FURUNCULUL

POMÎRLEANU IULIA
GRUPA M7
DERMATOLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC
PROFESOR LUNGU IONUȚ
 Conținut

 Definiție
 Cauzele apariției furunculului
 Factori de risc
 Diagnosticul diferențial
 Furuncului inghinal
 Factori favorizanți ai furuncului inghinal
 Diagnostic – furunculoză
 Tratamentul furuncului
 Prevenirea furuncului
 Definiție

 Un FURUNCUL, numit și ABCES, este o infecție provocată de obicei de

stafilococi care își fac loc de-a lungul unui folicul de păr până sub piele.
 Initial, FURUNCULUL se manifestă sub formă de leziune eritematoasă de
culoare roșiatică sau mov, care evoluează ulterior cu apariția unei pustule
dureroase ce conține infiltrat inflamator.
 FURUNCULUL se umple cu puroi, se umflă și formează un “cap” alb sau
galben pe măsură ce lichidul din interior creează presiune.
 Cauzele apariției furunculului

 Majoritatea furunculelor se datorează infecției foliculilor piloși

cu Staphylococcus aureus, un agent bacterian regăsit în mod
normal la suprafața tegumentului și la nivelul mucoasei nazale.
 Există însă și situații în care infecția se datorează altor bacterii
(Escherichia coli) sau fungi care se regăsesc în mod fiziologic la
suprafața pielii și ajung în profunzimea tegumentului, afectând
foliculii firelor de păr.
 Microorganismele pătrund în piele prin intermediul soluțiilor de
continuitate de la suprafața tegumentului și infectează foliculii
piloși, cauzând apariția pustulelor dureroase caracteristice.
 Factori de risc

 Factorii de risc principali implicați în mod frecvent în apariția

furunculozei sunt:
• Contactul direct cu persoane care suferă de această afecțiune
dermatologică
• Diabetul zaharat prin statusul imunitar deficitar pe care îl determină
această afecțiune metabolică
• Asocierea altor afecțiuni dermatologice de tipul acneei și al
eczemelor care favorizează distrucția barierei tegumentare protective
• Deficitele sistemului imunitar ale pacientilor cu HIV sau al celor
aflați sub tratament imunosupresiv, chimioterapic ori radioterapic.
 Diagnosticul diferențial

Antraxul cutanat
 Acesta este cea mai comuna forma de antrax si prezinta
urmatoarele simptome:
• Prezenta unei macule cutanate, dureroase, posibil
pruriginoase, cu un punct negru in centru.
• Umflarea ganglionilor limfatici si a tesuturilor din jur.
• Antraxul cutanat este considerat cea mai usoara forma.
Cu tratament, este rareori mortal. Fara tratament, poate fi
fatal in 20% din cazuri.
 Diagnosticul diferențial

 Hidrosadenita supurativă este o afecțiune cronică caracterizată prin leziuni umflate,

dureroase, care apar în zona axilelor, inghinală, anală și regiunile mamare. Această boală
apare din cauza obstrucției foliculilor de păr, a unei infecții secundare și uneori a
inflamației anumitor glande sudoripare (glande apocrine).
 Tuberculoza cutanată este o infecție a bacilului Koch localizată la nivelul pielii.
 Actinomicoza este o boala infectioasa foarte rara in care bacteriile se pot raspandii dintr-
o regiune corporala la alta prin intermediul tesuturilor. Astfel, orice tesuturi ale corpului
poate fi afectate, chiar si cele mai profunde, precum sangele. De-a lungul timpului,
evolutia actinomicozei poate duce la dezvoltarea de abcese, dureri si inflamatii.
 Furuncul inghinal

 Furunculoza inghinală reprezintă un tip particular al acestei afectiuni

dermatologice manifestată prin aparitia de pustule la nivelul zonei intime care
cauzeaza disconfort pacientului pe masura ce boala avanseaza.
 Inflamatia de cauza infectioasa a foliculului pilos determină apariția de pustule
care pot conflua formând abcese în zona intimă, fiind însoțite de durere și miros
neplăcut.
 Factorii favorizanți ai furunculozei inghinale sunt reprezentați de:
• Utilizarea în comun cu alte persoane care suferă de această afecțiune a
prosoapelor sau a aparatelor de ras
• Hiperhidroză (transpiratie excesiva)
• Hidrosadenită supurativă (inflamație a glandelor sudoripale)
• Diabet zaharat
• Obezitate
• Deficitele imunitare.
 Factorii implicati in mod direct in aparitia
leziunilor specifice furunculozei inghinale sunt:

 Igiena intima precară

 Utilizarea aparatelor de ras pentru epilarea în zona intimă;
utilizarea lamei de ras facilitează apariția de microleziuni la
nivelul pielii prin intermediul cărora pot pătrunde bacterii cu
potențial patogen care fac parte din flora saprofită a pielii
 Purtarea de lenjerie intimă din material sintetic, strâmtă, care
favorizează apariția de transpirație excesivă și inmultirea
bacteriilor la suprafața tegumentului.
 Diagnostic - Furunculoză

 Diagnosticul de furunculoză este stabilit în urma unui consult

medical amănunțit care include anamneza și examenului clinic al
pacientului.
 Diagnosticul etiologic al furunculozei este realizat prin intermediul
investigațiilor de laborator pentru identificarea agentului bacterian
implicat în apariția infecției.
 În acest scop, medicul specialist poate recomanda efectuarea unui
examen bacteriologic al secreției purulente recoltate de la nivelul
leziunilor specifice, investigația furnizând în același timp și
antibiograma specifică germenului patogen pe baza căreia se poate
iniția tratamentul antibiotic specific.
 Tratamentul furunculului

 Tratamentul nemedicamentos al furunculozei

presupune evitarea incizării (stoarcerea) acestora de
către pacient din cauza riscului de a răspandi
infecția la nivelul altor zone tegumentare adiacente.
 De asemenea, se recomandă menținerea curată a
zonei afectate și aplicarea de comprese calde pentru
ameliorarea durerii și favorizarea drenajului
spontan.
 Tratamentul furunculului

 Incizia chirurgicala este practicata pentru drenarea pustulelor in cazul

formelor de severe de furunculoza in urmatoarele situatii:
• Furunculul nu drenează spontan
• Pacientul devine febril
• Pustulele determină sindrom alergic și disconfort accentuat
• Furunculul apare la nivelul feței sau periorbital (în jurul orbitei oculare)
• Leziunile nu se remit după o perioadă de 2 săptămani de evoluție
• Furunculoza reapare frecvent.
 Tratamentul furunculului

 Tratamentul antibiotic al furunculozei poate fi administrat sub formă de

creme și soluții sau pe cale orală, în special în cazul pacienților care
prezintă boala recidivantă.
 Produsele pe baza de sulfat de magneziu pot fi aplicate pe zonele afectate
pentru a preveni înmulțirea bacteriilor și reducerea dimensiunilor
furunculului.
 După fistulizarea și drenarea pustulelor se pot aplica diverse unguente
și creme cu proprietăți antibacteriene apoi bandaj steril, cu menținerea
curată a zonei afectate prin spălare de 2-3 ori pe zi cu soluții antiseptice.
 Prevenirea furunculului

 Pentru a preveni aparitia unui furuncul se recomandă:

• Menținerea curată a mâinilor prin spălare cu apă și săpun
• Îngrijirea corespunzătoare a leziunilor tegumentare prin aplicare de soluții antiseptice
urmate de acoperire cu material steril
• Evitarea utilizării lamei de ras, a prosoapelor și obiectelor de uz individual în comun cu
alte persoane
• Evitarea lenjeriei intime din materiale sintetice, a pantalonilor strâmți
• Menținerea unei greutăți corporale adecvate prin adoptarea unui stil de viață sănătos
• Utilizarea regulată a săpunurilor și a gelurilor intime antiseptice
• Spălarea la temperaturi înalte a lenjeriei de pat și prosoapelor.
• Epilarea cu IPL și utilizarea laserului reprezintă proceduri cosmetice pentru prevenirea
leziunilor la nivelul foliculului care se pot suprainfecta, favorizând apariția de furuncule
în zona inghinală.