Sunteți pe pagina 1din 4

Popa Alexandru, II B AMG-buget

Infectiile nosocomiale
Prevenirea si controlul infectiilor nosocomiale
1. Masuri generale.
Toate infectiile intraspitalicesti urmeaa un model epidemiologic de baa, care daca este inteles
si recunoscut din timp a!uta la instaurarea unor masuri eficiente de prevenire si control al bolilor.
Procesul epidemiologic nu poate fi declansat in absenta unei surse infectioase "reervor# $
ulterior, infectia urmeaa moduri de transmitere predictibile, pentru raspandirea intr-o
colectivitate fiind necesare gade susceptibile. %eervorul infectios poate proveni din mediul
exterior neinsufletit "o sursa de apa contaminata cu &egionella# sau din mediul exterior viu
"personalul medical, viitatorii, pacientii bolnavi sau purtatori# . 'peciile patogene de
microorganisme se pot raspandi cel mai adesea, de la un pacient la altul "exemplu( prin
intermediul mainilor murdare#, iar in unele cauri constatam autoinocularea patogenilor
"aspiraratia florei orofaringiene in pulmon, prin intermediul sondei de intuba!# . Transmiterea
infectiilor pe calea aeriana se poate realia prin intermediul fragmentelor de sputa aerosoliata
"exemplu( transmiterea infectiilor cu streptococi de grup A, sau a celor de etiologie virala# $
picaturile infectioase sunt raspandite prin tuse sau stranut. )omorbiditatile si orice interventie
c*irurgicala, ce induce un stres considerabil pentru organismul bolnav, vor contribui la cresterea
susceptibilitatii in fata infectiilor nosocomiale.
Astfel, rolul actiunilor de supraveg*ere si control epidemiologic, este acela de a identifica
potentialele pericole pentru sanatate pacientilor, si de a recomanda utiliarea antisepticelor si
deinfectantelor specifice unitatii spitalicesti respective. +eoarece infectiile incrusisate "infectii
transmise de la un pacient la altul, prin intermediul mainilor murdare#, au o pondere
considerabila in randul infectiilor nososcomiale, igieniarea corecta a mainilor "apa, sapun,
deinfectant cutanat#, repreinta cel mai eficient mi!loc de prevenire a imbolnavirilor. In toate
sectiile de terapie intensiva, precum si in cadrul blocului operator, se recomanda utiliarea
intensa a agentilor de spalare a mainilor ce contin substante cu rol antiseptic. +e asemenea, se
recomanda utiliarea solutiilor antiseptice pentru spalarea mainilor, inainte si dupa fiecare
examinare clinica a unui pacient.
)ateva exemple de mi!loace prin care personalul medical poate contribui la eforturile sustinute
de limitare si control al infectiilor intraspitalicesti(
- respectarea cu strictete a masurilor de igiena a mainilor, inainte si dupa fiecare contact cu un
pacient$
- respectarea tuturor masurilor de iolare impuse in unitatea spitaliceasca respectiva$
- utiliarea dispoitivelor si manevrelor invaive, doar acolo unde aceastea sunt strict necesare,
functie de necesitatile clinice "nu doar functie de conveniente# $
- indepartarea tuturor dispoitivelor invaive sau minim-invaive, atunci cand acestea au devenit
inutile din punct de vedere clinic$
- limitarea profilaxiei antimicrobiene la perioada peri-operatorie$
- selectarea cu mare atentie a c*imioterapicelor utiliate in regimurile terapeutice empirice$
- odata cu identificarea agentului etiologic, se recomanda utiliarea unei c*imioterapii tintite$
- intreruperea antibioteraiei la momentul oportun$
- cunoasterea amanuntita a patogenilor cu posibilitate de transmitere parenterala, ce fac parte din
flora reistenta din unitatea sanitara respectiva, precum si cunoasterea metodelor de control ale
tuberculoei$
- instituirea unor masuri prompte de iolare a pacientilor infectati$
- evitarea unor greseli de asepsie care se pot manifesta in timpul orelor de viita la patul
pacientului "exemplu( plasarea unor *aine murdare in apropierea locului de insertie a unor
catetere intravasculare#, precum si evitarea de catre pacient, a unor poitii care predispun la
aparitia infectiilor "poitia de decubit dorsal, care predispune la aspiratie patogenilor din flora
orofaringiana# $
- sesiarea si raportarea rapida a tuturor problemelor care apar in cadrul manevrelor de prevenire
si control al infectiilor "exemplu( infectii de plaga c*irurgicala, aparute dupa externarea
pacientului# .
+eoarece o mare parte din infectiile intraspitalicesti se datoreaa untiliarii inadecvate a
dispoitivelor intravasculare, deducem de aici, importanta imbunatatirii utiliarii si constructiei
acestor dispoitive invaive. Programele educationale pentru insusirea manevrelor in realiarea
unor manevre c*irurgicale in conditii aseptice, sunt deosebit de importante pentru diminuarea
ratei imbolnavirilor intraspitalicesti. )u toate acestea, mentinerea unor deprinderi corecte de
manuire a instrumentarului medical este adesea dificila. 'tudiile epidemiologice s-au dovedit
foarte utile in aprecierea adevaratei valori a unor noi dispoitive, in luarea unor masuri eficiente
impotriva unor infectii localiate, precum si in demitiarea unor masuri traditionale ineficiente si
costisitoare, indreptate impotriva combaterii unor infectii "exemplu( realiarea unor culturi de
rutina din mediul exterior si din probele provenite de la personalul medical de ingri!ire# .
,. Masuri impotriva infectiilor tractului urinar.
Infectiile tractului urinar pot fi prevenite prin utiliarea de antimicrobiene topice meatale, prin
utiliarea unor deinfectanti ai pungilor de drena! si a unor catetere cu invelis antimicrobian si cu
!onctiuni cateter-tub sigilate, pentru a elimina eventualele brese din sistemul de tuburi. '-a
observat ca antimicrobienele administrate sistemic, contribuie la diminuarea riscului de infectie
in primele patru ile dupa cateteriare$ dupa primele patru ile, creste considerabil riscul aparitiei
unor fungi sau bacterii patogene reistente la antibiotice. '-a observat ca irigarea cateterelor cu
sau fara agenti antimicrobieni "antibiotice#, poate conduce la cresterea riscului de aparitie a
infectiilor.
-. Masuri impotriva pneumoniei.
Masurile de prevenire si control impotriva pneumoniei, vieaa indepartarea unor factori de risc,
care pot aparea pe parcursul perioadei de ingri!ire a bolnavului "reducerea poitiei de decubit
dorsal, care predispune la aspiratie, evitarea alcaliniarii sucului gastric care predispune la
devoltarea unor colonii cu bacili gram-negativi# . . deosebita importanta va fi acordata ingri!irii
si steriliarii ec*ipamentului utiliat pentru asigurarea suportului ventilator "deinfectarea
componentelor reutiliabile, precum si inlocuirea sistemului de tuburi la un interval mai mare de
/0 de ore# . In continuare se fac investigatii suplimentare, in ceea ce priveste utiliarea
sucralfatului pentru profilaxia ulcerului de stres, fara afectarea aciditatii gastrice, precum si
pentru elucidarea rolului decontaminarii selective a orofaringelui si intestinelor cu a!utorul
antibioticelor neabsorbabile.
/. Masuri impotriva infectiilor plagilor c*irurgicale.
Infectiile c*irurgicale pot fi prevenite prin utiliarea profilaxiei antimicrobiene inaintea
interventiilor c*irurgicale costisitoare, printr-o atentie sporita in ceea ce priveste aspectele
te*nice c*irurgicale si asepsia blocului operator, precum si prin folosirea adecvata a
c*imioterapicelor impotriva oricarei alte forme de infectie, in preoperator. +e o importanta
deosebita o repreinta supraveg*erea plagilor operatorii in ambulator, aceasta deoarece mai mult
de !umatate din cauri, devin manifeste pentru prima data, abia dupa externarea pacientului.
1. Masuri impotriva infectiilor asociate cailor de acces vascular si monitoriarii.
Aceste masuri includ urmatoarele( sc*imbarea locului de insertie a cateterelor vasculare, intr-un
loc nou, la intervale specifice de timp "de exemplu( la 2, de ore pentru cateterele venoase
periferice# $ sc*imbarea cateterelor endovasculare, poate fi usurata prin folosirea unei ec*ipe
specialiate in abordul venos. +e asemenea, tot in cadrul masurilor de prevenire a infectiilor, se
recomanda utiliarea de transductori de unica folosinta si indepartarea cateterelor inutile din
punct de vedere clinic. )ateterele venoase centrale vor fi si ele sc*imbate prin rotatie, la intervale
optime de timp$ sc*imbarea acestor catetere, utiliand un fir de g*ida!, in aceeasi ona, nu
contribuie la scaderea riscului de infectie. Tot pentru diminuarea riscului de infectie, se
recomanda utiliarea celui mai eficient antiseptic pentru pregatirea locului de insertie si pentru
invelirea cateterului$ local poate fi aplicat un unguent cu actiune antimicrobiana, pentru a
impiedica aparitia infectiilor stafilococice. %ecent, au fost realiate catetere impregnate cu
substante antimicrobiene sau prevaute cu mansete ce contin argint bactericid.
3. Te*nici de iolare a pacientilor cu infectii nosocomiale.
Aceste masuri includ urmatoarele( sc*imbarea locului de insertie a cateterelor vasculare, intr-un
loc nou, la intervale specifice de timp "de exemplu( la 2, de ore pentru cateterele venoase
periferice# $ sc*imbarea cateterelor endovasculare, poate fi usurata prin folosirea unei ec*ipe
specialiate in abordul venos. +e asemenea, tot in cadrul masurilor de prevenire a infectiilor, se
recomanda utiliarea de transductori de unica folosinta si indepartarea cateterelor inutile din
punct de vedere clinic. )ateterele venoase centrale vor fi si ele sc*imbate prin rotatie, la intervale
optime de timp$ sc*imbarea acestor catetere, utiliand un fir de g*ida!, in aceeasi ona, nu
contribuie la scaderea riscului de infectie. Tot pentru diminuarea riscului de infectie, se
recomanda utiliarea celui mai eficient antiseptic pentru pregatirea locului de insertie si pentru
invelirea cateterului$ local poate fi aplicat un unguent cu actiune antimicrobiana, pentru a
impiedica aparitia infectiilor stafilococice. %ecent, au fost realiate catetere impregnate cu
substante antimicrobiene sau prevaute cu mansete ce contin argint bactericid.
Iolarea pacientilor cu infectii intraspitalicesti repreinta o regula bine stabilita in cadrul
programelor de prevenire si control. Iolarea in cadrul spitalului se poate face fie tinand seama
de anumite categorii specifice "functie de tipul infectiei suspectate#, fie functie de anumite
afectiuni specifice "functie de calea probabila de trasnmitere a infectiei# .
'istemul de iolare pe categorii specifice, include urmatoarele(
- iolarea stricta$ de exemplu, in caurile de varicela$
- iolarea de contact$ de exemplu, in caul unor infectii de plaga cu stafilococi$
- iolarea rspiratorie$ de exemplu, in caurile de meningita bacteriana netratata$
- iolarea pentru bacilii acid-alcoolo-reistenti$ in caul unei infectii cu M. tuberculosis, cand se
impun necesitati de ventilatie specifice.
In unele situatii, se impun precautii digestive 4 pentru diareea bacteriana asociata cu ). difficile,
sau precautii de drena! al secretiilor 4 in caul infectiilor minore de plaga. +e asemenea, unele
clinici folosesc precautii speciale prinvind sangele si fluidele corporale. In toate situatiile, pe usa
de la intrare va exista un afis care sa aminteasca masurile de protesctie ce trebuiesc respectate 4
*alat, manusi, masca etc. Pana la stabilirea agentului etiologic incriminat in aparatia infectiei, si
pana la stabilirea modului de transmitere al infectiei, se recomanda utiliarea unor masuri
minime de protectie a personalului sanitar$ ulterior, vor fi instaurate masuri specifice, functie de
natura patogenului si masuri de iolare care sa intrerupa posibilele cai de trasnmitere ale infectiei
"iolare specifica# .
In ceea ce priveste iolarea substantelor biologice, personalul medical va fi instruit adecvat,
pentru a purta ec*ipament de protectie "inclusiv manusi din latex#, de fiecare data cand intra in
contact cu un lic*id biologic sau cu membranele mucoase. 5alatul si oc*elarii de protectie sunt
vitale, atunci cand se anticipeaa murdarirea sau stropirea cu lic*ide biologice, ca urmare a unor
manevre medicale. )ontactul cu pacientii infectati cu bacilul M. tuberculosis, necesita utiliarea
unor masuri suplimentare de protectie si iolare. Personalul medical va fi instruit periodic, in
ceea ce priveste masurile de protectie impotriva unor factori patogeni sanguini( virusul 5I6,
precum si virusurile *epatice B si ). Aceste masuri constau in utiliarea adecvata a *alatelor de
protectie, a manusilor c*irurgicale si a mastilor de protectie oculara, functie de probabilitatea de
improscare cu sange sau oricare alt fluid biologic provenit de la un pacient. 7xista si cauri
speciale in care spitalele utilieaa protocoale suplimentare de iolare si protectie pentru mamele
si nou-nascutii lor infectati.