 mil/6h este curat
respiratorii trofice complicaţii răbdare asigurându-i intimitatea i.m; perfuzie de Cantitatea de
manifestată -urmaresc pacienta pentru ca aceasta să aibă o 500ml soluţie secreţii
prindurere la evoluţie fără complicaţii ser Glucozat eliminate prin
nivelul plăgii -supraveghez funcţiile vitale, drenajul, tubul de dren
10% şi 500ml
operate pansamentul, plaga să nu sângereze, reluarea 350 ml.
soluţie de NaCl
diurezei şi a tranzitului intestinal, faciesul şi
9%
coloraţia tegumentului.
 87

PLAN DE ÎNGRIJIRE
PACIENTA : H.A. VÂRSTA: 28 ANI
DIAGNOSTIC MEDICAL: OCLUZIE INTESTINALĂ MECANO-INFLAMATORIE
ZIUA II –POSTOPERATOR
NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTII NURSING EVALUARE
AFECTATĂ DE NURSING AUTONOME DELEGATE
1.Nevoia de a Dificultate de a Să-şi recapete - asigur climat intim prin izolare cu paravan La indicaţia Pacienta este
elimina elimina,din controlul -pacienta este invitată să urineze spontan. medicului se echilibrată
cauza sfincterelor. -servesc pacientă cu bazinet, ploscă. administrează hidroelectroliti
deshidratarii, Să fie echilibrată - asigur pacientei igiena locală riguroasă după medicaţie diuretică: c şi volemic
manifestată prin psihic. fiecare eliminare. Furosemid ½ tab/zi ,prezintă
oligoanurie Să aibă o stare de - elimin pacientei sonda vezicală la indicaţia p.o. micţiuni
diaforeză. bine fizic şi psihic medicului spontane
2. Nevoia de a Tuse uşoară, din Bolnava să-şi -masor si notez in FO functiile vitale La indicația Pacienta
respira şi a cauza efectului elibereze căile -asez pacienta în pozitie confortabila și o învat medicului prezinta o
avea o bună anestezicelor respiratorii cu tehnici de relaxare, sa evite efortul fizic, stresul administrez: circulatie si o
circulaţie manifestată prin minimum de -supraveghez eliminarile pe toate caile, facand Algocalmin 2fiole/zi respiratie
dificultate în dificultate după zilnic bilantul ingesta-excreta i.m , Penicilină1 normala:
eliberarea căilor 24h. -pentru eliberarea căilor respiratorii şi uşurarea mil/6h i.m, TA-130/75
respiratorii tusei , învăţ pacienta să tuşească la interval de 2h mm/Hg
, comprimându-şi uşor plaga operatorie. P-75 bat./min.
-asigur repaus la pat pacientei R-18 resp./min
3.Nevoia de a Incapacitatea de Să aibă tonusul - supraveghez tuburilor de dren şi schimb La indicatia Pacienta s-a
se mişca şi a a se mişca din muscular şi forţa pungile ori de câte ori este nevoie. medicului : mobilizat
 88

avea o bună cauza efectuării musculară păstrată -bolnava sta în pat în poziţie de decubit dorsal -perfuzie cu progresiv; a
postură anestezicului şi Să prezinte fără pernă sub cap şi este supravegheata Glucoză 10%- 1000 efectuat
operaţiei mobilitate normală continuu, urmărindu-i-se funcţiile vitale, diureza ml şi soluţie de NaCl exerciţii pentru
manifestată prin și notarea lor în F.O. 9%- 500 ml , întreţinerea
ameţeli, - după 24 ore de anestezie bolnava este ajutat vitaminoterapie tonusului
somnolenţă să se ridice în poziţie semiaşezândă. Vit. B1, B6 1 muscular
-pentru mobilizare se vor face mai întâi mişcări fiolă/zi i.m,
pasive ale membrelor Algocalmin 2fiole/zi
-învaţ pacienta cum să se efectueze exerciţii i.m ,
musculare pentru menţinerea tonusului muscular Ca gluconic1 fiolă/zi
i.m
4.Nevoia de a Deficit în În decurs de 24h -pentru reechilibrarea hidro-electrolitică şi La indicatia Pacienta este
se alimenta şi alimentaţia orală bolnava să fie pentru asigurarea aportului caloric necesar medicului : echilibrată
hidrata din cauza echilibrată pacientei pregătesc materialele necesare -Glucoză 10%- 1000 hidro-
intervenţiei hidroelectrolitic, să medicamentele, soluţiile perfuzabile şi le aduc ml şi soluţie de electrolitic şi
chirurgicale nu prezinte grață și lângă bolnavă. NaCl 9%- 500 ml , nu mai
manifestată prin vărsături, să -invat pacienta pentru diminuarea senzaţiei de Emetiral 2 sup/zi prezintă
greaţă uşoară, accepte să reia greaţă să folosească metoda inspiraţiei profunde. rectal, senzaţie de
senzaţie de alimentaţia orală în - pregătesc şi servesc pacientă cu alimentaţie Penicilină greaţă după
vărsătură a 3-a zi . lichidă după cea de-a treia zi, ceai neîndulcit, 1mil/12h i.m 24h.
supe strecurate, apoi, în următoarele zile, piure -vitaminoterapie Pacienta nu a
de cartofi, brânză de vaci, ouă moi, compoturi. Vitam. B1, B6 1 acceptat să
- mesele vor fi în concentraţii mici şi dese fiolă/zi i.m reînceapă
(5-7 mese pe zi). Calciu gluconic1 alimentaţia
 89

-exclud alimentele care produc balonări, greu fiolă/zi i.m orală,

digerabile. respectând
indicaţiile
medicale
asupra
regimului
alimentar.
5.Nevoia de a Durere uşoara la Pacienta îşi va -pentru diminuarea anxietăţii , a neliniştii , Conform prescripției Funcţiile vitale
evita pericolel nivelul plăgii exprima diminuarea datorită posibilităţii evoluţie nefavorabile a medicale sunt în limite
operatorii din durerii și plăgii , vizitez bolnava cât mai des, şi comunic administrez: normale; se
cauza semnele anxietăţii cu ea dându-i posibilitatea de a-şi spune Glucoză 10%- 1000 evacuează
insuficientei prin exprimarea problemele care-o îngrijorează ml pev şi soluţie de 100ml prin
cunoaşteri a sentimentelor -dau pacientei informaţiile necesare şi îi explic NaCl 9%- 500 tubul de dren;
situaţiei plăgii proprii şi a evoluţia postoperatorie, încurajând-o în ml,Penicilină pansamentul
manifestată prin emoţiilor în decurs permanenţă că se va vindec 1mil/12h i.m , este curat;
nelinişte, de 24h -pentru diminuarea durerii asigur repausul fizic vitaminoterapie pacienta a
comunicare şi psihic al pacientei, şi învăţ bolnava exerciţii Vit. B1, B6 1 emis gaze.; a
verbală de relaxare. fiolă/zi i.m, exprimat
ineficientă -discut cu pacienta pentru a i se explică faptul că Algocalmin 2fiole/zi diminuarea
aceste dureri postoperatorii sunt normale şi că i.m , Calciu gluconic durerii după
vor scădea pe parcursul următoarelor zile. 1 fiola /zi , i.m. 24 h.
6.Nevoia de a Cunoştinţe Pacienta va -explic pacientei că această slăbiciune este A solicitat
învăţa despre limitate în ceea cunoaşte modul de fiziologică deoarece caracterizează starea de mai multe
boală ce priveşte viaţă, regimul convalescenţĂ informaţii
 90

modul de viaţă alimentar, -informez pacienta şi aparţinătorii că dupa 7 zile despre

din cauza lipsei eventualele semne i se vor scoate firele , apoi este ajutată să se alimente
de informaţii de complicaţii şi va întoarcă în salon şi să se instaleze în pat. indicate şi cele
manifestată prin fi conştientă în -pentru a avea toate cunoştinţele necesare contraindicate.
efectuarea unor legătură cu aspectul pacienta primeşte informaţii privind boala, Funcţiile vitale
activităţi indicaţiilor primite regimul igienico-dietetic, de viaţă şi că are sunt în limite
recomandate în pentru prevenirea cunoştinţe de importanţa respectării lui în normale:
convalescenţă complicaţiilor prevenirea eventualelor complicaţii. T=36,3 0C ;
eventualele Pacienta va fi -invat pacienta să cunoască semnele precoce ale P=72bat/min;
complicaţii informată şi unor complicaţii, situaţie în care se va prezenta R=18
acceptă scoaterea la medic pentru control. resp/min;
firelor. -explic pacientei planul de recuperare. T.A.=120/70
-educ pacienta pentru profilaxia secundară a mmHg
bolii: evitarea stresului, a alimentaţiei iritante
pentru stomac, renunţarea la obiceiuri
dăunătoare
EPICRIZĂ
Pacienta H.A. în vârstă de 28 de ani, s-a internat de urgenţă pe data de 27.02.2021, cu
următoarele manifestări de dependenţă: dureri vii abdominale, cu caracter colicativ, intermitent,
vărsături alimentare ,distensie abdominală,clapotaj intestinal, tranzit intestinal absent de patru
zile,meteorism abdominal, stare generală alterată
În urma examenelor clinice şi paraclinice (HLG completă, VSH, TS,TC,uree, glicemie,
bilirubină, timp Quick, fibrinogen, IP, ionogramă, colesterol,trigiceride, electroforeză, TS, TC,
grup sg+Rh, Ex. urină, Ecografie abdominală,Rx. pulmonar, Rgf. abdominală pe gol, EKG) s-a
stabilit diagnosticul:Ocluzie intestinală mecano-inflamatorie.
Pentru problemele de dependenţă pe care pacienta le prezintă s-au stabilit obiectivele de îngrijire
şi intervenţiile necesare conduitei de urgenţă.Obiectivele propuse pentru actualele probleme de
dependenţă au fost realizate şi pacienta a fost pregătita fizic şi psihic în vederea intervenţiei
chirurgicale.
S-a intervenit chirurgical în data de 28.02.2021, practicându-se rezecţia segmentului de intestin
necrozat şi refacerea continuităţii intestinului prin reanastomozarea capetelor rămase viabile.
În urma intervenţiilor cu rol propriu şi delegat, a tratamentului administrat(Glucoză 10% -1000
ml + insulină 8 UI, soluţie Ringer 500 ml,Ser fiziologic- 500ml, Metoclopramid 3 f/zi 1 fiolă i.v.,
Augmentin 3 grame/zi, Algocalmin 3fiole /zi,Piafen 3fiole/zi) obiectivele propuse pentru
problemele de dependenţă au fostrezolvate.
Astfel că, în data de 09.03.2020 pacienta prezintă stare generală bună,afebrilă, tranzit
intestinal prezent, micţiuni fiziologice, mişcare şi postură adecvată, somn fiziologic odihnitor,
echilibrat psihic şi fără complicaţii postoperatorii .
Pacienta s-a externat cu următoarele recomandări:
-va respecta un orar al meselor – trei mese principale pe zi şi două gustări între mese – fructe;
dieta va cuprinde alimente şi preparate uşor digerabile, care să asigure un aport suficient de
glucide şi un aport suficient de aminoacizi necesari regenerării celulare;
-va mânca 4–5 mese pe zi (se recomandă mese mici şi fracţionate);
-după mesele principale va sta culcat aproximativ ½ oră;
-consumul de lichide cel puţin 2 l pe zi;
-respectarea tratamentului medicamentos prescris de medic;
-revenirea la control clinic şi biologic peste 30 zile
 92

 CONCLUZII
1. Cunoașterea semnelor și simptomelor clinice și punerea unui diagnostic precoce duce la
reducerea complicațiilor și a mortalității.
2. Procedura chirurgicala în cazul pacienților diagnosticați cu ocluzie intestinală trebuie sa aibă
în vedere comorbiditățile și statusul biologic al bolanvului, principalul scop al acesteia fiind
acela de a restabili tranzitul intestinal.
3. Numărul de zile de spitalizare nu s-a corelat cu vârsta pacienților, observându-se în schimb o
crestere a valorilor acestui parametru în cazul ocluziilor prin mecanism tumoral și în cazul
pacientilor cu cu sindrom anemic preoperator, aceste cazuri necesitând costuri financiare mai
ridicate.
4. Rezecțiile de tub digestiv pentru leziuni de tip tumoral ce au determinat ocluzia intestinala au
implicat in majoritatea cazurilor segmental colorectal, pe când in cazul rezecțiilor efectuate
pentru leziuni de tip ischemic s-au intâlnit mai des la nivelul jejuno-ileonului.
5. Segmentele de tub digestive cu mecanism ischemic ce au necesitat rezecție au prezentat
microscopic process inflamator acut cu extensie la nivelul mezoului, leziuni de tipul necrozei
hemoragice, cu stază si tromboze vasculare.
6. Decesele survenite în rândul pacientilor diagnosticaticu ocluzie intestinală și operații pentru
aceasta patologie au intervenit mai ales la vârstnici, datorită terenului fragil, a prezentării tardive
la spital; de asemenea cazurile cu etiologie tumorală s-au întâlnit la pacienți cu vârstă mai
înaintată fată de cazurile cu etiologice non-tumorală.
Managementul ocluziei intestinale rămâne o provocare, atât din punct de vedere al
caracterului de urgență, a mecanismului, tipului de procedura chirurgicala necesară și complicatii
postoperatorii ce pot survenii, implică o rată de mortalitate ridicată si necesită o strânsă
colaborare a pacientului cu cadrele medicale, cât și a cadrelor medicale intre ele
 93

BIBLIOGRAFIE

1.Titirca L. - "Tehnici de evaluare si îngrijiri acordate de asistentii medicali", Edit. Viata

Medicala Româneasca, Bucuresti, 1997
2.Titirca L. - "Urgente medico-chirurgicale", Edit. Viata Medicala Româneasca, editia IV,
Bucuresti, Polirom, 1999
3.Titirca L. - "Tehnici de îngrijire", Edit. Viata Medicala Româneasca,Editia IV, Bucuresti,
Polirom, 1999
4. Titirca L - "Ghid de Nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri corespunzătoare nevoilor
fundamentale‟ vol. I,Editura Viaţa medicală românească, Bucureşti, 1998
5. Niculescu Th - "Anatomia şi fiziologia omului"- Compendiu – ediţia II , Editura Corint,
Bucureşti, 2007
6. Ghelase F., Georgescu I., Nemes R. - "Chirurgie generala", Edit. Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 1999, p.450-469;
7. Daschievici S., Mihailescu M. - "Manual de chirurgie", Edit. Medicala, 1999
8. Daşchievici S.- "Chirurgie şi specialităţi chirurgicale manual pentru cadre medii",
Editura Medicală Bucureşti 2000
9. M. Mihailescu - "Chirurgie", Edit. Medicala, Bucuresti, 1979;
10.M. Mihailescu - "Chirurgie pentru cadre medii", Edit. Medicala, Bucuresti, 1974;
11. Papilian V. - "Anatomia omului", Edit. Didactica si Pedagogica, Bucuresti. 1982
12.E. Proca - "Tratat de patologie chirurgicala", Edit. Medicala, 1974;
13.Lucretia T. - "Ghid de nursing", Edil. Viata Medicala Româneasca, editia IV, Bucuresti,
Polirom, 1999
14. Silen W. - "Diagnosticul precoce al abdomenului acul", Edit. Medicala, Bucuresti, 1994
15.Caloghera C. - "Chirurgie de urgenta", Edit. Artab, Timisoara, 1993
16.Beldean L., Gal G., Senchea M. - "Procesul de nursing" – Aspecte teoretice si practice,
Edit. Universitatii "Lucian Blaga", Sibiu, 1999
17. https://anatomie.romedic.ro

18.https://newsmed.ro

19. https://www.colegiu.info//