Sunteți pe pagina 1din 2

Furunculul

referat


Furunculul reprezinta o infectie de natura stafilococica a foliculului pilo-sebaceu (implica,
deci si firul de par si glandele sebacee asociate lui). Infectia trece prin toate fazele specifice unui proces
inflamator: creste temperatura locala, zona se inroseste, devine dureroasa, edematiata. Treptat se
formeaza o colectie locala lichidiana ce devine purulenta in 4-7 zile. Cele mai frecvente localizari ale
furunculelor sunt tegumentele fetei, gatului, regiunii axilare, umerilor si feselor. Daca se formeaza la
nivelul pleoapei, se numeste orjelet (urcior). In cazul in care furunculele apar in grup, situatia devine mai
complicata, (atat din punct de vedere al diagnosticului cat si al tratamentului) putand fi de fapt vorba
de furunculoza sau carbuncul (furuncul antracoid).
Majoritatea furunculelor sunt datorate infectiei cu stafilococ. Stafilococul este o bacterie ce
se gaseste pe tegumente si care devine patogena in momentul in care intra in organism prin diverse
solutii de continuitate de la nivelul pielii (taieturi, zgarieturi, intepaturi). Exista insa si o serie de cauze ce
favorizeaza aparitia unei astfel de infectii, cum ar fi igiena defectuoasa, expunerea tegumentului la
chimicale dure ce irita profund zonele de contact, iritatii fizice, mecanice. De asemenea, pacientii cu
afectiuni cronice precum diabetul zaharat, statusul imun compromis (pacientii imunodeprimati),
avitaminoze, malnutritie, alcoolism, sunt mai susceptibili sa dezvolte furuncule.
Simptome
Evolutia unui furuncul este de obicei de 10-14 zile iar semnele sunt atat locale cat si generale.
La nivel tegumentar, furuncul debuteaza ca o colectie supradenivelata, dureroasa, eritematoasa, de
consistenta dura, cu dimensiuni reduse (1-2 cm). Zona este foarte pruriginoasa si precoce apare senzatia
de arsura locala. In urmatoarele zile zona tumefiata isi mareste dimensiunile, devine mai moale si mult
mai dureroasa, iar in urmatoarea faza va aparea o flictena galbuie in varful furunculului (sugerand
existenta subiacenta a puroiului). Pe parcursul urmatoarelor 3-4 zile, furunculul poate fistuliza spontan
cu eliminarea puroiului si a materialului necrotic celular. Fistulizarea este insotita de intensificarea
durerii. In absenta tratamentului chirurgical de specialitate, furunculul se vindeca, lasand o cicatrice
inestetica. Semnele regionale si generale sunt reprezentate de: limfangita si limfadenita (implicarea in
procesul infectios a vaselor si ganglionilor limfatici), aparitia febrei (in general 38-39), chiar a frisonului
(insotit de alterarea starii generale) insa nu insotesc boala de baza decat in situatii grave (iar astfel de
situatii sunt rare). Complicatiile ce apar sunt: suprainfectarea furunculului (cu streptococ, devenind
erizipel), diseminarea infectiei la distanta sau dezvoltarea altor furuncule in jurul celui initial.
Consult de specialitate
Pacientii se vor adresa unui serviciu medical specializat imediat ce starea de sanatate se
agraveaza sau semnele locale se intensifica, astfel:
- apare febra, frisonul (semnifica pasajul circulator al germenilor)
- durerea se intensifica
- tegumentul din jurul furunculului devine excesiv de hiperemiat sau apar striatii rosii in jurul lui
- furunculul nu fistulizeaza
- exista probleme cronice de sanatate: diabet zaharat, probleme cardiace, imunodepresie (datorata unor
afectiuni sau aparuta ca rezultat al unor tratamente cu corticoizi sau citostatice)
Desi furunculul in sine nu este o afectiune care sa impuna tratament medical de urgenta,
pacientii care au o stare de sanatate alterata si fac febra mare dupa aparitia furunculului sunt totusi
sfatuiti sa se duca la camera de garda pentru a trata corespunzator infectia.
Diagnostic
Diagnosticul se pune de obicei dupa realizarea unui examen fizic local. Deoarece se poate ca in
unele cazuri sa existe numeroase furuncule avand diverse localizari tegumentare, medicul trebuie sa
investigheze amanuntit pacientul in totalitate. De obicei, pentru realizarea unui diagnostic corect trebuie
excluse: pustula maligna din antrax, sancrul sifilitic,hidrosadenita.
Tratament
Tratamentul la domiciliu
Specialistii recomanda pacientilor o serie de masuri ce, corect aplicate, pot sa amelioreze
simptomatologia locala si pot favoriza procesul de vindecare:
- Aplicarea locala de comprese calde si introducerea furunculului in apa calda. Astfel se va diminua
durerea si se favorizeaza acumularea puroiului spre suprafata zonei tumefiate. Dupa ce furunculul
dezvolta zona superficiala de puroi, prin contactul repetat cu apa se grabeste fistulizarea. Aceasta se
produce in aproximativ 10 zile de la aparitia infectiei. Compresele calde se pot realiza prin introducerea
unei bucati de material textil (de preferinta bumbac - datorita proprietatilor absorbante) in apa calda si
apoi stoarcerea excesului de apa. Astfel compresa se aplica local, prin tamponare delicata.
- Folosirea pentru igiena locala a unui sapun antibacterian. Acest sfat este util in special dupa ce
furunculul a fistulizat si puroiul a fost eliminat. De asemenea, se pot aplica pe zona restanta diverse
unguente si creme cu proprietati antibacteriene si apoi un bandaj steril. Zona infectata trebuie spalata
de 2-3 ori/zi, dezinfectata corespunzator si acoperita cu comprese calde pana se vindeca.
- Nu se recomanda inteparea furunculului cu un ac sau agresarea lui in orice alt fel. De obicei, astfel de
proceduri nu fac decat sa suprainfecteze furunculul, agravand afectiunea. Tratamentul devine mai
complicat, iar procesul de vindecare mai anevoios.
Tratamentul medical
Tratamentul medical de specialitate trebuie instalat ori de cate ori se suspicioneaza dezvoltarea
unei infectii grave. Pentru obiectivarea acestei situatii trebuie sa se realizeze hemograme si hemoculturi
pentru a decela prezenta bacteriei in puroi si in sange. In situatiile cu adevarat grave medicul poate
recurge la antibioterapie. Antibioticele se administreaza in functie de rezultatele antibiogramei - un test
special realizat folosind lichidul drenat din furuncul (in conditii de asepsie) si care poate stabili spectrul
antibioticelor la care germenele este sensibil. Pe baza acestor date se recurge la un anumit antibiotic.
Totusi, pana la sosirea rezultatelor antibiogramei, tratamentul initial trebuie sa contina penicilina sau
eritromicina. In cadrul tratamentului general se pot administra, la nevoie, analgetice si antipiretice de
intensitate medie (daca acestea au un efect intens si de lunga durata, pot masca o eventuala agravare a
starii de fond).
Evolutie si prognostic
Indiferent daca furuncul se dreneaza acasa dupa fistulizarea spontana sau daca este incizat la
spital, pacientul este sfatuit sa realizeze o toaleta locala riguroasa, prin dezinfectare de 2-3 ori/ zi a
zonei, pana cand se vindeca. Dupa spalare cu solutie dezinfectanta se aplica local un unguent cu
antibiotice, iar apoi se acopera rana cu un bandaj steil. La orice semne de reinfectie (durere, inrosire,
caldura locala) pacientul este sfatuit sa consulte medicul specialist. Cu tratament corespunzator acasa
sau la departamentul de garda, majoritatea furunculelor dispar fara sechele majore (doar cu o cicatrice).
Preventie
O etapa importanta a tratamentului este preventia. Astfel, tratamentul profilactic implica:
- igiena regiunilor piloase
- tratarea corespunzatoare a ranilor minore aparute la nivel tegumentar
- spalarea separata, la o temperatura cat mai ridicata a hainelor, prosoapelor, asternuturilor persoanelor
cu astfel de infectii
- pastrarea starii de sanatate in parametrii optimi.