Modulul de BOLI INTERNE/BOLI CHIRURGICALE

Elev __STEFU ALEXANDRA-GABRIELA____Asistent Medical de Laborator – Anul 1, semestrul al II-

lea

FISA DE PREZENTARE A BOLILOR

Capitolul____INFECTII CHIRURGICALE ACUTE SI CRONICE______________________________

Boala____HIDROSADENITA ___________________________________________________________
Definitie Hidrosadenita supurativă denumită şi „abces tuberos” sau boala lui Verneuil este o
supuraţie acută a glandelor sudoripare. Boala Verneuil (BV) este o afecțiune
inflamatorie cronică, recurentă, care se manifestă prin leziuni dureroase, supurative,
situate la nivelul regiunilor bogate în glande sudoripare sau sebacee (în ariile axială,
mamară, anală și genitală). Procesul de vindecare se produce cu cicatrici și traiecte
fistuloase la nivelul tegumentului. În lipsa tratamentului hidrosadenita supurativă
poate evolua spre complicaţii severe.
Etiopatogenie Etiologia hidrosadenitei supurative este incomplet elucidată. Există mai mulți factori
de risc precum:
 moștenirea genetică (incidență crescută a bolii în rândul rudelor de gradul
întâi)
 fumatul,
 prezența sindromului metabolic,
 complicațiile infecțioase recidivante,
 microtraumatismele locale (epilarea, rasul, utilizarea deodorantului în exces,
lenjerie strâmtă care irită pielea),
 obezitatea,
 infecțiile bacteriene,
 chistul pilonodal,
 acneea chistică,
 tulburări hormonale,
 dezechilibre imunitare,
 transpirație excesivă
 factor iatrogen (exacerbarea bolii de către litiu)
La bărbați regiunea cea mai afectată este cea ano-genitală, iar la femei, regiunea
axilară.
Simptomatologie Senzație de arsură, parestezii, durere, prurit, căldură locală, hiperhidroză, ulcerații,
leziuni tipice: noduli dureroși profunzi, abcese, fistule, cicatrici, comedoane deschise
Evolutie si Hidrosadenita supurativă persistentă și severă provoacă adesea complicații, cum ar fi:
complicatii  Infecţii
 Cicatrici și modificări ale pielii.
 Restricționarea unor mișcări: Rănile și țesutul cicatricial pot provoca durere la
mișcarea zonelor afectate și pot duce la limitarea mobilității , mai ales atunci
când boala afectează axilele sau coapsele.
 Obstrucționarea drenajului limfatic: Majoritatea zonelor afectate de
hidrosadenită supurativă conțîn, de asemenea, mulți ganglioni limfatici.
Țesutul cicatricial poate interfera cu sistemul de drenaj limfatic, ceea ce poate
duce la umflarea brațelor, picioarelor sau a organelor genitale.
 Izolare socială: Localizarea, drenajul și mirosul neplăcut al rănilor pot
provoca jenă și reticență în a ieși în public, ducând astfel la tristețe sau
depresie.
Diagnostic Femeile sunt mai frecvent afectate decât bărbații. Preponderența la femei poate fi
diferential explicată prin factori specifici, cum ar fi influența estrogenilor asupra inflamației. BV
apare de obicei după pubertate când glandele apocrine sunt stimulate de hormonii
sexuali, cu atenuare după menopauză.
Afecțiunea este clasificată (Hurley) în trei stadii de severitate:
Stadiul I - formarea de abcese, unice sau multiple, fără traiecte sinuzale și fără semne
de cicatrizare.
Stadiul II - abcese recurente cu traiecte sinuzale și cicatrizare.
Stadiul III – afectare difuză sau multiple abcese și traiecte interconectate, dispuse pe
întreaga suprafață afectată.
Forme clinice Hidrosadenita supurativă este o afecțiune cutanată inflamatorie, cronică, recurentă,
invalidantă a foliculului pilos, ce apare mai frecvent după pubertate și se
caracterizează clinic prin leziuni inflamatorii dureroase, profunde, dispuse la nivelul
regiunilor bogate în glande apocrine, cel mai adesea axilar, inghinal și anogenital.
Infectarea glandei sudoripare cu stafilococul auriu produce o leziune inflamatorie
care evoluează spre profunzime în hipoderm. Infectarea concomitentă şi succesivă a
glandelor adiacente conduce la colecţii purulente cu porţiuni necrozate şi septuri,
înconjurate de un edem dur şi acoperite cu tegumentele care prezintă multiple fistule.
De cele mai multe ori, prin mici orificii se scurge un puroi alb, cremos. Locul în care
glanda este obstruată devine cald, roșu, pulsatil, dureros.
Tratament Tratamentul BV nu este standardizat. Puseul evolutiv poate fi controlat prin
antibioterapie sistemică de durată și îngrijiri locale. Răspunsul terapeutic la
antibioterapie sistemică de lungă durată este bun, dar acest tratament nu este curativ.
Incizia și drenarea abcesului ameliorează doar ocazional durerea în stadiul acut și nu
împiedică reapariția. Tratamentul de referință al BV rămâne cel chirurgical. În
formele extinse sunt necesare excizii largi. Tratamentul consta în deschiderea tuturor
traiectelor fistuloase cu excizie pe distanțe mari. Sunt necesari bureți impregnați cu
substanțe hidrocoloide care să permită cicatrizarea fără retracție, prin granulație din
interior. Hidrosadenita recidivează frecvent, pentru că cicatricile rezultate după
vindecarea abcesului (evacuat spontan sau chirurgical) influenţează negativ şi
glandele sudoripare din vecinătate.
Teste de laborator Diagnosticul se face pe baza examenului clinic: zonă tulegiată, roșie, cu sau fără
orificiu de fistulizare prin care se scurg secreții, puroi, extrem de sensibilă la atingere,
caldă, dureroasă, pulsatilă. Ecografia de părți moi asigură o sensibilitate de 100% a
diagnosticului.