TEMA 1: AFECȚIUNI ALE APARATULUI RESPIRATOR
BOALA/NOȚIUNI PNEUMONIE
TEORETICE PNEUMOCOCICĂ
Pneumonia pneumococică sau
pneumonia francă lobară este
o pneumopatie acută,
Definiție provocată de pneumococ,
care afectează un lob,
debutează acut şi are evoluţie
clinică.
Boala este provocată de
Etiologie pneumococ, care poate fi
găsit frecvent la indivizi
sănătoşi, ca saprofit, în
cavitatea bucală şi în faringe.
La bolnavi se găseşte la
nivelul plămânului şi in sputa.
Boala apare mai frecvent la
barbați, în special iarna.
Cauze favorizante sunt:
frigul, umiditatea, alcoolismul,
oboseala fizică sau psihică,
unele boli cronice ca
insuficiența cardiacă, ciroza,
diabetul zaharat. Se pare că
mucoasa căilor aeriene
superioare ar avea o
imunitate naturală
față de pneumococ. Probabil
că unele infecții virotice ale
căilor aeriene micşorează
această rezistentă. De altfel,
pneumonia este aproape
totdeauna secundară unei
gripe, corize, laringite etc.
Forme clinice.
Clasificare Pneumonia copilului se
BPOC
Este o boală cronică pulmonară
progresivă ce apare de obicei la
persoanele de peste 45 de ani,
cauzată de expunerea îndelungată la
noxe respiratorii (fum, gaze de
ardere) și care se manifestă prin
oboseală la efort (dispnee) și tuse
persistentă
Cauze
Boala apare din cauza agresiunii
persistente și indelungate (15-20 de
ani) a noxelor respiratorii (fumatul,
poluarea atmosferică sau la locul de
muncă) asupra plamanilor.
Factorii de risc
Pe langă fumat, factorii de risc care
cresc probabilitatea ca o persoană să
dezvolte BPOC includ și:
-arderea lemnului și a biomasei, în
interior (de exemplu, când se
inhalează fumul de la sobe)
-factorii genetici, cum ar fi o
deficienta de alfa-1-antitripsină, un
important factor care protejează
plămânii, produs de ficat
-expunerea la substanțele poluante
din aer și la toxinele din locuință și
de la locul de muncă
-slaba calitate a aerului din interior
-istoricul familial de
bronhopneumopatie obstructivă
cronică.
Stadiul O(risc): Tuse cronică și
producție de spută; funcție
caracterizează adeseori pulmonară normală încă.
prin junghi abdominal şi Stadiul I(usor): Limitarea ușoară a
vărsături, simulînd o urgenţă fluxului de aer de obicei, dar nu
abdominală. întotdeauna, tuse și producție de
Pneumonia bătrînului este spută cornice.
gravă, semnele sînt discrete, FEV1/FVC<70%
febra redusă, dorinind apatia FEV1≥80% din prezis
şi inapetenţa. Stadiul II (moderat): Accentuarea
Pneumonia indivisilor tarați, limitării fluxului de aer și de obicei
debilitați de boli preexistente, progresia simptomelor cu dispnee de
este de asemenea gravă. efort 50%≤FEV<80% din prezis
Astfel, alcoolicii fac frecvente Stadiul III (sever): Accentuarea
crize de delirium tremens, progresivă a limitării fluxului de aer,
Diabeticii comă, ciroticii icter creșterea dispneei și exacerbării
grav, nefriticii comă uremică. repetate cu impact asupra calității
Pneumonia mixtă, este o vieții pacientului. (FEV1<50% din
pneumonie virală prezis)
suprainfectată bacterian. 30%≤ FEV1<50% din prezis
Congestiile pulmonare sînt Stadiul IV (foarte sever):
sindroame clinice Limitarea severă a fluxului de aer
asemănătoare pneumoniei FEV1< 30% din prezis sau
pneumococice şi reprezintă FEV1< 50% din prezis plus
forme clinice în care procesul insuficiența respiratorie cronică
inflamator este redus la Exacerbările pot fi amenințătoare de
primul stadiu (de congestie viață
alveolară). De aceea se mai
numesc şi pneumonii
abortive". Congestiile
pulmonare reprezintă astăzi,
cînd frecvenţa pneumoniei
în forma tipică a scăzut mult,
cele mai intîlnite pneumonii
acute bacteriene.
Se cunosc mai multe forme:
Congestia pulmonară propriu-
zisă, care este de fapt o
pneumonie abortiva",
provocată de pneumococ, cu
debut mai putin brutal decît al
pneumoniei, cu
temperatură moderată,
simptomatologie ștearsă şi
sindrom de condensare uneori
absent,
 Congestia pleuro-pulmonară
este o pneumonie uşoară, cu
participare pleurală.
Corticopleuritele prezintă
semne discrete de pneumonie
şi pleurită.
Boala apare la individ în plină
Tablou clinic sănătate. În zilele
premergătoare există
adeseori o discretă infecție
rinofaringiană, cu astenie şi
cefalee, sensibilitate la frig.
Debutul este brutal, putînd fi
bine precizat de bolnav,
datorită frisonului unic,
intens, generalizar, durînd 1/2
- 2 ore, junghiului toracic
submamelonar sau posterior,
datorit interesării pleurei
parietale si ascensiunii febrile
bruste până la 40°.
Diagnosticul este ușor de pus
în formele tipice, după
Diagnostic debutul brutal cu
frison, junghi toracic şi febră
mare, sindromul de
condensare și imaginea
radiologică.
Examenul sputei permite,
uneori, diagnosticul de
tuberculoză pulmonară sau de
neoplasm. În pneumoniile
care se repeată mai ales în
același segment pulmonar,
trebuie să se caute un
- persoana simte că își pierde
răsuflarea, că nu mai poate respira,
mai ales când este activă, iar această
senzație o are din ce în ce mai des
- tuse persistentă ce este însoțită de
spută - unii pacienți pot trece cu
vederea acest simptom, pe care îl
consideră doar o banală "tuse a
fumatorului"
- infecții frecvente în piept
- respirație suieratoare persistentă,
așa numitul "wheezing".
Alte simptome mai rare sunt:
- pierderea în greutate
- oboseala
- gleznele umflate din cauza
retentiei de lichide (edem)
- durere în piept și tusea însoțită de
mici cantități de sânge (acestea sunt,
de regulă, semnele unei alte
afectiuni, cum ar fi o infecție sau un
posibil cancer pulmonar).
Caracteristici sugestive
BPOC
Debutul la maturitate
Simptome lent progresive
Istoric indelungat de fumat
Dispnee de efort
Limitarea ireversibilă a fluxului de aer
 neoplasm bronşic sau o
supurație pulmonară cronică.
Tratamentul etiologic se
Tratament adresează agentului cauzal, în
speţă penumococului,
care este sensibil la Penicilină,
Ampicilină, Tetraciclină,
Eritromicină şi Septrin
(Biseptol). Tratamentul
trebuie individualizat în
functie de forma clinică și
sensibilitatea la antibiotice.
Cînd nu există date pentru
stabilirea diagnosticului
etiologic, se începe
tratamentul cu Tetraciclină
(2,5 - 4 g/zi, oral, în 4 prize,
timp de 6-8 zile), care este
activă față de majoritatea
agenților patogeni. În
aceste cazuri, se poate utiliza
şi Anpicilină (oral, 2-4 g/zi,
timp de 8-10 zile) sau
Septrin (Biseptol) - amestec
de trimetoprim şi
sulfametoxazol (4
comprimate/zi,
oral, în 2 prize, timp de 4-8
zilei). Penicilina G este
antibioticul de elecţie,
deoarece nu există tulpini de
pneumococ rezistente la
Penicilină (1 600 000
6 000 000 u.i./ zi, i.m. la 4 -6
ore, timp de 4-8 zile,
continuindu-se administrarea
încă 72 de ore după
defeverscenţă; la bătrini și
bolnavii tratați, se mai
continuă cîteva zile).
Bolnavilor alergici la
Penicilină, li se administreaza
Eritromicină (2-3 g/zi, in 4
Bronhodilatatoare: medicatia
centrala pe simptome; administrate
"la nevoie" pentru a diminua
simptomele intermitente sau
accentuate si administrate regulat
pentru prevenirea si reducerea
simptomelor persistente
Glucocorticoizi: tratament regulat
cu corticosteroizi inhalatori doar la
pacientii cu FEV1<50% di prezis si
exacerbari repetate (de ex, 3 in
ultimii 3 ani)
Vaccinuri: Antigripal- 1 data sau de
2 ori/an: toamna si iarna. Nu exista o
evidenta pentru recomandarea
vaccinarii antipneumococice pe scara
larga.
Antibiotice: Nerecomandate cu
exceptia tratamentului exacerbarilor
infectioase si altor infectii bacteriene.
Mucolitice (Mucokinetice,
Mucoreglatoare): Pacientii cu
spute foarte vascoase pot beneficia
de mucolitice, dar beneficiile general
sunt foarte mici. Folosirea nu este
recomandata
Antitusive: Folosirea regulata este
contraindicata in BPOC stabil
Stimulante
respiratorii: Nerecomandata
folosirea reglata.
 prize, timp de 4-8 zile),
Tetraciclină, Doxicilină sau
Septrin. Sulfamidele, deşi
active, sint mai puţin utilizate.
În cazuri severe se pot
asocia două antibiotice
sinergice. Nu se
administrează Streptomicina,
fiind mai puțin activă și putînd
selecționa mutante rezistente
şi masca o tuberculoză.
Tratamentul simptomatic.
Febra se combate numai în
caz de hipertensiune,
cu comprese umede
alcoolizate. De obicei febra
cedează uşor la tratamentul
etiologic. Junghiul toracic se
combate cu antinevralgice,
Algocalmin, Antidoren.
Agitaţia, delirul şi insomnia se
corectează cu barbiturice,
Cloralhidrat
(2-3 g/24 de ore) și
Bromoval. În caz de cianoză
și dispnee se administrează
oxigen. Tusea se combate cu
Calmotusin, Tusomag și
Codenal. La vîrstnici și
tratați se administrează
cardiotonice sau analeptice
cardiorespiratorii.
BPOC este adesea asociat cu
Comlicații Pleurezie serofibrinoasă, care exacerbari ale simptomelor.Multe
poate apărea fie în cursul exacerbari sunt determinate de
evoluției bolii infectii ale tractului respirator sau de
(parapneumonică), fie după cresterea poluarii aerului, dar cauza
criză (metapneumonică); nu poate fi determinata in aproape
pleurezie purulentă, abces 1/3 din cazuri.
sau gangrenă pulmonară; Cum se evalueaza severitatea
complicaţii cardiovasculare exacerbarilor?
(fibrilatie atrială, colaps, edem Teste functionale pulmonare (pot fi
pulmonar, flebite); diverse dificile pentru pacientii bolnavi):
(otite, meningite, peritonite, - PEF<100 L/min sau FEV1<1L
hepatite, nefrite, artrite).
Complicațiile afectează în
special bolnavii vîrstnici,
debilitați sau cu boli
preexistente.
indica o exacerbare severa.
Gazometria arteriala (in spital):
- PaO2<8.0kPa (60mmHg) si/sau
SaO2<90% cu sau fara
PaCO2>6.7kPa (50mmHg) la
aer atmosferic- indica
insuficienta respiratorie.
- PaO2<6.7kPa, PaCO2>9.3kPa
(70mmHg), si pH<7.30
sugereaza un episod
amenintator de viata care
necesita monitorizare atenta si
tratament critic.
Rx torace: identifica complicatii ca
pneumonia si alte diagnostice
alternative care pot mimi simptomele
unei exacerbari.
EKG: ajuta la diagnosticul hipertrofiei
ventriculare drepte, aritmiilor si
episoadelor ischemice.
Alte teste de laborator:
- Cultura si antibiograma din
sputa pentru identificarea
infectiei daca nu este raspuns la
tratamentul antibiotic initial.
- Teste biochimice pentru a
detecta tulburarile electrolitice,
diabetul zaharat si nutritia
deficitara.