MĂSURI DE

PROFILAXIE
PRE-EXPUNERE ȘI
POST-EXPUNERE

Raportor: medicul epidemiolog

Olga Volcovschi

26.02.2019
 SCOPUL
 Actualizarea cunoştinţelor personalului medical
privind siguranţa în procesul de muncă ca
element al sistemului de control al infecţiilor
asociate asistenţei medicale.
 Asigurarea exigenţei protecţiei personalului
medical de o eventuală expunere profesională
accidentală și infectare cu virușii bolilor
hemotransmisibile în timpul executării
obligaţiunilor de serviciu
 Efectuarea în caz de accident medical a întreg
complexului de acţiuni organizatorice şi
profilactice postcontact, motivație fiind, că orice
pacient trebuie privit ca potenţial infectat.
Acumularea unui număr în creştere al bolnavilor de
maladii hemotransmisibile (HV B, C, D, infecția
HIV/SIDA) favorizează răspândirea infecţiei în
rândurile populaţiei, inclusiv răspândirea
nosocomială, creşte probabilitatea riscului infectării
profesionale a lucrătorilor medicali.
Chiar dacă personalul medical ar lucra doar cu pacienţii
testaţi în prealalbil la HIV, nici în acest caz personalul
nu este în siguranţă, deoarece o parte din pacienţii
seronegativi se pot afla în aşa zisă „fereastră imunologică”,
când sunt contagioşi, dar negativi în testul ELISA.
 Problema îi priveşte pe tot personalul
(medicii, asistenți medicali, infermieri)
şi în mod special pe specialiştii de profil
chirurgical, obstetricieni-ginecologi,
personalul echipelor de asistenţă
medicală urgentă, personalul
maternităţilor, laboratoarelor clinice,
cabinetelor stomatologice, etc.
 Patogenitatea microorganismului;
 Doza (cantitatea de sînge sau agenți

infecțioși);
 Calea de intrare (injectare, contact

cutanat sau mucos);

 Profunzimea leziunii;
 Susceptibilitatea gazdei;
 Practicile de muncă…
Riscurile personalului asociate cu administrarea
injecţiilor sau colectarea singelui
Recapişonarea acului cu două mâini;
Manipularea instrumentarului ascuţit;
Lipsa containerului pentru deşeuri tăietoare-
înţepătoare la distanţa „mâinii întinse” de la locul
efectuării injecţiei;
Poziţionarea incorectă a pacientului;
Utilizarea tehnicii nesigure;
Transportarea nesigură a sângelui;
Lipsa segregării deşeurilor tăietoare-înţepătoare...
Riscuri asociate cu administrarea injecţiilor sau
colectarea singelui la alt personal, populaţie
Sporirea cantităţii deşeurilor din cauza majorării
numărului de injecţii neargumentate;
Utilizarea nesigură a deşeurilor tăietoare-
înţepătoare;
Neasigurarea personalului auxiliar a IMS cu EPP;
Reutilizarea acelor şi seringilor;
Neasigurarea restricţionării accesului în spaţiile de
colectare a deşeurilor tăietoare-înţepătoare.
 Riscul de infecţie cu virusurile HIV, HBV, HCV
Sursa HIV HBV HCV
Volumul minim de 0,1 ml 0,00004 ml 0,1-0,01 ml
sînge necesar pentru
transmiterea
infecției
Riscul de infectare 0,1-0,3% 1-37% 0-7%
după înțeparea cu ac
folosit la pacient
infectat
Supraviețuirea 72 ore 1-24 persistă
virusului în mediu săptămâni săptămâni
ambiant
au drept scop de a
reduce la minimum
procesul de transmisie a
infecţiei de la o sursă
cunoscută sau
necunoscută şi sunt
esenţiale în asigurarea
unui nivel înalt de
protecţie pentru
pacienţi, personalul
medical, auxiliar, care
prestează servicii
pacienţilor şi pentru
vizitatori.
 PRECAUȚIILE
STANDARD
 Utilizarea permanentă
a mijloacelor de
protecţie (halat medical,
mănuşi, mască, ochelari).

Trecerea acului prin mănuşa

de protecţie scade riscul de
infecţie, în comparaţie cu
înţeparea directă.
PRECAUȚIILE STANDARD
 Respectarea igienizării mâinilor

Cantitatea necesară de
antiseptic pentru o
procedură de dezinfecție a
mâinilor fiind în mediu de
3-5ml
PRECAUȚIILE
STANDARD
 Siguranța injecţiilor
 Atenție la manipularea
instrumentelor tăietor-înțepătoare.
Înlăturarea tuturor acelor sau altor obiecte
ascuțite utilizate de la locul
de activitate, păstrarea
instrumentelor în
recipiente adecvate.
 PRECAUȚIILE STANDARD
 Regimul

de dezinfecţie,
sterilizare
 PRECAUȚIILE STANDARD
 Decontaminarea suprafețelor
murdare.
 Gestionarea DAM
PRECAUȚIILE STANDARD
 Instruirea continuiă a
personalului medical în
problemele prevenirii
infectării cu virușii HB, C, HIV
Efectuarea neîntârziată şi
corectă a acţiunilor
profilactice post-contact în
caz de expunere profesională
accidentală.
1. Întreruperea îngrijirii cu asigurarea securității pacientului.

2. Îngrijiri de urgență (prim ajutor)

3. Anunțarea promptă a vicedirectorului sau

responsabilului de CIN (asistent principal, epidemiolog)

4. Evaluarea riscului.

5. Profilaxia post-expunere.
Îngrijiri de urgență
sau primul ajutor în
caz de expunere
(Anexa Nr.4 la
Ghidul „Siguranţa
injecţiilor” )
 La lezarea prin înţepare cu
acul sau alt obiect ascuţit:
 Scoateți mănușa.
 Spălați imediat zona lezată

cu apă şi săpun.
 Nu opriţi hemoragia din

ţesutul lezat.

Remarcă: Nu se acceptă favorizarea sîngerării, care

poate aduce la creșterea difuziunii inoculării virusului
 Imediat spălaţi cu apă şi săpun.
 Nu aplicaţi antiseptic/dezinfectant.
 Nu frecaţi locul lezat.
 Imediat scuipaţi sângele sau fluidul
biologic şi clătiţi gura cu apă de câteva
ori.
 Expiraţi prin nas şi spălaţi-l cu apă sau

soluţie fiziologică.
 NU aplicaţi antiseptic/dezinfectant.
 Imediat clătiţi cu apă şi săpun.
 NU frecaţi locul.
 sedezinfectează cu sol.cloramină
de 3%, ori cu apă oxigenată 4% cu
detergent (5gr. detergent la 1l.
H2O2 de 4%) ori altă soluție
biodistructivă cu concentrația
acțiunii antivirale – de 2 ori, cu
interval de 15 min., după care se
spală cu apă.
3. Raportarea şi înregistrarea
cazului de expunere accidentală în
Registrul de evidenţă a
expunerii/accidentelor profesionale
(For. 500/e) - imediat după expunere.
 Determinarea tipului fluidului/fluidelor biologice
la care a fost expus accidentatul (sînge, urină,
mase vomitive cu striuri de sînge etc.);
 Determinarea tipului accidentului: înțeparea cu ac

cu lumen, stropirea mucoaselor (ochi) cu sînge

etc.
 Determinarea statutului eventualei surse de

infecție (pacientului), încărcătura virală pentru

toate maladiile hemotransmisibile prin efectuarea
testărilor și efectuării consilierii pretestare.
4a. Aprecierea statutului HIV şi HV al
pacientului (dacă este posibil), ca sursă
potenţială de infecţie pentru lucrătorul medical
(testarea la HIV, AgHBs şi anti-VHC a pacientului
prin acord informat):
Sursa este considerată negativă, dacă testele la

HIV, AgHBs şi anti-VHC sunt negative, PCR pentru

HIV negativ şi nu există semne clinice sugestive
pentru o infecţie.
Sursa este considerată infectată dacă testele

de laborator sunt pozitive sau dacă medicul-

infecţionist, medicul clinician consideră posibil
diagnosticul infecţiilor.
 să fie cunoscută ca infectată înainte de
accident;
 testele de laborator (ELISA) sunt negative,

dar există posibilitatea de a fi recent

expusă riscului de infecţie (fereastră
imunologică);
 să refuze testarea de laborator;
 sursa nu este cunoscută.
5.Referirea persoanei expuse la risc de infectare
către medicul-infecţionist de la IMSP SDMC
(str.Costiujeni,5/1), secţia de ambulator, et.5 în
primele 24 ore de la expunere şi nu mai târziu de 72 ore,
pentru evaluarea și determinarea riscului, indicarea la
necesitate a tratamentului profilactic antiretroviral şi
supravegherea medicală timp de 3 luni de la accident, în
scopul depistării precoce a semnelor infecţiei HIV acute
(febră, erupţii cutanate, faringită, limfadenopatie) şi
semnelor precoce ale hepatitelor virale.
4c. EXAMINAREA cazului de către
comisia intrainstituţională (CIN)
în prezenţa lucrătorului medical accidentat,
cu perfectarea procesului verbal.
Componenţa comisiei:
şeful secţiei /sectorului de lucru;
un reprezentant al administraţiei;
un reprezentant al comitetului sindical;
medicul epidemiolog al CSP teritorial (sau

departamental).
 4 d. Lucrătorul medical accidentat
se informează despre comportament până la
primirea rezultatelor negative după 6 luni de la
expunere,
contraindicarea pentru donarea

sângelui, spremei, ţesuturilor/organelor,

recomandări privind comportamentul în

familie,
relaţiile sexuale protejate, mijloace de

protecţie pentru femeile fertile.

 DACĂ NU ESTE CUNOSCUTĂ SURSA
Testarea la HIV a personalului medical
accidentat peste 1,3,6,12 luni după
expunerea accidentală, verificarea
respectării regimului, dozelor şi
termenului terapiei antiretrovirală
indicate ca urmare a accidentului medical.
 PROFILAXIA POSTEXPUNERE
Dacă pacientul sursă este VHB pozitiv și:
persoana accidentată a fost vaccinată complet, se
recomandă: - Testarea la titrul de Ac HBs.
Dacă titrul Ac HBs este peste 100mUI/ml, persoana
accidentată este protejată şi nu este la risc.
Dacă concentratia anticorpilor 10-100mUI/ml, raspuns
la vaccin slab; este nevoie repetarea unei singure doze
de vaccin.
Dacă persoana accidentată nu a fost vaccinată sau titrul de
anticorpi este mai mic de 10 mIU/ml se recomandă: -
vaccinarea împotriva hepatitei B după schema obişnuită
(0,1, 2 și un rapel la 12 luni).
 Vaccinarea împotriva HVB a lucrătorului medical
accidentat, de sinestătător sau în complex cu
imunoglobulină - anti HVB, imediat după
expunerea la risc, dar nu mai târziu de 7 zile
 După finalizarea vaccinării este necesară
testarea la anti-HBs după 1-2 luni după
aplicarea celor 3 doze de vaccin, cu excepţia
celor cărora li s-a administrat imunoglobilina
anti-HVB. Vaccinarea împotriva VHB,
administrarea imunoglobulinei anti-HVB nu
este contraindicată femeilor însărcinate s-au
care alaptează.
Dacă pacientul sursă este VHC pozitiv și:
Testarea la marcherii HVC pentru a depista
mai precoce cazurile de eventuală infectare şi
iniţiere a tratamentului:
după 4-6 săptămâni de la expunere

- determinarea ARN VHC;

după 4-6 luni de la expunere – determinarea
anti-VHC şi ALT;
investigarea
repetată la anti-VHC prin
metoda ELISA;
consultarea medicului-infecţionist.
 persoana sursă este infectată cu HIV;
 persoana sursă este HIV necunoscut

(pînă la primirea rezultatului negativ la

HIV).
 persoana sursă este HIV negativă,
testarea anti-VHC, VHB -norma.
 cazurile când persoana expusă este

deja HIV pozitivă.

 cazurile care au implicat acțiunea

lichidelor biologice care nu prezintă risc

substanțial: lacrimi, salivă fără sânge,
urină, transpirație. 
în caz de pierdere a capacităţii de muncă sau în cazul
seroconversiei şi confirmare a faptului de infectare cu
virusul HIV a lucrătorului medical, în urma expunerii
accidentale în timpul executării obligaţiunilor de serviciu.
(Infectarea cu HIV a personalului medical în timpul
executării obligaţiunilor de serviciu se consideră boală
profesională (articolul 33, aliniatul 3 din LEGEA cu
privire la profilaxia infecţiei HIV/SIDA nr. 23 - XVI
din 16.02.2007 (MO nr. 54-56/250 din 20.04.07).
DOCUMENTE LEGISLATIVE ŞI
NORMATIVE
1. Legea cu privire la profilaxia infecţiei HIV/SIDA nr. 23- XVI din 16.02.2007.
2. Legea Nr. 76 din 12.04. 2012 pentru modificarea şi completarea Legii
nr. 23- XVI din 16. 02. 2007 cu privire la profilaxia infecţiei HIV/SIDA .
3. Hotărârea Guvernului RM nr. 1143 din 16.10.2010 „ Privind aprobarea
Programului Naţional de prevenire şi control al infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor
cu transmitete sexuală pentru anii 2011 – 2015”.
4. Hotărârea medicului şef sanitar de stat al RM nr.15 din 20.07.2006 „Despre
aprobarea şi implimentarea Instrucţiunii cu privire la măsurile de prevenire
a infectării cu virusul HIV în caz de expunere profesională accidentală a
lucrătorilor medicali .”
5. Ordinul MS nr. 790 din 08. 08. 2012 „Cu privire la Regulile de examinare şi
supraveghere medicală pentru depistarea contaminării cu virusul HIV
(maladia SIDA)”.
6. Ordinul MS nr. 1227 din 04. 12. 2012 „ Cu privire la aprobarea
Regulamentului de transmitere a informaţiei medicale cu caracter personal
despre pacienţii infectaţi cu HIV.”
 DOCUMENTE CONTINUARE
7. Ordinul MS nr. 20 din 19.01.2007 „Cu privire la Standardul
„Supravegherea epidemiologică a infecţiei HIV/SIDA.”
8. Ordinul MS nr. 344 din 05.09.007 „Cu privire la crearea Serviciului
de Consiliere şi Testare Voluntară.”
9. Ordinul MS nr. 763 din 18.11.2010 „Cu privire la descentralizarea
supravegherii medicale şi tratamentului antiretroviral de ambulatoriu.
10. Dispoziţia MS al RM nr. 420-d din 15.07.2009 „Cu privire la
optimizarea colectării, transportării mostrelor de sânge destinate
testării la infecţia HIV şi eliberării rezultatelor.”
11. Protocol clinic național aprobat prin ordinul MSMPS al RM nr.162
din 07.02.2018 „Profilaxia Pre-expunere”
12. Protocol clinic național aprobat prin ordinul MSMPS al RM nr.164
din 07.02.2018 „Profilaxia Post-expunere”
13. Ghidul practic „Siguranţa injecţiilor” aprobat prin ordinul MS RM
nr.765 din 30.09.15.