SIGURANŢA INJECŢIILOR

Seminar de instruire cu
lucrătorii medicali din
asistenţa medicală primară
din r.Hînceşti

Lector-Vrabie Oxana
Şefa secţiei infecţii nosocomiale CSP Hînceşti
 Ghidul practic SIGURANŢA INJECŢIILOR este aprobat prin
ordinul MS nr. 765 din 30 septembrie 2015 şi are drept scop
implementarea practicilor sigure a injecţiilor.

Modificări stipulate în ordinul 765 din 30 septembrie 2015:

1. Poziţia asigurarea locului de muncă cu trusă anti-
SIDA se exlude
2. Sintagma în caz de incizii –folosirea trusei anti-SIDA
(din GHIDUL INFECŢII NOSOCOMIALE)se înlocuieşte cu
sintagma în caz de expunere se efectuează
managementul riscului post-expunere (DIN GHIDUL
SIGURANŢA INJECŢIILOR)
CE ÎNSEAMNĂ CĂ ÎN CAZ DE EXPUNERE LA RISC ZONA
AFECTATĂ SE SPALĂ ABUNDENT CU APĂ ŞI SĂPUN
FĂRĂ FOLOSIREA ANTISEPTICELOR ŞI
DEZINFECTANŢILOR
Practicile nesigure de
injectare după OMS

1. Reutilizarea dispozitivelor de injectare la mai

mulţi pacienţi, inclusiv reîntroducerea acului
folosit în flacoane cu multidoze
2. Expunerea la risc de înţepare/tăiere a
lucrătorului medical
3. Prescrierea tratamentului injectabil
neargumentat
4. Gestionarea nesigură a DM înţepător-
tăietoare
Noţiuni generale
Injecţie sigură- manipulare medicală ce are scop diagnostic, de
tratament sau profilactic cu penetrarea ţesuturilor sau mucoaselor
prin folosirea unui ac medical. Această manipulaţie
• NU provoacă prejudiciu pacientului
• NU infectează personalul medical
• NU expune riscului de infectare persoanele şi
comunitatea prin gestionarea nesigură a DM înţepător-
tăietoare
Complicaţii postinjecţie- complicaţii nedorite de ordin local şi/sau
general care apar în urma administrării injecţiei. De ordin local
-hiperemie, infiltrat, abces, hematom, penetrarea vaselor, nervilor.
De ordin general- reacţie alergică, psihogenă, penetrare şi lezare de
organe etc.
 RISCURI ASOCIATE INJECŢIILOR
NESIGURE
Conform datelor estimate la nivel mondial:
• 32% din cazurile noi de infecţie cu HVB
• 40% din cazurile noi de infecţie cu HCV
• 5% din cazurile noi de infecţie cu HIV sînt
datorate practicilor nesigure de injectare
• în rîndul lucrătorilor medicali 4,4% de cazuri HIV
şi 39% cazuri HVB, HCV sînt contractate
datorită injecţiilor nesigure
 RISCURI ASOCIATE INJECŢIILOR
NESIGURE

PACIENŢI
1. Administrarea neargumentată a injecţiilor
2. Reutilizarea dispozitivelor de injecţie sau utilizarea
seringilor şi acelor nesterile
3. Carenţe în igiena mîinilor
4. Contaminarea indirectă a dispozitivelor medicale
5. Nerespectarea tehnicii de administrare a injecţiei
6. Înţeparea accidentală
 RISCURI ASOCIATE INJECŢIILOR
NESIGURE
Personal medical
1. Administrarea neargumentată a injecţiilor
2. Recapişonarea acului cu două mîini
3. Manipularea nesigură a DM înţepător tăietoare
4. Nerespectarea distanţei de amplasare a containerului pentru
DMP, mai mult de “o mînă întinsă”
5. Poziţionarea incorectă şi nerespectarea tehnicii de injectare
Alt personal, populaţia
1. Sporirea neargumentată a cantităţilor de DMP
2. Gestionarea nesigură a DMP
3. Neasigurarea restricţionării accesului în spaţiile de colectare a
DMP
4. Reutilizarea acelor şi seringilor
5. Neasigurarea personalului implicat în gestionarea DMP cu
EPP

Cunoscînd riscurile se poate interveni cu măsuri de prevenire a

infectării ca rezultat a injecţiilor nesigure
 Regulile de bază ale tehnicii
injecţiei sigure

1. Igiena mîinilor
2. Utilizarea mănuşilor
3. Utilizarea EPP
4. Pregătirea şi antiseptica locului de
injectare
 Igiena mîinilor
1. Înlăturare abijuteriilor şi inelelor
2. Respectarea protocolului de spălare a mîinilor
3. Uscarea mîinilor cu şervete de hîrtie de unică folosinţă
4. Mîinile se spală
• înainte de pregătirea procedurii, contactul direct cu pacientul,
îmbrăcarea mănuşilor
• după administrarea injecţiilor, contact direct cu pacientul,
scoaterea mănuşilor
5. Mîinile trebuie să fie uscate înainte de aplicare a antisepticului
şi de începere a procedurii sau îmbrăcarea mănuşilor
6. Spălarea mîinilor este urmată de antiseptica mîinilor în cazul
procedurilor de injectare
 Igiena mănuşilor
1. Mănuşile nesterile se folosesc la efectuarea manoperelor
medicale în timpul cărora există riscul de contaminare cu
sînge sau alte fluide biologice
2. În timpul injecţiilor venoase, perfuziilor, venepuncţiei
3. Dacă pielea mîinilor are afecţiuni dermatologice sau
traumatisme
4. Nu se recomandă folosirea mănuşilor nesterile la injecţiile
sub şi intracutane, intramusculare
5. Mănuşile minimalizează riscul infectări nu îl exlud
 Alegerea şi pregătirea locului de
injectare
• Locul de injectare trebuie să fie integru, fără leziuni şi
afecţiuni.
• Pentru prelucrarea locului de injectare se foloseşte alcool
etilic sau izopropilic de 70%. Materialul tamponului trebuie
să fie steril.
• Locul de injectare se prelucrează circular din centru spre
periferie, cu exluderea ştergerii repetate a aceleeaşi zone.
• Injecţia se aplică după uscarea zonei prelucrate.
 Pregătirea seringii cu
medicament
• Seringile trebuie să fie sterile
• Pregătirea seringii se face cu respectarea regulilor de aeptică şi antiseptică
• Înainte de tăierea sau ruperea fiolei, gîtul acesteia se prelucrează cu alcool
70%. Aceeaşi procedură de prelucrare este şi pentru dopul de gumă la
flacoane.
• Regula UN AC-O SERINGĂ- O INJECŢIE
• Folosirea flacoanelor monodoză în scopul eliminării riscului de contaminare
secundară
• În cazul flacoanelor multidoză – se foloseşte un ac- oseringă pentru fiecare
colectare. Acul nu se lasă în flacoanele multidoză.
• Flaconul multidoză la deschidere se marcheză cu datele- data şi ora
deschiderii, NP persoanei ce a deschis flaconul.
• Flacoanele multidoză deschise se păstrează 24 ore de la deschidere. Cu
excepţia flacoanelor cu vaccine.
 RISCUL TRAUMATISMULUI
PROFESIONAL ŞI GESTIONAREA
RISCULUI
1. Sănătatea ocupaţională:
• Imunizarea conta HVB
• Acces la testare la markerii HIV, HCV, HVB
2. Prevenirea riscului traumatismelor înţepător-
tăietoare sau alte expuneri accidentale la
sînge ş.a. lichide biologice
• Exluderea factorilor de risc- de ex., anularea injecţiilor
neargumentate
• Asigurarea cu consumabile necesare
• Implementarea procedurilor operaţionale, instruirea
continuă, testarea cunoştinţelor
• Controlul practicilor de lucru
• Utilizarea EPP
 RISCUL TRAUMATISMULUI
PROFESIONAL ŞI GESTIONAREA
RISCULUI

3. Gestionarea riscului postexpunere

• Primul ajutor
• Evaluarea riscului
• Profilaxia postexpunere
• Notificarea expunerii
 EVALUAREA RISCULUI

Riscul de infectare depinde de tipul acului, profunzimea leziunii, volumul de sînge

implicat.
Evaluarea riscului implică determinarea tipului fluidului biologic, tipului accidentului
şi statutului eventualei surse de infecţie, încărcătura virală pentru HIV şi
hepatite.

SURSA HIV HVB HCV

VOLUM MINIM DE SÎNGE NECESAR 0,1 ml 0,00004ml 0,1-0,01ml

PENTRU INFECTARE

RISCUL DE INFECTARE DUPĂ ÎNŢEPARE 0,1-0,3% 1-37% 0-7%

CU AC INFECTAT

SUPRAVIEŢUIREA VIRUSULUI ÎN MEDIU 72 ore 1-24 Persistă

săptămîni săptămîni
 PROFILAXIA POSTEXPUNERE
• PENTRU HVB- se vaccinează după expunere doar persoanele care
nu sînt vaccinate sau au curs de vaccinare incompletă.
• PENTRU HCV- nu este recomandată. Postexpunere se efectuează
testarea la HCV cu scopul iniţierii precoce a tratamentului în caz de
infectare.
• PENTRU HIV- persoana accidentat este referită de către medicul de
familie la centrul ARV terapie pentru supraveghere medicală şi
iniţierea profilaxiei ARV în caz de necesitate
 NOTIFICAREA EXPUNERII
• Raportarea accidentului şefului de secţie/medicului de gardă şi
asistentei superioare
• Înregistrarea cazului în Registrul de evidenţă a expunerii/accidentelor
profesionale conform anexei nr.2 din Ghidul SIGURANŢA
INJECŢIILOR
 VĂ MULŢUMESC
PENTRU ATENŢIE!
VĂ DORESC O PRIMĂVARĂ
FRUMOASĂ .
SA FIŢI MEREU FRUMOASE ŞI
APRECIATE PENTRU MUNCA CARE
O FACEŢI.