RISCURILE ASISTENTEI MEDICALE

ÎN PRACTICA NURSING

AUTORI:
Colectivul Anului IB
Coordonator: Dr. Ancuța Gomboș
 RISCURILE PROFESIONALE ALE PERSONALULUI
MEDICAL

Personalul medical face parte dintr-un grup al profesiilor cu o

rată a mortalităţii peste medie .
 RISCURILE LA CARE ESTE EXPUS PERSONALUL MEDICAL

1.Risc major biologic(contact cu

virusuri,bacterii,ciuperci, paraziți,leziuni provocate de
înțepături cu ace)
2.Riscuri psihosociale-stresul(relațiile intercolegiale,
relația șef-subaltern,violenta pacienților,munca în
schimburi)
3.Riscuri chimice-(sol.dezinfectante,reactivi de
laborator, medicamente,gaze anestezice,latex)
4.Riscuri ergonomice(manevrarea pacienților,mișcări
repetitive,postura de lucru)
5.Riscuri fizice(radiații ionizante, zgomot , ambianța
termică , fonică , luminoasă,incendii,electrocutare)
 Statistic cele mai frecvente sunt:

I.Efectele acute sau cronice ale stresului și suprasolicitării

II.Lombalgiile
III.Contaminările provenite din
Înțeparea accidentală cu acul
contaminat:
-hepatita B risc 30%
-hepatita C risc 10%
-HIV risc 0,3%
Grupurile profesionale cele mai expuse riscului

Personalul medico-sanitar și
auxiliar din serviciile de:

Ambulanță, UPU
ATI, bloc operator
serviciile de dializă
dermatologie
boli infecțioase
 Efecte negative asupra femeilor din sistemul
medico-sanitar

• Avorturi spontane,
malformații ale copiilor
născuți din mame expuse

• Frecvența fracturilor
• instalarea osteoporozei
 RISCURILE PROFESIONALE ALE PERSONALULUI
MEDICAL
Prevalenţă crescută Prevalenţă joasă şi medie

(în ordinea frecvenţei)

• Varicela
• Rujeola
• Hepatita B • Parotidita epidemică
• Tuberculoza • Rubeola
• Hepatita C • Eritemul infecţios acut
• Hepatita A (parvovirusul B19)
• Hepatite non A - non B • HIV/SIDA
• Hepatita D
• Hepatite cu virusul Epstein-
Barr
• Hepatite cu citomegalovirus
 ACCIDENTE NERAPORTATE

Studiile efectuate demonstrează faptul că

40 % dintre accidentele profesionale
transcutanate nu sunt raportate.
 ATITUDINEA ÎN CAZ DE INCIDENTE

Raportarea rapidă și corectă

a incidentelor profesionale ajută la:

• aplicarea imediată a măsurilor de

profilaxie și tratament
• identificarea și controlul surselor de
infecție
• prevenirea epidemiilor
• ghidează politicile și planificările publice
de sănătate.
CONDUITA POST/EXPUNERE
Expunerea trebuie privită ca şi
urgenţă!

Trebuie gândită în termeni de ore şi

NU zile!

• Evaluarea situației

• Testare serologică și evaluare clinică

• Stabilirea unei scheme de tratament, vaccinări,

monitorizare clinică și biologică,
chimioprofilaxie antiretrovirală.

• Consiliere psihologică
 MASURI IMEDIATE POSTEXPUNERE

În caz de expunere cutanată :

• Se spală imediat locul cu apă şi săpun

• Se clăteşte

• Se utilizează un antiseptic,
dezinfectant, timp de contact minim 5
min.
 MĂSURI IMEDIATE POSTEXPUNERE

• În caz de expunere a mucoaselor - spălare

abundentă cu ser fiziologic sau cu apă în
lipsa acestuia

• Interzisă sângerarea - deoarece poate crea

microleziuni care pot accelera difuziunea
virusului!
ALGORITM DE CIRCULAȚIE
CONDUITAA POST/EXPUNERE
INFORMAȚIEI ÎN CAZUL EXPUNERII
ACCIDENTALE LA SÂNGE ȘI PRODUSE BIOLOGICE-
RAPORTAREA EVENIMENTULUI

Persoana
accidentată
Serv.
CPCIN
Consemnarea
Superiori în registrul de
evidenta

Medic
medicina DSP
muncii
 SERVICII SPECIALIZATE

Serv Întocmește fișa pacientului

CPCIN post/expunere

- Întocmește fișa de semnalizare

BP1, ,asigură vaccinarea gratuită a
DSP
persoanei accidentate
-Întocmește documentația ân
vederea declarării bolii profesionale

Medic -monitorizeaza pacientul clinic si biologic

medicina -trimite spre servicii specializate
muncii - propune schimbarea locului de munca
si reorganizarea muncii salariatului;
 Măsuri prevențive și de protecție
• punerea la dispoziție a echipamentelor medicale
sigure(seringi cu ace retractabile)

Atenție acul nu se recapișonează!

• un bun control al deșeurilor medicale
• Condiții de muncă îmbunătățite(organizarea muncii)
• asigurarea de echipamente de protecție personală
• vaccinarea personalului împotriva hepatitei B
• pregatire și informare a personalului
Important! spălarea pe mâini după contactul cu
pacientul sau produse biologice/patologice
Și chiar dacă ’’nu avem
timp”, nu uitați
sănătatea este pe
primul loc!
 STRESUL SI CONSECINTELE LUI
ASUPRA FIINTEI UMANE
c) Profesia: 60-80% din accidentele
de munca au la origine stresul.
In sistemul sanitar este un truism ca
stresul devine aproape o obisnuinta.
Siguranta pacientilor in spitale
constituie o dimensiune importanta
a calitatii ingrijirilor de sanatate.
Un mediu de lucru placut si un
echipament adecvat contribuie la
reducerea stresului atat personalului
medical cat si a pacientului.
 STRESUL SI CONSECINTELE LUI
ASUPRA FIINTEI UMANE
Pacientul internat este de obicei stresat prin pierderea anturajului
familial, complexat de multitudinea investigatiilor, procedeelor
medicale
si a numarului mare de contacte noi stabilite in primele zile de internare
(medici de salon, rezidenti, studenti, asistente).
Deasemenea gravitatea bolii, probabilitatile
de evolutie , prognosticul rezervat, cronicizarea unei
afectiuni, problemele de dependenta sau infirmitatiile
pe care le poate genera boala sunt cauze care determina
stresul la pacient.
 STRESL SI CONSECINTELE LUI
ASUPRA FIINTEI UMANE
Stresul intens si de lunga durata provoaca perturbari ale organismului
la nivelul unor aparate si sisteme:
- aparatul respirator: obstructie nazala,
salve de stranuturi, crize de tuse, dispnee
 STRESUL SI CONSECINTELE LUI
ASUPRA FIINTEI UMANE
- aparatul cardio-vascular: cresterea frecventei
batailor inimii si presiunii sangvine care duce la
ingrosarea arterelor favorizand astfel aparitia
anginei si a infarctului ;
- poate afecta sistemul imunitar atat de mult
incat sa permita cresterea si inmultirea celulelor
canceroase;
 STRESUL SI CONSECINTELE LUI
ASUPRA FIINTEI UMANE
Aparatul digestiv:
- disfagie (dificultatea de a inghiti)
- la cei emotivi cea mai frecventa
este suferinta de intestin iritabil

- la nivelul tegumentelor: paloare

sau eritem emotional, eruptie
urticariana