Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Una din cele mai importante sarcini ale îngrijirii bolnavului este alimentaţia.
Asigurarea aportuluicaloric necesar pentru susţinerea forţelor fizice ale bolnavului,
stabilirea regimului alimentar adecvat pentru asigurarea condiţiilor de vindecare şi
administrarea a imentelor pe cale naturală sauartificială, constituie sarcini
elementare ale îngrijirii oricărui bolnav spitalizat.
1. Servirea meselor
a) Orarul si repartizarea meselor:
- intervalul dintre mese trebuie stabilit astfel încât perioada de repaus din
cursul nopţii sa nu fie mai mare de 10 - 11 ore, iar in unele cazuri şi mai mic (ulcer
gastric).
- pacienţii in stare grava, febrili, vor fi alimentaţi in momentele de acalmie,
indiferent de programul secţiei
- pacienţii cu hipersecreţie gastrică sau boala ulceroasă vor fi alimentaţi la
intervale scurte, în funcţie de stadiul de evoluţie; la ei alimentele trebuie servite
uneori din ora in ora in cursul zilei, adăugând una, doua mese şi-n cursul nopţii
- pacienţii febrili, adinamici, in stare grava vor fi alimentaţi după un program
special, cu mese mici, dese, atât ziua cât si noaptea
- pacienţii cardiaci şi cei cu sistem nervos labil suportă greu o flămânzire mai
mare de 6 ore
- alimentele rezervate acestor bolnavi vor fi păstrate in condiţii
corespunzătoare la oficiul de alimente
- mesele principale nu vor fi servite niciodată înaintea aplicării tratamentului
- dupa prânz vor fi rezervate ore de odihna, intrucât, in aceasta perioada,
procesul de digestie blocheaza energia organismului prin angajarea unei cantităţi
mari de sange la nivelul organelor abdominale
b) Pregatirea servirii meselor:
- hrănirea pacientului nu trebuie sa fie tulburată de activitatea secţiei (tratamente,
recoltări, vizita medicala,etc.)
- inaintea servirii meselor nu se aplica tratamente dureroase
- se vor inlătura din salon toţi factorii dezagreabili (plosca, urinare, scuipatori)
- pacienţii cu aspect neplăcut (arşi, cu piodermite, cei care varsă) vor fi izolaţi de
restul bolnavilor cu paravane
- saloanele vor fi aerisite, curate, cu ambianta plăcuta, familiala
- asistenta imbraca un halat alb peste uniforma, îşi prinde parul in calota, îşi spala
bine mâinile
c) Distribuirea alimentelor:
- servirea estetica si curată a meselor creşte pofta de mâncare a pacienţilor
- asigură declansarea secretiei sucurilor digestive şi pe cale psihica
- operativitatea impiedica denaturarea si racirea alimentelor (isi pastreaza forma,
aspectul si valoarea calorica initiala)
- distribuirea alimentelor se face pe baza tabelelor de alimentaţie
- in unele cazuri, asistenta intocmeste fişe individuale de regim, care se înmânează
pacientului odata cu masa (pastrate, vor ajuta pacientul la domiciliu)
- alimentele se porţioneaza pe regimuri, apoi sunt distribuite in salon pe un carucior
special, iar la bolnavi pe tavi acoperite
- felurile de alimente se servesc pe rând, pe masura ce bolnavul consuma felul
anterior
- alimentele nu se ating cu mana
- gustul unor alimente se poate corecta cu: sare, otet, zahar (daca nu contravine
dietei)
d) Ordinea de servire a mesei:
- se va distribui intâi regimulcomun, apoi regimuriletip şi la sfârşit se va
dispune aducerea regimurilor individuale, pentru pacienţii a caror alimentaţie nu
se încadrează in regimurile tip
- vor lua masa intâi pacienţii ce se pot alimenta singuri, apoi asistenta se va
ocupa de cei ce trenuie alimentati de ea
- alimentaţia artificiala se va face in afara programului obisnuit
ALIMENTAREA ACTIVĂ
Obiectivele procedurii
• asigurarea necesităţilor calorice şi calitative în funcţie de vârsta şi
stareaorganismului
• favorizarea procesului de vindecare, consolidarea rezultatelor terapeutice
şiprevenirea cronicizării unor îmbolnăviri
Pregătirea materialelor
- veselă şi tacâmuri
- cană simplă
- cană specială cu cioc sau în funcţie de starea pacientului, tub pentru
administrarea lichidelor
- tavă, cărucior pentru alimente
- alimente conform regimului recomandat
- şervetele de masă
- 2 prosoape (şervete) pentru protecţia lenjeriei de corp şi pat
Pregătirea pacientului
Se vor culege date despre:
- afecţiune, regim, orarul meselor, repartizarea alimentelor pe mese
- posibilităţile de mobilizare, dacă pacientul este imobilizat, dacă are indicaţie
de repaus
- posibilitatea de a-şi folosi membrele superioare şi nivelul de autonomie (se
poate alimenta singur-activ, sau este alimentat de altă persoană- pasiv)
- efectuarea unor examene care impun un anumit regim sau restricţii alimentare
înainte sau după acestea
- administrarea unor medicamente înainte, în timpul mesei sau după masă
- preferinţele alimentare ale pacientului
a) psihică:
- se explică pacientului importanţa alimentaţiei şi a respectării regimului pentru
evoluţia favorabilă a bolii
b) fizică:
- se respectă recomandările cu privire la regimul alimentar
- se ajută pacientul să se spele pe mâini
- se aşează pacientul într-o poziţie confortabilă în raport cu starea sa generală:
• şezând la masă în salon sau în pat
• semişezând pentru pacientul care se poate ridica puţin
• în decubit lateral stâng dacă pacientul este dreptaci, cu capul uşorridicat
Efectuarea procedurii:
- se verifică dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru servirea mesei: salonul esteaerisit,
au fost îndepărtate ploştile şi urinarele, nu se fac tratamente, nu seface curat în salon
- se ajută pacientul să-şi spele mâinile
- se pregătesc alimentele pe o tavă acordând atenţie aspectului estetic
- se îmbrăcă un halat curat şi mănuşi
a)Alimentarea activă
Servirea mesei la pat în poziţie şezând sau semişezând
- se aşază pacientul în poziţie confortabilă
- se protejează lenjeria pacientului cu ajutorul unui prosop dacă este cazul
- se aşază tava cu alimente în faţa pacientului sau se adaptează o masuţă specială
- se ajută pacientul să taie alimentele dacă este necesar
- se observă dacă pacientul consumă toate alimentele
Alimentarea activă la pat în poziţie de decubit lateral
- se aşază pacientul în decubit lateral lăsând liber braţul dominant (de obiceidrept)
- se ridică uşor capul pacientului şi se protejează patul pacientului cu un prosopcurat
-se aşază sub bărbia pacientului un prosop curat
- se pune tava cu alimente pe marginea patului, pe un taburet sau pe noptieră aşaîncât
pacientul să vadă ce mănâncă
- se taie alimentele în bucăţi mici
- se ajută pacientul să bea lichide prin sucţiune sau cu ajutorul unei cănispeciale
b) Alimentaţia pasivă
- se aşază pacientul în poziţie şezând (dacă are membrele superioare afectate) sau
semişezând (dacă este imobilizat, adinamic, epuizat, în stare gravă)
- se protejează lenjeria de pat şi de corp folosind prosoape curate
- se pune tava cu alimente pe noptieră, pe un taburet sau pe o măsuţă adaptabilă
la pat
- se aşază în partea dreaptă a pacientului (de regulă) pe un scaun, se verifică
temperatura alimentelor
- se ridică cu o mână (stânga) capul bolnavului cu pernă şise administrează supa cu
lingura pe jumătate plină
- se asigură că pacientul a înghiţit înainte de a se administra o nouă cantitate
- se alocă suficient timp pentru a putea face mici pauze dacă este nevoie
- se taie alimentele în bucăţi mici fără a fi atinse cu mâna
- se încurajează pacientul să consume alimentele purtând o discuţie agreabilă
-se foloseşte linguriţa sau o pipetă dacă pacientul este în stare foarte gravă sau
are tulburări de deglutiţie
- se observă permanent faciesul pacientului
Îngrijirea pacientului
- se aşază pacientul în poziţie comodă dacă nu poate singur
- se reface patul, se îndepărtează eventualele firmituri sau se schimbă lenjeria dacă
este necesar
- se ajuta pacientul să-şi facă toaleta cavităţii bucale.
Reorganizarea locului de muncă
-se ădepărtează vasele muradare şi resturile alimentare
- se aeriseşte încaperea
Notarea procedurii
Se notează:
- cantitatea de alimente şi lichide ingerate
- modificările de apetit: dispariţia, diminuarea, exagerarea, refuzul alimentelor,
nu-i place mâncarea, respectă restricţiile religioase, refuză anumite alimente
- dacă prezintă sete exagerată
- dacă acuză senzaţie de greaţă, de rău în timpul mesei sau după masă
- dacă acuză senzaţia de plenitudine
- dacă refuză regimul recomandat, consumă alimente nepermise
- recomandări speciale care trebuie comunicate turei următoare: mese mici şi dese,
alimentare în timpul nopţii, restricţie alimentară pentru examinările din zilele
următoare
De evitat
- servirea alimentelor prea fierbinţi sau prea reci
- atingerea alimentelor care au fost în gura pacientului
ALIMENTAREA ARTIFICIALĂ
- înseamnă introducerea alimentelor în organismul pacientului prin mijloaceartificiale.
Se realizează. prin următoarele procedee:
sondă gastrică sau intestinală;
gastrostomă
clismă
parenteral
Scop:
- hrănirea pacienţilor inconştienţi
- cu tulburări de deglutiţie
- cu intoleranţă sau hemoragii digestive
- operaţi pe tubul digestiv şi glandele anexe
- cu stricturi esofagiene sau ale cardiei
- în stare gravă; negativism alimentar
Pegătirea pacientului
Efectuarea procedurii:
- se spălă mâinile şi se îmbracă mănuşi
- se introduce sonda gastrică, se verifică poziţia acesteia şi se fixează extremitatea
liberă a sondei cu leucoplast de faţa şi urechea pacientului.
- se controlează conţinutul gastric şi la nevoie se aspiră staza
- se folosesc amestecurile preparate pentru alimentarea pe sondă, lipsite de grunji
sau alte conglomerate, care ar putea astupa sonda (vor fi strecurate prin
tifonîmpăturit în 8 straturi)
- se pregăteşte aparatul de perfuzie, se umple rezervorul picurătorului, se elimină
aerul din tubul de legătură şi se racordează perfuzorul la sondă
- se introduceraţia zilnica în 4-6 doze, foarte încet, cu aparatul de perfuzieataşat la
extremitatea liberă a sondei
- se ăncălzeşte lichidul alimentar la temperatura corpului
- se verificăp viteza de scurgere a picurăp torului; nu se va administra mai mult de
200-250 ml într-o oră
- se administrează pe sondă 200-300 de ml de apă pentru spălarea perfuzorului şi
a sondei, apoi se insuflăpuţin aer, pentru a o goli complet şi se închideextremitatea
liberă cu o clamă Hoffmann sau o pensa Pean, împiedicând picurarearămăşiţelor
de lichid din sondă în faringe şi laringe, acestea putând fi aspiratede bolnavul
inconştient, lipsit de reflexul tusei, sau se extrage sonda cu atenţie.
Observaţii
- la pacienţii inconştienţi cu tulburări de deglutiţie sau care trebuie alimentaţi mai
mult
timp pe această cale , sonda se introduce endonazal
- sondele de polietilen se menţin mai mult de 4-6 zile , cele de cauciuc maximum
2-3 zilefiind traumatizante (produc escare ale mucoaselor)
- raţia zinică se administrează în 4-6 doze foarte încet, de preferinţă cu aparatul de
perfuzatutilizând vase izoterme.