CURS NR 1

Disciplina de Epidemiologie
 Epidemiologia – ramură a medicinei preventive
(Definiţii.
Obiective de studiu.
Ramurile epidemiologiei şi istoricul
epidemiologiei)
 Epidemiologia – ramură a medicinei
preventive
Definiţii.

Termenul de epidemiologie are origine greacă :

“epi” = deasupra, peste+ “demos” = popor,
populaţie + “logos” = ştiinţă .
Altfel spus, epidemiologia este ştiinţa care studiază
procese la nivel populaţional.
Definiția epidemiologiei:

 Este o ramură a științelor medicale, care în

cadrul unei cooperă ri interdisciplinare se
ocupă cu identificarea factorilor de agresiune
(infecțioși sau neinfecțioși), factori care
influențează starea de să nă tate a populației;
 Urmă rește de asemenea, stabilirea metodelor,
mijloacelor și programelor de neutralizare a
factorilor de agresiune asupra să nă tă ții.
În epoca modernă....
 Epidemiologia bolilor transmisibile ră mâ ne în
actualitate, mai ales în ţă rile subdezvoltate, unde
persistă o serie de boli infecţioase foarte grave ca:
malaria, tuberculoza, schistosomiaza, diareile acute,
lepra, poliomielita, etc.
 În ţă rile dezvoltate, actualitatea epidemiologiei
bolilor transmisibile este asigurată cel puţin prin
apariţia unor noi boli infecţioase cum sunt SIDA şi
legionelozele.
Domenii potenţiale de utilizare:

 Cercetă ri asupra etiologiei bolilor transmisibile.

 Cercetarea istoriei naturale a bolilor
 Studiul stă rii de să nă tate a populaţiei
 Aplicarea principiilor şi metodelor epidemiologice în
studiul problemelor întâ lnite curent în practica
medicală , în cadrul epidemiologiei clinice.
 Evaluarea eficienţei şi eficacită ţii serviciilor de să nă tate
Scopurile epidemiologiei fundamentale

 Pot fi rezumate astfel:

 explicarea principiilor cauzale ale îmbolnă virilor, cu accent pe
factorii de mediu variabili;
 stimularea aplică rii epidemiologiei în prevenirea bolilor şi în
promovarea stă rii de să nă tate — atâ t a populaţiei, câ t şi a
mediului şi ocupaţională ;
 pregă tirea specialiştilor din profesii conexe cu cea medicală
pentru a cunoaşte câ t mai multe aspecte ale stă rii de să nă tate şi
pentru a asigura utilizarea optimă a resurselor existente în
vederea asigură rii stă rii de să nă tate;
 încurajarea unei activită ţi clinice practice de bună calitate, prin
introducerea şi aplicarea conceptelor de epidemiologie clinică ;
 stimularea interesului continuu asupra epidemiologiei.
Obiective

 Identificarea factorilor de agresiune pentru să nă tate

biologici – bacterii, virusuri, paraziți, fungi, etc.
fizici
chimici
 Stabilirea mijloacelor și modalită ților de neutralizare a
factorilor de risc
 Studierea factorilor determinanți ai proceselor
epidemiologice
 Monitorizarea și evaluarea stă rii de să nă tate
 Prevenirea îmbolnă virilor
Scurt Istoric

Antichitate:Hippocrate afirma în “Aforisme” şi în

“Miasme, ape, locuri” că apariţia îmbolnă virilor
este influenţată de factori aparţinâ nd mediului
de viaţă al colectivită ţilor umane.
Este foarte cunoscut dictonul lui Hipocrate “este
mai ieftin să previi decât să tratezi o boală”.
Epoca marilor descoperiri în domeniul
microbiologiei
 Studiile lui John Snow asupra
epidemiei de holeră din Londra
în perioada 1852-1853 au
demonstrat corelarea riscului
de holeră cu consumul de apă
improprie.
 Cercetă rile lui Snow marchează
începuturile epidemiologiei
moderne şi ele au certificat
necesitatea implică rii studiilor
fizice, chimice, biologice,
sociologice şi politice în
epidemiologie.
Soluţia....
Ignaz Semmelweis (1818-1865)
 In the 1840s, puerperal fever after
childbirth took the lives of up to 30% of
women who gave birth in hospitals.
 Women who gave birth at home largely
unaffected
 Semmelweis observed that women
examined by student doctors who had
not washed their hands after leaving
the autopsy room had very high death
rates.
 When a colleague who had received a
scalpel cut died of infection,
Semmelweis concluded that puerperal
fever was septic and contagious
 He ordered students to wash their
hands with chlorinated lime before
examining patients; as a result, the
maternal death rate was reduced from
12% to 1% in 2 years
Sir Richard Doll &
Sir Austin Bradford Hill
Istoric: România

Carol Davila
Iacob Felix
Victor Babeș
Ioan Cantacuzino
Ș tefan Nicolau
Nicolae Cajal
Ramurile epidemiologiei

Epidemiologia bolilor transmisibile și

netransmisibile
Epidemiologia clinică
Epidemiologia ocupațională
Epidemiologia mediului ambiental
Epidemiologie genetică
Epidemiologie moleculară
Farmacoepidemiologie
Epidemiologie stomatologică
Epidemiologia bolilor transmisibile și
netransmisibile:
 generală : se ocupă cu studiul factorilor structurali ai
proceselor epidemiologice şi cu mă surile de prevenţie şi
de combatere a diverselor boli.
 specială : aplică legile generale ale epidemiologiei la un
anumit proces epidemiologic, pentru elaborarea celor
mai eficiente programe de prevenţie şi control a bolii
respective.

Abordare:
 descriptivă
 analitică
EPIDEMIOLOGIA CLINICĂ

 Constă în aplicarea metodelor şi principiilor

epidemiologiei la problemele din medicina clinică , cu
scopul de a îmbună tă ţii practica medicală , prin
includerea rezultatelor bazate pe evidenţe obţinute şi
verificate prin studii epidemiologice.
EPIDEMIOLOGIA CLINICĂ

 Stabilirea diagnosticului de să nă tate și boală

 Delimitarea stă rii de normalitate/anormalitate
 Stabilirea cauzalită ții îmbolnă virilor
 Evaluarea riscurilor pentru să nă tate
 Stabilirea istoriei naturale a bolii
 Evaluarea prognosticului bolii
 Evaluarea metodelor de diagnostic
 Monitorizarea eficienței tratamentului
 Stabilirea și evaluarea mă surilor de prevenție
 Evaluarea programelor de să nă tate
 Epidemiologia ocupațională

Evidențierea riscurilor pentru să nă tate, existente la

locul de muncă
 Studierea factorilor de risc profesionali
stabilirea limitelor de expunere
monitorizarea factorilor de risc (externă și internă )
 Delimitarea și monitorizarea grupelor cu risc de
îmbolnă vire profesională
 Elaborarea mă surilor și programelor de
profilaxie
EPIDEMIOLOGIA MEDIULUI
AMBIENTAL

Evidențierea riscurilor pentru să nă tate în

diferite habitate
Studierea factorilor de risc ambientali
Delimitarea și monitorizarea grupelor
populaționale cu risc de îmbolnă vire
Stabilirea mă surilor de protecție a mediului
ambiental
PROCESUL EPIDEMIOLOGIC
Definiţie:

 Totalitatea fenomenelor biologice, de mediu

ambiental şi socio-economice care intervin în
apariţia unei boli şi în extinderea acesteia la
nivel populaţional.
Procesul epidemiologic

Procesul epidemiologic = complex bio-social

componenta biologică = procesul infecţios,

procesul morbid (BT, BNT)

componenta socială = populaţia expusă

riscului de îmbolnă vire
Procesul infecţios

Procesul infecţios (PI) – totalitatea

consecinţelor locale şi generale ale interacţiunii
dintre agenţi patogeni şi organismul uman
(gazdă )

Boala infecţioasă (BI) – boala apă rută în urma

transmiterii agentului patogen sau produselor
sale toxice, de la o persoană infectată sau de la
un animal, la o gazdă susceptibilă .
Focar de infecţie

 Focar de infecţie (FI) – situsul anatomic (ţesutul, organul)

unde se cantonează agenţii patogeni, unde se multiplică ,
unde produc modifică ri histopatologice, elaborează toxine
sau alţi factori de patogenitate, ducâ nd la apariţia
simptomelor şi semnelor caracteristice bolii; de asemenea
este locul de unde germenii sunt eliberaţi în mediul extern.
Ex. Angina streptococică – focar de infecție amigdalian
Focarul epidemiologic

Focarul epidemiologic (FE) – include sursa de

infecţie (om bolnav sau purtă tor de germeni,
animal) și arealul din jurul sursei, cu
populaţia aferentă care întruneşte condiţiile
ce permit transmiterea bolii.
Ex. Angina streptococică – focarul
epidemiologic – colectivitatea în care au
apă rut cazuri de angină streptococică
Focarul natural

focarul în care sursa de germeni este

extraumană (mamifere, pă să ri, artropode,
etc.)
evoluează fă ră intervenţie umană
caracterizat prin triada:
 agent patogen
 animal rezervor
 vector specific
Focarul natural

Transmiterea bolii în focarul natural

vector

Animal Animal
rezervor receptor
Focarul natural

Contaminarea umană (accidentală ) din focar

natural:
animale bolnave sau vectori pă ră sesc focarul
natural şi atacă omul (pestă , rabie)
omul pă trunde în focarul natural (defrişă ri,
expediţii, pă storit, etc. – encefalite, infecţie cu
Hantavirus)
contact direct cu animale bolnave sau cadavre
provenite de la animale bolnave (tularemie)
manipulare sau consum de carne infectată
(bruceloza)
Focarul natural

Boli comune omului şi animalelor (zoonoze, antropo-

zoonoze):
 virale: rabie (turbare), encefalită de că puşă
 richetsiene: febra Q, febra butonoasă , tifos murin
 bacteriene: tularemie, leptospiroză , bruceloză , pestă
(ciumă )
 afecţiuni cauzate de protozoare: malarie, toxoplasmoză
 helmintiaze: teniază , hidatidoză , tirchineloză
Focarul natural

Zoonoze:

active (deschise) – boala are transmitere

interumană (leptospiroza)

pasive (închise)- nu apare contaminarea

interumană (tetanos, rabie)
Structura procesului epidemiologic

A. Factori determinanţi

B. Factori favorizanţi (dinamizatori)

Structura procesului epidemiologic

A. Factori determinanţi

1. Sursa de infecţie (izvor de germeni)/sursa

generatoare de factori de risc
2. Că ile şi modalită ţile de transmitere pentru
factori de risc biologici, fizici, chimici
3. Populaţia receptivă faţă de agenţi
patogeni/populaţia vulnerabilă la acţiunea
factorilor de risc
Structura procesului epidemiologic

B. Factori favorizanţi (dinamizatori,

amplificatori)

1. Factori naturali

2. Factori socio-economici
 Paralela Proces epidemiologic
INFECŢIOS(BT)/NEINFECŢIOS(BNT)

Criterii BT (BI) BNT (BNI)

Etiologie monocauzală multicauzală

(agentul patogen) (agenţi biologici, chimici, fizici)

Debut doza minimă infectivă Factorii de risc se cumulează

(DMI) -doză agresivă
-mixturi agresive

Sursa Sursa de agenţi patogeni Surse generatoare de factori de risc

(om, animale) (modul de viaţă , stil de viaţă , mediul de muncă )

Transmitere Modalitate de transmitere: Factori de risc vehiculaţi preponderent indirect

-direct Că i de vehiculare
-indirect -endogene
Că i de transmitere -exogen
-exogene (aer, apă , sol, alimente,
mâ ini, etc.)
Populaţie Receptivitate/Rezistenţă Vulnerabilitate faţă de factori de risc/Capacitate de
receptivă / -nespecifică adaptare la acțiunea factorilor de risc
vulnerabilă -specifică
Paralela Proces epidemiologic
INFECŢIOS(BT)/NEINFECŢIOS(BNT)

facilă dificilă
rapidă parţială
Depistare perioada de incubaţie (relativ tardivă
scurtă ) teste screening
simptomatologie alarmantă test de diagnostic
perioada de latenţă mai
lungă între momentul
acțiunii factorilor de risc şi
debutul bolii
Profilaxie Prevenția
Prevenţie generală primordială
specifică primară
specială secundară
Terţiară