Sunteți pe pagina 1din 56

COALA POSTLICEAL SANITAR

SF. BARTOLOMEU

LUCRARE DE DIPLOM
PARTICULARITAI DE NGRIJIRE A
BOLNAVULUI CU
APENDICECTOMIE

-ROLUL ASISTENTULUI GENERALIST-

COORDONATOR STIINIFIC
Dr.DORU DEAC

ABSOLVENT:

PROF. ANA GORGAN


RAVECA

COA DANIELA

-20101

CUPRINS
CAP.I Memoriu
explicativ.
.2
1.1
Introducere
.2
1.2 Scop si
Motivatie
.2
CAP.II Date stiintifice privind apendicita
acuta..3
2.1
Definitie
.3
2.2 Anatomia si fiziologia apendicului vermiform.
..3
CAP.III APENDICITA
ACUTA
.4
3.1
Etiopatogenie
..4
3.2 Anatomia
patologica
..4
3.3
Simtomatologie
..6
3.4 Forme
clinice
7
2

3.5
Diagnostic
.11
3.5.1 Diagnostic
pozitiv.......................................11
3.5.2 Diagnostic diferential.
11
3.6
Tratament
..12
3.7 Complicatii dupa
Apendicectomie.13
CAP.IV Metode si Mijloace de
Lucru.15
CAP.V Pregatirea preoperatorie,intraoperatorie si postoperatorie:
5.1 Pregatirea psihica
apacientului16
5.2 Examinari
uzuale
..16
5.3 ngrijirea pacientului in preziua
operatiei17
5.4 ngrijiri acordate in timpul
apendicectomiei..18
5.5 ngrijiriea postoperatorie obisnuita
.18
5.6 ngrijirea imediata a
plagii19
CAP.VI STUDIU de
CAZ
.20

Studiu de caz
I..2
0
Studiu de caz
II.3
0
CAP.VII
Concluzii
41
Biblografie
43

CAPITOLUL I
MEMORIU EXPLICATIV

1.1 INTRODUCERE

Apendicita acuta sau inflamatia acuta a apendicelui


este una din cele mai frecvente afectiuni din cadrul
abdomenului acut ,caracterizat printr-un polimorfism clinic
si cu o gravitate demna de luat in seama ,constituind cea
mai frecvent ntalnita urgenta chirurgicala
abdominal.Boala survine la toate varstele,cu predilectie
majora in copilarie si adolescent ,inflamatia apendiculara
poate avea o origine intestinala sau generala,germenii
responsabili fiind cei obisnuiti ai tubului digestive.

1.2 SCOP SI MOTIVATIE


Scopul acestei lucrari,este de a descrie ngrijirile
acordate de asistenta medicala pacientilor care au
suferit interventii chirurgicale pentru
apendicectomie .Atentia si devotamentul n ngrijirea
omului bolnav ,trebuie sa fie aceleasi ,indiferent de
faptul ca bolnavul este suferind pe plan somatic sau
mintal.De asemenea ,mi-am propus ca in aceasta
lucrare sa subliniez importanta satisfacerii nevoilor
fundamentale ale omului si sa evidentiez rolul
5

asistentei medicale n interpretarea si modificarea


acestor nevoi particulare fiecarei persoane.

1.3 SCOPUL LUCRARII


Fiecare pacient trebuie individualizat,nu trebuie privit
ca un obiect care necesita tratament medical
.Activitatea asistentei medicale este ntradevar
benefica atunci cand pe lng aplicarea corecta a
tratamentului medical realizeaz o comunicare cu
bolnavul, i acorda ngrijiri infirmiere atente i acorda
ntelegere,sprijin si rabdare.
Am ales acest subiect pentru lucrarea de diploma
deoarece am considerat foarte importanta ingrijirea
omului bolnav dupa interventia chirurgicala .scopul
lucrarii mele fiind recastigarea independentei
bolnavului ,a starii lui de bine si a sanatatii.

CAPITOLUL II
DATE STIINTIFICE PRIVIND APENDICITA
ACUTA
2.1 DEFINITIE
Apendicita acuta este o afectiune chirurgicala
caracterizata prin inflamatia acuta,catarala,purulenta sau
necrotica hemoragica a apendicelui vermiform.
2.2 ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APENDICELUI VERMIFORM
Apendicele vermiform (appendix vermiformis)este un
diverticul rudimentar al cecului ,ce se fixeaza la peretele
cecal circa de 2-3 cm sub valvula ileo-cecala,locul de
intalnire a celor trei bandelate colice .Obisnuit de forma
unui sac cilindric el poate avea forma spirala,de melc
,aspect date de modificarile de lungime ale
mezoapendicelui sau de prezenta unor bride peritoneale
care modifica directia si forma organului. Fata de
cec,pozitia considerata normala a apendicelui este cea
descendenta terminala ,asa cum se gaseste in circa
30%din cazuri .De remarcat ,atunci cand prin mobilitatea
7

anormala a cecului sau prin lungimea excesiva a


apendicelui ,acesta din urma depaseste linia nenumita
,gasindu-se de fapt in pozitia pelviana .Apendicele poate
ocupa orce pozitie fata de cec conform miscarii acelor de
ceasornic.Cunoasterea acestor posibilitati pozitionale este
deosebit de insemnata in momentul explorarii regiunii
fosei iliace drepte,in conditiile unei identificari dificile ale
apendicelui:

Pozitia normal;
Pozitia lateral;
Pozitia anterioara(ascendenta)
n mod normal ,apendicele are o lungime de 7-12 cm si un
diametru de 3-8mm variabilitatea dimensiunilor este
practice nelimitata in cadrul modificarilor
patologice,putandu-se identifica un apendice de
dimensiunea unui police sau din potriva ,un apendice
atropic ,ajuns la dimensiunea unui franj epiloploic.
Structura apendicelui este asemanatoare cu cea a
intestinului gros,cu mentiunea ca stratul muscular
longitudinal este mai subtire la nivelul proectiei mezoapendicelui,continuindu-se sub forma a trei fascicule cu
cele trei bandelete muscular ale fundului cecal .
Characteristic structurii apendicelui este faptul ca sub
epiteliul mucoasei precum si in jurul tubilor glandulari se
gaseste o abundenta infiltratie limfoida care alocuri
formeaza gramezi ce constitue foliculi,cu structura
analoaga ganglionilor limfatici sau amigdalelor. n mod
normal n lumenul apendicelui se gaseste mucus clar
,secretat de numeroase glande mucoase si uneori fecale .
Inervatia apendicelui este analoaga cu cea a intestinului
gros ,avandu-si originea in plexul mesenteric.
8

Functia nu este foarte bine cunoscuta,fiind considerat mai


cu seama un vestigiu embrionar. nlaturarea prin
apendicectomie (operatie prin care se extrage apendicul
atunci cand acesta este inflamat) nu modifica functia
digestive.

CAPITOLUL III
APENDICITA ACUTA
3.1 ETIOPATOGENIE

Apendicita acuta este cea mai frecventa urgenta


chirurgicala abdominala. Aceasta afectiune apare frecvent
la varstele cuprinse intre 10 si 40 de ani,dar aparitia
acesteia este posibila la orce varsta,fiind cunoscute si
cazuri cu manifestari particulare la bolnavii varstnici
(forme pseudo tumorale sau pseudo ocluzive ). Nu exista
germeni specifici inflamatiei apendiculare ,cel mai adesea
intalnim Colibacilul ,singur sau in asociere cu alti germeni
9

microbieni (pneumococ ,streptococ) sau


anaerobi( bifiduliformis).
Patrunderea agentului pathogen se produce ,fie local
pe cale mucoasa ,fie general pe cale patogena. Elemental
infectios gaseste conditii in cadrul unor cause favorizante:
Particularitati ale regiunii ileo-ceco-apendiculare
ce favorizeaza staza (vicii de conformitate sau de
pozitie,bride,corpi straini samburi mici de fructe);
Regim alimentar hiperproteic;
Constipatie cronica;
Infectii intestinale (colite ,enterite);
Infectii generale (gripe ,angine,pneumonii);
Parazitoze (ascarazii,tenia)
Odata pornit procesu inflamator acesta nu poate fi
stopat medicamentos, tratamentul acestei afectiuni
fiind chirurgical. n cazul in care interventia
chirurgicala este amanata ,afectiunea se poate
complica de la stadiul cataral (incipient),la stadiul
flegmonos,ulterior gangrenos (necroza organului) cu
perforatia acestuia si peritonita, initial localizata si
apoi generalizata ,putand duce la decesul bolnavului.
3.2 ANATOMIE PATOLOGICA
Aspectul anatomo pathologic al apendicitei acute
este variabil in raport cu virulenta microbiana si tipul
imunitar al bolnavului.
1.APENDICITA CATARALA
Apendicele este congestionat ,turgescent cu desen
vascular accentuat.
2.APENDICITA FLEGMOASA

10

Apendicele este marit in volum ,edematiat in limba


de clopot cu luciul seros disparut ,prezinta pete
echimotice si false membrane pe suprafata sa. n
lumenul apendicelui gasim puroi si micro- abcese
parietale .
n cavitatea peritoneala exista un lichid seros
,tulbure,iar falsele membrane si depozitele de fibrin
creaza aderente ale apendicelui la organele vecine.
3.APENDICITA GANGRENOASA
Leziunea poate fi localizata,dar si difuza ,apendicele
are o culoare neagra,cu peretele flasca si subtire
asemanator unei frunze vestede. Uneori peretele
apendicular prezinta una sau mai multe perforatii.
Mezoapendicele este edematiat,friabil,iar vasele
apendiculare sunt trombozate. n cavitatea
peritoneala se gaseste lichidul
purulent,tulbure,fetid,hiperseptic.
4.PLASTRONUL APENDICULAR
Plastronul apendicular prezinta un proces de
peritonita plastica localizata. El este stadiul evolutiv
al apendicitei acute flegmoase si se caracterizeaza
prin aglutinarea maselor intestinale si a marelui
epilon in jurul apendicelor pentru a bloca procesul
inflamator sau perforatia apendiculara. n
evolutie,plastronul se poate resorbi sau abcedeaza
(peritonita acuta localizata).

5.PERFORATIA APENDICULARA

11

-reprezinta un proces evolutiv al apendicitei acute


flegmoase,dar cel mai des intalnit este al gangrenei
apendiculare;
-este localizata de obicei in jumatatea distal a
apendicelui;
-reactia seroasei apendiculare din jur este evidenta;

DIAGNOSTIC CLINIC
Tabloul clinic este foarte variat ,nu ntodeauna exista
paralelism ntre intensitatea semnelor clinice si
gravitatea bolii.
Debutul este de obicei brusc,se constata doua categorii de
semene clinice. Semne subiective constatate prin
anamneza si semen obiective ce le gasim la examenul fizic
al bolnavului .
3.3

SIMPTOMATOLOGIE
1.SEMNE SUBIECTIVE

a) DUREREA-este variabila ca intensitate si localizare.


Survine in plina sanatate aparenta si localizata,de
obicei,in fosa iliaca dreapta, rareori sediul acesteia il
gasim periombilicar ,epigastric, lombar sau pelvin(dupa
pozitia anatomica a apendicelui ),de unde si dificultatea
de diagnosticare in apendicita acuta.
Caracterul durerii este poliform uneori durerea brusca
,alteori difuza,intermitenta care apoi dupa 6-12 ore se
localizeaza in fosa iliaca dreapta. Durerea provocata prin
palparea fosei iliace drepte sau de tuse are o mare valoare
diagnosticala.
12

b)ANAMNEZA-medicul trebuie sa formulize ntrebarile cu


atentie,ntrebari din care sa deduca,natura
simptomelor,momentul aparitiei lor si evolutia n
timp,localizarea acestora,severitatea simptomelor. De
asemenea pacientul va fi ntrebat de existent altor
afectiuni n antecedente (personale sau
familiar),eventualele tratamente n desfasurare,alergii la
medicamente sau substante medicamentoase(elemente de
care se va tine cont in tratamentul medicamentos pe
perioada spitalizarii);consumul de bauturi
alcoolice,fumatul si eventualul consum de droguri trebuie
mentionat ,acestea fiind informatii importante.
c)GRETURI SI VARSATURI
d)TULBURARI DE TRANZIT INTESTINAL-sunt caracterizate
obisnuit prin constipatie,urmata adesea de un sindrom
diareic putand fi confundata cu enterocolita acuta.

3.4 SEMNE OBIECTIVE


a)Durerea provocata prin palparea fosei iliace drepte sau
de tuse are o mare valoare diagnosticala;
b)Semn de iritare peritoniala:
-semnul Blumberg(durerea care apare la decompresiunea
brusca,dupa palparea progresiva profunda a fosei iliace
drepte)
-semnul Mandel(al clopotelui-durerea provocata la
percutia fosei iliace drepte cu degetele).
c)Hiperestezia cutanata-reprezinta alaturi de durere si
contracture muscular trepiedul classic a lui Dienlafoi n

13

stabilirea diagnosticului de apendicita acuta cu interesare


peritoniala.
d)Tuseul vaginal-este important atatpentru a exclude o
suferinta genital,cat si pentru decelarea unei apendicite
cu sediul pelvin.
e)n cazul n care apendicele inflamat are raporturi
anatomice cu uterul si vezica urinara,se produce disuria si
polakiuria ,semen rar ntalnite.
f)Febra este moderata necaracterizata sau poate chear
lipsi. Ulterior,o data cu evolutia apendicitei catre
complicatii, febra este constant prezenta cu valoarea de
38 -39C si poate fi insotita de frisoane .
g)Pulsul- este de obicei mai accelerat ,mergand in
concordant cu infectia peritoneului si temperatuta.
h)Tensiunea arterial-este de obicei normala. Scade numai
in stari toxice grave la bolnavii cu apendicita acuta
gangrenoasa sau peritonita ,aratand in acest caz un
prognostic rau.
i)Leucocitoza -este aproape ntodeauna
prezenta,cresterea ei la controale repetate denota
tendinta spre agravarea procesului inflamator.n formele
hipertoxice ,numarul leucocitelor poate fi normal sau cu
tendinta la leucopenie.
j)Viteza de sedimentare a hematiilor(VSH)-este
deasemenea crescuta .Cresterea febrei ,a leucocitozei,a
VSH-ului n blocul apendicular aduce de regula abcedarea.

3.4 FORME CLINICE


1.FORME CLINICE DUPA EVOLUTIE
14

Foarte rar,spontan sau prin tratament medical ,procesul


inflamator apendicular poate trece printr-o faza cronica.
De cele mai multe ori ,evolueaza spre complicatii:
a)Plastronul apendicular-este o peritonita localizata
(reactia organismului de limitare a procesului
inflamator).Apare la 2-6 zile de la debutul unei apendicite
acute datorita ignorantei medicului care nu recunoaste
diagnosticul sau neglijenta bolnavului care se prezinta
tarziu la medic.
Bolnavul prezinta febra, frison, varsaturi, tulburari de
transit intestinal;la palpare ,in fosa iliaca dreapta se
delimiteaza o formatiune tumorala inprecisa de
limitate,de consistent ferma elastic.Paraclinic se constata
hiperleucocitoza. Sub tratament medical,plastronul
evolueaza favorabil sau nefavorabil (catre constituirea
abcesului apendicular).
b)Abcesul apendicular-se produce prin ramolirea portiunii
centrale a plastronului.
Clinic,n evolutia unui plastrom,se remarca accentuarea
semnelor generale:
-febra de tip septic,stare generala alterata
,varsaturi,hiperleucocitoza.
-sediul abcesului este in functie de situatia topografica
aapendicelui.
-n evolutie,abcesul poate da complicatii grave .
Se poate deschide spontan ntr-un organ cavitar ,la piele
sau marea cavitate peritoneala(determinand peritonita
generalizata in trei timpi sau genereaza tromboze ale
venei porte ,abcese satellite la distant,septicemia).

15

c)Peritonita acuta generalizata-poate survenii in primele


24-48 de ore de la debutul crizei apendiculare ,cand
leziunea pendiculara este de tip perforativ.
Clinic ,se manifesta prin durere violenta in fosa iliaca
dreapta, urmata de instalarea semnelor caracteristiece
sindromului peritoneal.
2.FORME CLINICE DUPA SEDIU

a)Apendicita acuta retro-cecala: durerea are sediul


lombo-abdominalsau lombar,semnele clinice sunt prezente
de-a lungul crestei iliace spre lombe .Se pot adauga
semene urinare :disurie,polakiurie,hematurie.
b)Apendicita acuta pelviana:este frecvent ntalnita la
femei cu afectiuni genitale care confunda durerea ,are o
iradiere inferioara spre organele genitale si coapse.
c)Apendicita acuta sub-pelvina poate fi confundata cu
colicistita acuta ,se mai pot asocia cu tenesme rectale
(crampe) cu diaree.
3.FORME CLINICE DUPA VARSTA
-este foarte grav,att datorit sindromului toxic care se
manifesta cat si greutaii de a fi diagnosticata;
a)Apendicita la sugari:
-pot avea simptome atipice ,doar
vrsturi,somnolen,dificultai n
alimentaie,constipaie,etc.
-sugarul este agitat,refuza biberonul ,nu doarme,ip din
cauza durerii;
-evoluia este rapida ducand la deces in cateva ore.
16

b)Apendicita acuta la copii:


-pna la doi ani este o raritate ,dupa aceast vrsta devine
frecvent .Este grav prin tendinta la forme distructive si
prin posibilitile reduse de blocare la aceasta vrst a
procesului inflamator.
-apare de multe ori concomitant cu aceste afectiuni:
angina , gripa,gastroenterite ,fapt care prezint un
coeficient de dificultate in stabilirea diagnosticului.
c)Apendicita la batrni:
-datorita reactivitai reduse a btrnilor ,tabloul clinic este
mai ters manifestandu-se insa in doua forme unice mai
frecvente :
Forma ocluziva ,manifestata prin dureri
abdominal,varsaturi,oprirea tranzitului intestinal.
Forma pseudo-tumorala,n care bolnavul acuza
dureri abdominale vagi i unele tulburari de transit
intestinal.
d)Apendicita acuta la brbai:
-reprezinta o forma clinica apare din cauza
reactivitatii atenuate a organismului .Tabloul clinic
este sters i in discordan cu leziunile anatomopatologice.Bolnavul poate prezenta
:balonare,contracturi musculare dureroase a peretelui
abdominal,durere in fosa iliac dreapta sau
hipogastru ,n plica inghinala .
e)Apendicita acuta la gravid:
Este mai rar,dar pot avea forme particulare de
manifestare a acestei afeciuni . Tabloul clinic este
atopic iar semnele se pot atribui cu usurinta
17

tulburrilor date de sarcina.Femeia in timpul sarcinii


prezint frecvent simptome
precum:durerea,greata,varsaturi,dar examinarea
locala a bolnavei n decubit lateral stang este de mare
folos pentru diagnostic.
4.FORME CLINICE SIMPTOMATICE
a)Apendicita cu peritonita purulenta:-se
caracterizeaz prin debut brusc,cu durere n fosa
iliac dreapta i ascensiune afebril ,dupa care se
instaleaza tabloul clinic al peritonitei.
b)Apendicita cu peritonita septic difuz:-reprezint o
complicatie a gangrenei apendiculare n care se
remarca o disociatie ntre segmentele generale grave
de tip toxico-septic i reacie local moderat.
c)Apendicita toxic:-determinat de germenii foarte
viruleni cu o simptomatologie srac ,cu semn de
toxico-septic si evoluie rapida catre deces.

3.5 DIAGNOSTIC
3.5.1 DIAGNOSTIC POZITIV
Se pune pe baza simptomelor, examenului
obiectiv durere,contractur muscular ,(hiperestezie
cutanata).Febra,pulsul i leucocitoza urmarite n
dinamic ne sunt de mare folos alaturi de semnele
clasice n stabilirea diagnosticului.

3.5.2 DIAGNOSTIC DIFERENTIAL


Se face cu:
18

-gastreoenterit acut;
-pneumonia bazal dreapt;
-pielit;
-limfadenit mezenteric;
-peritonit pneumococic primitiv;
-colecistit acut;
-perforatia unui ulcer duodenal;
-ocluzia intestinal
-anexita dreapt;
-ruptura unei sarcini tubare;
-torsiunea unui chist ovarian;
-fibrom uterin;
-ruptura unui folicul Graf;
2.5.3 TRATAMENT
Tratamentul apendicitei acute este chirurgical si
consta n operatia numit apendicectomie.
a)IGIENICO-DIETETIC:
-se pune bolnavul n repaus;
-se linisteste bolnavul;
-se indeparteaz apartinatorii;
-se administreaz regim hidric i se evit alimentele
celulozice,fructe cu smburi;
-se asigur condiii de microclimate;
19

-se asigur pung cu ghea n regiunea abdominal;


b)MEDICAMENTOS:
-este contraindicat administrarea de calmante majore
care ar putea masca simptomatologia;
-administrarea de medicamente ca :antibiotic cu
spectru larg, analgetic ,uneori antisecretor gastric
administrat in perfuzie in primele 24 de ore i
ulterior per os;
-n caz de peritonit se monteaz sonda de aspiraie
orogastric sau nazointestinal,se face echilibrarea
hidroelectrolitic.
c)CHIRURGICAL:
Toate formele de apendicit acut au indicatia
opertorie de urgen.Exceptie face apendicita acut
cu plastronul apendicular la care tentative de
apendicectomie reprezinta riscul lezarii anselor
intestinale agglutinate.n acest caz se impune
tratament medical care const n:
-repaus la pat;
-pung cu ghea;
-antibiotic-terapie;
Se va urmarii evolutia plastronului clinic si
paraclinic(modificarea conturului acesttuia desenat
pe peretele abdominal,temperature,pulsul i
leucocitoza toate in dinamic). Dac evolueaz
favorabil ,spre regresiune ,operaia se va executa la
rece dup opt sptmni.

20

Evoluia nefavorabil a plastronului cu apariia


abcesului,impune intervenia chirurgical de
urgen,care const n incizia si drenajul abcesului .
Apendicectomia se face numai dac este posibil,dac
nu poate fi executat,se va face la 3-6 luni de la
incizia abcesului.
n formele de apendicita cataral sau gangrenoas
are un singur tratament :apendicectomie de urgen.
Dac n cavitatea peritoneal se gsete puroi,se va
absorbi ct se poate mai mult,se va lsa un tub de
dren in fundul de sac Douglas,tub care va fi scos prin
contraincizie .Se completeaz interventia chirurgical
cu antibiotico-terapie dac a existat un proces
inflamator de vecinatate sau generalizat.
Daca din diferite motive de transport,imposibilitatea
executarii de urgent a operaiei nu se poate intervenii
imediat ,pentru o scurt perioad pn la operaie se
aplic pungi cu ghea pe regiunea dureroas i se
administreaz calmante.Bolnavul nu se va alimenta
,nu se vor administra purgative,nu i-se va face clism
evacuatorie.
3.7 COMPLICATII DUPA APENDICECTOMIE
3.7.1 Complicaii locale:
-hemoragie intern prin scparea ligaturii de pe
mezoapendice sau sngerare progresiv printr-o zon
de decolare.
3.7.2Complicaii n evoluia bolii:
-perforatia apendicular cu abces;
-peritonita localizat si ulterior generalizat;
21

3.7.3Complicaii postoperatorii precoce:


-supuraia parietal(complicaie frecvent n cazurile
complicate);
-abcesul residual (apare dup peritonite generalizate
si este o complicaie grav i impune reintervenia);
-cefaleea post-trahi-anestezie asociat frecvent cu
greuri i vrsturi;
3.7.4 Complicaii la distan:
-angiocolite;
-complicaii pulmonare;
-pieloflebite;
-diferite abcese n cavitatea peritoneal;
-trombofeblite;

22

CAPITOLUL IV
METODE SI MIJLOACE DE LUCRU
n cursul efectuarii stagiului n cadrul Spitalului
Militar sectia Chirurgie m-am oprit asupra
particularitilor de ngrijire a bolnavilor cu
apendicit acut.
Pentru evaluarea lucrrii ,am ales doua cazuri care mi
s-au prut mai interesante .n scopul acesta ,am
utilizat urmtoarele metode i mijloace de lucru:
1.Observaia:
-am observantcomportamentul,pozitia,faciesul,gestica,starea de
constien,gradul de cultura i nelegere;
2.Interviul:
-am purtat discuii cu pacientul despre boala
actual,boli anterioare,starea de snatate a familiei
,probleme pe care i le ridic boala actual. Am
discutat,de asemenea cu membri familiei i echipa de
ingrijire.
3.Documentaia medical:
-am studiat foaia de observaie;
-am asistat la vizita medical alturi de echipa de
ngrijire;

23

-am folosit material i instrumente necesare tehnici


de ngrijire;
-am acordat ngrijiri respectnd fazele procesului de
ngrijire:
-Culegerea datelor,
-interpretarea datelor,
-stabilirea bilanurilor i
prioritailor,obiective,interventii,evaluare.
CAPITOLUL V

PREGATIREA PREOPERATORIE ,INTRAOPERATORIE SI


POSTOPERATORIE

5.1 PREGATIREA PSIHICA A PACIENTULUI


Intrat n spital toate tulburarile se adncesc
manifestarile fiind diferite n funcie de
reactivitate.Bolnavul este informat despre interventia
chirurgical i se cere consimmntul n scris al
acestuia . Se fixeaz data interveniei,se informeaz
bolnavul sumar asupra interveniei, i se explic
necesitatea efecturii interveniei. Se ncurajaz
bolnavul punndu-l n contact cu bolnavi care au o
evoluie postoperatorie buna.
5.2 EXAMINARILE UZUALE CARE SE FAC NAINTE DE
APENDICECTOMIE
-Radiografia pulmonar pentru a se putea descoperii
eventualele boli netratate care ar complica
intervenia chirurgical.
24

-EKG
-Se vor masura :temperature,pulsul,TA,frecventa
respiratorie,diureza i se vor reprezenta graphic
valorile obtinute n foaia de temperatur.
-examen sumar de urin care va da informaii asupra
strii de functionare a rinichilor.
-examen de singe :
leococite,eritrocite,hematocrit,hemoglobin,uree,glic
emie,VSH, creatinin,TQ,TH,grup sanguin,Rh.
-pacientul este ntrebat dac prezint alergie la
anumite medicamente,dac a mai fcut xilin.

5.3 NGRIJIREA PACIENTULUI N PREZIUA OPERATIEI


Prescripiile medicale n cazul pacienilor cu
cardiopatii,cu HTA,cu modificari ale pulsului,trebuie
administrate correct si n preziua operaiei,iar dac
este cazul si n timpul operaiei.
Pregtirea Fizic:
a)Alimentarea:
Regimul alimentar trebuie s fie sufficient
caloric,echilibrat n principii nutritive ;se va evita
deshidratarea ,sa fie usor sarac n celuloz. Seara,la
indicaia medicului se va face clism evacuatorie.
b)Medicamentoasa:
Pentru a I se asigura un somn bun si a I se
ndeparta starea de neliniste,bolnavului i se va
administra seara ,nainte de culcare ,o tablet de
Fenobarbital sau Romergan .
25

c) Local :

n dimineaa operaiei se va efectua o nou


clism n caz de nevoie ,dup care bolnavul face o
baie general .Se va ndeparta pilozitatea din zona
interventiei ,evitndu-se producerea taierii,se va face
aseptizarea zonei i se va acoperii cu un pansament
steril.
Se vor tia unghiile si se vor i se vor tergede
lac pentru a se observa tulburarile circulatorii.Se vor
scoate acele de par,se va lega prul strns ntr-o
basma,vor fi ndepartate protezele dentare. Este
recomandat ca pacientul s nu aiba
inele,ceas,lanioare ,toate acestea se predau familiei
sau administratiei spitalului nsoite de proces verbal.
Cu o jumatate de or naintea interveniei,i se va
administra bolnavului la indicaia medicului,o fiola de
Mialgin im. i o fiola de Atropina .
Asistenta medicala se va ocupa de starea psihic a
pacientului,l va ncuraja,i va explica necesitatea
interveniei. Pe masa de operaie,la un bra se va
monta un aparat de tensiune pentru controlul
periodic al tensiunii arteriale, iar la cellalt bra dac
este nevoie,o perfuzie iv. Regiunea pe care o va
opera,va fi degresat cu eter sau cu benzin
iodat ,dup care va fi badijonat cu tinctur de iod.

5.4 NGRIJIRILE ACORDATE N TIMPUL


APENDICECTOMIEI

26

Se va explica pacientului poziia pe care trebuie


s o adopte pe masa de operaie,pentru a i-se face
puncia lombar,pentru rahianestezie; asistenta
medical va ajuta bolnavul n adaptarea i meninerea
poziiei respective:
-I se va scoate pijamaua i va fi ajutat s se aeze n
decubit dorsal pe masa de operaie.
-I se vor lega picioarele la nivelul gambelor i
coapselor cu ajutorul unor fei speciale pentru a
preveni eventualele accidente .
-I se va monta la mna dreapt perfuzia,iar la mina
stnga,tensiometrul.
-Se va discuta permanent cu bolnavul i se observa
faciesul acestuia.
-I se va pune o masc de oxigen pentru a respira mai
uor.
-Dup terminarea operaiei,se transporta bolnavul pe
targa .

5.5 NGRIJIREA POSTOPERATORIE OBINUIT


1.Calmarea durerii postoperator:
Intensitatea durerii postoperatorii urmeaz o
curb ascendent pentru ca apoi s diminueze
progresiv la 48 de ore postoperator.
Analgezicele pe baz de opiacee se folosesc cu
pruden pentru ca deprim centrii
respiratori,accentueaz pareza postoperatorie i
marcheaz eventualele complicaii peritoneale.
27

Astfel,se administreaz n funcie de intensitatea i


caracterul durerii,n prima zi dup operaie,calmante
majore ca :Mialgin,Fortral si Piafen ,iar n urmtoarele
zile calmante minore:Algocalmin si Fasconal.
2.Poziia bolnavului n pat :
-este de decubit dorsal(D.D)
3.Mobilizarea bolnavului:
-trebuie iniiat ct mai precoce,n funcie de starea
general a bolnavului. Se previn astfel complicaii ca
:tromboflebite,bronhopneumonia,escare de decubit.
4.Reluarea alimentaiei:
-se face ct mai precoce,n funcie de tipul interveniei
chirurgicale. Se permite bolnavului s bea lichide(ceai
amar),la nceput n cantitai mici,apoi din ce n ce mai
mari. Ulterior,se prescriu :sup de
zarzavat,iaurt,lapte,piure de legume,carne fiart.
Reluarea alimentaiei se face dup reluarea
tranzitului intestinal.
5.Reluarea tranzitului intestinal:
-este alt perimetru al micii evoluii postoperatorii
favorabile.n mod normal,la 48-72 ore de la
operaie,pareza postoperatorie dispare i bolnavul
emite gaze,apoi apare primul scaun.
6.Prevenirea i combaterea complicaiilor
inflamatorii:
-complicaiile pulmonare se previn prin aspirarea
secreiilor,gimnastic pasiv respiratorie,masaj
toracic,administrare de mucolitice,tuse
asistat,antibio-terapie;
28

-complicaiile trombembolice se previn prin


mobilizarea precoce dar supravegheat a bolnavului
i administrarea de anticoagulante;
-complicaiile urinare se previn prin evitarea
sondajului vezical,medicaie de stimulare a miciunii;
7.Supravegherea evoluiei plagii

5.6 NGRIJIREA IMEDIAT A PLGII


n mod normal,dac plaga chirurgical evolueaz
fr complicaii,firele se pot scoate n a cincea zi dup
operaie. Plaga va fi controlat zilnic.
Dac evoluia este favorabil,plaga este
supl,nedureroas,iar pansamentul este curat.n
aceasta situaie ,pansamentul se schimb zilnic.
Pansamentul mbibat cu secreii se schimb de mai
multe ori pe zi pentru a evita iritarea pielii prin
stagnarea secreiilor. Evoluia plagii poate fii uneori
nefavorabila.
Aparitia unui croset febril(38-39C) n a 3-4 zi dup
operaie,nsoit de senzaia de
tensiune,durere,usturime la nivelul plagii,ne oblig s
controlm plaga. La ridicarea pansamentului,se
observ o zon congestionat. Uneori printre fire se
scurge lichid sero-purulent. Apariia puroiului impune
scoaterea firelor,debridarea plagii,splarea ei cu ap
oxigenat i Cloramin,eventual drenarea ei.
Dac secreia purulent este prezent n
continuare,iar febra se menine ridicat,supuraia
plagii poate fi consecina unui proces supurativ
profund. Plgile supurante expun la rndul
29

lor,complicaii severe
(evisceraii,septicemia,gangrene).

CAPITOLUL VI

STUDIUL DE CAZ I
Nume si prenume:

P.O.

Varsta:

19 ani

Sex:

feminine

Ocupaia:

elev

Stare civil:

necasatorit

Naionalitatea:

roman

Religia:
Domiciliu:
Napoca
Alergii:
Diagnostic:

ortodox
str.Romulus Vuia nr139;Cluj
nu se cunosc
apendicit acut

Motivul internarii:
durere in fosa iliac
dreapt,greturi,varsaturi;
Antecedente personale patologice:bolile
copilariei(rubeol,varicel)
Antecedente personale fiziologice: menarha la 14 ani
Sarcini:0
30

Nasteri:0
Istoricul bolii:
boala acut debuteaz n urm
cu o sptaman,prin dureri abdominal ,greturi,varsaturi.n
evoluie,durerea se localizeaz n fosa iliac dreapt sub
forma de nepatur.
Examinri de laborator:

ex.de sange:L-7000/mm

Ht-46%
Hb-14,8%
TQ-15
TH-4min 55s
Glicemie-92mg
Na-130mEq/l
Ca-5mEQ/l
K-4,5mEq/l
Ex.Urina:Ubg-negativ
A-negativ
P-negativ
Z-negativ
Sediment-rare celule epiteliale,foarte rare
leucocite,hematii,flora microbian,mucus.

CULEGEREA DATELOR PENTRU STABILIREA BILANULUI DE


INDEPENDENA-DEPENDEN
1. Nevoia de a respire si a avea o buna circulaie:
-frecvena respiratorie 18r/min;
31

-torace normal conformat;


-micri respiratorii ample;
-tipul respirator costal superior;
-tegumente i mucoase normal colorate;
-extremiti i piele calde;
-ritm respirator regulat;
-nu fumeaza,nu consuma bauturi alcoolice;
-frecvena pulsului 72b/min;
-puls ritmic bine batut;
-TA 125/80mm/Hg
2.Nevoia de a bea i a manca:
-dentiie buna;
-refluxul de deglutiie present;
-mucoasa bucal integr,roz i umed;
-tub digestive integru i funcional;
-normoponderal H-1,64; G-49kg;
-n present,alimentaia bolnavei nu este satisfacut
din cauza greurilor i varsturilor;
-prezint o hidratare insuficient cantitativ i
calitativ;
3.Nevoia de a elimina:
-frecvena miciunilor-5mictiuni/24h;
-culoarea urinei: galben deschis,mirosul urinei:
normal;
-cantitatea urinei diureza :1200ml/24h;
-frecvena scaunelor : 1scaun/24h;
-transpiraie minim;

32

-nu prezint incontinen urinar i fecal;


4.Nevoia de a se mica i de a avea o bun postur:
-aparat osteoarticular i muscular integru;
-mobilitate articular prezent;
-n prima zi dup intervenie se ridic singur ,n a
doua zii se deplaseaz singur;
-capacitate de effort medie;
5.Nevoia de a dormi i a se odihni:
-durata somnului:suficient 7-8 h/24h;
-calitatea somnului :odihnitor;
-pacienta se trezete odihnit;
-n timpul zilei aipeste o jumtate de ora;
6.Nevoia de a se mbrca i dezbrca:
-are lenjerie i mbracaminte adecvat temperaturii
din camer;
-are lenjerie i mbracaminte curat i comod;
-se mbraca i dezbraca singur;
-prezint atitudine normal faa de mbracaminte;
7.Nevoia de a menine temperature corpului n limite
fiziologice:
-bolnava prezint o uoar cretere a temperatutiisubfebrilitate 37,3 C;
-extremiti caldue,normal colorate;
-temperatura mediului 19-20 C;
33

-nu prezint frisoane;


8.Nevoia de a-i proteja tegumentele i mucoasele curate
i integer:
-zilnic i face singur toaleta corporal;
-n prima zi dup intervenia,solicit ajutor;
-tegumente curate i ngrijite;
-i schimb lenjeria de corp de cite ori este
nevoie,neprezentnd cruste;
-pat curat ngrijit;
-urechi,nas,ochi-curate,far secreii sau mucoziti;
-cavitatea bucal curat ,unghii curate,aranjate;
-prezint atitudine pozitiv fa de curenie;
9.Nevoia de a evita pericolele:
-accept msurile terapeutice n totalitate,nu le
consider agresiuni;
-este preocupat de boal,avnd o usoar team;
-bolnava este agitat,prezentnd dureri mari;
10.Nevoia de a comunica cu semenii(apartinatori):
-organe de sim integer;
-nu prezint afonie,blbial sau deficit de auz;
-orientare tempo-spatial buna;
-comunicare deschis spontan;
-exprimare clar;

34

11.Nevoia de a aciona conform proptiilor credine si


valori:
-pacienta este ortodox;
-prezint credina n Dumnezeu;
-merge la biseric;
-citeste cri religioase;
-nu percepe suferina ca o pedeaps;
-accept tratamentul;
-nu are pierdut imaginea i stima fa de propria
persoan;
12.Nevoia de a fi ocupat n vederea realizii:
-bolnava are ncredere n propria persoan i este
capabil de a-i realiza proectele propuse;
-i cunoate limitele i se adapteaz uor la situaii
neprevzute;
13.Nevoia de a se recreea:
-i place s participle la activiti recreative,simtinduse bine n societate iese la cinematograf,discotec, teatru.
-urmreste programele televiziunii cu interes;
-i place s fie vizitat i s fac vizite;
-i place s dezlege cuvinte ncruciate;
14.Nevoia de a nva:
-prezint interes pentru a nva,cunoscnd
importana de a fi cultivat i i cunoate propriul mod de
a nva;
35

-este atent i cere informaii despre boal i cere


sfaturi,recomandri;

PROBLEME PRIORITARE
1.Disconfort fizic legat de actul chirurgical manifestat prin
durere;
2.Risc de dezhidratare i dezechilibru nutriional din cauza
vrsturilor pre si post operatorii.
3.Risc de complicaii la nivelul plagii:Hemoragia;Infecia;Evisceraia;
4.Anxietate legat de insuficiena de cunotine legate de
intervenia chirurgical, de boal ,evoluia i conduit de
via dup externare.
Problem Obiectiv
a
e
pacientu
lui

Intervenii

Autonome
1.Discon Pacient Ziua O:
fort fizic a va
-am asigurat
legat de avea
poziia bolnavei
actul
durerea n decubit
chirurgic diminua dorsal;
al
t n 30 -am linistit
manifest de min. psihic bolnava;
at prin
i o
-am aplicat
durere.
stare de punga cu
confort ghea,dup
fizic n
intervenia
2-3 zile. chirurgical n
zona de
maxima durere
-am
36

Delegate
Ziua O:
Ora 14:-am
administrat
Mialgin f 1
i.v.
Ora 18:-am
administrat
Algocalmin
f1-i.m.
Ora 22:-am
administrat
Algocalmin
f1-i.m.

Evaluare

Durerea a
sczut n
intensitate,bo
lnava s-a
linistit dup
30 min.de la
administrarea
unei fiole de
Mialgin

supravegheat
funciile
vitale:TA,R.,P,bi
lanul hidric si
am notat n
foaia de
observaie;
Ziua 1:
-am asigurat
poziia analgic
a bolnavei;
-am
supravegheat
funciile vitale;
Ziua 2:
-am
supravegheat
starea general
a pacientei i
funciile vitale;

Problema Obiective
pacientul
ui
2.Risc de
deshidra
tare i
dezechili
bru
nutriion
al din
cauza

Pacienta
va fi
echilibra
t
hidroelec
trolitic,a
cidobazic i

Ziua 1:
-la ora 8 am
adm.Algocal
min f1
-la ora 18 am
adm.Algocal
min f1
Ziua 2:
-am
adm.Algocal
min la
nevoie

Interventii
Autonome

Delegate

-am linitit
bolnava,
-am aerisit
salonul,
-am captat
vrsturile i
am acordat
ngrijirile

Am
administrat
soluie
hipoton de
glucoz5%500ml,serfizi
ologic
1000ml,60pic

37

Durerea se
reduce dup
administrarea
de
Algocalmin.
Pacienta are o
stare
acceptabil
pe plan fizic
durerea este
tolerat de
bolnav.

Evaluare

Senzaia de
grea i
vrsturi au
disprut
dup
administrare
a
antiermetice

vrsturi
lor pre i
postoper
atorii

nutriion
al n
timp de
24 de
ore;

necesare,
-am fcut
bilanul
hidric,

/min.
Ora 18:
-administrez
Metocloprami
d f1-i.m.
Ora 20:
-administrez
No-Spa f1i.m.

lor i a
soluiei
perfuzante.
Nu au
aprut
semne care
s indice
dezhidratare
a.
Tegumentele
sunt elastic
i normal
colorate
D=1600ml
TA=120/70m
mHg
Mucoase
umede;

.
Problema Obiective
pacientei
3.Risc de
complica
ii la
nivelul

Intervenii

Autonome
Prevenire Ziua O:
a
-am ajutat
complicati bolnava s-i
ilor pe
schimbe poziia,
38

Evaluare
Delegate
Pacienta
are o stare
de bine n
urma

plagii:
parcursul
internarii.
Hemorag
ie,
-infecie,
eviscera
ie

-am sftuit
bolnava s
protejeze cu mna
plaga operat n
timpul
vrsturilor;
Ziua 1:
-am facut toaleta
plagii cu
betadin,
-am ajutat
pacienta s-i
schimbe poziia,
-am sftuit-o s
protejeze plaga
operatorie,
-am fcut toaleta
plagii cu
betadina,
Ziua 2:
-Am fcut toaleta
plagii cu
betadina,
-am
supravegheat
starea general a
bolnavei;

ngrijirilor
acordate;
-Am
administra
t
Algocalmin
f1-i.m

Nu au
aparut
semne
care s
indice
apariia
complicaii
lor.

EPICRIZA

39

Pacienta de 19 ani se prezint n serviciul de urgen


cu dureri abdominal greuri,vrsturi avnd debutul
nurm cu o sptmn.n evoluie durerea se localizeaz
n fosa iliac dreapt.
Obiectiv:
-prezint stare general bun TA=125/80mmHg,puls
72b/min,ritm respirator regulat ,micari respiratorii
ample, frecvena respiratorie 18r/min.
Paraclinic:
-prezint leucocitoz i se ndrum spre secia de
Chirurgie la indicaia medicului de familie.
Plan de recuperare:
1.Regim alimentar:-hiposodat,hipocaloric,aproximativ
o lun dup intervenia chirurgical.
2.Tratament medicamentos:-antialgice,antispastice,n
caz de durere.
3.Revine la control dup 7 zile dup intervenia
chirurgical pentru ablaia firelor.
4.Consult periodic la medical de familie odat pe
lun ,3 luni de zile dup intervenie pentru supravegherea
plagii.

40

STUDIU DE CAZ

Nume i prenume:

C.V.

Varsta:

40 ani

Sex:

masculine

Ocupaia:
Starea civil:
Naionalitatea:
Religia:
Domiciliul:
Alergii:
Diagnostic:

II

constructor
csatorit
roman
ortodox
str.Luceafarului nr.8;Cluj Napoca;
nu e cunosc
apendicit acut

Motivul internarii:
dureri n tractul ureterului drept cu
iradiere n regiunea pelvin,scaune diareice;
Antecedente personale:
Patologice:
hepatit acut viral n
copilarie,hernie inghinal dreapt n 1995
Istoricul bolii:
boala actual a debutat brusc n
cursul dimineii cu dureri pe traiectul ureterului drept,cu
iradiere n regiunea pelvin i scaune
diareice(nr.3).Bolnavul a consumat in cursul serii
precedente o bere.A fost consultat la cabinetul medicului
de familie unde i- sa administrat antispastic,dup care
durerea nu a ncetat,dar se remite la administrarea de
Mialgin.Se prezint la Spitalul Militar la secia Chirurgie cu
41

bilet de trimitere pentru internare,unde se interneaz


pentru stabilirea de diagnostic i tratament.
Examinari de laborator:
-snge

L-6400/mm
Ht-47%
Hb-13.7%
Glicemia-98mg
Na-142mEq/l
Ca-5mEq/l
K-4,0mEq/l
Uree-19,2ml/dl

-urina

Ubg-negativ
A-negativ
P-negativ
Z-negativ

42

CULEGEREA DATELOR PENTRU STABILIREA BILANULUI DE


INDEPENDENA-DEPENDEN
1. Nevoia de a respire i a avea o buna circulaie:
-frecvena respiratorie 18r/min;
-micari respiratorii ample;
-tipul respirator costal inferior;
-tegumente i mucoase normal colorate;
-extremitai i piele cald;
-ritm respirator regulat;
-nu prezint alterarea vocii;
-frecvena pulsului 74b/min.;
-puls ritmic bine btut;
-TA=130/70mmHg
2.Nevoia de a bea i mnca:
-dentiie complet fr focare dentare;
-reflux de deglutiie present;
-mucoasa bucal integr,roz i umed;
-tub digestive integru i funcional;
-normoponderal H=1,80m; G=92kg;
-n ziua 0 i 1 postoperator,primete de 2 ori/zi 500ml
glucoz 5% i 1000ml ser fiziologic n perfuzie;
-n ziua a 2-a postoperator bea ceai amar;
3.Nevoia de a elimina:
-frecvena miciunilor-4miciuni/24h,spontane
,nedureroase fiziologice;
-culoarea urinei-normal;
-mirosul urinei-normal;
43

-cantitatea urinei diureza 1800ml/24h;


-frecvena scaunelor -1 scaun /24h
-transpiraie minim;
4.Nevoia de a se mica i de avea o bun postur:
-aparat osteoarticular i muscular integru;
-mobilitate articular prezent;
-pacientul se adapteaz mai greu situaiei existente
are dificultii n adoptarea unor poziii din cauza
durerilor;
5.Nevoia de a dormi i a se odihnii:
-durata somnului 5-6h/24h cu treziri frecvente;
-pacientul se trezete oboist;
-n timpul zilei aipete aproximativ o or;
6.Nevoia de a se mbrca i dezbrca:
-are lenjerie i mbracaminte adecvat sezonului;
-are lenjerie i mbracaminte curat i comod;
-se mbrac i se dezbrac singur;
-prezint atitudine normal fa de mbracaminte:
7.Nevoia de a menine temperature corpului n limite
fizilogice:
-curba termic prezint variaii normale 36,7-37,2C;
-extremitii calde normal colorate;
-temperatura mediului 19-21C;

44

8.Nevoia de a-i proteja tegumentele i mucoasele curate


i integer:
-tegumente curate i ngrijite;
-pr scurt curat,aranjat;
-urechi, nas,ochi-curate fr secreii sau mucoziti;
-atitudine pozitiv fa de curenie
9.Nevoia de a evita pericolele:
-accept masurile terapeutice n totalitate nu le
consider agresiuni;
-bolnavul este nelinitit,anxios,datorit strii de
snatate alterat din cauza bolii;
10.Nevoia de a comunica cu semenii:
-organe de sim integer;
-vorbete folosind un vocabulary bogat:
-orientare tempo-spaial bun;
-comunicare deschis spontan;
-faciesul bolnavului exprim
suferin,nelinite,team;
11.Nevoia de a aciona conform propriilor credine i
valori:
-este orthodox:
-prezint credin n dumnezeu:
-merge la biseric n zilele de srbtori religioase;
-nu percepe suferina ca o pedeaps;
45

-accept tratamentul;
12.Nevoia de a fi ocupat n vederea realizrii:
-are familie de care este mndru i mulumit;
-pe plan professional este mulumit;
13.Nevoia de a se recrea:
-n timpul liber i place s fac micare n aer
liber,fcnd plimbri n zone cu verdea alaturi de familie
i prieteni;
-studiaz presa zilnic i urmrete emisiuni la TV;
-este colecionar de mrci potale;
14.Nevoia de a nva:
-este atent i cere informai despre boala sa;
-cere sfaturi,recomandri;

46

PROBLEME PRIORITARE
1.Durerea din cauza interveniei chirurgical;
2.Dificultateade a dormi;
3.Alterarea confortului psihic datorit
spitalizrii,interveniei chirurgicale manifestat prin
team,neliniste;
4.Risc de complicaii la nivelul plgii:
-hemoragie;
-evisceraie;
-infecie;

47

Problema Obiective
pacientulu
i

Intervenii

Autonome
1.Durere
Pacientul
Ziua 0:
din cauza va avea
-am asigurat
interveni durerea
poziia
ei
diminuat bolnavului,d
chirurgical n
ecubit dorsal
e.
urmtoare -am linitit
le 30min.
psihic
Pacientul
bolnavul
nu
-am aplicat
prezint
punga de
durere n
ghea pe
urmatoare zona
le 48h.
dureroas;
Ziua 1:
-am ajutat
pacientul si schimbe
poziia
-am
supraveghea
t starea
general a
bolnavului si
am msurat
funciile
vitale
Ziua 2:
-am
supraveghea
t starea
48

Delegate
Ziua 0:
Ora 10-am
administrat
Mialgin f1-i.v.
Ora 18-am
administrat
Algocalmin
f1-i.m.
Ora 22-adm
Algocalmin
f1-i.m
Ziua 1:
Ora 8:oo-am
administrat
Algocalmin
f1-i.m.
Ora 18:oo-am
administrat
Algocalmin
f1-i.m.
Ziua 2:
-am
administrat
Algocalmin la
nevoie;

Evoluare

Durerea a
scazut n
intensitate
dup
30min.

Durerea se
reduce
dup
administra
rea
Algocalmin
ului

Pacientul
are o stare
acceptabil
pe plan
fizic,durer
ea este

general a
pacientului
-am ajutat
pacientul s
se
deplaseze;

Problema Obiective
pacientulu
i

.
Evaluare

Intervenii
Autonome

2.Dificulta
tea de a
dormii

tolerat de
bolnav.

n urmtoarele 2-3
zile pacientul va
avea un somn
odihnitor.

49

Ziua 0:
-am linitit
bolnavul
-am aerisit
ncperia.
Ziua 1:
-am
discutat cu
bolnavul
-am
remprospt
at patul i
am aezat
bolnavul n
poziie
comod n
pat.
Ziua 2:
-am linitit
bolnavul
-am aerisit
salonul
-am ajutat
bolnavul s
aib o

Delega
te
Ziua 0
0ra
20:30am
admini
strat
Diazep
am f1i.m.
Ziua 1:
Ora
20:30adm.
Diazep Pacientul
am f1- doarme 8
i.m.
ore pe
noapte,se
trezete
odihnit.

Ziua 2:
Ora

poziie
comod n
pat.

Problema Obiective
pacientulu
i

Intervenii
Autonome

3.Alertatr
ea
confortulu
i psihic
datorit
Spitalizri
i,interven
iei
chirurgical
e
manifesta
t prin
teama
,neliniste.

20:30
Diazep
am f1i.m.

n urmtoarele 3648h pacientul va fi


capabil s-i
stpneasc
teama,nelinitea.

50

Ziua 0:
-am
discutat cu
bolnavul
despre
boal,
despre
evoluia ei
post
operatot;
Ziua 1:
-am pus
bolnavul n
legtur cu
ali pacieni
care au o
evoluie
bun;
Ziua 2:
-am linitit
bolnavul;
-am
discutat cu
el i cu

Delega
te
Ziua 0:
Ora
20:30
Diazep
am f1i.m.

Ziua 1:
Ora
20:30
Diazep
am f1i.m.

Ziua 2:
Ora
20:30
Diazep
am f1i.m.

.
Evaluar
e

Pacient
ul
reuet
e s se
liniteas
c.

Dup
24h
pacient
ul este
mai
linitit
i i
domin
teama.
Dup
48h
pacient
ul este
echilibr

ceilali
bolnavi
care au
aceeai
intervenie
chirurgical
i au o
evoluie
favorabil.

Problem Obiective
a
pacientu
lui
4.Risc
de
complica
ii la
nivelul
plgii :
hemorag
ie;
eviscera
ie;
infecie;

Pacientul
nu va
prezenta
complica
ii
postoper
ator

Intervenii

Autonome
Ziua 0:
-am instruit
pacientul si comprime
plaga la efort
(tuse,schimb
area poziiei)
-am
supraveghea
t
pansamentul
de la nivelul
plgii
chirurgicale
-am msurat
51

Delegate
Ziua 0:
Ampicilin
3x2g/zii.m.
Heparina
2x1f/zi
Perfuzie:
-ser
fiziologic
1000ml/zi
glucoz
5%
2x500ml/zi
+ Zantac
2f/zi n

at
psihic.

Evaluare

i notat
funciile
vitale i leam notat n
F.O.
Ziua 1:
-am facut
toaleta plgii
operate
-am mobilizat
bolnavul
-am pus fei
elastic la
nivelul
gambelor
pacientului
-am fcut
masaj
membrelor
inferioare ,
Ziua 2:
-am facut
toaleta plgii
operate
-am facut
masajul
membrelor
inferioare;
EPICRIZA

perfuzie;

Ziua 1:
Tratament
la fel ca n
ziua 0

Nu are
aparent
semne
care sa
indice
complica
ii.Plaga
ncepe s
se
cicatrizez
e.
Starea
pacientul
ui este
bun.

Ziua 2:
Tratament
la fel ca n
ziua 0;

Pacientul n varst de 40 de ani,cunoscut cu hepatit


viral n copilarie,se prezint n serviciul de urgen al
Spitalului Militar,dimineaa cu dureri brute pe tractul
urinar cu iradiere pe regiunea pelvin i scaune diareice n
numar de trei.
Obiectiv :
52

-prezint stare general bun:TA=130/70mmHg, puls


74b/min,ritm respirator regulator,micari respiratorii
simple,frecvena respiratorie 18r/min.
Paraclinic: trimis la indicaia medicului de familie prezint
leucocitoz.
Plan de recuperare dup intervenia chirurgical:
1.Regim alimentar hiposodat,hipocaloric,aproximativ
o lun dup intervenia chirurgical.
2.Tratament medicamentos: antialgice,antispastice,n
caz de durere i hepatoprotectoare.
3.Revine la control dup 7 zile dup intervenia
chirurgical.
4.Consult periodic la medicul de familie o dat pe
sptmn timp de dou luni dup intervenia
chirurgical,pentru supravegherea plgii.

CAPITOLUL

VII

CONCLUZII
ngrijirea bolnavilor n spital este un process foarte
complex, n care pe lng o bun pregtire profesional
53

implic i frumusee interioar,inuta etic i moral,ct i


ansamblele de caliti psihologice,tact
,devotement,generozitate nelegerea suferinei umane
nsuirii pe care asistenta medical va trebui s le cultive
permanent.
Rezultatele obinute prin tratarea bolnavilor cu
apendicit acut depinde de precocitatea diagnosticrii,
momentul indicaiei operatorii i tehnica operatorie.
Procesele acute apendiculare survin la toate vrstele
i la ambele sexe, dar sunt mai frecvente la brbai intre
10-30 de ani.Incidena este rar,sub 5 ani i scade peste
50 de ani.
Aspectul anatomo-patologic al apendicitei acute este
foarte variabil n raport cu virulena microbian i timpul
imunitar al bolnavului.
ngrijirea postoperatorie obinuit cuprinde:
-calmarea durerii postoperatorie
-poziia bolnavului n pat
-mobilizarea bolnavului
-reluarea alimentaiei
-reluarea tranzitului intestinal
-prevenirea i combaterea complicaiilor inflamatorii
-supravegherea evoluiei plgii.
Am fost impresionat de bolnavii cu aceast
afeciune, de starea lor psihic i fizic.Din dorina,de a
face ,de a ajuta bolnavii,am ncercat s insuflu ncredere
n forele proprii i dragoste pentru via.

54

Educaia pentru sanatate contribute la stabilirea i


meninerea strii de sntate a pacienilor.

BIBLIOGRAFIE
55

1.GHEORGHE Mogos,VIOREL Mogos-Urgene n


medica,Ed.Didactic i Pedagogic R.A.,Bucureti-1992
2.SIMICI P.-Patologia chirurgical a apendicelui cecal,n
Tratat de patologie chirurgical,vol.6,sub redacia
E.Popa,Ed. Medical,Bucureti-1986.
3.Prof.Dr.AUREL Kaufman-Propedeutica i semiologie
chirurgical,Ed.Dacia,Cluj Napoca-1986
4.LUCREIA Titirc-Ghid de nursing,Ed.Viaa Medical
Romana,Bucureti-1991
5.LUCREIA Titirc-ngrijiri special acordate pacienilor de
asistenii medicali,Ed.Viaa medical Romana,Bucureti2005

56