INSTITUȚIA PUBLICĂ

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE pag. 1/10

„NICOLAE TESTEMIȚANU” DIN REPUBLICA MOLDOVA

„APROB”
șef catedră Epidemiologie
Angela Paraschiv
dr.șt.med.,conf.univ.
______________________
„_______”___________2020

ÎNTREBĂRI PENTRU EXAMENUL DE PROMOVARE LA

EPIDEMIOLOGIE
(FACULTATEA MEDICINĂ PEREVENTIVĂ, ANULUI V)

Epidemiologia generală
1. Epidemiologia ca ştiinţă. Rolul şi locul epidemiologiei în sistemul de supraveghere
şi control a sănătăţii publice.
2. Istoricul epidemiologiei. Etapele de dezvoltare a epidemiologiei ca ştiinţă.
3. Locul şi rolul epidemiologiei în structura ştiinţelor medicale şi nemedicale.
4. Clasificarea epidemiologică a bolilor infecţioase.
5. Evoluţia agenţilor patogeni ai bolilor infecţioase.
6. Procesul epidemic (definiţiile și esența după L.V.Gromaşevski, V.D.Beleacov şi
B.L.Cercasski). Părţile componente ale procesului epidemic.
7. Sursa de agenţi patogeni (definiţia). Noţiune de rezervor al agenţilor patogeni.
Clasificarea bolilor infecţioase după sursa (rezervorul) de agenţi patogeni.
8. Bolnavii infecţioşi ca sursă de agenţi patogeni. Semnificaţia epidemiologică a
bolnavulor cu diferite forme şi în diferite perioade de decurgere a infecţiei.
9. Stările de portaj ca sursă de agenţi patogeni. Clasificarea şi rolul lor epidemiologic.
10. Animalele ca sursă de agenţi patogeni. Clasificarea zooantroponozelor.
Particularităţile dezvoltării procesului epidemic în zooantroponoze.
11. Particularităţile biologice şi ecologice a rozătoarelor. Semnificaţia
epidemiologică.
12. Sursele de agenţi patogeni în sapronoze.
13. Mecanismul (modul) de transmitere al agenţilor patogeni. Definiţia. Fazele
mecanismului de transmitere. Tipurile mecanismelor de transmitere.
1
14. Factorii şi căile de transmitere a agenţilor patogeni. Specificul în diverse maladii
infecţioase.
15. Vectorii biologic-activi – transmițători ai agenţilor patogeni în maladiile
infecţioase. Modurile de contaminare specifică şi nespecifică prin intermediul
vectorilor biologic-activi.
16. Receptivitatea populaţiei la agenţii patogeni. Noţiune despre pătura imună şi
structura imunologică a populaţiei. Semnificaţia epidemiologică.
17. Teoria focalităţii naturale a maladiilor infecţioase.
13. Principiile autoreglării procesului epidemic.
14. Factorii sociali şi naturali ca condiţii de dezvoltare a procesului epidemic.
15. Formele de manifestare a procesului epidemic.
16. Diagnosticul epidemiologic şi semnificaţia lui în supravegherea şi controlul
sănătăţii publice.
17. Analiza epidemiologică operativă și retrospectivă. Conținutul și etapele de
realizare.
18. Noţiunea de focar epidemic. Limitele focarelor epidemice. Particularităţile
focarelor epidemice în antroponoze, zooantroponoze şi sapronoze.
19. Metoda de ancheta epidemiologică în focar. Scopul, etapele şi conţinutul.
20. Ancheta epidemiologică a focarelor cu cazuri multiple.
21. Ancheta epidemiologică de cercetare pe baza de chestionar.
22. Sistemul de măsuri antiepidemice. Principiile de grupare a măsurilor
antiepidemice.
23. Conţinutul şi organizarea măsurilor curativ-diagnostice, de izolare şi restricţie.
Măsuri îndreptate la sursa de agenți patogeni în antroponoze. Conţinutul lucrului
antiepidemic al medicilor de familie.
24. Măsuri îndreptate la sursa de agenți patogeni în zooantroponoze. Deratizarea.
Semnificaţia epidemiologică. Tipurile de deratizare. Metodele şi mijloacele de
deratizare.
25. Măsuri îndreptate la neutralizarea mecanismului de transmitere. Dezinfecţia.
Locul şi rolul dezinfecţiei în sistemul de măsuri antiepidemice. Tipurile și
metodele de dezinfectie.
2
26. Mijloacele de dezinfecţie. Caracteristica dezinfectanţilor chimici, grupurile de
preparate. Cerinţele faţă de dezinfectanţi.
27. Factorii care influiențează eficacitatea dezinfecției.
28. Metodologia de preparare a soluţiilor pentru dezinfecţie și procedeele de
dezinfecție. Cerinţele faţă de efectuarea calitativă a dezinfecției.
29. Dezinfecția de focar: curentă și terminală. Indicațiile pentru aplicarea acestora în
practica medicală.
30. Sterilizarea şi importanţa ei epidemiologică. Domeniile de utilizare a sterilizării.
Metodele şi mijloacele de sterilizare.
31. Sterilizarea prin căldură uscată (cuptor poupinel). Etapele de sterilizare, regimul și
recomandările pentru efectuarea sterilizării. Evaluarea calității sterilizării în
cuptor.
32. Sterilizarea prin vapori de apă sub presiune (căldură umedă) autoclav. Principiul
de lucru și materialul sterilizat. Evaluarea calității de sterilizare în autoclav.
33. Sterilizarea uscată cu temperaturi joase. Principiul de lucru și materialul sterilizat.
34. Instrumentele medicale critice și regimul de sterilizare.
35. Instrumentele medicale semicritice și regimul de sterilizare.
36. Instrumentele medicale non-critice și regimul de sterilizare.
37. Dezinsecţia şi importanţa ei epidemiologică. Tipurile de dezinsecţie. Metodele şi
mijloacele de dezinsecţie.
38. Dezinfecţia şi dezinsecţia de etuvă. Tipurile. Controlul dezinfecţiei în etuve.
39. Gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale. Semnificaţia
epidemiologică.
40. Managementul serviciilor de dezinfecţie, sterilizare, dezinsecţie şi deratizare.
Metodele de apreciere a calităţii şi eficacităţii dezinfecţiei, dezinsecţiei şi
deratizării.
41. Imunoprofllaxia şi locul ei în sistemul de măsuri antiepidemice. Importanţa
lucrărilor lui E.Djener, L.Paster, I.Mecinicov şi al. în imunoprofllaxia bolilor
infecţioase.
42. Imunitatea. Tipurile de imunitate. Clasificarea și particularitățile de formare.
43. Imunizarea activă. Preparatele folosite, indicaţiile şi contraindicaţiile către
3
 imunizare.
44. Tipurile de vaccinuri şi principiile de obţinere. Cerinţele înaintate faţă de tulpinile
şi preparatele vaccinale.
45. Metodele de administrare a vaccinurilor în organism.
46. Reacţiile adverse postvaccinale şi prevenirea lor. Formele de evidenţă şi dare de
seamă.
47. Contraindicațiile absolute, temporare și false la vaccinare.
48. Vaccinurile vii. Priorităţile şi neajunsurile vaccinurilor vii faţă de alte tipuri de
vaccin.
49. Caracteristica anatoxinelor, vaccinurilor omorâte şi chimice. Avantajele și
dezavantajele.
50. Preparatele ce inhibă dezvoltarea și multiplicarea microorganismelor:
bacteriofagii și interferonii. Caracteristica generală și utilizarea lor în practica
medicală.
51. Imunizarea pasivă. Serurile imune şi imunoglobulinele. Indicaţiile şi metodele de
utilizare.
52. Metodele de evaluare a imunopreparatelor şi eficacităţii imunoprofilaxiei.
53. Condiţiile de transportare şi păstrare a imunopreparatelor. Noţiune de lanţ frig,
elementele componente.
54. Programul Național de Imunizare. Calendarul de vaccinări profilactice. Principiile
de formare.
55. Modalitățile de administrare a vaccinurilor.
56. Principiile de bază în organizarea și administrarea vaccinărilor.
57. Vaccinarea copiilor cu maladii alergice și neurologice.
58. Asigurarea calității și inofensivității vaccinurilor. Cerințele înaintate față de
vaccin.
59. Planificarea, organizarea şi monitorizarea imunizărilor. Rolul serviciului
epidemiologic şi al medicinei curative în realizarea imunoprofilaxiei.
60. Profilaxia de urgență. Preparatele utilizate în funcție de forma nosologică.
Semnificația epidemiologică.
61. Evaluarea eficacității vaccinurilor și vaccinărilor.
4
62. Supravegherea epidemiologică ca formă de organizare a lucrului antiepidemic.
Principiile de bază a supravegherii epidemiologice.
63. Structura serviciului antiepidemic. Specificul de organizare a activităţilor
epidemiologului reieşind din principiile supravegherii epidemiologice.