Managementul riscului în tuberculoză

MANAGEMENTUL RISCULUI

Definiție
Riscul reprezintă posibilitatea apariției unui eveniment nedorit, cu
consecințe periculoase pentru sănătatea și viața oamenilor, sau
pentru mediul înconjurător.
Scop - îmbunătățirea și protejarea vieții în sensul minimizării
riscurilor de sănătate.
Etapele fundamentale în managementul riscurilor

• IDENTIFICAREA ŞI DEFINIREA RISCURILOR care apar în

desfășurarea activităților la locul de muncă și cauzele care au dus la
apariția lor.
•  EVALUAREA ŞI ANALIZA RISCURILOR implică punerea
planurilor în practică ( puncte slabe, impact).
• CONTROLUL RISCURILOR - prin adoptarea de protocoale
și proceduri care pun în aplicare măsurile menite să prevină, să
limiteze apariția sau să trateze evenimentele, implementarea
măsurilor de schimbare.
 Descrierea locului de munca

PROCESUL DE MUNCǍ
-  Asigurarea asistenţei medicale primare cu respectarea codului deontologic medical.
MIJLOACE DE PRODUCŢIE
- Mobilier: birouri, scaune, canapea examinare, dulap medicamente, de instrumente, de haine,
măsuță instrumente, măsuță aparate
- Instrumentar specific: seringi, tensiometru, pulsoximetru
- Spirometru
- Calculatoare, imprimante
- Documente: registre de evidenta, formulare  
- Recipiente pentru deșeuri
-  Materiale pentru curăţenie și igienizare (detergenţi lichizi, dezinfectante)
- Centrale de încalzit
Factori de risc identificati:

1. FACTORI DE RISC PROPRIU MIJLOACELOR DE PRODUCȚIE:

FACTORI DE RISC MECANIC
• Lovirea, răsturnarea mijloacelor de transport în timpul deplasării la domiciliul pacienților sau de la domiciliu la locul
de muncă și invers.
• Tăiere, înțepare la contactul cu suprafețe periculoase, în timpul efectuării sarcinii de muncă, ace seringi, cioburi,etc
• Proiectare de particule în ochi (substanțe, material biologic, etc)
• Căderi accidentale pe pardoseli alunecoase datorită diverselor soluții ajunse accidental sau a celor de spălare
FACTORI DE RISC ELECTRIC
• Electrocutare prin atingere directă sau indirectă din cauza unor defecte de protecție sau  de izolație a cablurilor aferente
instalației electrice
FACTORI DE RISC CHIMIC
• Alergii manifestate la diferite substanțe aflate în componența medicamentelor, dezinfectanți
• pulverizare accidentală de substanțe periculoase în ochi sau gură, arsuri chimice, alergie la latex
FACTORI DE RISC TERMIC
• Vărsare accidentală de produse fierbinți
FACTORI DE RISC BIOLOGIC
• Contaminarea infecţioasă ca rezultat al expunerii profesionale la agenti biologici
reprezentaţi de sânge sau alte fluide biologice, virusuri, bacterii, paraziţi si/sau toxine ale microorganismelor etc.
• Se poate realiza prin contact cu organismul bolnav.
2. FACTORI DE RISC PROPRII MEDIULUI DEMUNCĂ
FACTORI DE RISC FIZICI
• Colaps caloric cauzat de temperaturile ridicate din timpul verii pe durata îndeplinirii sarcinii de muncă.
• Afecțiuni ale aparatului respirator, gripe,bronșite, viroze, din cauza temperaturilor reci
• Curenți de aer favorizați de deschiderea uşilor şi geamurilor.
• Nivel de iluminare insuficient.
• Obosirea vederii la lucrul cu videoterminal
• Pericol de lezare fizică sau psihică din partea pacienților.
FACTORI DE RISC BIOLOGIC
• Contaminarea directa cu agenti microbieni (bacterii, virusuri, ciuperci, paraziti etc.) proveniti de la pacient 
3. FACTORI DE RISC SARCINĂ DEMUNCĂ
SUPRASOLICITARE FIZICĂ
• Afecțiuni ale sistemului osteo-musculo-articular din cauza pozițiilor de lucru vicioase  (în general ortostatică).
• Ritm mare de muncă și prelucrarea unui volum mare de documente
SUPRASOLICITARE PSIHCĂ
• Solicitare psihică, stres datorat ritmului solicitant al activității
• Decizii dificile în timp scurt
FACTORI DE RISC PROPRII EXECUTANTULUI
 ACȚIUNI GREȘITE
• - executare defectuoasă de operaţii, manevre, poziţionări, fixări, reglaje;
• - cădere de pe scări, prin păsire in gol, alunecare, impiedicare sau dezechilibrare
• - infectare cu virusi, bacterii prin inţepare sau tăiere accidentala cu instrumentar medical folosit (agenţi
biologici profesionali, microorganisme, virusuri - HIV, hepatita B si C, sânge contaminat)
OMISIUNI
• - Deficiențe de igiena sau erori de manevrare a obiectelor contaminate cu produse biologice (spută,
sânge, urină, materii fecale) sau patologice (puroi) provenite de la bolnavi, apariția bolilor cu transmitere
digestive ca enterocolitele acute, dizenteria, hepatita acuta virală tip A
• - neutilizarea echipamentului individual de protecție
• - comportament socio-profesional
• - relaţii primare necorespunzătoare (relaţii neprincipiale cu pacienţii, stări tensionate, agresiuni verbale
sau fizice, violență din partea pacienților sau a aparținătorilor, deficienţe în sistem
• - lipsa satisfacţiei în muncă - confruntarea cu durerea sau cu decesul pacienților 
• - factori de moment, oboseală, boală, emoţii, interes de moment, stări de depresie,conflicte profesionale
sau familiale,factori alimentari,efort voluntar de moment,nerespectarea disciplinei la locul de muncă
Trebuie să se înregistreze, în scris,
următoarele:
a) factorii care declanșează
identificarea și stabilirea unui pericol;
b) modul în care sunt stabilite
pericolele și evaluate riscurile;
c) modul în care sunt evaluate
rezultatele;
d) modul în care sunt stabilite și puse
în aplicare măsurile necesare;
e) modul în care se verifică
eficacitatea măsurilor luate.
Atributiile specifice asistentei medicale din Dispensarul TBC
• Activitate cu precădere în focarul de tuberculoză
• Invită persoanele cu simptome respiratorii să se prezinte la dispensar
pentru control
• Participă la efectuarea anchetei epidemiologice
• Ţine evidenţa focarelor de tuberculoză
• Se deplasează imediat la domiciliul bolnavilor care au lipsit de la
tratament, ducându-le priza de medicamente omisă. In cazul în care nu îi
gaseşte, solicită sprijinul autorităţilor, respectiv al MF sau chiar al Poliţiei
pentru recuperarea bolnavilor la tratament.
• Colaborează strans cu medicul de familie
• Participă activ la tratamentul sub directa observaţie
• Colaborează cu serviciul de asistenţă socială de pe lângă Primăriile
locale pentru rezolvarea problemelor sociale din focare
• Participă la acţiunile de educaţie sanitară
Măsuri de profilaxie în tuberculoză

1. Măsuri privind depistarea şi tratarea surselor de infecţie

2. Măsuri de întrerupere a transmisiei infecţiei
3. Măsuri de protecţie la nivelul organismelor receptoare
1.Măsuri privind depistarea şi tratarea surselor de infecţie

• Depistarea activă:
– la contacţii unui „caz sursă” (depistat anterior) prin anchetă
epidemiologică;
– depistare intensivă şi la alte grupe cu risc pentru TB;
• Depistarea pasivă (prin simptome):
• se efectuează la toţi pacienţii care se adresează unităţilor sanitare
pentru simptome şi semne sugestive pentru TB;
• revine medicilor din reţeaua de asistenţă medicală primară şi
celor de alte specialităţi.
Ancheta epidemiologică
• Ancheta epidemiologică (AE) reprezintă o acţiune
complexă prin care, pornind de la un caz de TB nou
descoperit, se urmăreşte identificarea tuturor persoanelor
care au fost în contact strâns cu bolnavul, persoane
care fac parte dintr-un lanţ de transmitere a infecţiei şi a
bolii TB.
• AE este acţiunea epidemiologică, cea mai importantă în
focarul de TB, care are ca şi scop oprirea transmiterii
infecţiei, prin reducerea intervalului dintre depistarea unor
cazuri de îmbolnăvire şi aplicarea tratamentului
antituberculos.
Profilaxie

• Principala măsură de profilaxie în TB este depistarea

şi tratamentul corect, complet al tuturor cazurilor„sursă”
• Tratamentul cu antibiotice antituberculoase oferă cea
mai eficientă măsură de profilaxie a TB prin vindecarea
surselor şi întreruperea lanţului transmisiei TB la contacţi.
Măsuri de întrerupere a transmisiei infecţiei tuberculoase

Izolarea bolnavilor - dezinfecţie în focar

• aerisirea încăperilor
• Lampa de UV, formolizare
• Spălarea cu dezinfectante a pardoselilor, a veselei
• curăţirea suprafeţelor de lucru cu materiale dezinfectante
umede (evitarea ridicării prafului)
• utilizarea măştilor de protecţie
3.Măsuri de protecţie la nivelul organismului receptor

• Chimioprofilaxia
• Vaccinarea BCG
• Educaţia sanitară
• Măsuri generale de creştere a rezistenţei imune
• Măsurile de protecţie utilizate în serviciile medicale
Chimioprofilaxia tuberculozei
• Chimioprofilaxia se adresează persoanelor receptoare cu
risc de îmbolnăvire crescut pentru prevenirea
transformării infecţiei TBC în boală şi (persoanelor care
au venit în contact cu o sursă de infecţie - bolnav cu TBC
pulmonară cu microscopie pozitivă).
• Se administreaza la copii, adolescenţi (12-16 ani) şi tineri
(până la 19 ani).
• Chimioprofilaxia constă în monoterapie cu HIN,
administrată zilnic.
Vaccinarea BCG
• Vaccinarea BCG este o metodă de imunizare activă ce
realizează o infecţie TB cu germeni vii atenuaţi care şi-au
pierdut patogenitatea dar şi-au păstrat capacitatea
antigenică, imunogenă.
• Vaccinarea realizează o protecţie parţială a subiecţilor
vaccinaţi faţă de TB (cu durată variabilă 5-7 ani), o
profilaxie antituberculoasă relativă, care nu împiedică
infectarea cu BK şi nici nu întrerupe lanţul epidemiologic
al bolii.
• Imunitatea determinată de vaccinare nu este absolută!
Educaţia sanitară
Se adresează atât populaţiei sănătoase cât şi celei
bolnave şi vizează informarea permanentă a
populaţiei asupra următoarelor aspecte:
• Cunoaşterea caracterului contagios al bolii TB, a
modului de transmisie şi a necesităţii respectării unor
măsuri care să împiedice răspândirea bolii;
• Cunoaşterea celor mai relevante simptome de boală
şi a necesităţii prezentării rapide la medic la apariţia
simptomelor
Educaţia sanitară
• Cunoaşterea consecinţelor biologice şi sociale ale bolii şi a
necesităţii respectării indicaţiilor medicale ,corectitudinea
urmării tratamentului şi a cooperării la investigaţii;
.
• Cunoaşterea măsurilor de igienă generală a alimentaţiei,
locuinţei, locului de muncă, a modului sănătos de viaţă, a
nocivităţii alcoolismului, tabagismului cronic şi consumului de
droguri
• Stimularea preocupării populaţiei pentru creşterea rezistenţei
naturale, călire prin factori naturali (cură de aer, apă, soare,
sport, activitate fizică şi psihică), pentru ridicarea nivelului
economico-socio-cultural şi pentru un mod sănătos de viaţă
Măsuri generale de creştere a rezistenţei imune

• regim de viaţă sănătos;

• - condiţii de igienă, de viaţă şi muncă adecvate;
• - alimentaţie- echilibrată, bogată în legume, fructe, carne,
lactate;
• - optimizarea regimului de activitate şi de odihnă
• - evitarea fumatului şi a consumului exagerat de alcool;
• - evitarea stresului;
• - plimbări în aer liber, sport
• - aerisirea încăperilor;
• - evitarea aglomeraţiilor.
Măsurile de protecţie utilizate în serviciile medicale

• saloane cu paturi separate pentru bolnavii de TB şi cei cu

afecţiuni netuberculoase
• sterilizarea instrumentarului şi a încăperilor
• spălarea mâinilor cu apă şi săpun (asigură îndepărtarea
germenilor într-un procent foarte mare)
• aerisirea permanentă a încăperilor
• curăţirea suprafeţelor de lucru cu materiale dezinfectante
umede (evitarea ridicării prafului)
• personalul medical va folosi obligatoriu măşti de protecţie
• recoltarea sputei se face în spaţii special amenajate
Bibliografie
• Riscurile la adresa sănătății și securității în muncă pentru lucrătorii din sectorul
asistenței medicale, Ghid de prevenire și bune practici,Oficiul pentru Publicații al
Uniunii Europene, 2013
• https://www.dreptulmedical.ro/wp-content/uploads/2018/02/Managementul-
riscurilor-clinice-Vasile-Cepoi.pdf
• Bercea O., Panghea P. Breviar de tuberculozã. Editura Medicalã, Bucureşti 1999.
• Corlan E.Tuberculoza. În: Medicina Internã, vol. I (sub redacţia L. Gherasim), Ed.
Medicalã 1995.
• Didilescu C, Marica C - Tuberculoza: trecut, prezent şi viitor. Ed. Universitară
”Carol Davila”, Bucureşti , 2004;
• Jimborean G.,Janosi E. Pneumologie. TBC pulmonară şi extrapulmonară,Editura
University-Press, Tg-Mureş 2010,
• Programul Naţional de Control al Tuberculozei în România 2007-2011
M.S.Bucureşti 2011