REGULI DE ASPESIE ȘI ANTISEPSIE

 Asepsia - "fără infecţie" – stare a unui obiect, mediu, încăpere, plagă caracterizată prin absenţa
germenilor patogeni.

Antisepsia - "impotriva infecţiei" - totalitatea măsurilor prin care se realizează distrugerea

germenilor prezenţi într-o plagă, pe tegumente sau în mediu.

Antiseptic - produsul care previne sau împiedică multiplicarea ori inhiba activitatea
microorganismelor; această activitate se realizează fie prin inhibarea dezvoltării, fie prin
distrugerea lor, pentru prevenirea sau limitarea infecţiei la nivelul țesuturilor.

Precauţiunile universal - reprezintă un ansamblu de activităţi şi proceduri menite să prevină, în

unităţile sanitare, infecţiile cu microorganisme care se transmit prin sânge sau alte fluide ale
corpului (lichide biologice, secreţii, excreţii), mucoase şi tegumente prezentând soluţii de
continuitate. Întrucât factorii care ţin de agentul cauzal şi de gazdă sunt mai greu de controlat,
măsurile de prevenire şi control trebuie să se adreseze, în primul rând, căii de transmitere.
Cele mai importante precauţiuni care trebuie avute în vedere sunt urmatoarele:
I. Spălarea mâinilor
Se face după contactul cu fiecare pacient și după contactul cu:
 sânge;
 alte lichide biologice, secreţii, excreţii;
 echipament, instrumente, materiale contaminate cu sânge şi alte produse biologice;
 înainte şi după îndepărtarea mănuşilor;
 înainte şi după efectuarea unei prestaţii la un pacient;
 câteodată, între prestaţii pentru acelaşi pacient.
Prevenirea transmiterii microorganismelor către un pacient sau în mediul înconjurător presupune
spălarea mâinilor în orice altă situaţie. Spălarea de rutină se face cu apă şi săpun fără acţiune
antimicrobiană.
Spălarea cu substanţe antimicrobiene (antiseptice) se face în anumite situaţii:
 focare în evoluţie;
 hiperendemie;
 circulaţie intensă a unor germeni rezistenţi la condiţiile de mediu.

II. Mănuşi
Purtarea mănuşilor are următoarele roluri:
 barieră de protecţie pentru personal împotriva contaminării, atunci când acesta vine în
contact cu: sânge, alte fluide şi produse biologice, mucoase, tegumente lezate;
 previne transmiterea microorganismelor prezente pe mâinile personalului, în timpul
actelor medicale invazive, în timpul atingerii mucoaselor sau a tegumentelor lezate ale
pacienţilor;
 reduce riscul de transmitere a microorganismelor de la un pacient la altul.

Mănuşile nu protejează mâinile împotriva accidentelor: înţepături, tăieturi.

Întotdeuna, mănuşile se schimbă după fiecare pacient, iar mâinile se spală cu apă şi săpun,
imediat după îndepărtarea mănuşilor.

Tipuri de mănuşi ce trebuie folosite în funcţie de situaţie sunt:

 curate
 sterile
 nesterile
 de unică folosinţă

Mănuşile se portă când:

 se anticipează contactul cu sânge
 alte fluide biologice
 secreţii
 excreţii
 echipamente, materiale sanitare şi instrumente sterile sau contaminate
 se anticipează contactul cu mucoasele şi tegumentele lezate

Mănuşile trebuie să se schimbe după fiecare act medical şi procedură, chiar la acelaşi pacient.

Mănuşile se schimbă după folosire, înainte de: a efectua acte medicale la alt pacient; a atinge
echipamente, instrumente şi suprafeţe necontaminate.
În procesul de învăţare a manoperelor ce presupun un risc de expunere se poartă întotdeauna
mănuşi. Mâinile se spală imediat după îndepărtarea mănuşilor, pentru a evita transferul de
microorganisme patogene la alţii pacienţi sau în mediul de lucru.

III. Mască, ochelari, protectoare faciale

Protejează mucoasele:
 nazală
 bucală
 ocular
Purtarea acestora este obligatori pentru activităţi în timpul cărora se apreciază că se pot produce
picături, jeturi, stropirea cu sânge şi alte fluide biologice.

IV. Şorţuri, halate impermeabile, alte articole de protecţie (curate, nesterile)

Au rolul de a proteja tegumentele şi îmbrăcămintea personalului împotriva contaminării cu
sânge, alte fluide şi produse biologice, în timpul activităţii medico-sanitare; se decontaminează şi
se spală ori de câte ori este nevoie, numai decât în unitatea medicală respectivă; nu se pot spăla
acasă.

V. Materiale, instrumentele şi echipamentele folosite în acordarea de îngrijiri medico-

sanitare pacientilor
Manipularea trebuie făcută cu aplicarea tuturor măsurilor de precauţie care să prevină
contaminarea: pielii, mucoaselor, hainelor, mediului. Reutilizarea celor care se pretează la
aceasta se va face numai după decontaminarea şi prelucrarea corespunzătoare, în concordanţă cu
recomandările producătorilor echipamentelor şi reglementările privind dezinfecţia şi sterilizarea.
Echipamentele de unică utilizare nu vor fi niciodată refolosite.

VI. Evitarea contaminării mediului de lucru

 Asigurarea unor proceduri adecvate pentru: îngrijiri şi activităţi de curăţenie de rutină,
dezinfecţia suprafeţelor din mediu, mobilier. Suprafetele pe care s-a împrăştiat sânge, alte fluide
şi produse biologice se decontaminează şi se curată imediat după producerea contaminării.
VII. Materiale textile
Materialele textile murdărite cu sânge, fluide biologice, secreţii şi excreţii, se prelevează în aşa
fel încât să:
 prevină contactul cu tegumentele, mucoasele, îmbrăcămintea personalului;
 evite transferul microorganismelor: la alţi pacienţi; în mediu.

Pentru colectare şi transport se folosesc saci de plastic, care nu permit contaminarea mediului.
Materialele sanitare ce reprezintă deşeuri cu potential contaminant se colectează separat de
reziduurile tăietoare, înţepătoare şi separate de reziduurile menajere. Se incinerează ca şi
reziduurile tăietoare şi înţepătoare cu potential contaminant.

VIII. Prevenirea expunerilor profesionale – microorganismele patogene cu cale de

transmitere sanguină

Se vor evita accidentele în timpul:

 folosirii acelor şi a altor instrumente tăietoare;
 manipularea lor după folosire;
 curăţării lor;
 colectării în vederea îndepărtării;
 tăierii fiolelor cu soluţii medicamentoase.

Pentru asistarea respiraţiei se vor folosi piese bucale intermediare sau baloane de ventilare, ca
alternative la tehnica de respiraţie gură la gură. Personalul care prezintă leziuni cutanate
exudative, dermatite supurate, va fi înlocuit de la activităţile de îngrijire a pacienţilor.
Personalul care prezintă pe mâini leziuni mici, nesupurative va trebui să le acopere cu
pansamente ocluzive şi este obligat să poarte mănuşi în timpul activităţilor de îngrijire în care
este posibil contactul cu sânge, alte fluide şi produse biologice.
În cazul producerii de accidente (înţepare, tăiere, stropire cu sânge sau alte produse biologice) la
personalul medico-sanitar, se va acorda primul ajutor (spălarea, dezinfecţia) şi se va anunţa
imediat accidentul. Respectiva persoană va fi luată în evidenţă şi i se vor pune la dipoziţie toate
serviciile necesare:

 tratamentul leziunii;
 investigaţii, dispensarizare;
 profilaxie (imunizare – HBV, chimioprofilaxie în cazul HIV).

IX. Repartizarea în saloane

Se va face evaluarea stării pacientului din punct de vedere infecţios şi se vor decide măsurile
necesare (aplicarea unor precauţiuni specific de izolare) pentru evitarea transmiterii
microorganismelor patogene cu cale de transmitere sanguină (pacienţii hemodializaţi, copii,
pacienţii cu deficienţe imunitare).