unor prestaii efectuate n uniti medico-sanitare sau medico-sociale n afara manifestrilor caracteristice incubaiei sau debutului bolilor preexistente.

n categoria infeciilor nozocomiale este corect a se introduce i infeciile care apar la personalul medico-sanitar, n timpul i din cauze bine definite, legate de anumite activitti efectuate n servicii spitaliceti, de ambulatoriu sau uniti de asisten medico-social. Infectiile nozocomiale in cifre

Prin caracterul lor universal, infeciile nozocomiale sunt considerate n prezent ca o problem major de sntate populaional pentru toate serviciile de asisten medical sau medico-social. u o inciden i prevalen subevaluate, valorile indicatorilor de morbiditate i letalitate la l!j"!jjjjjjjjjjjjjjjjjjjj"!gjg#g!"v#j"fvjg!"# $ln$l!l! l#g

%nfecia nosocomial este o patologie infecioas care& iu"!.jn.!j"!"b!,"j'pg"!lj"..!m

nu poate fi eradicat dar poate fi semnificativ evitat sau redus prin& msuri profesionale

(medicale i de ngrijire) supraveg"ere epidemiologic corect i permanent management adecvat pentru activitile unitii

%mplicaiile pe care le au infeciile nozocomiale, at*t medicale c*t i socio-economice, sunt multiple i complexe, fiind rezultate din faptul c ele determin prelungirea duratei de spitalizare, agravarea bolii de baz, ncrcarea activitii medicale, favorizarea apariiei complicaiilor, sec"elelor sau deceselor, creterea c"eltuielilor pentru terapia i ntreinerea bolnavilor, pierderi familiale, ocupaionale i psi"osociale. Etiologia infectiilor nozocomiale Orice microorganism (patogen sau facultativ patogen) poate provoca o infecie nosocomial

dac este prezent: - ntr-un loc nepotrivit; iscul infecios

- la momentul potrivit; - la o persoan spitalizat i tratat;

este corela!il cu: din mediu;

- densitatea microorganismelor

- caracteristicile de virulen modificate prin anti!iotice" antiseptice i alte condiii; - rezistena sczut a pacienilor prin !oal" terapie i proceduri invazive; - porile de ntrare multiple" variate i #artificial$ create prin ngri%iri specifice; &olnavul asistat nu poate fi #sterilizat$ 'olonizarea o!inuit a situsurilor naturale nu poate fi #desfinat$ (rezena o!inuit a microorganismelor n mediu (inclusiv n mediul de spital) nu poate fi #ani)ilat$ *ediul de spital nu poate fi #steril$ +terilizarea" asepsia" antisepsia poate menine mediul de spital la un prag de toleran pentru o imunitate adapta!il Imunodepresffffffffffia i procedurile de ngri%iri scad adapta!ilitatea aprrii imune %+ pot fi cauzate de&

,irusuri &acterii -ungi patogeni (araziti &.'/E II0E

- comensale - se gsesc n flora obinuit a fiinelor umane

- patogene& - au o virulen superiodsssssssar, i cauzeaz infecii (sporadice sau epidemice) indiferent de starea pacientului. - 1ram pozitivi (,tafilococus aureus, ,treptococii beta"emolitici) - i sunt adesea rezistente la antibiotice. - 1ram negativi & -nterobacteriile (de ex. Escherichia coli, Proteus, Klebsiella, Enterobacter, Serratia Marcescens) ,Pseudomonas aeruginosa, etc.

- 0egionella 2 poate provoca pneumonia (sporadic sau endemic) prin in"alarea aerosolilor ce conin ap contaminat (aer condiionat, duuri, aerosoli terapeutici). ,I 3+3 I0E

- ./0, .10, . 0 ( sss, dializa, injectii, endoscopie) - .20 - .%0 - 03,, rotavirusuri, enterovirusuri (pe cale fecal orala) - v. 3ubeolei, 3ujeolei - v. gripal - virusuri "erpetice (v. "erpex simplex, 004) (. .4I5I 6I -371I

dddtra"eala. - 5iardia lamblia - organisme oportuniste ( andida albicans, 2spergillus, r#ptococcus neoformans, r#ptosporidium 6 produc infectii in timpul tratamentelor antibiotice prelungite si imunosupresiei grave si cresc mortalitatea)

ddd +3 +E 8E I7-E'5IE 7ameni & - bolnavi tipici, atipici

- purtatori& preinfectiosi, sanatosi, fosti bolnavi (convalescenti sau cronici)- fiecare dintre acetia poate fi colonizat& nazal, faringian, tegumentar, intestinal, genito-urinar, etc. Personal medico-sanitar si auxiliar ,tudeni, elevi 0izitatori

2rtropode, rozatoare %nstrumentar contaminat ,olutii medicamentoase contaminate cu germeni ,uprafete si vesela contaminate

ddddddddd Modul direct de transmitere se realizeaz, deseori, prin contactul nemijlocit ntre pacieni i ntre acetia i personalul din spitale sau uniti de ambulatoriu. Modul indirect de transmitere este predominant n infeciile nozocomiale, deoarece, n cele mai multe cazuri, sunt ve"iculai de la surse la receptivi ageni rezisteni n mediul ambiental. eceptivitatea -ste intalnita cu intensitati diferite, in raport cu categoria grupurilor de risc la %+ care in general, pot prezenta deficiente ale rezistentei generale nespecifice si ale imunitatii. (rezistenta naturala scazuta) Este crescuta la& varstele extreme abuzul de antibiotice (distruge flora normala a organismului si cu formarea de germeni rezistenti) manopere invazive %+ se intalneste la toate varstele dar prezinta o incidenta si o severitate deose!ita la grupurile cu risc crescut #compromise$: nn, prematuri, traumatizatii c"irurgical, accidentati, arsi, diabeticii, dializatii, 8/, ,%12, bolnavi cu depresie imunitara, etc.

(reventia I7

(revenirea este responsa!ilitatea tuturor persoanelor i serviciilor implicate n asistena medical; E+(E'/. E. ( E'.35I37I0O 37I,E +.0E

*asuri fata de sursa potenial de infecie (pacientul) necesit: e9aminare : depistare: investigare corect" pe !aza unor concepte unitare; izolare funcional i comportament educat; condiii adecvate de ngri%iri;

tratament de specialitate limitarea:interzicerea vizitatorilor 9odaliti de izolare a pacienilor in unitatile spitalicesti Internarea pacienilor purtatori sau suspiciosi n rezerve individuale; -olosirea mtilor de unic folosin" a mnuilor" a )alatelor" etc; Instrumentarul i articolele care nu sunt de unic folosin tre!uie decontaminate dup fiecare folosire; 0en%eria tre!uie considerat din start ca fiind contaminat; 8e evitat transportul !olnavilor ntre seciile aceluiai spital sau alte spitale *asuri fata de caile de transmitere prin:

- conditii de spitalizare adecvate - respectarea circuitelor - manopere terapeutice : de ngri%iri cu risc minim; - asepsie i antisepsie eficient; -sterilizare i meninerea sterilitii instrumentarului; -curenie i dezinfecie corect a suprafetelor; - igiena mainilor - igiena aerului in spatii inc)ise - supraveg)ere permanent i profesional; - controlul si igiena alimentelor *asuri fata de suscepti!ilitatea pentru infecie" se o!tin prin: prote%area i mena%area strii de imunodeficien; masuri generale in functie de forma clinica si localizarea I7

- izolarea individuala a celor mai receptivi" cu rezistenta scazuta - evitarea spitalizarilor prelungite 'resterea rezistentei organismului (inclusiv vaccinuri" Ig" etc) .dministrare controlata a anti!ioticelor

+c)im!area .& pe perioade Educatie sanitara a !olnavilor Igiena mediului incon%urator *asurile luate de spitalele europene pentru o lupta eficienta impotriva infectiilor nosocomiale

- introducerea programului de screening molecular pentru toti pacientii internati in cadrul unitatilor spitalicesti 2cest program cuprinde& 3ecoltare la internare a exudatului nozo-faringian 3ecoltare de probe bacteriologice din toate plagile pe care le prezinta pacientul la internare 3ecoltare de sange si insamantarea acestuia pe medii de cultura specifice 3ecoltare de sputa in vederea detectarii bacilului :oc" 3ecoltare de probe pentru detectarea de enterovirusi si pentru .difficile Olanda are cel mai restrictiv program prin care se testeaza toti pacientii ce urmeaza a fi internati cat si tot personalul spitalicesc. 2cestea duc la un procent foarte scazut de infectare ;<= Principalele spitale realizeaza obligatoriu screening molecular pentru infectiile nosocomiale in sectiile de risc major& ATI, Chirurgie, ATI Neonatologie, sectii boli infectioase si tropicale u cat se reduc costurile spitalului daca se porneste un program de screening>

u peste ?@= atunci cand se actioneaza preventiv sau rapid in cazul detectiei unei infectii nosocomiale. # "eltuielile de ngrijire pentru pacienii cu infectii nosocomiale sunt mult mai mari dec*t costurile de , 3--+%+5 1iminuarea costurilor 3educerea perioadei de spitalizare 3educerea costurilor cu antibioticele utilizate 3educerea perioadei de incapacitate de munca 3educerea costurilor legate de patologia determinata de complicatiile infectiilor nosocomiale

3educerea mortalitatii 3educerea riscului de contaminare si de imbolnavire pentru personalul medical 3educerea c"eltuielilor legate de investigarea si diagnosticarea clasica a infectiilor nosocomiale (recautiunile universale

PA& ansamblu de masuri menite sa previna transmiterea infectiilor cu cale de transmitere sanguina, la locul de munca al personalului. 3egulile de baza ale PA& <. onsidera toti pacientii potentiali infectati (deoarece cei mai multi dintre purtatorii de .%0, 0./, 0. si alti agenti microbieni sunt asimptomatici si nu-si cunosc propria stare de portaj). B. onsidera ca sangele, alte fluide biologice si tesuturile sunt contaminate cu .%0, 0./, 0. ,

C. onsidera acele si alte obiecte folosite in practica medicala ca fiind contaminate dupa utilizare. +palarea mainilor 9*na joaca un rol important in transmiterea unor infectii de la o persoana la alta sau dintr-un loc in altul, spalarea m*inilor fiind cel mai important si uneori singurul mod de prevenire a contaminarii si diseminarii agentilor microbieni. E+/E 'E. *.I I*(O /.7/. ( O'E83 . (E7/ 3 ( E,E7I E. I7-E'/II0O 7O+O'O*I.0E< +(.0. E. +I*(0. . *.I7I0O +(.0. E. .7/I+E(/I'.

=; +(.0. E. '>I 31I'.0. .E+

7rice expunere accidentala la sange, la un lic"id biologic contaminat cu sange sau la un fluid care poate sa contina agenti patogeni transmisibili prin sange, care presupune& lezarea tegumentelor (intepatura, taietura) sau proiectarea pe mucoase sau pe tegumentele lezate (oculara, bucala) Prin sange intelegem& sange integral, plasma, ser, alte componente din sangele uman. E9ista peste ?@ de agenti patogeni transmisi!ili prin sange: virusuri" !acterii" fungi" etc;

0./ 0. .%0 Plasmodium (malariae, falciparum, vivax) Mycobacterium tuberculosis 0eptospira icAetsia Treponema pallidum Toxoplasma gondii Staphylococcus aureus Brucella spp

E9ista peste ?@ de agenti patogeni transmisi!ili prin sange: virusuri" !acterii" fungi" etc; 0./ 0.

.%0 Plasmodium (malariae, falciparum, vivax) Mycobacterium tuberculosis 0eptospira icAetsia Treponema pallidum Toxoplasma gondii Staphylococcus aureus Brucella spp

.titudinea in caz de .E+ Ingri%irea de urgenta in caz de e9punere percutana %ntreruperea activitii ,e spal imediat locul cu ap i spun i apoi se cltete 2plicarea unui tampon mbibat n antiseptic cu timp de contact minim D minute& solutie clorigena diluata <$<@, compus iodat, alcool E@F sau alt dezinfectant cutanat Ascarea plgii 2plicarea unui pansament impermeabil %mbrcarea unei manui, n cazul n care se continu lucrul

./E75IE<<< Este interzis sangerarea" deoarece" poate creea microleziuni care pot accelera difuziunea virusului Ingri%irile de urgenta in caz de e9punere a mucoaselor ,plare abundent a zonei expuse timp de D minute cu ser fiziologic sau cu ap n cazul absenei acestuia. ./E75IE<<< 7u se cltete cu alcool " (vasodilataia local favorizeaz ptrunderea germenilor); 'onduita in caz de .E+ 1up asigurarea ngrijirilor de urgen, persoana accidentat se prezint n prima or de la accident, la medicul ef de secie$compartiment, la medicul ef de gard sau medicul epidemiolog.1atele se comunic ulterior medicului de medicina munciiG

,e consiliaz persoana accidentat i pacientul surs ,e obine de urgen o prob de sange de la pacientul surs, pentru testare de 2c .%0 consimit (test rapid) i ulterior pentru testare 2g ./s i 2c . 0 ,e trimite proba la laborator pentru testare rapid 1ac testul este P74%8%0 se cere sfatul medicului infecionist pentru decizia de ncepere a c"imioprofilaxiei antiretrovirale, n primele B-C ore de la accidentGGG

,e face consilierea pre-testare a persoanei accidentate i se completez HIia de supraveg"ere a 2-,J ,e recolteaz o prob de sange de la persoana accidentat, n primele BK de ore de la 2-,, pentru determinarea statusului imunologic iniial (2c .%0, 2g ./s, 2c . 0) ,e expediaz probele (de la pacientul surs i de la accidentat) la laborator, pentru testare ,e face vaccinare anti-"epatit / a persoanei accidentate (sc"ema rapid sau rapel,dup caz) n cazul n care riscul de infecie cu 0./ este prezent i riscul de infecie cu .%0 i$sau 0. este absent %n cazul n care riscul de infecie cu .%0 i$sau 0. este prezent, indiferent de riscul 0./, persoana accidentat va fi ndrumat ctre spitalul$secia de /oli infecioase, pentru a se stabili o conduit adecvat ,e face consiliere post-testare ,e fac testrile n dinamic la L spt, C luni i L luni de la 2-, ,e evalueaz supraveg"erea la L luni de la 2-,.