si

Ia
Leucoreea

F
Hemoragia

UM
Durerea

ing
rn
lea
E-
Definitie

si
Ia
Leucoree etimologic = scurgere alba

F
(leukos = alb, rhoia = curgere)

UM
Femeia prezinta o scurgere vaginala
fiziologica cu origine dubla: vaginala si
ing
cervicala. Cresterea cantitativa a acesteia
sau modificarea ei calitativa definesc
rn
leucoreea
lea
E-
Etiologie

s i
Ia
Factori endocrini:

F
hipersecretia glandelor cervicale

UM
hiperestrogenia
Factori infectiosi:
ing
vaginite trichomoniazice
vaginite candidozice
rn
vaginite microbiene
lea

Factori reactionali
leucoree determinata de iritatia mucoasei la
E-

dezinfectanti, lubrefianti vaginali etc

 i
Din anamneza retinem :

s
Ia
momentul aparitiei leucoreei
in ce perioada a ciclului menstrual apare

F
daca este sau nu legata de o anumita perioada

UM
a ciclului menstrual
daca apare dupa contactul sexual etc

ing
existenta de simptome asociate:
prurit vulvar
rn
arsuri vaginale
dispareunie
lea

disurie sau dureri pelvine

polakiurie
E-
Examenul local si de laborator

is
Ia
Se exploreaza:

F
vulva si regiunea perivulvara (vulvovaginita?)

UM
vaginul si secretia vaginala
colul uterin

ing
Se recolteaza secretie vaginala pt.
examenul bacteriologic (examenul frotiului)
rn
insamantarea pentru culturi cu efectuarea
lea

antibiogramei
E-
 Diagnostic diferential

s i
(false leucorei)

Ia
F
UM
Piometria
Incontinenta de urina
Fistule uretro-vaginall
ing
Fistule vezico-vaginale
rn
lea
E-
 Leucoreea fiziologica

s i
In stare normala toate segmentele aparatului genital au o

Ia
oarecare secretie (scurgere), dar nu abundenta.
Mucoasa labiala se acopera de o secretie alba cremoasa.

F
Glandele Bartholin secreta un mucoid incolor, vascos, care se

UM
produce mai ales in timpul excitatie sexuale.
Mucoasa vaginului, cu toate ca nu are glande furnizeaza un lichid
alb laptos cu un ph acid; aceasta secretie este provenita din
transudatia plasmatica si descumatia epiteliala a celulelor vaginale.

ing
Glandele colului uterin secreta o substanta vascoasa, alcalina,
asemanatoare cu albusul de ou; aceasta apre numai la femeile
adulte intre a 12-a zi si a 16-a zi a ciclului, date intre care colul este
rn
usor intredeschis.
Endometru, fara glande, contine un lichid alburiu, alcalin, apos, putin
lea

abundent, care nu este altceva decat un un filtrat seros cu celule

epiteliale.
E-

Trompele sunt umectate de un lichid apos, alcalin rezultat dintr-un

transudat tubar
 i
Leucoreea patologica

s
Ia
F
UM
Leucoreea patologica isi schimba
caracterele si devine suparatoare; de
cele mai mullte ori este o reactie de
ing
aparare contra diferitilor agenti patogeni
patrunsi in caile genitale.
rn
lea
E-
 1. Leucoreea la femeia adulta

s i
A. Leucoreea generata de leziuni cervicale:

Ia
leziuni cervicale cronice-toate leziunile cervicale de la cele mai simple
(ectopia) pana la carcinomul in situ, se pot manifesta clinic prin leucoree;

F
leziuni cervicale acute-infectii microbiene cervicale cu germeni banali

UM
B. Leucoreea generata de leziuni vaginale:
vaginita trichomoniazica: leucoreea parazitara este aerata cu miros de
mucegai, de culoare alb-verzuie. Mucoasa prezinta puncte hemoragice si
bolnava acuza senzatia de prurit si usturime
moniliaza vaginala determinata de Candida albicans; leucoreea micotica este

vaginita microbiana ing

albicioasa cu un aspect grunjos caracteristic (alba ca vaselina boricata)

a) negonococica cu colibacili, enterococ, stafilococ; leucoreaa apare de obicei dupa

rn
nasteri,avorturi, traumatisme sau in cazul unor boli generale, cum ar fi diabetul
b) gonococica, care poate fi localizata pe oricare dintre segmentele aparatului genital
feminin, determinand vulvovaginita, bartolinita, metroanexita gonococica;
lea

o vaginitele reactionale la corpi straini intravaginali introdusi in scop de

masturbare sau la solutii dezinfectante vaginale, lubrifianti vaginali sau
anticonceptionale
E-
 s i
Ia
2. Leucoreea la femeia gravida

F
UM
Exista o hidroree fiziologica de sarcina;

ing
femeia gravida este predispusa la infectii
vaginale, in special cea candidozica si
rn
cea parazitara
lea
E-
 si
3. Leucoreea la fetita

Ia
F
vulvovaginite cu germeni banali care apar in

UM
general prin contaminare de la parinti, din
cauza folosirii acelorasi obiecte de igiena si a

ing
aceleiasi lenjerii.
in perioada prepubertara poate aparea o
rn
leucoree acentuata
lea
E-
 si
Ia
4. Leucoreea la femeia in menopauza

F
UM
Hipoestrogenia ce caracterizeaza menopauza
determina involutia epitelului vaginal cu atrofia
ing
mucoasei, ceea ce predispune la infectii
rn
lea
E-
 Hemoragia

s i
Hemoragia in ginecologie reprezinta pierderea de

Ia
sange pe cale vaginala
I. Tulburarile ciclului menstrual

F
A) Tulburari in exces

UM
Ciclurile menstruale foarte abundente se numesc
hipermenoree.
Menoragia reprezinta ciclul menstrual regulat dar

ing
prelungit ca durata (peste 5-7 zile); se datoreste fie
unor afectiuni genitale (fibrom uterin, polip uterin,
neoplasme), fie unor afectiuni neuroendocrine
rn
Hipermenoreea poate fi
lea

a) primara - determinata de tulburari de craza sangvina

b) secundara - determinata fie de o descuamare
neregulata a endometrului ca urmare a unei tulburari
E-

functionale ovariene, fie ca urmare a unei leziuni organice

intrauterine (polipi, hiperplazie de endometru)
 B) Tulburari in minus

s i
Ia
1) menstrele rare (oligomenoree, spaniomenoree)
Oligomenoreea reprezinta sangerarea menstruala ce

F
apare la un interval mai mare de 35 de zile

UM
Au drept cauza o insuficienta hormonala si pot
determina sterilitate.

ing
2) menstrele cu flux redus (hipomenoree)
Hipomenoreea poate fi:
rn
a) primara- determinata de o hipoplazie uterina sau
de insuficienta ovariana
lea

b) secundara- postabortum, postpartum sau

E-

generata de stress
3) absenta menstruatiei (amenoree)
 Amenoreea

s i
primara reprezinta absenta menstruatiei la tinere care au depasit varsta

Ia
pubertatii si este determinata in general de malformatii genitale, cum ar
fi agenezia uterina sau ovariana
secundara consta in absenta menstruatiei pentru o perioada de 6 luni

F
dupa cateva menstruatii normale si are drept cauza:

UM
b.1 factori uterini:
-sinechii cervicoistmice
-atrofii endometriale
-tuberculoza genitala

b.2 factori ovarieni:ing

-ablatia chirurgicala
rn
-iradiere
-hipoplazie ovariana
lea

-tumori secretante ovariene ce blocheaza sistemul hipotalamo-hipofizar

b.3 factori hipotalamo-hipofizari:

E-

-leziuni organice-necroza hipofizara postpartum (sdr Sheehan)

-sindroame endocrinometabolice - sdr Cushing, insuficienta tiroidiana
-amenoreea de stress
 II. Sangerari in afara ciclului menstrual (metroragii)

i
Forme clinice

s
Ia
a) metroragia la fetite:
-corpi straini intavaginali ocazionali
-vulvita

F
-tumori ovariene

UM
b) metroragia aparuta la adolescente si la femeile adulte:
vaginala:
-hemoragia de desvirginare
-corp straini introdusi in scop de masturbare

ing
cervicala:
-displazii cevicale
-neoplasm de col
uterina:
rn
-de cauza endometriala (hiperplazie de endometru, neoplasm de endometru)
-noduli fibromatosi
lea

-sarcina ectopica
-avort
ovariana-tumori secretante ovariene
E-

c) metroragii aparute in timpul menopauzei, care atrag atentia asupra unui preces malign vaginal,
cervical, de endometru si mai rar asupra unei scleroatrofii senile
d) metroragii determinate de unele afectiuni generale: boala mitrala, hipertensiunea arteriala si unele
discrazii sangvine
 Caracterele metroragiilor

s i
Ia
Aspectul sangelui
rosu viu in avort, fibrom uterin, polip uterin

F
spalacit, apos in neoplasmul de col uterin, fibroame uterine

UM
necrozate sau placi necrozate
rosu inchis negricios in sarcina extrauterina, hematometrie,
hematosalpinx

ing
rosu cremos in procesele inflamatorii

Cantitatea sangelui pierdut

rn
redusa in cancerul de col uterin
lea

abundenta in avorturi, fibrom uterin, traumatisme, plagi ale

organelor genitale
capricioasa in ovarul scleroatrofic si sarcina extrauterina
E-
 Caracterele metroragiilor

s i
Ia
Fenomene care insotesc hemoragia

F
UM
dureri mai mult sau mai putin accentuate survin in hipolplazii
uterine, stenoza cervicala, noduli fibomatosi
dureri sub forma de colici in avort, polipi endocervicali


ing
durerea violenta in sarcina extrauterina, torsiuni de organe
starea de anemie acuta sau cronica in sarcina extrauterina,
rn
fibromul uterin, cancerul de col sau corp uterin
febra in procesele inflamatorii
lea
E-
 Durerea

s i
Ia
Durerea este simpomul care duce de cele mai multe ori femeia la medic;
evaluarea durerii este adesea dificila si greutatea stabilirii diagnosticului

F
se datoreaza atat numeroaselor entitati patologice si tulburari functionale

UM
ca dau acest tablou clinic, cat si raspunsului individual la durere.
Excitantii care produc durerea sunt externi si interni; cei externi
actioneaza in principal asupra tegumentelor organelor genitale iar cei
interni actioneaza asupra tesuturilor profunde

ing
Dupa tesutul asupra caruia actioneaza se impart in:
a) excitanti viscerali cu actiune directa asupra organului (metrita, fibrom uterin, chist
ovarian)
rn
b) excitanti peritoneali cu actiune asupra seroasei peritoneale (colectii purulente sau
sangvine in cavitatea peritoneala)
c) excitanti celulari (parametrita, celulite pelvine)
lea

d) excitanti vasculari (tomboze, arterite)

e) excitanti nervosi (leziuni de nevrita secundara)
Acesti excitanti actioneaza asupra tuturor interoceptorilor raspanditi in
E-

toate organele genitale.

 Caracteristicele generale ale durerii

s i
Ia
Debutul durerii:
Debutul brusc sugereaza un eveniment peritoneal acut

F
cum ar fi perforatia, hemoragia, ruptura sau torsiunea;
similar se poate prezenta o colica a tractului urinar sau

UM
gastrointestinal.
Debutul progresiv sugereaza inflamatia, obstructia sau un
proces cu evolutie lenta

ing
Localizarea durerii:
axa laterala, care reflecta fosele iliace fiind localizarea
specifica pentru durerea anexiala
rn
axa mediana reflecta durerile provenite din hipogastru,
excavatia pelvina, regiunea pelviperitoneala, localizarea
lea

specifica pentru uter si perineu

Intensitatea durerii este in functie de tipul de sistem nervos;
exista unele femei care nu percep durerea, suportand
E-

interventia fara nici un fel de anestezie, si altele chiar cu

anestezie o percep (in functie de sensibilitatea individuala)
 Caracteristicele generale ale durerii

s i
Ia
Peridiocitatea durerii

F
1) durerile periodice ritmate de ciclul menstrual
a) dureri intermenstruale, care apar in cea de-a 12-a si a

UM
14-a zi a ciclului
b) dureri premenstruale pot fi datorate unor procese
inflamatorii, ovare sclerochistice sau unor tulburari
hormonale, cum este insuficienta progesteronica absoluta

sau relativa
ing
c) durerile menstruale (dismenoreea) apar cu putin timp
inaintea menstruatiei, dureaza tot timpul menstruatiei, sau
rn
pot ceda in a doua sau in a treia zi de ciclu
lea

d) dureri continue nevralgice

e) dureri discontinue, colici uterine care apar de obicei in
avort
E-

f) dureri postmenstruale sunt mai rare si survin in unele

procese inflamatorii care au fost reactivate de menstruatie
 Caracteristicele generale ale durerii

s i
Ia
Peridiocitatea durerii
2) durerile neperiodice

F
UM
a) supraacute, paroxistice de o violenta extrema care dau stari
sincopale; ele reprezinta tabloul urgentelor ginecologice
(abdomenul acut ginecologic) si survin in sarcina extrauterina
rupta, piosalpinx peforat, tumori torsionate, hemoragii

ing
b) acute tradeaza de obicei inflamatiile genitale (metroanexite,
pelviperitonite), avort in curs, sarcina extrauterina
c) dureri subacute, de intensitate mai mica; se instaleaza
rn
insidios, progresiv si sunt caracteristice tumorile uteroanexiale
(fibrom, chis) sau procese inflamatorii subacute
lea

d) durerile cronice sunt continue, permanente, se

exteriorizeaza la contactul sexual, la examnul genital, efort,
E-

mers, trepidatii, tuse. Sugereaza procese inflamatorii cronice

(celulite, metroanexite), tumori uteroanexiale mai mici,
tulburari de statica, plexalgii, retroversii-flexii, prolaps genital
 Caracteristicele generale ale durerii

s i
Ia
Iradierea durerii

F
- in ginecologie aceasta iradiere se face dupa zonele de

UM
proiectie Head:
a) pe zona mediana (8-10cm) deasupra simfizei si
diminueaza lateral

ing
b) pe jumatatea superioara a sacrului
c) iradieri indepartate spre vezicula biliara, colon, stomac,
rn
umar, membrele inferioare si coccis
d) iradieri profunde, proiectate spre fundurile de sac
lea

vaginale Douglas, exacerbate de tuseul vaginal si

defecatie
E-
 Caracteristicele generale ale durerii

s i
Ia
Simptome asociate

F
Sangerarea vaginala asociata durerii pelvine in general

UM
indica o patologie genitala.
Febra si frisoanele arata o infectie pelvina ce s-a extins
sistemic.
Anorexia, greata, varsaturile desi nespecifice indica o

ing
patologie a tractusului intestinal, neoplazie pelvina sau un
accident pelvic acut.
Sincopa, colapsul vascular si socul sugereaza o hemoragie
rn
intraperitoneala.
Polakiuria, disuria, durerea in flanc sau hematuria evoca o
lea

patologie a tractului urinar.

Durerea in umar indica iritatia fetei anterioare a diafragmului
produsa de sange, intalnita in ruptura unei sarcini ectopice, a
E-

unui chist ovarian sau a splinei

Examenul fizic

s i
Ia
Examenul general presupune urmarirea semnelor vitale
(presiune sangvina, puls, frecventa respiratorie,

F
temperatura), aspectul general al bolnavei (relaxata,

UM
anxioasa, agitata, nivelul constintei), examnul fizic al
aparatului cardiovascular, respirator, digestiv
Examenul abdomenului
meticulos

ing
medicul trebuie sa inspecteze abdomenul pentru a evalua
distensia, conturul si pentru a determina localizarea durerii.
ascultatia trebuie realizata cu atentie pentru a evalua zgomotele
rn
intestinale hipoactive sau reactive.
pecutia ajuta la localizarea zonei de sensibilitate si la evaluarea
lea

ascitei, distensiei, tumorilor si dimensiunilor organelor.

palparea trebuie sa fie blanda, pentru a vedea exact zonele de
sensibilitate maxima si localizarea maselor tumorale, precum si
E-

apararea si rigiditatea abdomenului.

Examenul de laborator

s i
Ia
Date pentru stabilirea diagnosticului pot fi obtinute si prin
urmatoarele teste de laborator:

F
hemoleucograma si frotiu: o crestere a numarului de

UM
leucocite si in special devierea la stanga a formulei
leucocitare indica un proces inflamator; scaderea numarului
de hematii indica o pierdere de sange

ing
analiza urinii (examen sumar de urina si urocultura):
prezenta bacteriilor, leucocitelor sau a hematiilor sugereaza
originea urinara a durerii
rn
tesul de sarcina, efectuat prin dozarea HCG, este
important in evaluarea pacientei ce poate fi gravida
lea

culturile cervicale pentru gonococ si Chlamydia sunt

indicate daca infectia pelvina este suspecta; daca se
suspecteaza o boala cu transmitere sexuala trebuie facut
E-

testul HIV
Examenul de laborator

s i
Ia
F
punctia fundului de sac Douglas poate fi utila in

UM
stabilirea prezentei de sange sau lichid liber in fundul de
sac posterior
radiografia abdominala in clinostatism, supinatie sau
decubit lateral poate arata: obstuctie intestinala, aer liber

ing
sub diafragm-sugerand perforarea unui oragn plin cu aer,
lichid liber sugerand hemoargie, chist rupt sau calcificari
(calculi renali, biliari, mioame calcificate)
rn
ecografia este folositoare in particular in evaluarea
pelvisului in vederea stabilirii diagnosticului, mai ales in
lea

sarcina intaruetrina la inceputul evolutiei, sarcina

ectopioca sau masele anexiale
laparascopia
E-
E-
lea
rn
ing
UM
F
VA MULTUMESC!

Ia
s i