Modulul de BOLI INTERNE/BOLI CHIRURGICALE

Elev __STEFU ALEXANDRA-GABRIELA____Asistent Medical de Laborator – Anul 1, semestrul al II-

lea

FISA DE PREZENTARE A BOLILOR

Capitolul____INFECTII CHIRURGICALE ACUTE SI CRONICE______________________________

Boala____INFECTIILE INTRASPITALICESTI_____________________________________________
Definitie Infecție nosocomială, sau infecție intraspitalicească, este acea infecție care nu este
prezentă sau care nu se află în perioada de incubație în momentul în care pacientul s-a
internat în spital și se supraadaugă bolii pentru care pacientul s-a internat.
Etiopatogenie Infecțiile nosocomiale pot să fie în legătură cu deficiențe de igienă, sterilizare,
manevre sau îngrijiri medicale. Acest tip de infecție se produce într-un spital, fie între
pacienți de boli diferite care ajung în contact unii cu alții, fie de la bolnavi sau
purtători proveniți din rândul personalului de îngrijire. De obicei această infecție este
post-operatorie.
Simptomatologie Experții spun că simptomele unei infecții intraspitalicești variază în funcție de tip.
Cele mai frecvente tipuri de infecții luate din spital sunt: infecțiile de tract urinar,
infecțiile ce apar la locul intervenției chirurgicale, gastroenterita, meningita și
pneumonia.
Astfel, simptomele acestor tipuri de infecții pot fi: secreții purulente dintr-o rană sau
leziune, febră, tuse, dificultate în respirație, senzația de usturime în timpul urinării sau
dificultate la urinare, durere de cap, greață, vărsături, diaree.
Pacienții care dezvoltă noi simptome în timpul șederii în spital vor avea și alte
simptome, cum ar fi durerea la locul infecției și iritația zonei respective.
Evolutie si Klebsiella – rezistenta la antibiotice, aceasta bacterie este una dintre cele mai
complicatii importante din punct de vedere al infectiilor nosocomiale. Klebsiella poate provoca
boli grave la plamani, iar pacientii cu un sistem imun slabit sunt cei mai predispusi
Pseudomonas aeruginosa – multirezistenta la antibiotice, aceasta bacterie oportunista
are ca tinta predilecta pacientii cu fibroza chistica, dar si cu arsuri.
Staphylococcus aureus – devenit celebru in Romania, mai ales in 2018, stafilococul
auriu este o bacterie care, in forma MRSA (stafilococ auriu rezistent la meticilina), a
devenit o problema mondiala, din cauza multirezistentei la antibiotice. Poate cauza
infectii virulente la nivelul pielii sau al sistemului respirator.
Acestea sunt doar cateva dintre cele mai periculoase bacterii nosocomiale.
Escherichia coli, Acinetobacter, bacilul Koch MDR sau boala legionarilor se incriu si
ele pe lista infectiilor cu potential fatal.
Diagnostic Interpretarea rezultatelor de laborator trebuie realizată cu multă atenție, mai ales în
diferential cazul culturilor bacteriene, când trebuie să se facă diferențierea între o colonizare
simplă bacteriană și o cultură bacteriană patogenă. Pentru aceasta trebuie luate în
considerare mai multe aspecte:
 Prezentarea clinică a pacientului.
 Modul de recoltare a specimenelor clinice (în recipiente sterile și în condiții
de asepsie, pentru a preveni contaminarea prelevatului, pe de o parte, și
infectarea personalului sau a mediului înconjurător, pe de altă parte; de
asemenea, recoltarea trebuie făcută, pe cât posibil, înaintea instituirii
antibioterapiei).
 Coroborarea datelor de laborator cu alte examene clinice și paraclinice. Ex.:
 Semnificația unei culturi bacteriene obținută dintr-un aspirat traheal poate fi
susținută de semnele clinice și aspectul radiografiei pulmonare.
  Microorganismele care în mod normal nu sunt patogene – stafilococii
coagulazo-negativi de pe piele, streptococii viridans, specii ale genurilor
Micrococcus, Corynebacterium, Bacillus – nu ar trebui să fie ușor catalogate
ca „microorganisme contaminante“, mai ales în cazul în care au fost izolate
din fluide normal sterile ale organismului uman (sânge, lichid cefalorahidian,
lichid articular etc.) și de la pacienții cu risc crescut pentru infecții severe.
 Fungii izolați din hemocultură niciodată nu trebuie să fie considerați
„contaminanți“.
Forme clinice Cel mai adesea, infecțiile nosocomiale se manifestă clinic pe parcursul internării
actuale, dar este posibil să se manifeste și după externare.
Tratament Tratamentele pentru aceste infecții depind, desigur, de tipul infecției. Medicul va
recomanda antibiotice și odihnă. Pentru a susține procesul de vindecare și pentru a
împiedica deshidratarea, medicul va încuraja pacientul să adopte o alimentație
sănătoasă, să bea o cantitate optimă de lichide și să se odihnească la pat.
Teste de laborator Studiile imagistice, cum ar fi ecocardiografia, Radiografia, Frotiul colorat gram și
cultura din sputa, PCR și teste de imunofluorescență pentru detectarea antigenului sau
anticorpilor antivirus gripal sau a virusului sincițial respirator, analiza urinei și
urocultura