INFECŢIA

CHIRURGICALĂ
 Infecţia chirurgicală
• „infecţia postchirurgicală”,
• „infecţia chirurgicală de plagă”,
• „infecţia septico-purulentă”,
• „infecţia supurativă”
 Frecvenţa infecţiilor
chirurgicale
• I. chirurgicală este una din cele mai
frecvente patologii nosocomiale
• Un studiu efectuat pe modelul mun.
Chişinău, perioada 1996-2002, a constatat
faptul, că din 1301 cazuri înregistrate
oficial, 66,3% din ele vin din staţionarele
de profil chirurgical
• IN sunt cauza principală a deceselor
spitaliceşti
 Frecvenţa infecţiilor
chirurgicale
•Frecvenţa I. chirurgicale depinde de:
•profilul instituţiei,
• tipul operaţiei,
•apartenenţa pacientului la grupele de risc,
• calitatea depistării, înregistrării şi
evidenţei,
• prezenţa studiilor speciale în acest
domeniu
 INCIDENŢA
• în secţiile de chirurgie abdominală
incidenţa constituie 83,16 la 1000 operaţi
• în secţiile de traumatologie acest indice
constituie, respectiv, 74,2 la 1000 operaţi
• În serviciul neurochirurgical, incidenţa
infecţiilor variază de la 1,8% la 22,2%
• Prelungirea duratei de spitalizare a
pacienţilor cu IN conduce la majorarea
cheltuielilor materiale
 Incideinţa depinde de tipul
intervenţiei chirurgicale
• Intervenţiile pe pancreas (416,66‰).
• rezecţia gastrică - 224,5‰,
• echinococectomie – 133,3‰,
• colecistectomie – 116,2‰,
• apendicectomie – 83,76‰,
• herniotomie – 55,71‰
• laparotomie – 183,3‰,
• alte intervenţii chirurgicale - 58,8‰.
INCIDENŢA depinde de profilul
instituţiei medicale
• in traumatologie predomină
• osteita/osteomielita,
• in chirurgie generală – plăgile supurative,
• in de chirurgie maxilofacială – flegmonele.
• in reanimare se inregistrează pneumonia,
• in sec de profil urologic – infecţiile
sistemului urinar,
• in de profil ginecologic – endometrita.
 infecţiile chirurgicale
• infecţia inciziilor

• infecţia organelor/cavităţilor
Infecţiile chirurgicale de incizie
• cele de suprafaţă, când în procesul
inflamator sunt implicate numai învelişurile
cutanate şi ţesuturile subcutanate,
• infecţiile profunde, când în proces sunt
implicate ţesuturile mai profunde
Infecţia chirurgicală a organelor
sau a cavităţilor
• implică oricare parte anatomică a
organismului (organ sau cavitate), cu
excepţia învelişurilor sau pereţilor
organismului în regiunea inciziei, care au
fost deschise sau au fost supuse
manipulaţiei în procesul de operaţie
 infecţiile de plagă chirurgicală
superficială - 45,8%
• Acest tip de infecţii spitaliceşti a inclus
următoarele diagnostice: „plagă supurată”,
• „seromă a plăgii”,
• „divergenţa suturilor”,
• „escarii supurative”,
• „erizepel’’
 Infecţiilor de plagă chirurgicală
profundă lea revenit 19,9%,
• „abces subaponeurotic”,
• „abces postoperator”,
• , „fistulă de legătură”,
• „flegmon retroperitoneal”, „flegmon
subaponeurotic”,
• „peritonită”,
• „pelvioperitonită”,
 Infecţiilor de plagă chirurgicală
profundă lea revenit 19,9%,
• „empiem pleural”,
• „hematom subaponeurotic”, „hematom al
plăgii”,
• „hernie ventrală postoperatorie”,
• „flectene infectate”,
• „hematom supurat”,
• „laparocentoză”,
• „pleurezie
 Infecţiile sistemului articular
constituie 2,53%.
• „osteomielita”,
• „inflamaţia în jurul bontului”,
• „empiem posttraumatic”,
• „artrita purulentă”,
• „inflamaţia locului fracturat
 Infecţiile aparatului de
reproducere 12,06%,
• „endometrită”,
• „metroendometrită”,
• „parametrită”,
• „orhoepidemită”,
• „epidendimită”,
• „colpită postoperatorie”,
• „abces ovarian”,
• „previoperitonită”
Infecţiile pielii şi ţesuturilor moi
13,29%
• „abces paraterapeutic
• „mastita
 Infecţiile tractului respirator
inferior 3,97%
• „pneumonia nosocomială”
• „bronhopneumonia nosocomială
 Infecţiile sistemului
cardiovascular 0,92%
• „flebita venei auxiliare”,
• „tromboflebita”,
• „endocardita”,
• „pericardita
 Infecţiile sistemului nervos
central 0,76%
• meningita purulentă.
 Infecţiile ochilor, urechilor şi
altor localizări 0,76%
• „uveita”,
• „endoftalmita”,
• „eridociclita”,
• „laringita acută
 ETIOLOGIA
• 29,5% prezintă E. coli,
• 12,9% - S. epidermidis, 9,8% - S. aureus,
• 9,8% - Ps. aeruginosa,
• 8,3% - K. pneumoniae, 6,8% - S. faecalis,
• 4,5% - P. mirabilis, 3,8% - S. marcescens,
• 1,5% - Acinetobacter spp.,
• 13,1% alte microorganisme
 ETIOLOGIA
• microorganismele date se deosebesc şi
prin rezistenţă înaltă la mediul extern.
• ele uşor achiziţionează rezistenţă faţă de
antibioticele utilizate în condiţii de spital.
• Anume rezistenţa înaltă la mediul extern şi
polirezistenţa la chimiopreparate conduce
la formarea tulpinilor spitaliceşti, care
circulă uşor în mediul spitalicesc, chiar şi
sub presiunea chimioteropicelor şi
dezinfectanţilor.
 ETIOLOGIA
• În mod normal, majoritatea din aceste
specii de microorganisme, saprofite fiind,
nu provoacă îmbolnăvirea.
• în deosebite circumstanţe, în special în
populaţia de pacienţi cu rezistenţă a
organismului scăzută, ele pot deveni
deosebit de agresive şi contagioase,
punând în pericol viaţa bolnavilor.
 Patogeneza infecţiei
chirurgicale
• Infecţia este rezultatul interacţiunii între
macroorganismul gazdă şi a
microorganismului la pătrunderea ultimului
în macroorganism, şi este în funcţie
directă de nivelul de contaminare a plăgii
şi imunodificienţa organismului
• riscul de dezvoltare a I. chirurgicale este
direct proporţional cu doza microbiană de
contaminare şi imunodificienţa organismul
 Patogeneza infecţiei
chirurgicale
• stresul şi trauma operatorie, hemoragia şi
narcoza in timpul intervenţiei chirurgicale,
tratamentul cu corticosteroizi, citostatici şi
imunodepresanţi, terapia cu raze, dar şi
patologia concomitentă , diminuează
funcţia de protecţie a organismului.
 Patogeneza infecţiei
chirurgicale
• Anume in aceste condiţii m/o oportune
devin agresive, creand stări infecţioase,
deseori deosebit de complicate
• Riscul de dezvoltare a infecţiei ţine şi de
virulenţa şi antibioticorezistenţa
microorganismelor, dimensiunile de
afectare a ţesutului, antibioticoprofilactica
raţională
 Patogeneza infecţiei
chirurgicale
• Molipsirea are loc în timpul operaţiei,după
operaţie, în perioada de închidere a rănii,
în condiţii de îngrijire a pacientului
• Este primit, că apariţia I. chirurgicale in
primele 7-15 zile după inter. chirurgicală
este rezultatul contaminării in timpul
operaţiei, iar in cazurile cu o durată a
perioadei de incubaţie mai mare – in
rezultatul contaminării după interv. in
condiţii de deservire a pacientului
 Patogeneza infecţiei
chirurgicale
• după cicatrizarea plăgii pătrunderea m/o
în organism prin locul inciziei este foarte
dificilă.
• contaminarea în perioada postoperatorie
are loc ca regulă până la închiderea plăgii.
 Patogeneza infecţiei
chirurgicale
• Un risc deosebit de contaminare prezintă
plăgile chirurgicale deschise, repetat, sau
în rezultatul „reviziei” plăgii – procedeu
frecvent practicat în chirurgie, în special la
evacuarea lichidului acumulat.
• Ca poartă de pătrundere a agenţilor
cauzali pot servi şi diverse sisteme de
drenare a rănii, în special deschisă, sau în
timpul pansamentului.
 Factori asociaţi cu pacientul
• Vârsta
• Alimentarea
• Diabetul
• Fumatul
• Obezitatea
 Factori asociaţi cu pacientul
• Infecţiile concomitente de altă localizare
• Colonizarea cu microorganisme
• Imunodepresia semnificativă, pronunţată
• Durata spitalizării preoperatorii
• Operaţia
 Factorii asociaţi cu practica
chirurgicală
• Tehnica chirurgului
• Insuficienţa hemostazei
• Obliteraţia insuficientă a spaţiului mort
• Traumatizarea excesivă a ţesutului
• Calitatea prelucrării mâinilor chirurgului
• Hipoxia intraoperaţională
• Hipotermia intraoperaţională
 Factorii asociaţi cu practica
chirurgicală
• Bărbieritul înainte de operaţie
• Pregătirea câmpului de operaţie
• Durata operaţiei
• Ventilarea sălii de operaţie
• Sterilizarea neadecvată a instrumentarului
• Prezenţa corpurilor străine în zona interve
• Drenajurile chirurgicale
• Gradul de contaminare a plăgii
 INCIDENŢA
• la efectuarea pansamentelor zilnic infecţia
postchirurgicală s-a dezvoltat la 6,05% din
pacienţi
• la efectuarea pansamentelor peste o zi –
la 8,23 % ,
• iar la efectuarea pansamentelor peste
două zile – infecţia chirurgicală septico-
purulentă s-a dezvoltat la 26,32 % din
pacienţi.
 Particularităţi de
organizare a
controlului infecţios in
secţiile de chirurgie
 staţionarele chirurgicale - risc
sporit în dezvoltarea IN
• intervenţia chirurgicală este însoţită de
plagă, care prezintă poartă de pătrundere
a agenţilor cauzali în organism;
• din pacienţii spitalizaţi în secţiile
chirurgicale circa o treime constituie
bolnavi cu diverse infecţii septico-
purulente, unde riscul de contaminare a
plăgii este înalt;
 staţionarele chirurgicale - risc
sporit în dezvoltarea IN
• în ultimii ani s-au extins indicaţiile pentru
intervenţii chirurgicale (transplantarea
organelor, implantarea protezelor, alte
operaţii solide etc.).
• În aceste cazuri este vorba de organisme
cu grad înalt de imunodificienţă, perioade
de intervenţie chirurgicală şi de recuperare
îndelungată, tratament paranteral – factori,
care majorează riscul de contaminare şi
dezvoltare a IN;
 staţionarele chirurgicale - risc
sporit în dezvoltarea IN
• o parte din inter. chirurgicale sunt
efectuate de urgenţă, ce favorizează
condiţiile de apariţie a IN
• riscul contractării este de 4 ori mai mare
la pacienţii internaţi în mod de urgenţă, în
comparaţie cu cei operaţi planic
• o parte considerabilă din inter chirurgicale
sunt însoţite de nimerirea m/o în plagă de
pe suprafaţa nemijlocită a corpului.
 Clasificarea plăgilor conform
gradului de contaminare
• curate ( in urma inciziei chirurgicale,
necontaminate, tractul respirator, tractul
gastro-intestinal, tractul urinar şi cavitatea
bucală nu sunt implicate);
• condiţionat curate ( cu penetraţie in căile
respiratorii, tractul digestiv, căile urinare,
sau in cavitatea bucală, in lipsa
contaminării neobişnuite);
 Clasificarea plăgilor conform
gradului de contaminare
• contaminate ( cu incălcare serioasă a
regimului de sterilitate in timpul operaţiei,
sau in cazul scurgerii conţinutului din
tractul gastro-intestinal, plăgile
posttraumatice deschise, supuraţia);
• infectate ( contaminate masiv in timpul
operaţiei, plăgi deschise, contaminate
masiv pană la operaţie, plăgi cronice,
puroi in plagă, perforaţia organelor cavitale
 căile de contaminare
• Calea principală de transmitere în
staţionarele chirurgicale este cea prin
contact.
• Mai frecvent transmiterea are loc prin
intermediul mâinilor personalului medical
şi instrumentariului medical.
• Locurile cu risc major de contaminare sunt
sălile de operaţie şi de pansament
 SURSELE DE INFECTARE
• Contaminarea exogenă este rezultatul
transmiterii m/o - de la pacienţii , din
mediul extern, şi mai rar de la personalul
medical.
• În cazul infecţiilor cu P. aeruginosa
rezervorul de infecţie este mediul
spitalicesc,
• în cazul infecţiilor cu S. aureus – pacienţii
sau lucrătorii medicali – purtători ai
stafilococului auriu
Factorii de risc
 Factori de risc ce ţin de
starea pacientului
• vârsta
• starea organismului (alimentaţia
insuficientă, obezitatea, imunodificitatea)
• infecţii concomitente, alte boli
concomitente (DZ , afecţiuni ale ficatului,
hepatite cronice etc.)
• utilizarea nicotinei, hormonilor steroizi
• colonizarea cu microorganisme
• durata spitalizării preoperatorie
 Factori ce ţin de perioada
preoperatorie
• durata de aflare a pacientului in spital
• imunocorecţia efectuată
• antiseptica corpului pacientului (duşul
antiseptic)
• antiseptica mainilor chirurgului
• bărbieritul pielei inainte de operaţie
• antiseptica campului de operaţie
• antibioticoprofilactica
 Factori ce ţin de perioada
operatorie
• tipul intervenţiei chirurgicale
• durata operaţiei
• sterilitatea materialului chirurgical
• echipamentul de îmbrăcare a chirurgilor
• starea igienică a sălii de operaţie
• corpuri străine in zona intervenţiei
chirurgicale
• respectarea principiilor asepticii de
personalul chirurgical
 Factori ce ţin de perioada
operatorie
• tehnica chirurgicală
• tehnica chirurgului in executarea operaţiei
• antibioticoprofilactica repetată
• hemostaza insuficientă
• gradul de contaminare microbiană a plăgii
• calitatea materialului de suturare
• tehnologia drenajului
 Factori ce ţin de perioada
postoperatorie
• îngrijirea plăgii chirurgicale
• calitatea procedurilor postoperatorii
• tehnica, calitatea, frecvenţa
pansamentelor
• comportamentul igienic al personalului
medical
• comportamentul igienic al pacientului
• calitatea regimului antiepidemic în
saloane şi în sala de pansament
 Modalităţi de abordare a
măsurilor de profilaxie
• În RM a fost elaborată metoda de
pronosticare a riscului de dezvoltare a
infecţiei postchirurgicale pe modelul
secţiilor de chirurgie abdominală şi traume
multiple şi asociate, prin care pot fi
pronosticate 71,95-76,09% din
complicaţiile septico-purulente
postchirurgicale
 Elemente de
suăpraveghere
epidemiologică în IN
Starea pacientului
Factor de risc
• Măsuri de prevenire
Pronosticarea riscului de dezvoltare a
infecţiei
o Efectele
Va contribui la selectarea pacienţilor cu risc
sporit de a face infecţie chirurgicală
 Factori de risc in perioada
preoperatorie
• Măsuri de prevenire
• Efectuarea imunocorecţiei
• Efectele
• Sporirea rezistenţei organismului către
agenţii cauzali ai IN.
 Factori de risc in perioada
preoperatorie
• Măsuri de prevenire
• La necesitate administrarea antibioticelor
nu mai devreme decât cu 2 ore înainte de
operaţie. În unele cazuri (când intervenţia
chirurgicală decurge mai mult de 3 ore)
întroducerea repetată a dozei.
• Efectele
• Crearea concentraţiei eficiente de
antibiotic în ţesuturile organismului în
timpul operaţiei
 Factori de risc in perioada
preoperatorie
• Măsuri de prevenire
• Reducerea termenului de spitalizare
preoperatorie a pacientului
• Efectele
• Diminuarea colonizării pacientului cu
tulpini de microorganisme spitaliceşti
polirezistente la antibiotice
 Factori de risc in perioada
preoperatorie
• Măsuri de prevenire
• Barbieritul câmpului de operaţie de
efectuat numai la necesitate şi nemijlocit
înainte de operaţie
• Efectele
• Diminuarea colonizării câmpului de
operaţie cu microorganisme exogene şi
endogene
 Factori ce ţin de perioada de
operaţie
• Măsuri de prevenire
• Hemostaza eficientă, suturarea plăgii
chirurgicale fără întindere, aplicarea
corectă a pansamentului, ligaturarea plăgii
după necrectomie etc.
• Efectele
• Respectarea tehnicii chirurgicale in
efectuarea operaţiei diminuează riscul de
dezvoltare a infeceţiei- nu crează condiţii
pentru multiplicarea şi acumularea m/o
 Factori ce ţin de perioada de
operaţie
• Măsuri de prevenire
• Utilizarea tehnicii chirurgicale miniinvazive
• Efectele
• Utilizarea operaţiilor endoscopice in
tratamentul chirurgical diminuează riscul
de contaminare a IN in comparaţie cu
operaţiile clasice „deschise
 Factori ce ţin de perioada de
operaţie
• Măsuri de prevenire Respectarea tehnicii
chirurgicale în executarea operaţiei
• Efectele
• Suprapunerea nereuşită a mărginilor
plăgii, manipularea traumatică a
ţesuturilor, calea de acces operatorie,
pansament strâns - acţiuni chirurgicale
care conduc la favorizarea condiţiilor de
dezvoltare a IN
 Factori ce ţin de perioada de
operaţie
• Măsuri de prevenire
• Utilizarea materialului sutural de calitate
• Efectele
• Utilizarea difilamentelor este însoţită în
mai mare parte de împuroere în
comparaţie cu utilizarea
monofilamentelor. Lavsanul, polipropilenul
şi alte materiale de sutură sintetice sunt
biologic mai inerte
•
 Factori ce ţin de perioada de
operaţie
• Măsuri de prevenire
• Selectarea metodei de drenaj
• Efectele
• Drenajele instalate prin incizia de bază
creşte riscul de dezvoltare a infecţiei
chirurgicale in comparaţie cu drenajele
instalate prin incizii separate. Riscul scade
şi la utilizarea drenajelor inchise in
comparaţie cu cele deschise
 Factori ce ţin de perioada
postoperatorie
• Măsuri de prevenire
• Utilizarea unui algoritm epidemiologic
neofensiv de proceduri şi manipulaţii
postoperaţionale. Respectarea strictă a
regimului antiepidemic în sălile de
pansament. Divizarea sălilor de
pansament în aseptice şi septice.
• Efectele : Diminuează riscul de
contaminare a plăgii chirurgicale
 Factori ce ţin de perioada
postoperatorie
• Măsuri de prevenire
• Respectarea conduitei igienice a
personalului medical, in special a igienei
mainilor
• Efectele
• Diminuează riscul de infectare a
pacienţilor cu 30-40%.
 Factori ce ţin de perioada
postoperatorie
• Măsuri de prevenire
• Limitarea considerabilă a utilizării
antibioticelor in perioada postoperatorie cu
scop profilactic
• Efectele
• Va contribui la diminuarea populaţiei de
microorganisme rezistente la antibiotice
 Factori ce ţin de perioada
postoperatorie
• Măsuri de prevenire : investigaţiile
bacteriologice in caz de suspecţie la/ sau
infecţie septico-purulentă, cu determinarea
antibioticogramei
• Efectele : Selectarea antibioticului conf
antibioticogramei contribuie la
eficientizarea tratamentului, diminuarea
circulaţiei m/o antibioticorezistente,
reducerea perioadei de spitalizare , a
pagubei economice
• Deoarece durata de spitalizare a
pacienţilor chirurgicali deseori este scurtă,
şi are tendinţe de micşorare, infecţia
postchirurgicală poate apărea şi după
externarea pacientului.
• Din acest punct de vedere este important
ca supravegherea epidemiologică a
pacienţilor chirurgicali să continuie şi după
externare, în condiţii de ambulator