INFECȚIA CHIRURGICALĂ

ETIOPATOGENIA
FIZIOPATOLOGIA

Realizat- Camelia Vitliuc

Grupa- M1906
 CUPRINS
INTRODUCERE NOȚIUNI CLASIFICARE

FACTORI DIMINUAREA
FAVORIZANȚI REACȚIEI DE
PROTECȚIE

PATOGENIE
 La momentul actual aproximativ jumătate din intervenții
chirurgicale sunt efectuate pentru diferite procese patologice,
provocate de agenţi infecţioşi. Deci, este de neînchipuit chirurgia
fără procese infecţioase. Dar, nu orice infecţie este considerată
cea chirurgicală. De exemplu, tiful, dizenteria sau pneumonia ca
consecinţă a suprarăcirii sau gripei sunt provocate de
microorganisme, dar nu sunt considerate infecţii chirurgicale,
deoarece nu necesită tratament operator. Tot odată, aceiaşi
pneumonie trebuie considerată ca infecţie chirurgicală, dacă ea
apare în perioada postoperatorie ca complicaţie după operaţie.
Aşadar, este necesar de apreciat – ce se numeşte infecţie
chirurgicală?
INFECȚIA CHIRURGICALĂ
 Infecţia reprezintă rezultatul penetrării şi reproducerii
microorganismelor în corpul uman, manifestat prin dezvoltarea
patologiei infecţioase.
 Termenul „infecţie chirurgicală” este compus din două definiţii: (1)
proces infecţios tratarea căruia necesită intervenţie chirurgicală; şi
(2) complicaţiile infecţioase dezvoltate în perioada postoperatorie.
CARACTERISTICI

 1. Focarul infectios este, de regula, evident la

examenul clinic fara a necesita investigatii
paraclinice deosebite
 2. De obicei este polimicrobiana si formeaza
puroi
 3. Are caracter invaziv– germenii sau toxinele
difuzeaza in regiunea respectiva sau in tot
organismul
 4. Focarul infectios necesita, intotdeauna,
tratament chirurgical prin:
incizie, drenaj, etc. asociat cu tratament
medical.
CLASIFICARE
DUPĂ
ETIOLOGIE
AEROBĂ ANAEROBĂ
GRAM-POZITIVĂ CLOSTRIDIANĂ
Stafilococică Cl. perfringes
Streptococică Cl. edematiens
Pneumococică etc. Cl. histoliticum
Cl. septicum

GRAM-NEGATIVĂ NECLOSTRIDIANĂ
Colibacilară GRAM-POZITIVĂ
Proteică (Pr. Vulgaris, mirabilis) Peptococus
Piocianică( Pseudomonas aeruginosa) Peptostreptococus
Bacteroides fragilis etc

GRAM-NEGATIVĂ
Fusobacterium

De asemenea, se deosebeşte infecţia mixtă. Şi în unele cazuri

este întâlnită infecţia fungică (actinomicoza, candidoza).
În dependenţa de evaluarea clinică

(1) Infecţia chirurgicală (2) Infecţia chirurgicală

acută: cronică:
- Infecţia purulentă acută; - Infecţie cronică nespecifică;
- Infecţia putridă acută; - Infecţie cronică specifică
- Infecţia anaerobă acută; (tuberculoza, sifilis,
- Infecţia specifică acută actinomicoza).
(tetanus, antraxul);
După localizarea deosebim procese
purulente
- Ale ţesuturilor moi;
- Sistemului ostio-articular;
- Ale creierului şi tunicilor lui;
- Organelor toracice (plămân, pleură);
- Organelor cavităţii peritoneale;
-A unor organe sau ţesuturi (mâna, glanda
mamară).
 ETIOPATOGENIE
 Agenti: (exogeni si endogeni).

 Tipuri de germeni: G+/ G-; aerobi/ anaerobi; coci sau

bacili, in asociatie cu ciuperci sau virusuri
FACTORI FAVORIZANȚI
GENERALI
stari patologice congenitale;
dobandite: diabet, cancer,
alcoolism, de nutritie, cardiopatii,
calculopatii, anemii, leucemii, TBC,
tulburari endocrine etc
LOCALI
traumatisme diverse;
tulburari circulatorii;
corpi straini in plaga;
tehnica chirurgicala incorecta;
durata mare a operatiei;
tuburi de dren;
zdrobiri de tesuturi.
PATOGENEZA
Pentru declanşarea infecţiei chirurgicale
sunt necesari trei factori componenti:

(1) Agentul microbian;

(2) Porţile de intrare a infecţiei;
(3) Reacţia de răspuns a
organismului.
 Rolul diferitor microorganisme în dezvoltarea infecţiei se modifică cu
timpul, în dependenţa de rezistenţa permanent în creştere a unor tulpini
către terapie medicamentoasă. Actualmente agenţii patogeni de bază ale
infecţiei chirurgicale sunt: staphylococcus aureus, pseudomonas
aeruginosa, esherichia coli, enterococcus, enterobacter, streptococcus,
proteus vulgaris, pneumococcus. Un rol deosebit în evoluţia infecţiei
chirurgicale îi revine particularităţilor biologice ale microorganismelor:
invazivitate, toxicitate şi virulenţă. De asemenea, o importanţa înaltă are
gradul de infectare.
 Microbii sunt prezenţi în cantitate mare atât în mediul extern cât şi
pe suprafaţa pielii, pe mucoasa tractului digestiv şi respirator.
Dereglarea integrităţii acestor duce la formarea porţilor de intrare,
prin care agenţii patogeni pot pătrunde în ţesuturi.

Calea EXOGENĂ Calea ENDOGENĂ

 Reacția de răspuns al microorganismului
MECANISME NESPECIFICE MECANISME SPECIFICE
- Capacităţile protective ale dermei şi mucoaselor; •Răspunsul imun umoral (B-limfocite)
- Microflora saprofită a organismului, care posedă
activitate antagonistă faţă de microflora exogenă; •Răspunsul imun celular (T-limfocite)
- Factorii umorali plasmatice (leucinele, β lizinele,
lizocina, sistemul de compliment);
- Factorii celulari nespecifici protectivi sunt prezentati
de reacţia
inflamatorie şi fagocitoza.

MECANISME NESPECIFICE CELULARE

Inflamația
Fagocitoza
FACTORI CE CONTRIBUIE LA DIMINUAREA
REACȚIILOR DE PROTECȚIE
Patologii
Vârsta (copilărie concomitente, ce
şi vârsta Sexul se asociază cu
înaintată); deficitul imun
(diabet zaharat,
SIDA)

Utilizarea unor
medicamente
Anemie şi (imunosupresoare,
hipoproteinemie; antibiotice) şi
radioterapie
SURSE

 https://
chirurgiesemiologie.usmf.md/sites/default/files/inline-files/Chirurgie%20gen
erala%20si%20semiologie%20%281%29_1.pdf
 file:///C:/Users/kamel/Downloads/infectia-chirurgicala_compress.pdf
 https://www.slideserve.com/alohilani/infectia-chirurgicala
 https://www.slideshare.net/sandrinamd/infectia-chirurgicala