DERMATOLOGIE ȘI NURSING ÎN DERMATOLOGIE/ GRUPA AMG II C
NUME Zubjeschi
PRENUME Alexandru
TEMA 1: AFECȚIUNI DERMATOLOGICE
BOALA/NOȚIU LUPUS ERITEMATOS
NI TEORETICE
 Lupus eritematos sistemic (LES)
Definiție este o boală autoimună care
afectează mai multe organe și
sisteme. Este mai frecvent la femei,
nu are o cauză cunoscută și are o
legatură aparte cu câteva gene ale
raspunsului imun. Unele sisteme
afectate frecvent sunt reprezentate de
sistemul nervos central și periferic,
plamân, cord, rinichi, piele, seroase
și elementele figurate ale sângelui.
Multe alte sisteme pot fi afectate,
deși cu o frecventă mai mică.
Patogenia LES este complexă,
Etiologie leziunile tisulare fiind cauzate de
autoanticorpi patogenici, complexe
imune și limfocite T. Caracteristicile
care conferă acestor proteine și
celule patogenitate sunt puțin
întelese. Se pare că pentru a rezulta
factorii patogeni este necesară
interacțiunea între multiple gene de
susceptibilitate și genele adiționale le
permit persistența. De asemenea se
pare că factorii de mediu în
interacțiune cu genele de
susceptibilitate sunt necesari
pentru  a iniția sau perpetua boala în
multe cazuri.
Lupus eritematos rezultă din
distrugerea tisulară determinată de
subseturi patogenice de autoanticorpi
și complexe immune. Raspunsul
imun anormal include:
- Hiperactivitate policlonală și
TUBERCULOZA CUTANATĂ
Tuberculoza cutanată este o infecție
de etiologie bacteriană, determinată
de bacilul Koch sau alte
microbacterii tuberculoase,
transmisibilă şi endemică, larg
răspândită în populație, cu localizări
multiple, evoluție cronică, deseori
fatală în lipsa administrării
tratamentului medicamentos.
Tuberculoza cutanată este o infecție
a bacilului Koch localizată la nivelul
pielii.
Principalul agent etiologic care
determină apariția tuberculozei
este bacilul Koch (Mycobacterium
tuberculosis). Mycobacterium
bovis este o micobacterie care duce
la apariția bolii la bovidae, dar poate
afecta şi omul.
Micobacteriile sunt bacili gram
pozitivi, aerobi, neramificați,
nesporulați, încurbați, lipsiți de
capsulă şi de mobilitate, având ca
proprietate principală acido-alcoolo-
rezidența, care se multiplică pe
parcursul a 24 de ore.
Factorii de risc favorizanți care pot
favoriza apariția tuberculozei sunt
reprezentați factorii care țin de
organismul gazdei şi factorii de
mediu. Factorii care țin de
organismul gazdei sunt reprezentați
de următoarele aspecte patologice:
 antigen specific limfocitelor T si -hemopatiile maligne
B; -diabetul zaharat
- Reglare inadecvată a acestei -insuficiența renală
activități. -colagenozele
Aceste răspunsuri imune anormale -infecția cu virusul HIV
rezultă probabil din interacțiunea -cancerul bronho-pulmonar
dintre gene susceptibile și mediu. -bolile neoplazice
Argumentele pentru predispoziția -bronhopneumopatia cronică
genetică includ cresterea obstructivă
concordanței pentru boală la -silicoza
germenii monozigoți (24 până la -tratamentul îndelungat cu
58%) comparativ cu cei dizigoți (0 citostatice, anti-TNFalfa şi
până la 6%). Factorii de mediu care corticoizi.
determină lupusul eritematos sunt în
general necunoscuți, cu exceptia Factorii de mediu care pot favoriza
ultravioletelor(UV). apariția tuberculozei sunt
reprezentați de:
-consumul de alcool
-consumul de droguri
-fumatul
-nrespectaea igienei personale
-deficitul alimentar
-sărăcia
-epuizarea fizică
-migrațiile
-mediul carceral
-războaiele
-catastrofele naturale.

Sunt identificate, după formele de Clasificarea tuberculozei cutanate

Clasificare manifestare și momentul în care
boala apare, patru tipuri de lupus.
Lupusul eritematos sistemic este cel
mai frecvent tip, care afectează mai
multe organe, cel mai des:
 rinichii;
 pielea;
 inima;
 sistemul nervos;
 plămânii.
Formele de lupus eritematos sistemic
pot varia, de la severe la ușoare.
Unele simptome se pot agrava în
timp și apoi pot intra în perioada de
remisie.
Lupusul cutanat acut este adesea
asociat cu boala lupusului sistemic,
după Beyt și colab:
Tuberculoza de inoculare exogenă
- sancrul tuberculos
- tuberculoza verucoasă
- lupusul vulgar
Tuberculoze secundare (endogene)
- prin contiguitate: scrofuloderma
- autoinoculare: tuberculoza
orificială
Tuberculoza hematogenă
- lupusul vulgar
- tuberculoza miliară acută
- goma tuberculoasă
Tuberculoze eruptive
- lichenul scrofulosorum
- tuberculidele papuloase sau
dar pot exista cazuri în care se papulo-necrotice
manifestă exclusiv la nivelul pielii. - eritemul indurat Bazin
Există mai multe forme de lupus - vascularita nodulară
eritematos cutanat: Clasificarea tuberculozei cutanate
Lupusul cutanat - este, în general, după Tigoulet si colab:
limitat la piele. Poate provoca erupții Forme multibacilare
cutanate și leziuni permanente care Sancrul tuberculos
pot lăsa cicatrici. Există forme acute Tuberculoza ulceroasă orificială
care determină erupții cutanate tipice Scrofuloderma
pentru lupus, respectiv o erupție Goma tuberculoasă
roșie pe obraji și nas; Tuberculoza miliară cutanată
Lupus cutanat subacut - provoacă o
erupție roșie, extinsă, cu aspect
solzos pe corp. Aceste erupții nu lasă Forme paucibacilare
cicatrici și, deseori, apar în zonele de
piele expuse la soare; Tuberculoza verucoasã
Lupusul cronic - provoacă o erupție Lupusul vulgar
purpurie și poate genera decolorarea Eritemul indurat Bazin
pielii, cicatrici și căderea părului. Lichenul scrofulosorum
Lupusul neonatal este o afecțiune Tuberculidele papulo-necrotice
extrem de rară și afectează sugarii Eritemul nodos
ale căror mame au anumiți anticorpi
autoimuni. Aceștia sunt transmiși de
la mamă la făt prin placentă. Nu
toate mamele care au acești anticorpi
au simptome de lupus. De fapt,
aproximativ 25% din femeile care
aduc pe lume un copil cu lupus
neonatal nu prezintă simptome de
lupus. Cu toate acestea, se estimează
că 50% din femeile care nasc copii
cu lupus neonatal vor dezvolta forme
de lupus în următorii ani.
Simptomele lupusului neonatal pot
să dispară în câteva luni de la
naștere, dar există și cazuri când pot
fi identificate leziuni cardiace
permanente. Lupusul neonatal se
manifestă prin erupții cutanate,
anemie și leucopenie (număr redus
de celule albe în sânge), probleme
hepatice.
Lupusul indus de medicamente  -
administrarea anumitor
medicamente, pe bază de rețetă,
poate duce la lupus indus. Denumit
 lupus eritematos indus de
medicamente, se poate dezvolta prin
utilizarea pe termen lung a anumitor
medicamente prescrise, de obicei,
după câteva luni de terapie cu un
medicament pentru unele afecțiuni
(tuberculoză, infecții micotice),
terapia anticonvulsivă, pentru
aritmie, medicamente pentru
hipertensiune arterială. Lupusul
indus de medicamente dispare, de
cele mai multe ori, în câteva
săptămâni de la oprirea administrării
medicamentelor care l-au determinat.
La debut, lupus eritematos poate
Tablou clinic interesa numai un organ, (alte
manifestări apar mai târziu), sau
poate fi multisistemic.
Autoanticorpii sunt detectați la
începutul bolii. Severitatea bolii
variază de la ușoara și intermitentă
până la persistent și fulminantă.
Simptomele generale predomină de
obicei și includ oboseală, stare de rău
general, febră, anorexie și pierdere
ponderală. Aproape toți pacienții
prezintă artralgii și mialgii, cei mai
mulți dezvoltă artite intermitente.
Durerea este adesea disproporționate
față de semnele fizice reprezentate de
tumefacții simetrice fuziforme ale
articulațiilor, edematierea difuză a
mainilor și picioarelor ș tenosinovite.
Diagnosticul initial de LES depinde
Diagnostic de modul de prezentare clinică. Un
studiu arată că durata medie între
apariția simptomelor și diagnostic
este de 5 ani. Lupusul nu este
întotdeauna evident la prima
prezntare a pacientului și pot fi
În 75-80% din cazuri erupţia se
localizează la nivelul feţei,
preponderent pe piramida nasală,
buza superioară, pomeţi şi urechi
mai rar pe gât, trunchi şi membre.
În 30-40% sunt atinse mucoasele
cavităţii bucale.
Tuberculoza cutanată se
caracterizează din punct de vedere
clinic prin apariția unor leziuni
cutanate tipice şi atipice. Leziunile
cutanate tipice apărute în cadrul
tuberculozei cutanate sunt
reprezentate de şancrul tuberculos,
lupusul tuberculos, tuberculoza
verucoasă, ulcerul tuberculos şi
goma tuberculoasă. Leziunile
cutanate atipice apărute în cadrul
tuberculozei cutanate sunt
reprezentate de lichenul scrofulos,
eritemul indurat Bazin, tuberculidele
miliare şi rozaceiforme,
tuberculidele papulo-necrotice şi
tuberculidele ulceroase Pautrier.
Diagnosticul de tuberculoză cutanată
se pune pe baza anamnezei şi a
examinării clinice a bolnavului
(prezența semnelor clinice descrise
anterior, expunere sau contact cu
persoane infectate în antecedente),
pe baza anchetei epidemiologice şi a
necesare urmărirea pacientului, unor investigații paraclinice
examinare clinică și evaluare specifice (însămânțarea produselor
serologică pentru a finaliza patologice, efectuarea frotiurilor din
diagnosticul. Nu este neobisnuit ca leziunile tuberculoase cutanate,
pacienții să se prezinte cu manifestări intradermoreacția tip Mantoux,
izolate precum artralgie, fenomen examenul histopatologic, anumite
Raynaud, stare de teste de laborator).
hipercoagulabilitate, febră de origine
necunoscută sau manifestări
respiratorii precum dispnee și
revărsate pleurale.
  Pe scurt, variatele manifestari
clinice ale LES pot face diagnosticul
dificil.
Rash malar – eritem fix, plat sau
reliefat pe eminentele malare
Lupus discoid – placi eritomatoase
ieșite in relif cu cruste cheratozice
aderente și obstrucții foliculare. Pot
fi prezente cicatrici atrofice.
Ulcerații orale / nasofaringiene
Artrita- artite neerozive afectand
doua sau mai multe articulatii
periferice caracterizate prin
tumefiere, durere.
Serozita – pleurita sau pericardita
afirmată pe ECG.
Afectare renală – proteinurie peste
0,5g / zi sau mai mare decât 3+ sau
cilindrii celulari.
Afectare neurologică– convulsii fară
alte cauze sau psihoza fară alte cause
Afectare hematologică – anemie
hemolitică sau leucopenie,
limfopenie, trombocitopenie
Anomalii imunologice - preparate
pozitive pentru LE sau anticorpi anti
ADN, sau VDRL fals pozitiv.
Anticorpi antinucleari – titru
anormal de anticorpi antinucleari,
determinate prin imunofluorescența
sau orice altă tehnică echivalentă, în
orice moment. Dacă sunt prezente
patru dintre aceste criterii poate fi
pus diagnosticul de lupus eritematos.
 Nu există remedii pentru lupus,
Tratament medicamentele care pot fi
administrate au capacitatea de a
gestiona bine simptomele acestei boli
complexe și de a evita puseele acute
ale bolii.  Rifampicină) sau de linia
O parte importantă din tratamentul
pentru lupus îl reprezintă stilul de
viață.
Strategia terapeutică în lupus este
una medicamentoasă și cutanată,
locală, cu creme și loțiuni care țin
sub control manifestările bolii la
nivelul pielii, combinată cu
eliminarea factorilor care pot agrava
simptomele și asociată cu o dietă
sănătoasă.
Evitarea expunerii la soare,
renunțarea la fumat, o dietă
sănătoasă, bogată în surse de
vitamina D (pentru că sporește
rezistența pielii la acțiunea razelor
solare), dar și activitatea fizică
regulată sunt o parte importantă a
terapiei.
Unele medicații frecvente în lupus
sunt cele cu efect antiinflamator
nesteroidian, medicamentele
antimalarice care ameliorează
simptomele lupusului, precum
erupțiile cutanate, durerile articulare
și oboseala, prevenind puseele bolii.
Complicații - Afectarea organelor
- Depresia
Tratamentul tuberculozei presupune
administrarea
medicamentelor antituberculoase de
linia I (Etambutol, Izoniazidă,
Streptomicină, Pirazinamidă,
II (Kanamicină, Amikacină,
Moxifloxacin, Levofloxacin,
Etionamidă, Cicloserină,
Claritromicină, etc.) în funcție de
tipul de infecție (primară sau
secundară) şi stadiul de evoluție a
bolii.
Tratamentul administrat în cazul
tuberculozei cutanate presupune
respectarea unor măsuri igieno-
dietetice şi administrarea
tratamentului medicamentos. Se
recomandă administrarea de
vitamină B6 în asocierea
tratamentului antituberculos, în
scopul prevenirii efectelor adverse
neuropatice care pot apărea în cadrul
tratamentului îndelungat cu
Izoniazidă.
Complicaţia - cea mai gravă a
leziunilor cu evoluţie îndelungatã
este apariţia carcinomului
spinocelular îndeosebi în cazul
leziunilor vechi tratate prin
radioterapie. Rar a fost descrisă şi
apariţia altor tumori precum
sarcomul, carcinomul bazocelular şi
limfomul.