MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA PEDAGOGICĂ DE STAT „ION CREANGĂ”

DIN CHIȘINĂU

Facultatea: BIOLOGIE ȘI CHIMIE

Catedra: BIOLOGIE VEGETALA

Programul de studii: FRECVENȚĂ REDUSĂ

BEREGOI LUDMILA

TUBERCULOZA ÎN DIFERITE GRUPE DE VÎRSTĂ ALE

POPULAȚIEI PEDIATRICE

Teză de an

Conducător științific:
Grigorcea Sofia, Drd. Asist. Univ.

Chişinău – 2023
 DECLARAȚIE

Prin prezenta, subsemnatul, ____________________________________________________,

declar pe propria răspundere, că teza de licență cu tema ,, Tuberculoza în diferite grupe de vîrstă

ale populației pediatrice” este elaborată de către mine personal, materialele prezentate sunt

rezultatele propriilor cercetări, nu sunt plagiate din alte lucrări științifice și nu a mai fost

prezentată la o altă facultate sau instituție de învățământ superior din țară sau străinătate.

De asemenea declar, că toate sursele utilizate, inclusiv din Internet, sunt indicate în teza de
licență, cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului:
 toate fragmentele de text reproduse exact, chiar și în traducere proprie din altă limbă, sunt
scrise cu referința asupra sursei originale;
 reformularea în cuvinte proprii a textelor altor autori deține referința asupra sursei
originale;
 rezumarea ideilor altor autori deține referința exactă la textul original;
 metodele și tehnicile de lucru preluate din alte surse dețin referințe exacte la sursele
originale.
Data _______________________
Absolvent _______________________________ _________________
Conducătorul științific, ______________________________________________________
(titlul științific și științifico-didactic)
_____________________________ ___________________
(Prenume Nume ) (Semnătura)
Lista abrevierilor 4
Introducere 5
I TUBERCULOZA LA COPII (analiza bibliograficã).

1.1 Indicatorii epidemiologici ai tuberculozei în populația pediatrică. 9

1.2 Factorii de risc de îmbolnăvire de tuberculoză în populația pediatrică în dependență 12
de grupul de vîrstă
1.3 Depistarea și diagnosticul tuberculozei în dependență de grupurile de vîrstă în 13
poplația pediatrică
1.4 Bolile asociate riscului de îmbolnăvire de tuberculoză la copii 17
1.5 Tratamentul tuberculozei în dependenţă de spectrul de susceptibilitate la copii
II MATERIALE ŞI METODE DE CERCETARE
2.1 Noţiuni generale despre eşantionare 21
2.2 Prelucrarea statistică. 24
III CARACTERISTICELE GENERALE, FACTORII DE RISC, ASPCTELE CLINICE
ȘI RADIOLOGICE ŞI REZULTATUL TERAPEUTIC ÎN DEPENDENȚĂ DE
GRUPURILE DE VÎRSTĂ ÎN POPLAȚIA PEDIATRICĂ
3.1 Studiul general, particularitaţile sociale, economice şi epidemiologice ale 27
pacienţilor în dependență de grupurile de vîrstă în poplația pediatrică
3.2 Evaluarea particularităților sociale, economice și a factorilor de risc ale pacienţilor 38
în dependență de grupurile de vîrstă în populația pediatrică
3.3 Evaluarea particularităților paraclinice ale pacienţilor copii în dependență de grupul 40
de vîrstă și rezultatele terapeutice
Sinteza studiului clinic 42
Concluzii generale şi recomandări 47
Bibliografie 48
Anexe

CUPRIN
 LISTA DE ABREVIERI

ABG Antibiogramă

AMP Asistenţă Medicala Primară

BAAR Bacil Acido-Alcoolo-Rezistent

BACTEC Mediu de cultură lichid

DOT Tratament direct observat

DOTS Plus Strategia OMS pentru controlul tuberculozei multirezistente

E Etambutol

H Izoniaziada

HIV Virusul Imunodeficienţei umane

LJ Lowenstein-Jensen

MBT Mycobacterium tuberculosis

MDR - TB Tuberculoza multidrogrezistentă

MS Ministerul Sănătăţii

OMS Organizaţia Mondială a Sănătăţii

PCR Reacţia de polimerizare in lanţ

PNCT Programul Naţional de Control al Tuberculozei

R Rifampicina

S Streptomicina

SIDA Sindromul Imunodeficienţei dobîndite

TB Tuberculoza

TSM Testul de sensibilitate la medicamente

XDR TB Tuberculoza cu rezistenta medicamentoasa extinsa

Z Pirazinamida
 INTRODUCERE
Tuberculoza pulmonară este o cauză majoră a mortalității la nivel mondial cauzat de un
singur agent infecțios [37]. De asemenea este o maladie infecțioasa periculoasă, care, in cazul
nedepistarii la timp si tratarii inadecvate, poate duce la pierderea capacitatii de munca, invaliditate
si deces. Maladia este provocata de mycobacteria tuberculozei (Mycobacterium tuberculosis)
numita si bacilul Koch in numele medicului Robert Koch, care a descoperit agentul patogen al
maladiei [1, 18]. Conform raportului Organizației Mondiale a Sănătății din 2018 care a evaluat
indicatorii epidemiologici ai tuberculozei din 2017 a fost stabilit că s-au îmbolnăvit de tuberculoză
10 milioane de persoane din 1 miliard de infectați, inclusiv 5,8 bărbaţi şi 3,2 femei, cît şi 1,2
milion de copii,consider că aceasta poate fi din cauza nivelului scăzut de trai din țara noastră.
Apreciind indicatorii epidemiologici în populația pediatrică am stabilit că din 1,2 milioane de copii
233 000 au murit de progresia tuberculozei [37].Deoarece subestimez eu ,că cauza ar fi neglijarea
tratamentului sau tratamentul inadecvat primit.Evalunînd rata copiilor supuși chimioterapiei
antituberculoase am stabilit că 67 milioane copii sunt infectați cu M. tuebrculosis și doar 23% din
1,3 milioane de copii de vărstă mai mică de 5 ani eligibili au primit acest tratament în 2017. Într-o
continuă creștere a tuberculozei drog rezistente în populația adultă au fost estimate 25.000 cazuri
de copii bolnavi de TB-MDR [38]. Studii de specialitate au determinat că indicatorii
epidemiologici sunt distribuiți inegal în diferite grupe de vîrstă. Cele mai afectate grupe de vîrstă
sunt pînă la 5 ani, grupurile 11-14 ani, 25-44 ani în țările cu povară înaltă a tuberculozei și a
persoanelor cu vîrstă de peste 65 ani în țările cu o endemie controlată [18]. Situația epidemiologică
actuală este monitorizată prin incidența generală (numărul absolut de cazuri noi + recidivele) care a
fost 88,0 în anul 2020., 88,5 în anul 2021 și 83,3 în anul 2022 raportat la 100 000 populație.
Indicele prevalenței în anul 2020 constitui 103,5; în anul 2021 – 102,9; în anul 2022 – 102,9
raportat la 100 000 populație. Indicele mortalității în anul 2020 -10,0; în anul 2021 – 11,4 și în anul
2022 – 9,8 la 100 000 populație. La copii au fost înregistrate în anul 2022 158 cazuri de
tuberculoză ce a corespuns cu 20,4 la 100 000 la 100 000 populație. În 2014 OMS a elaborat o
strategie End TB a cărei obiectiv este atingerea nivelului zero de deces cauzate de tuberculoză în
rândul copiilor din întreaga lume. Pentru a realiza obiectivul propus au fost implementate măsuri de
advocacy și au fost mobilizate resurse sporite pentru furnizarea de îngrijiri medicale copiilor
bolnavi [35]. Principiile Strategiei End TB constau în asigurarea angajamentului politic, inclusiv
prin finanțarea adecvată și neîntreruptă; depistarea precoce a cazurilor prin asigurarea examenului
bacteriologic de calitate; asigurarea tratamentului standard; monitorizarea și evaluarea
performanței și impactului printr-un sistem adecvat care va asigura o comunicare constantă între
 nivelul central şi periferic; asumarea problemei TB-MDR și a coinfecției TB-HIV, precum și a
nevoilor grupurilor vulnerabile prin intermediul: îmbunătățirii managementului și prevenirii TB
MDR și extinderii activităților de colaborare în domeniul TB-HIV; contribuția la consolidarea
sistemului de sănătate prinformarea resurselor umane necesare pentru controlul TB, întărirea
rețelei de specialitate în ftiziopneumologie, consolidarea măsurilor de control al transmiterii
infecției nozocomiale; creșterea implicării tuturor furnizorilor de servicii medicale în controlul TB;
consolidarea abordărilor de tip mixt public-public și public-privat pentru încurajarea pacienților și a
comunităților prin activități de advocacy, comunicare și mobilizare socială cît și facilitarea și
promovarea cercetării prin intermediul promovării cercetării operaționale programatice [37, 38].

Multiple studii de specialitate au determinat dificultățile în stabilirea diagnosticului de

tuberculoză în populația pediatrică. Pe de o parte este datorată specificului organismului la copii,
care face ca tuberculoza să se manifeste diferit comparativ cu adulţii. În populația pediatrică
tuberculoza este frecvent diagnosticată greșit și expusă tratamentului necorespunzător. Aceasta se
datorează ,analizez eu ,similitudinii aspectelor clinice cu afecțiunile pulmonare nespecifice și
sensibilitatea joasă a metodelor microbiologice de detectare a Mycobacterium tuberculosis. În
rezultat se produce întârzierea diagnosticului de tuberculoză și expunerea copilului la medicamente
necorespunzătoare. Vîrsta fragedă, lipsa vaccinării BCG la naștere și absența chimioprofilaxiei
antituberculoase constituie indicatori care contribuie la diseminarea și generalizarea bolii, cu
provocarea decesului iminent [2, 3, 62, 65]. Pentru țările cu povară înaltă cauzele înrăutăţirii
indicatorilor statistici ai tuberculozei în populația pediatrică constituie rata înaltă a grupurilor cu
risc sporit de îmbolnăvire care este diferită la diferite vîrste. Factorii de risc cei mai răspândiți în
populația pediatrică care determină îmbolnăvirea de tuberculoză sunt: cumularea factorilor
biologici cu potențial imunosupresivi, transformări fiziologice majore ale organismului,
comorbiditățile, infecția HIV, tratamentul cronic cu corticosteroizi și patologiile tractului
gastrointestinal [29, 30].
Scopul lucrării: Studierea particularităților pacienților- copii diagnosticați cu tuberculoză
în diferite grupe de vîrstă.
Obiectivele lucrării:

 Studiul caracteristicelor pacienților copii cu tuberculoză în dependență de grupurile de vîrstă OMS

0- 4 ani inclusiv, 5-9 ani inclusiv și 10-14 ani inclusiv.
 Evaluarea metodelor de depistarea a cazurilor de tuberculoză în grupurile de vîrstă OMS 0- 4 ani
inclusiv, 5-9 ani inclusiv și 10-14 ani inclusiv.
 Stabilirea tipului de diagnostic de tuberculoză, aspectelor radiologice și caracteristicile
microbiologice la pacienții din grupurile de vîrstă OMS 0- 4 ani inclusiv, 5-9 ani inclusiv și 10-14
ani inclusiv.
 Studierea eficacității terapeutice ale pacienților din grupurile de vîrstă OMS 0- 4 ani inclusiv, 5-9
ani inclusiv și 10-14 ani inclusiv.

În calitate de material şi metode al studiului retrospectiv, longitudinal și selectiv a servit un

lot de studiu de 141 cazuri de tuberculoză care au fost incluse în grupurile de vîrstă OMS 0- 4 ani
inclusiv, 5-9 ani inclusiv și 10-14 ani inclusiv înregistrați în municipiul Chișinău, pe durata anilor
2022. Pentru realizarea scopului propus, s-au utilizat metodele de cercetare: istorică,
epidemiologică, metoda analizei documentaţiei, metoda statistică, matematică şi comparativă.
Pacienţii au fost investigaţi în condiții de spitalizare și diagnosticaţi conform metodelor clinico-
radiologice cît şi prin metodele microbiologice de investigare a materialului patologic pentru
diagnosticului de tuberculoză pulmonară. Pacienţii selectaţi au fost spitalizaţi în cadrul Spitalului
Clinic Municipal de Ftiziopneumologie în perioada anilor 2022. Cazurile selectate au fost
investigate pentru stabilirea diagnosticului de tuberculoză, inițierea tratamentului antituberculos și
stabilirea toleranței clinice la preparatele antituberculoase în cadrul Spitalului Clinic Municipal de
Ftiziopneumologie.

Noutatea ştiinţifică

A constat în analiza minuţioasă a particularităţilor pacienților cu tuberculoză în dependență de

grupul de vîstă și evoluția finală a bolii. S-a determinat că în diferite grupuri de vîrstă în populția
pediatrică sunt vulnerabile la diverși factori de risc, precum biologici, sociali şi epidemiologici,
însă asocierea lor este contributivă îmbolnăvirii de tuberculoză doar a anumitor vîrste. Afectarea
predominantă a copiilor cu vîrstă între 0 şi 10 ani demonstrează extinderea arealului de surse
infecțioase în populația adultă. Afectarea importantă a copiilor cu vîrstă de peste 15 ani
demonstrează reactivarea infecției tuberculoase latente.
 CAPITOL I

TUBERCULOZA LA COPII

1.1 Indicatorii epidemiologici ai tuberculozei în dependență de grupurile de vîrstă

Tuberculoza în Republica Moldova este considerată o problemă majoră de sănătate publică

şi ca urmare activităţile antituberculoase prevăzute în Programul Naţional de Control al
Tuberculozei precum diagnosticul şi tratamentul bolnavilor de TB, screeningul grupurilor cu risc,
tratamentul preventiv, activităţile de informare, educare, comunicare sunt gratuite [29, 30].
Deoarece tratamentele sunt de lungă durată cît și destul de costisitoare.
În 2014 OMS a elaborat o strategie End TB a cărei obiectiv este atingerea nivelului zero de
deces cauzate de tuberculoză în rândul copiilor din întreaga lume. Pentru a realiza obiectivul
propus au fost implementate măsuri de advocacy și au fost mobilizate resurse sporite pentru
furnizarea de îngrijiri medicale copiilor bolnavi [37]. Principiile Strategiei End TB constau în
asigurarea angajamentului politic, inclusiv prin finanțarea adecvată și neîntreruptă; depistarea
precoce a cazurilor prin asigurarea examenului bacteriologic de calitate; asigurarea tratamentului
standard; monitorizarea și evaluarea performanței și impactului printr-un sistem adecvat care va
asigura o comunicare constantă între nivelul central şi periferic; asumarea problemei TB-MDR și a
coinfecției TB-HIV, precum și a nevoilor grupurilor vulnerabile prin intermediul: îmbunătățirii
managementului și prevenirii TB MDR și extinderii activităților de colaborare în domeniul TB-
HIV; contribuția la consolidarea sistemului de sănătate prinformarea resurselor umane necesare
pentru controlul TB, întărirea rețelei de specialitate în ftiziopneumologie, consolidarea măsurilor
de control al transmiterii infecției nozocomiale; creșterea implicării tuturor furnizorilor de servicii
medicale în controlul TB; consolidarea abordărilor de tip mixt public-public și public-privat pentru
încurajarea pacienților și a comunităților prin activități de advocacy, comunicare și mobilizare
socială cît și facilitarea și promovarea cercetării prin intermediul promovării cercetării operaționale
programatice [40].
Conform raportului Organizației Mondiale a Sănătății din 2018 care a evaluat indicatorii
epidemiologici ai tuberculozei din 2022 a fost stabilit că s-au îmbolnăvit de tuberculoză 10
milioane de persoane din 1 miliard de infectați, inclusiv 5,8 bărbaţi şi 3,2 femei, cît şi 1,2 milion
de copii. Apreciind indicatorii epidemiologici în populația pediatrică am stabilit că din 1,2 milioane
de copii 233 000 au murit de progresia tuberculozei [37, 38]. Evalunînd rata copiilor supuși
chimioterapiei antituberculoase am stabilit că 67 milioane copii sunt infectați cu M. tuebrculosis și
doar 23% din 1,3 milioane de copii de vărstă mai mică de 5 ani eligibili au primit acest tratament în
2022. Într-o continuă creștere a tuberculozei drog rezistente în populația adultă au fost estimate
25.000 cazuri de copii bolnavi de TB-MDR [53, 54]. Majoritatea cazurilor s-au înregistrat în Asia
de Sud-Est (45%), regiunea africană OMS (25%) și în Regiunea Pacificului de Vest (17%) [37].
Au fost înregistrate mai puține cazuri în regiunea est-mediteraneană (7%), în regiunea europeană
(3%) și regiunea America (3%). Primele șapte țări, cu 64% din cazuri, au fost: India, Indonezia,
China, Filipine, Pakistan, Nigeria și Africa de Sud.Astel consider eu că aceste țări au un nivel
scăzut de dezoltare și din această cauză e și dezvoltarea tuberculozei drog rezistente.Rezistenta la
antibioticele de prima linie rămâne o problemă persistentă, cu 490.000 millioane cazuri de
tuberculoză multidrog rezistentă înregistrate în 2021, iar ţările cu 47% din totalul global de cazuri
de tuberculoză multirezistentă au fost China, India si Federatia Rusa [37].
Republica Moldova se situează pe primele locuri printre ţările Regiunii Europene şi în lista
ţărilor cu cea mai mare povară a TB-MDR. Incidenţa globală în Republica Moldova a înregistrat o
valoare de 80,7/100 000 locuitori în 2021 cu un număr absolut de 2870 pacienţi notificaţi. Incidenţa
recidivelor în 2021 a constituit 15,4/100 000 cu un număr absolut de 546. Incidenţa caz nou la copii
în 2021 a constituit 7,3/100 000 locuitori cu un număr absolut de 51. Ponderea cazurilor
microscopic pozitive printre cazurile noi a constituit 36%, cu un număr absolut de 796. Incidenţa
cazurilor cu TB-MDR a constituit 13,9/100 000 cu un număr absolut de 565 pacienţi. Ponderea
cazurilor noi cu TB-MDR din totalitatea cazurilor noi a constituit 25,4%. Ponderea TB-MDR
printre cazurile cu retratament a constituit 64,7% [4]. Rata succesului terapeutic în 2014 la pacienţii
cu tuberculoză sensibilă a constituit 75,8%. Rata eşecului terapeutic în 2020 la pacienţii cu
tuberculoză sensibilă a constituit 3,2%. Rata pierderii din supraveghere a constituit 5,8%. Rata
pacienţilor testaţi pentru HIV a constituit 94,7%. Prevalenţa HIV printre toate cazurile de
tuberculoză a constituit 8,1% [4].Astel consider că ambele din aceste patologii caracterizează mai
mult familiile social vulnerabile decit cele cu un înalt grad de trai .
Tratamentul standard pentru tuberculoza sensibilă la medicamente, conform recomandărilor
OMS în Republica Moldova, este utilizat îndepînd cu 2000 ca parte a strategiei DOTS (tratament
direct observat), redefinit în cadrul Strategiei End TB și durează 6 luni în cazurile noi și 8 luni în
cazul tratamentului anterior administrat [29, 30]. Implementarea strategiei DOTS a determinat
agravarea epidemiologică a ratei infecției multidrog rezistente primare: 2013 – 12%, 2014 – 18%,
2015 – 17%, 2016 – 23%, 2017 – 21%, 2018 – 25%, 2019 – 25%, 2020 – 24%, 2021 – 25%, 2022
– 24% din totalul cazuri înregistrate de MDR-TB. În consecință a contribuit la reducerea eficacității
tratamentului (2014 – 62%, 2015 – 62%, 2016 – 62%, 2017 – 58%, 2018 – 57%, 2019 – 52%, 2020
– 62%, 2021 – 62%, 2022 – 62%) care a fost cea mai scăzută dintre toate țările din regiunea
europeană și mai mică în medie cu 20% în comparație cu 85% recomandate de OMS [4]. Rata
scăzută de succes a fost direct legată de rata ridicată a pierderii la pacienții care urmează: 2014-
10,9%, 2015-11,7%, 2016-10,7%, 2017-7,5%, 2018-6,5%, 2019-7,5%, 2020-7, 7%, 2021 – 5,2%
[4]. Datele din literatura de specialitate a determinat indicatori diferiți ale incidenţei şi mortalităţii
de tuberculoză, agravarea cazurilor depistare primar, creșterea ponderii pacienților cu factori de risc
epidemiologici, medico-biologici și social-economici. Au fost remarcate răspîndirea geografică a
tulpinelor MBT şi au arătat la necesitatea întăririi monitoringului rezistenţei medicamentoase a
micobacteriilor la bolnavii de tuberculoză [12, 14, 20, 22, 24, 27, 32].
În România incidenţa globală a TB (cazuri noi și recidive) este cea mai mare din UE şi una
dintre cele mai mari din Regiunea Europa a OMS. Indicatorul a scăzut în ultimii 12 ani cu 48,7%
de la un maximum de 142,2%000 în anul 2017, la 72,9%000 în anul 2021. În ceea ce privește numărul
de cazuri noi și recidive înregistrate în 2022 a scăzut cu 15.462, de la 30.985 în anul 2017 la 15.523
în anul 2021. Mortalitatea a scăzut de la 10,8%000 în anul 2017 la 5,1%000 în anul 2021. Rata de
succes terapeutic la cazurile noi confirmate bacteriologic, a crescut de la 78,8% în anul 2017, la
85,4% în 2021 [37].

1.2 Factorii de risc de îmbolnăvire de tuberculoză în populația pediatrică în dependență

de grupul de vîrstă.

Indicii epidemiologici ai tuberculozei sunt distribuiți în mod inegal în populație în funcție

de distribuția pe grupe de vârstă. Majoritatea îmbolnăvirilor de tuberculoză sunt înregistrate în
grupul de tineri în țările în curs de dezvoltare în cazul în care inechitățile de gen sunt frecvente [13,
15, 21,24].
Evaluînd datele literaturii de specialitate am constatat, că tuberculoza afectează persoanele
cu statut socio-economic jos, social-dezadaptat. Republica Moldova rămâne o zonă cu risc ridicat,
care prezintă o preocupare redusă cu privire la factorii sociali determinanți ai tuberculozei [25, 27,
32]. Principalii determinanți ai tuberculozei și a rezultatelor slabe ale tratamentului în Republica
Moldova sunt inegalitățile sociale și economice, locuințele sărace, condițiile de lucru precare,
malnutriția, barierele geografice și culturale în ceea ce privește accesul la îngrijirile medicale,
nivelurile ridicate de migrație, atît internă cît şi externă, urbanizarea rapidă și creșterea populației în
zonele rurale. Astfel de factori determina polarizarea intervențiilor în domeniul sănătății publice.
Au fost constaţi indicatori majoraţi ai tuberculozei în rândul populațiilor sărace: migranți, populația
romă, consumatori de droguri, consumatori de alcool, persoane fără adăpost. Datorită suprapunerii
factorilor de risc sociali, ponderea bărbaţilor printre subpopulaţiile enumerate este maximă. De
asemenea a fost identificată o puternică asociere a indicatorilor epidemiologici ai tuberculozei cu
izolarea socială, sărăcia extremă, subnutriția și persistența epidemiei severe a tuberculozei în
anumite grupuri populaționale vulnerabile [33].
Există mai mulți factori de risc care cresc predispoziţia pentru îmbolnăvire de tuberculoză.
Primul factor de risc constituie reactivarea infecțiilor endogene la persoanele vîrstnice sau
suprainfecţiile exogene cu micobacterii rezistente și virulente la adulţii tineri [25, 26]. Riscul de
infecţie exogenă depinde de prevalența bolnavilor de tuebrculoză în comunitate. Acest risc este
agravat de supraaglomerare, reședință urbană şi urbanizarea excesivă, ventilație slabă în interiorul
încăperilor și poluarea mediului înconjurător. Al doilea grup include factorii cu risc pentru recidiva
bolii sau recrudescența infecției latentă în tuberculoză activă. Acest grup include: vârsta fiziogenă -
vârstnici în vârstă de 65 ani și peste. În acest grup predomină condițiile legate de sărăcie,
malnutriția, starea comorbidă. Al treilea grup de factori de risc care influențează evoluția
tuberculozei sunt factorii determinanți ai depresiei stării imune a pacientului, precum: infecția TB-
HIV, medicamente imunosupresoare (mai mult de 15 mg / zi de prednison timp de o lună sau mai
mult, imuno modulatori - blocanți TNF-a sau steroizi orali, agenți antineoplazici), diabet zaharat,
cancer, silicoză, boli respiratorii cronice, boli gastrointestinale, subponderabilitatea, vârstele cu risc
fiziogen, obiceiuri nocive (fumatul tutunului, abuzul de alcool, consumul ilicit de droguri) [29, 30].
Al patrulea grup care influențează rezultatul final constă în factori de risc de ordin al serviciilor de
sănătate: accesibilitatea bolnavilor la screening-ul tuberculozei și îngrijiri ale sănătății, complianţa
la tratament și asistența medicală a pacientului. În acest grup mai sunt incluse şi alţi factori
considerate ca bariere: lipsa protecției sociale și a asigurării medicale, barierele geografice și
economice, obiceiurile culturale sau stigmatizarea [20, 21, 64, 65].
Printre factorii exogeni cu risc de îmbolnăvire se enumeră: factorii naturali precum
condiţiile meteorologice, care caracterizează situaţia climato-geografică a zonei cu prevalenţă
înaltă a tuberculozei. Umiditate, temperatura scăzută, mişcările aerului, presiunea atmosferică se
reflectă asupra reactivărilor mai frecvente în sezonul rece al anului. Poluarea mediului (prin
polunaţi ambientali, cît şi prin fumul tabagic) contribuie la dezvoltarea tuebrculozei prin
diminuarea clearance-ului mucociliar şi inflamaţia cronică, provocatoare de modificări ireversibile
ale arhitectonii pulmonare. Calamităţile naturale prin implicaţiile socio-economice determină
recrudescenţa indicatorilor epidemiologici. Factorii socio-economici: sunt concret definiţi de către
OMS „tuberculoza este exemplul clasic al bolilor sociale cu cauze multiple”. Sociovulnerabilitatea
grupurilor populaţionale cu risc ftizic crescut este determinată de şomajul, veniturile mici (studenţi,
invalizi, pensionaţi), migraţia (vîrsta ftiziogenă este mai frecvent implicată în migraţie, precaritatea
socio-economică a migrantului, supraaglomeraţia adăposturilor, densitatea mare a surselor de
infecţie, statutul migraţional ilegal, inaccesibilitatea asistenţei medicale), navetismul şi populaţie
flotantă (migraţia internă), stresul psihosocial (stresul social, profesional, familial), războaiele (a
fost descrisă „tuberculoza de război,” cauzată de subalimentaţie, supraalomerare, igienizare redusă,
migraţia intensă, industria de război, stresul psihosocial) [33, 34].

1.3 Depistarea și diagnosticul tuberculozei în dependență de grupurile de vîrstă în

populația pediatrică

Depistarea, diagnosticul și conduita terapeutică a pacienților pediatrici diagnosticați cu

tuberculoză este asigurată de o structură organizată ierarhic pe trei nivele, fiecare nivel având atribuţii şi
relaţii funcţionale bine stabilite [42]. Primul nivel este constituit din reţeaua de asistenţă medicală primară
(medici de familie) care asigură identificarea copiilor suspecţi şi a contacţilor, participă la efectuarea
anchetei epidemiologice şi care administrează tratamentul bolnavilor sub directă observare, în faza
ambulatorie [8, 16, 23]. Nivelul intermediar este constituit din dispensarele de pneumoftiziologie teritoriale
sau spitalele municipale, exemplu Spitalul Municipal de Ftiziopneumologie cu secția de Ftiziopneumologie
pediatrică care constituie o structură sanitară de bază specializată cu paturi pentru tratamentul pacienților
pediatrici. Nivelul superior este reprezentat de Institutul de Ftiziopneumologie care este responsabil de toate
activitățile de control al tuberculozei la nivel național [29, 30].
În cadrul Asistenței Medical Primare medicul de familie identifică şi trimite cazurile suspecte de
tuberculoză pentru consult de specialitate la cabinetul de pneumoftiziologie la care este arondat
pacientul după domiciliul său real, înregistrează într-un registru special cazurile suspecte de
tuberculoză, urmăresc efectuarea de către acestea a consultului de specialitate, participă, în
colaborare cu medicul specialist în pneumoftiziologie la efectuarea anchetei epidemiologice şi
implementarea măsurilor necesare la depistarea cazurilor conexe de tuberculoză. Alte activiăți
efectuate de medicul de familie este să asigure, în colaborare cu medicul pneumolog tratamentul
profilactic pentru contacții cazurilor contagioase pentru grupa de vârstă 0-19 ani, precum și pentru
alte categorii de persoane cu risc crescut de îmbolnăvire prin tuberculoză: infecție HIV,
imunodeficiențe congenitale, boli sau stări cu deficit imun permanent sau temporar, tratamente
imunosupresive, corticoterapie de durată, citostatice [8, 16, 23]. Nivelul intermediar este constituit
din dispensarul de pneumoftiziologie unde activează medici pneumologi şi de cadre medii sanitare.
Rolul dispensarilor este să asigure depistarea cazurilor de tuberculoză prin controlul
simptomaticilor şi suspecţilor prin examen clinic, radiografie toracică şi alt examinări radiologice,
examen de spută prin microscopie şi cultură, precum și controlul contacţilor TB şi al altor grupuri
cu risc crescut de tuberculoză prin examen clinic, radiografie toracică, iar la copii suplimentar prin
IDR la PPD (testul cutanat la tuberculină) [43,46, 50, 51].
 Depistarea și diagnosticul tuberculozei este regulamentat de către recomandările
Protocolului Clinic Național Tuberculoza la copil– PCN 55 [29]. Depistarea reprezintă un complex
de măsuri medico-sanitare efectuate cu scopul de a depista bolnavii de tuberculoză din rândul
populaţiei sănătoase. Metodele de depistare a tuberculozei sunt: pasivă – examinarea pacienţilor cu
semne şi simptome specifice tuberculozei, care solicită asistenţă medicală și activă – examinarea
anumitor subgrupuri ale populaţiei realizată de către unităţile medico-sanitare [52, 59].
Metodele de depistare pasivă este o metodă ieftină şi uşor de realizat. Activitatea de bază a
personalului medical constă în identificarea pacienţilor ce prezintă semne caracteristice
tuberculozei. Manifestările clinice ale tuberculozei depind de asocierea unui spectru divers de
factori contributivi: vîrsta (copii sub 5 ani, adolescenţii cu vîrstă între 10 și 14 ani și vîrstnicii),
severitatea deficitului imun, bolile asociate, virulenţa micobacteriilor. Deoarece tuberculoza are o
localizare cu predilecţie pulmonară se determină un spectru larg de manifestări clinice. Suspectul de
tuberculoză este persoana care prezintă următoarele semne şi simptome: pulmonare: tuse
persistentă, timp de 3 săptămâni şi mai mult. Tusea poate fi însoţită de expectoraţie, durere în
torace, dispnee și hemoptizie. Semnele generale pot fi subfebrilitate sau febră; anorexie; scădere
ponderală (pe durata a 4-6 săptămâni); astenie și transpiraţii nocturne. Persoanele ce prezintă
această simptomatologie necesită a fi examinați bacteriologic. Cea mai rapidă şi eficace este
bacterioscopia/microscopia sputei în scopul depistării bacililor acido-alcool rezistenţi (BAAR) [9,
19]. Pentru determinarea bacterioscopică sunt necesare efectuarea a 2 probe de spută recoltate în
felul următor: prima probă: se va recolta pe loc în ziua când pacientul suspect de tuberculoză se
prezintă la medic. El este trimis la cabinetul special amenajat pentru recoltare a sputei. Cadrul
medical va instrui şi va supraveghea bolnavul. A doua probă se recoltează în dimineaţa zilei
următoare, într-un container steril primit de la cabinetul de recoltare a sputei [9, 19].

Depistarea activă se aplică unui grup restrâns al populaţiei țintite de programele de control al
tuberculozei în viguare. Constă în examinarea radiologică anuală (la adulţi) şi testarea tuberculinică
(la copii). În selectarea pacienților cărora li se va aplica metoda activă de depistare se va ține cont
de următoarele categorii: contingentul dispensarizat de către medicul pneumoftiziolog; persoanele
cu risc sporit de îmbolnăvire de tuberculoză; persoanele periclitante [29, 30].

Contingentul aflat sub supravegherea pneumoftiziologului constă din persoane care au suferit
de tuberculoză, persoanele cu sechele posttuberculoase, copiii nevaccinaţi şi cei care au avut
complicaţii după vaccinare. Riscul sporit de îmbolnăvire este conferit de următorii factori:
epidemiologici: persoanele ce au contactat cu bolnavii de tuberculoză; persoanele ce au contactat
cu bovinele bolnave de tuberculoză, medico-biologici: persoanele infectate HIV; diabetul zaharat;
bolile psihice cronice; tratament îndelungat cu imunosupresante şi corticosteroizi; boli cronice ce
pot produce imunosupresie (boli ale aparatului respirator, ulcerul gastric, ciroza hepatică,
insuficienţa renală, cancer de orice origine, mai ales al sistemului hematopoietic), sociali: migraţia;
alcoolismul cronic; narcomania, toxicomania; condiţiile precare de viaţă. Persoanele periclitante
sunt acele persoane, care datorită specificului activităţii lor se pot îmbolnăvi de tuberculoză sau,
fiind bolnave, pot infecta un număr mare de indivizi. Acest grup este format de angajaţii din:
întreprinderile alimentare; instituţiile medicale; instituţiile de învăţământ preşcolar [29, 30].

Odată cu identificarea simptomelor sugestive se stabileşte recoltarea a cel puţin 2 probe de

spută: prima recoltare la adresare şi a doua probă, definită proba „matinală” este recoltată la
domiciliul pacientului sau in stationar în ziua următoare. Examinarea microscopică sputei prin
coloraţia Ziehl Neelson sau fluorocrom va fi realizată pentru analizarea ambelor probe, iar prin
metoda molecular genetică GeneXpert doar una, preferabil fiind proba matinală, considerîndu-se că
este mai calitativă [6, 7, 28, 56, 57]. Ca specimene pentru detectarea bacililor acido-alcoolo-
rezistenți poate servi sputa, lavajul bronho-alveolar, lichidul pleural, aspiratul gastric, urina,
materialul bioptic. Va urma însămînâțarea prelevatelor special pregătite pe medii de cultură
specifice convenționale. Acestea sunt mediul de cultură solid Lowenstei Jensen și mediul BACTEC.
În pofida unor dezavantaje caracteristice pentru fiecare tip de mediu de cultură, sensibilitatea
metodelor microbiologice de diagnostic etiologic a crescut considerabil [9, 19].
Grupurile supuse screening-ului anual sunt definite însă este obligatorie menţinerea
vigilenţei clinice. Aceasta constă în executarea examenului clinic anual asupra tuturor grupurilor cu
risc sporit de îmbolnăvire, care nu au fost incluse în lista anterior enumerată şi care includ:
persoanele social-vulnerabile, inclusiv şomerii sau persoanele fără activitate profesională, persoane
fără adăpost sau fără viză de reședință, migranţi sau refugiații conflictelor armate, persoanele
instituţionalizate în plasamente specializate, inclusiv aziluri de bătrîni, instituții de corecție și centre
de plasament temporar.Remarc faptul că o atenție și vigilență sporită se va acorda persoanelor cu
factori de risc medico-biologici: pacienţi cu boli respiratorii nespecifice cronice, fumători activi,
consumatori cronici/abuziv de alcool, utilizatori de droguri intravenoase, pacienţi cu diabet zaharat,
cu insuficienţ renală cronică, patologii gastro-intestinale, gravide şi lăuze. Personalul instituţiilor,
precum aziluri, închisori, hospis-uri, centre de plasament, instituţii specializate în ftiziopneumologie
sunt identificate ca personal periclitant [29, 30].
O categorie specială constituie personalul instituțiilor pediatrice destinat copiilor de pînă la 7
ani.Deoarece pînă la această vîrstă statusul imun este cel mai vulnerabil la condițiile vieții Deci
categoriile identificate vor fi examinate radiologic prin examenul radiologic al cutiei toracice
realizate o dată pe an, dacă vîrsta pacientului sau persoanei selectate este mai mare de 18 ani și
testul cutanat tuberculinic dacă vîrsta este cuprinsă între 0 și 17 ani, 11 luni, 29 zile [33, 34, 64, 65].
1.4 Bolile asociate riscului de îmbolnăvire de tuberculoză la copii

Bolile asociate definesc statutul comorbid. Comorbiditatea este prezența uneia sau mai multor
boli care se dezvoltă concomitent cu boala primară. Deci, comorbiditate sau comorbidităţile sunt
considerate perturbări suplimentare ale homeostaziei organismului care pot fi, de asemenea, cu un
diferit impact asupra evoluțieu bolii sau asupra rezultatului terapeutic. Unele stări comorbide
conferă un risc crescut de progresie severă a tuberculozei și deces precoce, în pofida tratamentului
administrat [23, 62, 65]. În condițiile existenței maladiei somatice concomitente se impune o
conduită terapeutică diferită, bazată pe necesitatea tratamentului patologiei pulmonare specifice și a
celorlalte maladii pre-existente. Astfel devine dificilă selecția tacticii de tratament, aceasta urmând
să includă terapia anti-tuberculoasă necesară, dar și medicația bolii cronice, fără a crea un conflict
de interacțiune. Este de remarcat și lezarea unor organe (sistem digestiv- ficat, stomac, pancreas;
sistem hematopoetic, nervos etc.), care ar putea fi afectate în cursul bolii cronice dar și de medicația
anti-tuberculoasă administrată [23, 62, 65].
În populația pediatrică este reflectară și creșterea ponderii apariției infecțiilor respiratorii
virale acute, bronșitei sau pneumoniei comunitare, care pe un teren somatic compromis poate
reactiva infecția tuberculoasă latentă. În așa cazuri tuberculoza preia masca bolii care a precipitat
îmbolnăvirea de tuberculoză, cu simptomele de intoxicație pe termen lung reducerea apetitului, a
masei corporale, tulburări nervoase, gastro-intestinale, care simulează patologia somatică [45].
Conform studiilor, grupul de risc cu cea mai mare rată de îmbolnăvire îl constituie copiii
nevaccinaţi BCG la naştere sau vaccinaţi, dar fără semn cutanat postvaccinal [60]. La pacienții cu
patologie cronică somatică, simptomele caracteristice ale tuberculozei ca febra, tusă, sindromul de
intoxicație generală sunt atribuite bolii de bază, iar tactica de tratament presupune utilizare de
antivirale și antibiotice, terapie simptomatică fără a determina vreun efect terapeutic. Din cauza
neglijenței rezultatelor de screening anti-tuberculos, profilaxiei insuficiente dar și analizei
superficiale a anamnezei, pacienții infectați sunt depistați tardiv cu distrucție a țesutului pulmonar
[1, 18].
Se evidențiază mai multe manifestări clinice ale tuberculozei la pacienții HIV-infectați:
formele extrapulmonare de tuberculoză, frecvent sub forma nodulilor limfatici hipetrofiați,
tuberculoza miliară și generalizată [40, 49]. Mycobacterium tuberculosis poate fi izolat în sînge. În
stadiul SIDA se evidențiază hipertrofia nodulilor limfatici mediastinali, necroza ganglionară,
epanșamentul pleural și pericardic. Opacitățile pulmonare se pot schimba în cavități destructive.
Afectele tuberculoase se pot forma la nivel cerebral, hepatic și renal iar abcese ale peretelui toracic
pot fi identificate. În spută M. tuberculosis adesea nu se depistează, deși sunt manifestări
radiologice considerabile. Testul tuberculinic este negativ. Febra și pierderea ponderală se
manifestă în stadiul SIDA care se asociază infecției acute precum candidoza, herpes zoster; sarcoma
Kaposi [48]. Mortalitatea printre bonavii HIV-pozitivi este mai mare, datorată cel mai frecvent de
alte complicații provocate de infecția HIV. Pronosticul pe termen lung este nefavorabil, dar
tratamentul antituberculos îmbuntățește calitatea vieții și împiedică expansiunea tuberculozei [48].
Printre pacienții cu tuberculoză și infecția HIV reacții adverse la preparatele anti-tuberculoase se
întîlnește mai frecvent. Acest fapt poate majora rata tratamentului ineficient. O deosebită atenție se
acordă preparatelor injectabile în cursul tratamentului, astfel streptomicina a fost exclusă din
tratamentul tuberculozei în mai multe țări cu rata mare a HIV infecției [49].
Majoritatea preparatelor anti-tuberculoase se indică per os, unele dintre acestea au efect de
iritare asupra tractului gastro-intestinal [45]. Bolnavii tuberculoși au afectarea frecventă a sistemului
digestiv și nu întotdeauna suportă pirazinamida și rifampicina, dar îndeosebi etionamida. În mare
parte, în cazul ajustării tratamentului administrat, în concordare cu specialiștii ftiziatri, și se va
respecta cursul terapeutic al procesului specific fără a interfera cu tratamentul bolii cronice a
pacientului. Este de mare valoare păstrarea legăturii și comunicării active interdisciplinare pe toată
perioada curativă și de recuperare a pacientului, pentru prezervarea funcțiilor orgenelor și
sistemelor afectate de maladia cronică somatică, dar și urmărirea evoluției acesteia și tratamentul cu
succes al tuberculozei. În aceste condiții, șansele de reușită devin mai mari, iar rezultatele
terapeutice sunt mai îmbucurătoare [42, 54]. Afectarea sistemului digestiv duce la scădera
rezistenței generale a organismului, ca urmare a limitelor dietologice impuse, disproteinemiei,
insuficienței de vitamine și microelemente. Printre bolnavii cu patologie ulceroasă a stomacului și
duodenului, tuberculoza pulmonară se întîlnește de 2 ori mai frecvent [45]. În boala ulceroasă, în
special în stadiu de acutizare, tratamentul antituberculos se indică intramuscular, intravenos,
endobronhial sau intrarectal [45].
Din patologia pulmonară cronică nespecifică la pacientul cu tuberculoză se întîlnește:
bronșita cronică, astmul bronșic, abcesul pulmonar și emfizemul pulmonar. Se evidențiază 2
situații: pacienții cu patologia nespecifică se îmbolnăvesc de tuberculoză și respectiv pacienții cu
patologie pumonară specifică – tuberculoasă vor dezvolta afecțiuni pulmonare nespecifice cu
potențial invalidant. Acutizările frecvente ale afecțiunilor pulmonare nespecifice pot mima
simptomele fazei precoce de reactivare a infecției tuebrculoase latente. Patologia pulmonară
concomitentă complică evoluția procesului tuberculos și face prognosticul nefavorabil [1, 18].

Diabetul este o problemă importantă și este una dintre cele patru boli prioritare non-
transmisibile vizate de obiectivele de dezvoltare durabilă [42]. Diabetul duce la complicații și
moartea prematură. Ambele tipuri de diabet zaharat, tip I și tip II sunt identificate ca tulburări
supresive imune care inhibă riscul de progresie a infecției într-o boală de tuberculoză activă [62,
65]. Asocierea diabetului zaharat și a tuberculozei pulmonare apare de obicei la pacienții la care
diabetul a fost diagnosticat anterior [23, 65]. Dacă ambele patologii, tuberculoza și diabetul sunt
detectate simultan, diabetul agravează rezultatul tratamentului tuberculozei [1].
În Republica Moldova 12,3% din populație are diabet zaharat sau toleranță redusă la glucoză
și 409 de pacienți au murit din cauza complicațiilor diabetice în 2015 [5, 10]. Unul dintre grupurile
de risc pentru tuberculoză în Republica Moldova investigat anual sunt pacienții cu ambele tipuri de
diabet zaharat. Acest grup este anual examinat, deoarece o jumătate dintre pacienții cu diabet
zaharat vor dezvolta tuberculoză în primii trei ani de la expunerea la infecția tuberculoasă [18].
Factorii asociați tuberculozei la pacienții diabetici sunt: răspuns scăzut al imunității la infecțiile
specifice și non-specifice, tulburările rezistenței imune înnăscute și capacitatea redusă a
organismului de a produce anticorpi. Dacă tuberculoza este detectată mai devreme, se poate obține
un rezultat mai favorabil la tratamentul specific. O evoluție severă de tuberculoză cu tendința de
progresie rapidă și de distrugere a parenchimului pulmonar are loc în principal la pacienții cu diabet
zaharat netratați sau la cei cu tuberculoză detectată târziu [62]. Semnele clinice de debut ale
tuberculozei în diabetul zaharat au o specificitate scăzută. Acesta poate fi apreciat o slăbiciune
crescută, scăderea poftei de mâncare, pierderea greutății, și agravarea simptomelor diabetului
zaharat [65]. Deseori, tuberculoza este diagnosticată greșit, deși acești pacienți ar putea fi
diagnosticați în cadrul examinării profilactice toracice. Dezvoltarea formelor cronice de tuberculoză
precum tuberculoza fibro-cavitară, apare atunci când rezervele de apărare ale organismului sunt
epuizate. Evoluția tuberculozei în diabet zaharat este nefavorabilă din cauza tulburărilor în
metabolismul glucidic. Cauzele progresiei tuberculozei în cadrul tratamentului specific sunt detecția
târzie, debutul târziu al terapiei antituberculoase, erorile în dietă și tratament antidiabetoc. La
pacienții diabetici, creșterea nivelului glicemiei din sânge, diureză și creșterea glucozuriei
determină acidoză. Consecutiv pacienții au senzația de uscăciune a gurii, sete, urinare frecventă și
pierdere de greutate importantă [23].
Greutatea redusă, adică greutatea mai mică de 10% din greutatea ideală, precum și condițiile
asociate cu pierderea greutății, ar fi dieta restrictivă, bolile gastro-intestinale, stresul, gastrectomia,
bypass-ul gastric, ulcerul gastro-duodenal, frecvente, iar prezența lor contribuie la reactivarea
infecției latente și la dezvoltarea tuberculozei active [62].
Cei mai sensibili faţă de tuberculoză sunt copiii până la vârsta de 5 ani, în special în primul
an de viaţă.Consider că la această vârstă capacitatea de autoprotecţie a organismului este slab
dezvoltată, astfel după contaminarea cu micobacteria tuberculozei, boala se dezvoltă rapid, deseori
provocând decesul. În deosebi sunt predispuşi la infecţie copiii de la 0 la 5 ani şi adolescenţii la
vârsta de 10-14 ani. Aceasta este cauzată de creşterea rapidă şi schimbările hormonale din
 organismul copilului (perioada prepubertară şi pubertară) [47, 58]. Particularitatea vîrstei de
adolescenţă este cauzată în primul rând de o restructurare profundă a sistemului endocrin,
imperfecțiunile si instabilitatea starii funcţionale a principalelor sistemelor de reglementare a
organismului, în special în sfera psiho-emoţională, care ne permite să le atribuim la grupa de risc,
atât în patologia generală căt şi, în ftiziologie. Caracterul evoluţiei şi progresarea procesului la
aceşti pacienţi este determinată nu numai de masivitatea infecţiei, durata contactului, dar şi de starea
de reactivitate nespecifică a organismului [65]

Concluzii la capitolul 1

1. Tuberculoza în Republica Moldova este considerată o problemă majoră de sănătate publică în

populația pediatrică
2. Diagnosticul şi tratamentul copiilor bolnavi, screeningul grupurilor cu risc, tratamentul preventiv,
activităţile de informare, educare, comunicare sunt gratuite.
3. Indicii epidemiologici ai tuberculozei sunt distribuiți în mod inegal în populația pediatrică în funcție
de distribuția pe grupe de vârstă.
4. Majoritatea îmbolnăvirilor de tuberculoză sunt înregistrate în grupul copiilor 0-5 ani și a celor cu
vîrstă 10 – 14 ani.
5. Depistarea și diagnosticul tuberculozei este regulamentat de către recomandările Protocolului Clinic
Național Tuberculoza la copil PCN - 55. Depistarea activă se aplică unui grup restrâns al populaţiei
pediatrice și constă în examinarea radiologică anuală la copii în vîrstă de peste 14 ani şi testarea
tuberculinică la copii 0-14 ani.
6. Manifestările clinice ale tuberculozei depind de asocierea unui spectru divers de factori contributivi.

CAPITOLUL II
MATERIALUL ȘI METODE DE CERCETARE

2.1 Caracteristica generală a studiului

Cercetarea științifică actuală este un studiu epidemiologic descriptiv, care are drept scop
evaluarea cazurilor copiilor cu diferite forme clinice de tuberculoză distribuți în grupe de vîrstă
conform criteriilor OMS.
După volumul eșantionului a fost efectuat studiul integral care ne-a permis de a efectua analiza
particularităților tuberculozei la copiii distribuți în grupe de vîrstă conform criteriilor OMS
 0 – 4 ani 11 luni și 29 zile
 5 ani - 9 ani 11 luni 29 zile
 10 ani - 14 ani 11 luni 29 zile
 15 ani - 17 ani 11 luni 29 zile
Timpul – perioada analizată a inclus 1 an - 01.01.2022 – 31.12.2022
Locul - IMSP SCMF Chișinău;
Persoane – 72 copii bolnavi cu tuberculoză, distrbuiți în 2 lotul care au cuprins grupele
0 – 4 ani 11 luni și 29 zile în număr absolut 17 copii
5 ani - 9 ani 11 luni 29 zile în număr absolut 20 copii
Pentru grupul copilăriei precoce și copilăria timpurie lotul va fi format din 37 copii
10 ani - 14 ani 11 luni 29 zile în număr absolut 10 copii
15 ani - 17 ani 11 luni 29 zile în număr absolut 25 copii
Pentru grupul adolescenței precoce și adolescenței lotul va fi format din 35 copii

Pentru colectarea materialului primar a fost folosită metoda extragerii informației din formularele
medicale și cele statistice. A fost efectuată o analiză minuțioasă a documentației medicale (a fișelor
de observație clinică din IMSP Spitalul Clinic Municipal de Ftiziopneumologie din mun. Chișinău).
Toate datele cercetărilor clinice, de laborator, instrumentale și ale documentației medicale au fost
incluse în fișa individuală a studiului. S-a alcătuit o fișă individuală de studiu care a cuprins date
privind stabilirea diagnosticului de tuberculoză la fiecare copil inclus în studiu.
Fișa individuală a copilului bolnav de meningită tuberculoasă, care constă din:
1. Date generale;
2. Factorii de risc;
3. Manifestări clinice;
4. Metoda depistării;
5. Datele examenului obiectiv;
6. Datele examinărilor de laborator și instrumentale
Prelucrarea matematico-statistică a materialului
Studiul s-a efectuat în perioada respectivă s-a bazat pe următoarele metode: istorică,
epidemiologică, matematică, statistică.
Cazurile selectate au fost investigați în vederea stabilirii diagnosticului de tuberculoză,
inițierea tratamentului antituberculos și stabilirea toleranței clinice la preparatele antituberculoase în
cadrul Spitalului Clinic Municipal de Ftiziopneumologie. Criterii pentre stabilirea diagnosticului au
constituit testul tuberculinic pozitiv (> 10 mm la copii vaccinaţi BCG; > 5 mm la copii nevaccinaţi
BCG), aspectul radiologic sugestiv, rezultat BAAR pozitiv la examenul microscopic și examenul
histopatologic sugestiv pentru tuberculoză [29, 30].
 Ca definiții au constituit tuberculoza extrapulmonară – caz de tuberculoză confirmat
bacteriologic sau diagnosticat clinic cu leziuni în organe, cum ar fi: pleura, ganglionii limfatici,
abdomenul, tractul genito-urinar, pielea, sistemul osteo-articular, sistemul nervos. Tuberculoza
pulmonară – caz de tuberculoză confirmat bacteriologic sau diagnosticat clinic cu leziuni ale
parenchimului pulmonar, arborelui traheo-bronşic sau laringelui [42]. În corcondanţă cu definiţiile
OMS, cazul cu două sau mai multe localizări, dintre care cel puţin una este pulmonară, va fi
notificat cu tuberculoză pulmonară, iar celelalte localizări vor fi indicate localizări secundare.
Tubercuoza monorezistentă - rezistenţă la un singur medicament antituberculos de linia întâi.
Tuberculoza polirezistentă - rezistenţă la două sau mai multe medicamente antituberculoase de
linia întâi (cu excepţia Isoniazidei şi Rifampicinei în combinaţie) [42]. Tuberculoza
multidrogrezistentă - rezistenţă la două sau mai multe medicamente antituberculoase de linia
întâi, inclusiv contra Isoniazidei şi Rifampicinei în combinaţie
S-au operat cu următoarele definiţii de caz, conformate recomandărilor OMS şi transpuse în
Protocolul Clinic Naţional – 55 „Tuberculoza la copil [29]. „Caz nou” este pacientul, care anterior
nu a luat tratament antituberculos sau care a administrat tratament antituberculos mai puţin de o
lună. Tratamentul cazului de tuberculoză pulmonară și toate formele TB extrapulmonare cu
exceptia meningitei tuberculoase sau a tuberculozei osteoarticulare au fost tratate conform schemei
de tratament 2HRZE în faza intensivă și 4 HR în faza de continuare [55].
Cazurile de retratament au inclus pacienții cu recidivă, pierdut din supraveghere și eşec și au
fost tratate conform schemei de tratament 5HRZE în faza intensivă și 3 HRE în faza de continuare.
Recidiva a fost pacientul cu diagnosticat cu un nou puseu de tuberculoză confirmat prin metode
molecular genetice. Pierdut din supraveghere a fost considerat pacientul care a întrerupt
administrarea tratamentului antituberculos pentru două luni consecutive sau mai mult din durata
tratamentului. Eșec pacientul care a menținut pozitivitatea sputei sub administrarea tratamentului
antituberculos pentru 5 luni consecutive sau mai mult [55].
Toţi pacienţii au fost direcţionaţi de către autorităţile medico-teritoriale municipale ale
oraşului Chişinău pentru confirmarea diagnosticului şi iniţierea oportună a tratamentului. Pentru
faza intensivă pacienţii au fost spitalizaţi în subdiviziunile clinice ale Spitalului Municipal de
Ftiziopneumologie din oraşul Chişinău. Toţi pacienţii au fost trataţi conform schemelor standarde
de tratament pentru tuberculoza confirmată ca fiind sensibilă la medicamentele antituebrculoase sau
cu un tratament empiric al pacienţilor diagnosticaţi prin metode radioimagistice, fără confirmarea
fiagnosticului etiologic prin metodele convenţionale microbiologice sau molecular genetice.
 Structura loturilor cercetate
17 copii cu vîrstă 0-4 ani și 72 copii cu 10 copii cu vîrstă între 10
11 luni 29 zile tuberculoză ani și 14 ani 11 luni 29
pulmonară și zile
20 copii cu vîrstă între 5 ani extrapulmonară 25 copii cu vîrstă între
și 9 ani 11 luni 29 zile 15 ani și 17 ani 11 luni

Evaluarea tabloului
Lot 1= 37 copii Lot 2= 35copii
paraclinic și a rezultatului
Studierea factorilor de risc Evaluarea factorilor de risc
terapeutic
Fig. 2.1 Design-ul studiului efectuat.

În cadrul cercetării au fost utilizate fişele individuale de studiu, în care s-a înregistrat datele
anamnezei şi a examenul clinic. O atenţie deosebită s-a acordat rezultatelor examenului radiologic
al toracelui în două proiecţii, şi altor investigaţii imagistice realizate în cadrul diagnosticului
diferenţial al patologiei specifice. Datele examenului microbiologic înregistrate au fost rezultatele
examenului microscopic al sputei şi examenului bacteriologic. Alte investigaţii evaluate au fost
rezulatele investigaţiilor de laborator: analiza generală a sîngelui, analiza urinii, examenul
biochimic al serului (transaminazele, ureea, creatinina) şi de laborator (fibroscopia bronşică,
evaluarea mecanicii respiratorii). Examenul complex al prelevatelor obţinute în cadrul infestigaţiilor
fibroscopice a inclus examenul microbiologic, inclusiv molecular genetic şi examenul la flora
nespecifică.

2.2.Prelucrarea statistică

Prelucrarea statistică a rezultatelor studiului s-a efectuat computerizat utilizînd aplicaţiile

programelor Microsoft Excel XP şi Statistica 10,0 [31]. Programele de analiză a permis gruparea
materialului obţinut prin metodele de grupare – simplă, complexă şi repetată, iar în funcţie de felul
semnelor de evidenţă s-a efectuat gruparea tipologică şi cea variaţională (gruparea semnelor
cantitative, exprimate prin cifre) în formă tabelară.
Pentru analiza datelor primare au fost calculate: valoarea mediei aritmetice simple şi
abaterea medie pătratică, exprimate prin formulele de calcul [31]:
Media aritmetică simplă exprimă valoarea medie care se obţine din suma valorilor
individuale dintr-o colectivitate omogenă, divizată la numărul total al cazurilor studiate. Se
utilizează pentru a stabili valoarea mediei în seriile statistice în care fiecărei valori a variantei îi
corespunde o singură frecvenţă.

Σx
X as =
n
∑ - suma valorilor individuale, x – frecvenţa valorilor

n - numărul de frecvenţe al eşantionului

Abaterea mediei pătratice (δ) – este calculată ca o medie pătratică din abaterile valorilor
individuale de la media lor. Determină intervalul valoric, în jurul mediei, în care s-au distribuit
valorile individuale ale fenomenului studiat. În seriile de distribuţie pe frecvenţe:

=√
∑ d2 f
δ
n
, unde: δ – abaterea medie pătratică;
∑ d2 f
– abaterea valorilor individuale
de la media lor ; n - numărul de frecvenţe al eşantionului

Eroarea standard (ES) – constanta care ne permite să stabilim intervalul valoric în care se
găseşte media absolută şi în jurul căreia se distribuie valorile medii de eşantion, cu o anumită
probabilitate. Deoarece, rezultatele cercetării sînt exprimate în procente, ES este calculată prin
rădăcina pătrată din produsul dintre probabilitatea şi contra-probabilitatea eşantionului, raportat la
numărul de frecvenţe a eşantionului.

ES =
√ pq
n
, unde:

ES – eroarea standard; P – probabilitatea eşantionului;

q – contra-probabilitatea eşantionului; n – numărul de frecvenţe al eşantionului.

Pentru estimarea veridicităţii deferenţilor dintre valorile eşantioanelor supuse comparării s-a
utilizat criteriul „t” Student. Mai întîii s-a calculat valoarea lui „t calculat” şi apoi s-a stabilit
valoarea lui „t tabelar”, în dependenţă de numărul frecvenţelor celor două eşantioane.

M 1−M 2
t calc .=
√ ES 21−ES 22 , unde: t - testul de semnificaţie; M - valoarea medie sau
procentuală; ES – eroarea statistică.

Interpretarea rezultatelor s-a făcut în dependenţă de valorile obţinute pentru „t calculat” şi

pentru „t tabelar”:

„t calculat” > „t tabelar” = diferenţă semnificativ statistic

 „t calculat” < „t tabelar” = diferenţă nesemnificativ statistic

Au fost considerate concludente diferenţele cu probabilitatea de peste 95% (p<0,05).

Riscul atribuibil, sau excesul de risc, este diferenţa dintre ponderea bolii într-un eşantion
expus (Incidenţa la cei expuşi ,,Ieˮ) factorului de risc raportat la ponderea bolii în al doilea
eşantion neexpus factorului de risc (Incidenţa la cei neexpuşi ,,Inˮ) .

RA=Ie-In

Ponderea procentuală se obţine prin raportarea diferenţei dintre ponderea bolii într-un
eşantion expus factorului de risc şi ponderea bolii în al doilea eşantion neexpus factorului de risc,
raportat la ponderea bolii în eşantionul expus factorului de risc înmulţit la 100.

Concluzii la capitolul II

 S-a efectuat o cercetare de tip studiu retrospectiv şi longitudinal realizat pe perioada

anului 2022.
 Au fost utilizate metodele de studiu: epidemiologică, socială, clinică şi statistică
 Subiecţii studiului au reprezentat 72 bolnavi de tuberculoză cu vărstă între 0 și 18 ani
 Subiecţii studiului au fost distribuţi în 2 loturi în dependenţă de apartenenţa la grupul
copilăriei (cu vîrsta între 0-10 ani): lotul 1 a fost format din 37 pacienţi, iar lotul 2 a fost format
din 35 pacienţi adolescenți (cu vîrsta între 10 și 18 ani).
 În cadrul cercetării au fost utilizate fişele individuale de studiu, în care s-a înregistrat
datele anamnezei, a examenul clinic și a investigațiilor realizate conform Protocolului Clinic
Național 55 Tuberculoza la copil.
 Prelucrarea statistică a rezultatelor studiului s-a efectuat computerizat utilizînd
aplicaţiile programelor Microsoft Excel XP şi Statistica 10,0.
 BIBLIOGRAFIA

1. Bercea O. Breviar de tuberculoză diagnostic, tratament și profilaxie, 1999.

2. Bică C.E., Dinescu V., Bulucea D. Infecţia tuberculoasă la copil, Medicina Modernă 2012; vol.
XIX; nr.4:199-203
3. Bulucea D., Bică C.E., Roşca A. Tuberculoza pulmonară la la sugar şi copilul mic, Medicina
Modernă 2006;
4. Centrul Național de Management în Sănătate. Tuberculoza în Republica Moldova. Chișinău,
2014.
5. Centrul Național de Management în Sănătate. Indicatori preliminari ai sănătăţii populaţiei şi
activităţii instituţiilor medico-sanitare în Republica Moldova. Chișinău, 2017.
6. Chang K, Lu W, Wang J, Zhang K, Jia S, Li F et al. Rapid and effective diagnosis of
tuberculosis and RIFampicin resistance with Xpert MTB/RIF assay: a metaanalysis. J Infect.
2012;64(6):580–88.
7. Crudu V. Principiile de interpretare a rezultatelor testării rezistenței M.tuberculosis prin metode
molecular genetice: Xpert®MTB/RIF. Recomandări metodice. Chișinău, 2016.
8. Crudu V., Vilc V., Alexandru S., Ignat R. Controlul Tuberculozei la nivelul asistenţei medicale
primare. Chișinău, 2015.
9. Crudu V., Romancenco E. Diagnosticul microbiologic al tuberculozei GHID. Ministerul
Sanatatii din Rep. Moldova. Institutul de Ftiziopneumologie. Lab. National de Referinta in
microbiologia tuberculozei, 2012.
10. Centrul Naţional de Management în Sănătate. Raport: Indici de evaluare a sănătăţii populaţiei şi
activitatea instituţiilor curative, Chişinău, 2016.
11. ECDC/WHO Regional Offi ce for Europe – Tuberculosis surveillance and monitoring in Europe,
Stockholm: ECDC 2013.
12. Iavorschi C., Paladi A., Lesnic E. Considerații clinico-radiologice și microbiologice ale
tuberculozei la adolescenți. Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Științe Medicale.
Chisinau, 2016, 1(50), 74-77, ISSN 1857-0011.
13. Iavorschi C., Paladi A., Lesnic, E. Factori de risc ai adolescenților bolnavi de tuberculoză.
Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Științe Medicale. Chisinau, 2016, 1(50), 70-74,
ISSN 1857-0011.
14. Iavorschi C., Sincarenco M. Aspecte privind optimizarea şi perspectivele reale ale abordărilor
interdisciplinare de tratament şi reabilitare a copiilor cu patologie respiratorie – purtători ai
 infecţiei tuberculoase latente. Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Științe Medicale.
Chisinau, 2018, 1(58), 60-65, ISSN 1857-0011.
15. Iavorschi C., Vilc V., Kulcitkaia S. Particularităţile tuberculozei pulmonare extinse la
adolescenţi. Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Științe Medicale. Chisinau, 2011, 4(32),
74-77, ISSN 1857-0011.
16. Iavorschi C., Alexandru S., Bolotnicova V. Povara globală a tuberculozei în Republica Moldova
şi rolul medicinei de familie în sistemul naţional de ajutor antituberculos. În: Sănătate publică,
Economie şi Management în Medicină. Chişinău, 2018, 2 (75-76), ISSN 1729-8687.
17. Kulcitkaia S., Vilc V., Valoarea tomografiei computerizate în diagnosticul tuberculozei la copii.
În: Anale ştiinţifice ale USMF ,,N. Testemiţanuˮ.
18. Lange C. Tuberculosis. ERS Monography, 2011
19. Lesnic E., Todorico L., Niguleanu A., Negru G. The impact of different microbiological methods
in the diagnosis of resistant tuberculosis. Український пульмонологічний журнал. 2017, № 2.
Додаток, p. 110-111. ISSN 2220-1026.
20. Lesnic E., Todorico L., Niguleanu A., The socio-economic risk factors of tuberculosis in
condition of a high migration in trans-border region. Буковинський медичний вісник.
Chernavtsy, 2016, V. 20, Nr 4, vol.80. p. 109-111. ISSN 2220-5012.
21. Lesnic E., Ustian A., Niguleanu A., Malic A., C. Paladi. Social features of patients with
pulmonary tuberculosis. In :Туберкулез, легеневi хвороби, ВIЛ-iнфекция, Киев, 2016, nr. 2,
vol. 25, p. 36-40. ISSN 2220-5071.
22. Lesnic E, Niguleanu A, Curocichin Gh. Segregation of tuberculosis patients by social,
demografic and economic features on the model of Chisinau city and the role of the community
support. In: Medical Curier, Chişinău, 2016, vol. 59, nr. 4, p. 11-17. ISSN 1857 – 0666.
23. Lesnic E, Niguleanu A, Ganta A., Jucov A., Nintus R., Curocichin Gh. Impact of health care
sector in the detection of tuberculosis on the model of Chisinau city. In: Curierul Medical
Chişinău, 2016, vol. 59, nr. 6, p. 35-41. ISSN 1857 – 0666.
24. Lesnic E. Ciobanu S., Todoriko L. Predictive factors associated to low treatment outcome In:
Medical Curier, Chişinău, 2017, vol. 60 , nr.2 , p.7-13. ISSN 1857-0666
25. Lesnic E. Nigulianu A., Malic A. Characteristics of the patients who developed tuberculosis in
Chisinau. In: Tuberculosis and lung diseases.2018, 7 (96)
26. Lesnic E. Tihon A., Tafuni O. Tuberculosis characteristics and risk factors in urabn compared
with rural patients. In : Moldova Medical Journal, 2019, Vol 62 (1), p. 17-24. 1857-0666.
27. Lesnic E., Tafuni O. Particularitățile influenței factorilor sociali și habituali asupra bolnavilor de
tuberculoză pulmonară. În: Sănătate publică, Economie şi Management în Medicină. Chişinău,
2016, 3(67), 136-138, ISSN 1729-8687.
28. Malic A. Particularitățile clinic-radiologice și rezultatele testului molecular-genetic la pacienți cu
tuberculoza pulmonară. În: Curierul Medical. 2016, vol. 59, nr. 4, p. 2-6. ISSN 1857-0666.
29. Ministerul Sănătăţii. Protocolul Clinic Naţional 55, Tuberculoza la copil, 2017.

30. Ministerul Sănătăţii. Protocol Clinic National 123. Tuberculoza la Adult. 2017
31. Spinei L., Lozan O. , Badan V. Biostatistica. Chișinău, 2009, 120 p.