Sunteți pe pagina 1din 29

INFECIILE NOSOCOMIALE

DEFINIIE
Infectii dobndite n cursul
spitalizarii/ngrijirilor medicale acordate
bolnavului si care, la admiterea sa n serviciul
medical nu se afla n perioada de incubatie a
bolii sau la debut.

PREVALENA - SECTOARELE
MEDICALE CU RISC

SECII DE TERAPIE INTENSIV


SECII DE CHIRURGIE/ ARSURI
SECII HEMATOLOGIE - ONCOLOGIE

PREVALENA DUP FORMA


CLINIC

INFECII URINARE - 40%;


INFECII PRIN CATETER - 25%
PNEUMONII - 20%
INFECIILE PLGII OPERATORII - 15%

agentii patogeni care contamineaza mediul


destinat activitatilor medico-sanitare supraveghere sistematica( laborator)

Clasificarea infeciilor

COMUNITARE
Germeni cu sensibilitate la AB posibil
pstrat

INFECII ASOCIATE ASISTENEI MEDICALE


G-neg/poz posibil MDR/ ESBL

INFECII NOSOCOMIALE
MRSA
BGN MDR:
+ non-fermentativi
-piocianic
-acinetobacter

Etiologia IN

conditiile generale dintr-o unitate medicosanitara


natura gazdelor umane
particularitatile agentilor patogeni circulanti
specificul manevrelor medicale efectuate
situatia din populatia generala

Etiologie

bacterii - plurirezistente la antibiotice


Stafilococcus spp., E. coli, Klebsiella, Proteus,
Pseudomonas aeruginosa, Yersinia,
Campylobacter
Virusuri: hepatitice, HIV, cu poarta de intrare
respiratorie

PREVALENA AGENILOR
PATOGENI

BGN - 60% (E. coli = 25%; Pseudomonas =


15%)
Coci GP - 30% (S. aureus = 15%)
Agenti patogeni multirezistenti (Staphilooccus,
Klebsiella, Enterobacter, Acinetobacter,
Pseudomonas, fungi)

1. INFECII URINARE NOSOCOMIALE (IUN)

IUN - 40% din IN; INCIDENA - 2,5% SPITALIZAI;


PRELUNGESTE SPITALIZAREA > 1 zi

ETIOLOGIE: E. coli, enterococ, P. aeruginosa,


Klebsiella,
Enterobacter, Serratia,
Candida multirezistente

FACTORI DE RISC

EXTRINSECI

sondaj vezical (80%) = creste riscul


proportional cu durata mentinerii sondei 5-10% pentru fiecare zi
endoscopie, cistoscopie/ chirurgie urologica

INTRINSECI

sex feminin (riscul X 2)


antibioterapie prelungita
vrsta > 50 ani
diabet
diaree nosocomiala + sonda

Preventia
1. Limitarea indicatiilor pentru cateterizare urinara
2. Respectarea regulilor generale de igiena
3. Aplicarea sondei n conditii de asepsie
4. Sistem nchis de drenaj
5. Mentinerea sistemului nchis de drenaj
6. Reguli de ntretinere a sondei
7. Examen clinic periodic (febra, secretie purulenta,
inflamatia meatului)
8. Consum crescut de lichide
9. Schimbarea sistemului de cateterizare (inf.
urinara, distrugere, obstruare)

2. PNEUMONII NOSOCOMIALE (PN)

PN - 20% din IN;


INCIDENA - 0,5 - 1%
SPITALIZAI (Reanimare:9-60%, Asistati
respirator 20-40%);
MORTALITATE - 30-60%

ETIOLOGIE
BGN - 60% (Pseudomonas - 30%,
Acinetobacter - 10%, Klebsiella - 8 %);
Staphylococcus aureus - 30%; S.
epidermidis - 10%;
Candida - 10%;
S. pneumoniae; H. influenzae = rar;
Legionella,
virusuri - epidemie;
Aspergillus, Pneumocystis imunodepresie;
Flora multimicrobiana - 30-40%

FACTORI DE RISC

EXTRINSECI
-manevre de intubare dupa diverse tehnici
(orala/ nazala)
-durata ventilatiei asistate
-preventia anti-ulceroasa (modificarea pH
acid)

INTRINSECI
-vrsta > 70 ani,stare de soc, sedare
-anergie, interventie chir. recenta
-detresa respiratorie, insuficienta
respiratorie cronica, traheotomie, reintubari

PREVENIA

SERVICII ATI - PACIENI CU RISC EXOGEN

1.

Spalarea minilor dupa fiecare contact cu pacientul


Purtarea de manusi dupa ngrijirea pacientilor asistati respirator +
aspiratie
Utilizarea sistemelor de umidificare cu apa sterila (oxigenoterapie,
aerosoli, umidificare)
Sterilizarea circuitelor de ventilatie dupa utilizare la fiecare bolnav

2.
3.
4.

SERVICII ATI - PACIENI CU RISC ENDOGEN


PREVENIREA INHALRII DE SECREII GASTRICE +
SECREIILOR ORO-FARINGIENE

PREVENIREA COLONIZRII CILOR AERIENE


INFERIOARE

1.

Pastrarea reflexului de tuse prin evitarea unei sedari energice


Aspirare bronsica la ancombrati/ respectarea asepsiei
Schimbarea canulei de traheotomie/ respectarea asepsiei

2.
3.

3. INFECII ALE PLGILOR OPERATORII


(IPO)

Infectii superficiale: aparute n 30 de zile de la


interventie; cuprind pielea, tesutul subcutanat,
deasupra aponevrozelor
Infectii profunde: aparute n 30 de zile de la
interventie 1 an; la nivelul tes. sau spatiilor
subaponevrotice + febra, durere localizata,
sensibilitate la palpare, dehiscenta
Infectii de organ sau ale unei zone
anatomice: aparute n 30 de zile dupa
interventie 1 an, afectnd un organ sau o zona
deschisa n timpul interventiei.
IPO - 15% DIN IN;
INCIDENA - 5% SPITALIZAI (CHIRURGIE), - 9%
SPITALIZAI (REANIMARE); MORTALITATE - 0,6 4,6%;

ETIOLOGIE

coci GP - 75% din IPO


polimorfism microbian = frecvent;
depinde de: tipul interventiei, localizare,
antibioprofilaxie, epidemie de spital, conditii
ecologice locale

FACTORI DE RISC

EXTRINSECI

1.

tipul interventiei chirurgicale;


durata spitalizarii pre-operatorii;
pregatirea pre-operatorie;
caracteristicile interventiei (tipul cmpurilor, experienta
echipei, hemostaza, durata, hematoame, drenajul plagii,
cronologia timpilor operatori, marimea echipei din sala de
interventie, rezolvarea n urgenta)

2.
3.
4.

INTRINSECI

1.

vrste extreme, malnutritie, DZ, imunosupresie;


antibioterapie prelungita;
infectii anterioare/ concomitente

2.
3.

PREVENIA

1.
2.
3.

PRE-OPERATORIE
Scaderea duratei (explorare n ambulator)
Depistarea si tratarea infectiilor preexistente
Pregatirea tegumentelor

BLOC OPERATOR
1. PACIENT: decontaminarea zonei de tegument, antiseptice
2. OPERATOR: decontaminarea minilor
3. SALA SI MATERIALELE: ntretinere (fisa tehnica, verificarea
contaminarii aerului, circuite
4. ANTIBIOPREVENIE: diferentiat dupa tipul de interventie =
curata, curata contaminata, contaminata, intens
contaminata

POST-OPERATORIE
Asepsia drenurilor, pansamentelor

1.

INFECII PRIN CATETER (IC)

IC - 18-25% DIN IN;


INCIDENA - 30% din bacteriemiile
nosocomiale;
MORTALITATE - 6% (20% N SECIA ATI)

ETIOLOGIE

o Stafilococ - 30-50%
o BGN
o Acinetobacter, Micrococcus, Bacillus,
Corynebacterium (imunosupresati)

FACTORI DE RISC

EXTRINSECI

-
-
-
-
-
-
-
-

mediu
modificarea florei cutanate
absenta masurilor de igiena
manipularea sistemelor de perfuzie
alimentatia parenterala
cateter
tehnica defectuoasa
structura materialului (PVC > poliuretan)
catetere multiluminale
localizare (femurala risc >)

INTRINSECI

-
-
-
-

vrste extreme, tratament cu imunosupresoare


neutropenie, leziuni cutanate
chimioterapie prelungita
infectii la distanta

PREVENIA

A.
1.
2.
3.
4.
5.

CATETER PERIFERIC

Protocol stabilit cu timpi de functionare si pauze


Preferabil material metalic/teflon
Asepsia riguroasa n perioada de pauza
Pansament ocluziv steril
Schimbarea abordului venos la fiecare 72 de ore

B.

CATETER VENOS CENTRAL

1. Limitarea indicatiilor
2. Protocol stabilit cu timpi de functionare si pauze
3. Perioada de pauza programata de operator experimentat
4. Asepsia timpilor operatori
5. Abord sub-clavicular fata de cel jugular
6. Decontaminare cu polividone-iodat 10%, clorhexidina 2%
7. Fixarea eficienta a cateterului
8. Pansament ocluziv
9. Preparate aseptice de perfuzie
10. Schimbarea totala a tubulaturii de perfuzie la fiecare 48-72 h n caz de alimentatie
parenterala

IN - PERSONALUL MEDICAL - ORD.MS


nr. 984/23.06.94

Infectia contractata n spital sau alte unitati sanitare,


care se refera la orice boala datorata
microorganismelor, boala ce poate fi recunoscuta clinic
sau microbiologic, care afecteaza fie bolnavul, datorita
internarii lui n spital sau ngrijirilor primite, fie ca
pacient spitalizat sau n tratament ambulatoriu, fie
personalul sanitar datorita activitatilor sale.
Principalele infectii care pot fi considerate profesionale la
personalul medical :
- virusurile: herpetice, rubeolei, hepatitelor virale B, C,
D, G, HIV, gripal, Sindromului Respirator Acut Sever (SARS)
- Mycobacterium tuberculosis, Neisseria meningitidis
- oricare agent patogen care provine din mediul de
spital si contamineaza personalul n timpul activitatii
profesionale

Procesul epidemiologic
Surse de agenti patogeni
forme atipice de boala
- purtatori de agenti patogeni;
- forme tipice
- personalul medico-sanitar de baza, stagiari
(medici, studenti, elevi), personalul auxiliar
(ntretinere, bucatarie, spalatorie, magazii) si
vizitatori.
-

Modurile si caile de transmitere

Modul direct

transmiterea agentilor patogeni ntre bolnavi,


Pacienti-personalul medico-sanitar,
Caracteristicile serviciului medical

Modul indirect
aer, apa, pulberi de sol, obiecte (inclusiv
instrumentar medico-chirurgical, mobilier,
elementele bailor si WC-urilor, termometre
spatule), medicamente, minile bolnavilor, si
diferitelor categorii de personal

Receptivitatea

bolnavii sunt receptivi n grade diferite

STATUS IMUN

Preventia
- preocupari pentru ca proiectare si realizarea constructiilor pentru asistenta
medico-sanitara sa dispuna de circuite multiple si alte facilitati care, sa evite
diseminarea agentilor patogeni;
- asigurarea unor operatiuni corecte de igienizare cotidiana, decontaminare,
dezinsectie si deratizare periodica;
- triajul bolnavilor la internare si n timpul spitalizarii pentru depistarea precoce
a unor riscuri de infectie;
- controlul starii de sanatate a personalului de toate categoriile;
- evitarea aglomeratiilor, spitalizarii prelungite, abuzului de antibiotice;
- controlul periodic al nivelului si naturii contaminarii spatiilor, precum
asistenta pacientilor, cu agenti patogeni;
- folosirea corecta a circuitelor pentru persoane si materiale;
- reglementarea cu caracter preventional al accesului vizitatorilor;
- asigurarea unor operatiuni corecte de pregatire si efectuarea sterilizarii
instrumentarului si a altor materiale;
- pastrarea n rezerva a unor antibiotice cu spectru larg pentru interventia de
urgenta n caz de infecti nosocomiala produsa de agenti rezistenti la
antibioticele utilizate;
- preventia infectiilor nosocomiale este organizata si realizata prin programe
de catre o comisie special organizata n fiecare unitate de asistenta medicosanitara;

Combaterea IN
caracter de urgenta:
-ancheta epidemiologica
-interventii epidemiologice clinice si de laborator
pentru depistarea si izolarea bolnavilor,
-raportarea va fi numerica dar urgenta;
-masuri de protectie a celorlalti bolnavi
- se suspenda internarile;
- investigatii complexe pentru depistarea si corijarea
cauzelor care au determinat mbolnavirile;
-se suspenda total sau partial activitatea serviciului,
-n cazul repetarii unor episoade epidemice, unitatea
va fi desfiintata