INFARCTUL MIOCARDIC

Infarctul miocardic (cunoscut si ca atac de cord) inseamna moartea muschiului prin blocarea brusca a arterei coronare
printr-un cheag de sange.
Arterele coronare sunt vase de sange care aduc sange oxigenat la muschiul inimii. Blocarea unei artere coronare
priveaza muschiul inimii de sange si oxigen, producand lezarea muschiului inimii. Lezarea muschiului inimii produce
durere in piept si presiune. Daca fluxul sanguin nu este restabilit in 20 pana la 40 minute, incepe sa apara moartea
ireversibila a muschiului cardiac. Muschiul continua sa moara timp de 6-8 ore moment in care infarctul miocardic este
de obicei ,,complet". Vindecarea muschiului cardiac incepe imediat dupa infarct si dureaza aproximativ opt saptamani.
La fel ca o rana a pielii, rana inimii se vindeca, iar in zona afectataa se va forma o cicatrice. Noul tesut cicatriceal nu
se contracta si nici nu pompeaza la fel de bine ca si tesutul muscular cardiac sanatos. Astfel, dupa un atac de cord
capacitatea inimii de a pompa se micsoreaza. Proportia pierduta din capacitatea inimii de a pompa depinde de
marimea si localizarea cicatricii. Cu ani in urma infarctul miocardic era adesea fatal. Dar astazi, gratie unei mai bune
constientizari a semnelor si simptomelor si imbunatatirii tratamentelor, vasta majoritate a oamenilor care au un infarct
miocardic supravietuiesc.
CAUZELE ATACULUI DE CORD:
n majoritatea cazurilor (90%) cauza este ocluzia coronariana prin trombus format pe o fisura de placa aterosclerotica.
Cauzele nonaterosclerotice sunt rare si diferite:
boala coronariana obstructiva: arterita coronara, lues si alte infectii, periarterita nodoasa, lupus sistemic eritematos,
spondilita anchilopoetica etc. sau ngrosarea parietala;
(amiloidoza, micropolizaharidoze), compresia extrinseca (tumori subpericardice, anevrism de sinus Valsalva);
embolii pe arterele coronare: endocardita bacteriana, prolaps de valva mitrala, tromb mural din atriul sau ventriculul
stng, mixom atrial etc.;
traumatisme si alte agresiuni mecanice: disectie coronara dupa angioplastie sau coronarografie, disectie de aorta,
traume penetrante;
anomalii coronariene congenitale: originea normala din aorta sau artera pulmonara, artera coronara unica, anevrisme
coronariene etc.;
tromboza coronariana in situ": policitemia vera, trombocitoza, sindromul CID;
spasm pe coronare libere idiopatic sau dupa ntreruperea administrarii de nitrati;
disproportie cerere - oferta: valvulopatii, cord hipertensiv, cardiomiopatie hipertrofica obstructiva, hipertensiune
arteriala prelungita, tireotoxicoza, feocromocitom, anemii, patologie pulmonara etc.
CARE SUNT FACTORII DE RISC?
Fumatul
Diabetul
Nivelul mare de colesterol
Hipertensiunea arteriala
Istoric familial de infarct miocardic
Ateroscleroza (ingrosarea arterelor)
Lipsa exercitiului fizic
Obezitatea
Sexul masculin
Stresul
Alcoolul
Nivele mari de homocisteina, proteina-C reactiva si fibrinogen
Ateroscleroza este un proces gradual in care placile (colectiile) de colesterol sunt depozitate in peretii arterelor. Placile
de colesterol produc intarirea peretilor arteriali si ingustarea canalului intern al arterei (lumen). Arterele care sunt
ingustate de ateroscleroza nu pot furniza suficient sange pentru a mentine functionarea normala a partilor
corespunzatoare ale corpului. Ateroscelora coronariana ( boala arterelor coronare ) se refera la ateroscleroza care
produce intarirea si ingustarea micilor artere care aduc inimii sange bogat in oxigen (artere coronare). Un infarct
miocardic apare cand una sau mai multe dintre arterele coronare devin blocate. Aceste artere inconjoara inima ca o
coroana. Blocajele se datoreaza de obicei unui cheag de sange care se formeaza brusc acolo unde o artera coronara a
fost ingustata pe parcursul mai multor ani prin depunerea de colesterol si alte substante. Angina pectorala este o durere
in piept sau o presiune care apare atunci cand furnizarea de sange si oxigen catre muschiul inimii nu mai face fata
nevoilor muschiului. Cand arterele coronare sunt ingustate mai mult de 50%, arterele nu pot creste afluxul de sange la
inima in timpul efortului sau in perioade de crestere a cererii de oxigen. Un aport insuficient de oxigen la muschiul
cardiac produce angina. Ocazional suprafata placii de colesterol intr-o artera coronara se poate rupe si se formeaza un
cheag sanguin pe suprafata placii. Cheagul blocheaza fluxul sanguin prin artera si rezulta un infarct miocardic. Cauza
rupturii care duce la formarea cheagului este necunoscuta, dar factorii care contribuie pot include fumatul sau
expunerea la nicotina, cresterea LDL colesterolui, nivele crescute ale catecolaminelor sanguine (adrenalina) si
hipertensiune arteriala .
CUM SE MANIFESTA?
Aproximativ un sfert dintre infarcte sunt silentioase, fara durere in piept sau simptome noi. Durerea din infarctul
miocardic poate fi simtita ca o arsura foarte puternica. Puteti avea un infarct miocardic daca:
Simtiti o presiune sau o durere sfasietoare in piept, cateodata cu transpiratii, greata si voma.
Simtiti durere care se extinde de la piept in maxilar, bratul stang sau umarul stang.
Simtiti o strangere in piept.
Aveti lipsa de aer mai mult de doua secunde.
Plenitudine, indigestie, sau senzatie de inec (poate semana cu arsura)
Slabiciune extrema, anxietate.
Batai rapide sau neregulate ale inimii ( palpitatii ).
Presiune, plenitudine sau durere cu caracter de stransoare (gheara) in mijlocul pieptului care dureaza mai mult de
cateva minute.
Cresterea frecventei episoadelor de durere in piept.
Durere prelungita in abdomenul superior.
Senzatie de moarte iminenta.
Senzatie de ameteala.
Lesin.
Durere in regiunea superioara a spatelui.
Foarte adesea pacientii atribuie simptomele de infarct miocardic unei indigestii, oboselii sau unui stres si in consecinta
intarzie consultul medical prompt.Nu putem sa nu evidentiem importanta prezentarii de urgenta la un control medical in
prezenta simptomelo rcare sugereaza infarct miocardic. Diagnosticul si tratamentul precoce salveaza vieti iar
intarzierea lor poate fi fatala. Infarctul poate aparea la orice ora , dar majoritatea infarctelor se produc intre orele 4 si
10 dimineata, datorita nivelelor sanguine mari de adrenalina eliberata din glandele suprarenale in timpul orelor
diminetii. Cresterea adrenalinei, discutata anterior, poate contribui la ruptura placilor de colesterol.
TESTE UZUALE
ECG( cunoscut si ca EKG sau electrocardiograma ) poate spune cat de mult este lezat muschiul cardiac si unde este
localizat. In plus, pot fi monitorizate ritmul si frecventa cardiaca.
Analize sanguine. Poate fi recoltat sange pentru a masura nivelul enzimelor cardiace care indica lezarea muschiului
cardiac. Aceste enzime se gasesc in mod normal in interiorul celulelor inimii si sunt necesare pentru functionarea lor.
Cand celulele muschiului inimii sunt lezate, continutul lor inclusiv enzimele - sunt eliberate in circuitul sanguin. Prin
masurarea nivelului acestor enzime, medicul poate sa determine marimea infarctului si momentul aproximativ al
debutului infarctului miocardic. Nivelel troponinelor va fi si el masurat. Troponinele sunt proteine aflate in interiorul
celulelor inimii care sunt eliberate cand sunt afectate de ischemie. Troponinele pot detecta infarctele miocardice foarte
mici.
Analize suplimentare. Daca ati avut un infarct miocardic sau sunteti in timpul unui infarct miocardic acut , medicii vor
parcurge etapele imediate pentru a va trata boala. Deasemenea puteti sa fiti supusi urmatoarelor analize suplimetare:
Radiografie toracica (Rx). O imagine radiologica (cu raze X) a toracelui permite medicului sa verifice marimea si
forma inimii si a vaselor ei sanguine.
Scintigrafia. Acest test ajuta la identificarea problemelor de flux sanguin catre inima. Sunt injectate in circuitul sanguin
mici cantitati de substanta radioactiva, cum ar fi thaliu. Camere video speciale pot detecta radiotrasorul cum circula
prin inima si plamani. Ariile cu flux scazut catre muschiul inimii prin care circula mai putin material radioactiv
apar ca pete intunecate pe scintigrama.
Ecografia cardiaca. Ecografia este un test imagistic care poate fi folosit in timpul si dupa un infarct miocardic pentru a
afla cum pompeaza inima si care sunt ariile care nu pompeaza normal. Ecoul poate sa spuna daca vreo structura a
inimii (valve, sept, etc.) au fost lezate in timpul unui infarct miocardic.
Cateterizarea cardiaca. Cateterizarea cardiaca poate fi folosita in timpul primelor ore ale unui infarct miocardic daca
medicatia nu amelioreaza simptomele de ischemie. Cateterizarea cardiaca poate fi folosita pentru a vizualiza direct
artera blocata si ajuta medicul sa determine ce procedura e necesara pentru a trata blocajul.
CUM SE POATE PREVENI INFARCTUL MIOCARDIC?
Vorbeste cu medicul tau de familie despre factorii de risc (vezi mai sus) specifici pentru un infarct miocardic si cum iti
poti reduce riscul. Medicul tau iti poate spune sa faci urmatoarele:
Sa te lasi de fumat. Medicul te poate ajuta (daca nu fumezi, nu te apuca!)
Dieta sanatoasa. Renunta la alimente bogate in grasimi saturate si sodiu (sare) pentru a scadea colesterolul si
tensiunea arteriala. Intreba-ti medicul despre cum sa incepi o dieta sanatoasa.
Controleaza-ti nivelul glicemiei daca ai diabet .
Practica exercitiile fizice. Poate sa ti se para greu daca nu ai mai facut miscare de ceva timp, dar incearca macar cel
putin 30 minute de exercitii aerobice (care cresc frecventa inimii) cel putin de 4 ori pe saptamana.
Slabeste daca esti supraponderal. Medicul tau te pote sfatui despre cele mai bune metode de slabit.
Controleaza-ti tensiunea arteriala daca ai hipertensiune .
Controleaza stresul. Stresul prost controlat si furia pot duce la infarct miocardic si accidente vasculare cerebrale.
Foloseste tehnici de controlare a maniei si stresului pentru scaderea riscului.
CUM POATE FI PREVENIT UN AL DOILEA INFARCT MIOCARDIC?
Luati aspirina si betablocante (propranolol, metoprolol, atenolol) care s-a dovedit ca reduc sansa unui al doilea infarct
miocardic si imbunatatesc supravietuirea.
Nu mai fumati.
Reduceti excesul de greutate si practicati in mod regulat exercitii fizice.
Controlati-va tensiunea arteriala si diabetul.
Urmati o dieta saraca in colesterol (mai putin de 200 mg zilnic) si acizi grasi saturati (mai putin de 7% din totalul
caloriilor).
Reduceti LDL colesterolul (rau) si cresteti HDL colesterolul (bun). Reducerea LDL colesterolului la o valoare sub 100
mg/dl, in mod particular cu medicamente din grupul statinelor, a fost demonstrat ca previne infarctele miocardice
ulterioare. Pacientii cu HDL scazut (mai putin de 35 mg/dl) sunt incurajati sa practice exercitiile fizice cu regularitate
si sa ia medicamente care cresc HDL.
Luati inhibitori de enzima de conversie (IEC) care ajuta la procesul de vindecare si imbunatatesc supravietuirea pe
termen lung la pacienti selectati, in particular la cei cu leziuni majore ale muschiului cardiac.
Luati zilnic multivitamine care contin 400-800 micrograme de acid folic. Acesta ajuta la reducerea nivelelor de
homocisteina din sange, care pot agrava ateroscleroza.
Consumati alimente bogate in acizi grasi omega-3, cum ar fi pestele si suplimentele cu ulei de peste. Aportul crescut de
acizi grasi omega-3 scade riscul de moarte subita din cauza infarctului miocardic.
Supuneti-va periodic unor teste. In lunile urmatoare unui infarct miocardic, pot fi recomandate teste cardiace de efort,
cu sau fara imagine scintigrafica sau ecocardiografica, pentru a determina daca va fi necesara medicatie suplimentara
pentru a preveni infarctele miocardice ulterioare. In plus pot fi necesare teste suplimentare pentru a evalua riscul
dezvoltarii aritmiilor cardiace. Toate aceste teste ar trebui discutate cu medicul.
A suferi un infarct miocardic este o experienta infricosatoare. Frica este doar unul dintre multele sentimente cu care
dumneavoastra si familia dumneavoastra trebuie sa se confrunte. Alte sentimente greu de suportat dupa un infarct
miocardic ar fi:
Furia. Puteti fi furios si sa va intrebati: De ce a trebuit sa fac infarct, si de ce acum? Este nomal sa aveti un
resentiment dupa un infarct miocardic
Vinovatia. Membrii familiei pot fi speriati la inceput si apoi se simt vinovati de infarctul dvs. Unii pot chiar sa simta ca
sunt intr-un fel responsabili pentru ca au facut ceva care sa va produca infarctul.
Depresia. Depresia este obisnuita dupa infarct. Puteti simti ca nu mai puteti face lucrurile pe care le faceati ca nu
mai sunteti aceeasi persoana care erati inainte de infarctul miocardic.
Aceste sentimente sunt obisnuite, iar discutarea lor deschisa cu medicul, cu un membru al familiei sau cu un prieten va
poate ajuta sa faceti fata mai bine situatiei. Trebuie sa aveti grija de dvs., atat fizic cat si mental dupa un infarct
miocardic.
TRATAMENTUL DE URGEN AL INFARCTULUI ACUT DE MIOCARD
Tratamentul infarctului miocardic acut este un tratament de urgen, ct mai rapid din momentul debutului, cu scopul
reducerii zonei de necroz miocardic i a prevenirii complicaiilor. Cantitatea de muchi care moare din lips de
snge poate fi redus prin dizolvarea cheagurilor din arterele coronare i restabilirea circulaiei sngelui.
La debutul durerii, dac avei deja acest medicament n tratamentul dumneavoastr, punei o tablet de
NITROGLICERIN sub limb la nceperea simptomelor. Dac durerea nu dispare, mai putei lua nc 2 tablete la
interval de 5 minute.
Dac simptomele nu au disprut dup 15 minute, chemai imediat salvarea! Atenie! Nu luai Nitroglicerin dac nu v-a
fost prescris de medicul dumneavoastr (exist boli care pot fi agravate de luarea acestui medicament!).
n ambulanele moderne echipate cu electrocardiografe exist posibilitatea diagnosticului precoce a IMA i nceperea
tratamentului analgezic (de diminuare a durerii toracice) i antianginos (nitroglicerin sublingual, apoi n perfuzie
intravenoas).
La spital, la departamentul de urgenta se precizeaza diagnosticul prin examenul clinic si electrocardiograma, apoi
pacientul este transportat in unitatea de supraveghere coronariana unde se incepe monitorizarea si tratamentul specific
al infarctului de miocard acut ce consta in:
montarea unei linii venoase;
monitorizarea continu a pacientului; (tensiune arterial, electrocardiogram, stare general);
recoltarea analizelor de urgen;
oxigenoterapie;
nitroglicerin sublingual i perfuzie intravenoas;
analgezice (algocalmin, mialgin);
aspirin (i eventual clopidogrel), heparin;
tratament fibrinolitic (n cazul n care pacientul se prezint la spital la mai puin de 12 ore de la debutul infarctului
miocardic acut) cu streptokinaza sau alte trombolitice. Aceste medicamente dizolv cheagurile de snge i restabilesc
fluxul normal de snge prin arterele coronare. Mrimea zonei din muchiul inimii care a suferit infarctul poate fi
sczut dac fluxul este restabilit foarte devreme. Dar timpul este de o importan major! Dac apar ntrzieri,
beneficiul metodei este sczut;
o alt variant de tratament pentru redeschiderea arterei coronare implicate n infarctul miocardic acut este
angioplastia coronarian a arterei implicate n infarctul de miocard (n centrele n care exist laborator de cateterism
i n situaii selectate);
se continu tratamentul cu heparin, betablocante (de ex. metoprolol), aspirin i eventual clopidogrel, precum i alte
medicamente care mbuntesc funcia inimii, n funcie de situaia pacientului;
tratamentul anxietii (frecvent la pacienii cu infarct miocardic acut n primele 24-48 ore): diazepam, alprazolam,
hidroxizin.
Tratamentul medical nu este identic la toi pacienii care se prezint cu infarct de miocard, el este nuanat n funcie de
starea clinic a pacientului, de localizarea infarctului de miocard, de apariia sau nu a complicaiilor.
n mod obinuit, pacientul rmne 24-48 ore n unitatea de coronarieni (n cazurile necomplicate) i ulterior este
transferat n ealonul doi - saloanele de urmrire postinfarct miocardic.
CE ESTE CORONAROGRAFIA?
Coronarografia este un examen cheie n explorarea bolii coronariene, deoarece este singura explorare pe care o avem
la ndemn n Romnia pentru a vizualiza direct arterele coronare, responsabile de angin sau infarct.
Coronarografia este o investigaie de diagnostic. Ea nu reprezint un tratament, dar indic medicilor care este
tratamentul optim pentru dumneavoastr.
Coronarografia se efectueaz prin introducerea la nivel inghinal a unui tub foarte subire (cateter) ntr-o arter, i
naintarea lui pn la arterele inimii; aici se injecteaz o substan de contrast care permite vizualizarea anatomiei
arterelor coronare.
Coronarografia se face sub anestezie local (la picior), pacientul este treaz i discut cu medicul n cursul procedurii,
putnd s vad pe un ecran anumite detalii ale acesteia. Durata unei astfel de proceduri este ntre 20-40 minute, ea
fiind urmat de o perioad de edere la pat de 12 ore.
Anunai-v medicul dac tii c suntei alergic la iod!
CE ESTE ANGIOPLASTIA CORONARIAN?
Angioplastia coronarian reprezint procedeul de deschidere a arterei coronare stenozate (ngustate) cu ajutorul unui
balon care se umfl la acest nivel. n ceea ce v privete, procedura n sine se aseamn cu cea efectuat pentru
coronarografie.
Dup deschiderea arterei coronare cu ajutorul balonului, se va monta la acest nivel un stent.
Acesta reprezint un tub sub form de reea metalic cilindric, avnd capacitatea de a menine vasul deschis.
Prezena stentului necesit un tratament antiagregant plachetar special la indicaia medicului cardiolog.
Este esenial s nelegei c angioplastia i stentul reprezint un tratament eficient numai n condiiile n care v tratai
n paralel factorii de risc coronarian (prin scdere n greutate, oprirea fumatului, scderea lipidelor i glicemiei,
controlul tensiunii arteriale).
n caz contrar, exist un risc important de restenozare (rengustare) a arterei dilatate!
VINDECAREA INIMII
Medicii tiu acum mai multe despre procesul de vindecare a inimii, ca urmare pacienii primesc o ngrijire precoce mai
bun dup infarctul de miocard, iar perioada de timp care trebuie petrecut n repaus a fost scurtat.n cazurile
obinuite, cnd fluxul de snge rmas n arterele coronare este bun, procesul de vindecare ncepe rapid. Poriunea de
muchi cardiac care a suferit o leziune permanent va fi nlocuit de o cicatrice.Sechelele pot fi minime n urmtoarele
cazuri: muli pacieni accept s renune la fumat, s fac exerciiu fizic, s scad n greutate, i dup cteva luni de la
infarct se refac foarte bine.
Exist i posibilitatea existenei unor sechele:
insuficien cardiac care provoac greutate n respiraie;
persisten unei angine pectorale;
apariia unor tulburri de ritm cardiac.
Aceste probleme trebuie depistate ct mai rapid cu putin - apariia lor dup un infarct trebuie s v ndrume ctre
medicul dumneavoastr cardiolog! n funcie de rezultate, acesta va adapta tratamentul.
CONVALESCENA I REABILITAREA
Fiecare persoan n convalescen dup infarct miocardic acut are dou scopuri principale:
- dezvoltarea unui plan de refacere a capacitilor sale pentru a tri o via ct mai apropiat de normal;
- controlul factorilor de risc pentru a reduce posibilitatea repetrii infarctului.
n absena complicaiilor, pacienii nu trebuie s rmn n pat mai mult de 12 ore. Activitatea zilnic trebuie reluat
progresiv, n mod individualizat, n funcie de starea general, vrst i capacitatea fizic a pacientului.
Stadiul 1 (zilele 1-2)
n timpul primei zile pacientul(a) rmne n pat, putndu-se hrni singur() cu ajutorul unei mese-suport. Va primi
asisten complet pentru toalet. Cu ajutor, va realiza micri pasive ale braelor i picioarelor.
n cea de-a doua zi, pacientul(a) poate sta pe marginea patului sau pe un fotoliu pentru 1-2 ore pe zi. El (ea) poate s-i
mite activ minile/picioarele timp de 5-10 minute pe zi.
Stadiul 2 (zilele 3-4)
Pacientul(a) i poate face toaleta i se poate mbrca, dar pstrnd poziia eznd. Se poate aeza pe scaun sau
fotoliu orict de des dorete, i se poate plimba prin salon.
n cea de-a patra zi, pacientul(a) poate face un du n picioare sau aezat (utilizarea unui scaun reduce anxietatea i
teama de a cdea). Face plimbri de 50-100 m sub supraveghere de cteva ori pe zi.
Stadiul 3 ( zilele 5-7)
Pacientul(a) poate face plimbari de circa 100 m de 3 ori pe zi. Se poate brbieri sau spla pe cap (activiti care
presupun ridicarea braelor deasupra capului). Poate s urce/coboare scri sub supraveghere.
De obicei, cele mai bune rezultate se obin cnd n programul de recuperare sunt implicate mai multe persoane. Familia
trebuie s fie nelegtoare i s participe activ la programul pacientului. ns, o familie excesiv de protectoare sau care
are ateptri prea mari de la rapiditatea refacerii poate s i ntrzie progresele. Medicul este cel care indic creterea
progresiv a activitii, exerci iile i tratamentul.
EXTERNAREA
Momentul externrii variaz n funcie de starea pacientului, de tipurile de tratament efectuate. nainte de externare,
pacienii primesc recomandri clare legate de tratament, regimul alimentar i activitile fizice permise. Unele din
activitile care erau posibile anterior ar putea fi limitate dup infarct. Cu toate acestea, pentru majoritatea pacienilor
sunt posibile adaptri, i astfel v vei putea relua viaa activ n mod satisfctor, incluznd reluarea serviciului, acolo
unde este cazul.
Recomandri la externare
Iniial, este indicat s evitai efortul fizic important, ridicarea de greuti, s v odihnii de mai multe ori pe zi. Cu
trecerea timpului vei putea face mai multe activiti, i n funcie de modul n care le suportai.
Trebuie s evitai orice activitate care v produce dureri toracice anginoase!
Este important s avei ntotdeauna la ndemn tablete de Nitroglicerin, pe care s le folosii n caz de nevoie.
Un plan pe termen lung va include modaliti de a reduce factorii de risc care ar putea conduce la repetarea infarctului
de miocard.
Este esenial ntreruperea definitiv a fumatului! La pacienii care nu mai fumeaz, n decursul anilor urmtori riscul
de boal cardiac scade semnificativ.
Regimul alimentar corect are i el o importan major. El include scderea aportului de grsimi i colesterol. n
primul rnd trebuie redus ingestia de grsimi din carne i lactate. Adugarea de fructe i legume proaspete la
alimentaie este benefic. n unele situaii, scderea colesterolului din snge necesit utilizarea unor medicamente. n
cazul pacienilor hipertensivi, trebuie n acelai timp redus utilizarea de sare.
Exerciiul fizic, i activitatea fizic n general reprezint un factor extrem de important pentru refacerea dup infarctul
miocardic. Este important s v intrebai medicul n legtur cu nivelul de exerciiu fizic pe care l putei realiza. Vei fi
pus n legtur cu specialiti n cardiologie recuperatorie, care v vor ndruma n acest sens. Sub supravegherea
acestora, n departamentul de reabilitare cardiac, activitatea dumneavoastr fizic va fi monitorizat i ndrumat
pentru o ct mai bun refacere fizic. Discutai fr inhibiii acest lucru cu medicul dumneavoastr.
Activitatea sexual poate fi reluat numai dup efectuarea unui test de efort la spital. Se consider c activitatea
sexual poate fi reluat atunci cnd pacientul poate urca fr probleme dou etaje.
Alte msuri eseniale care trebuie luate n vederea scderii riscului cardiovascular pe viitor sunt: controlul
hipertensiunii arteriale, a diabetului zaharat i dislipidemie (dac sunt prezente), controlul greutii i evitarea
stresului. Dup un infarct miocardic sau n condiii de angin pectoral, nu este suficient s luai medicamente. Acestea
pot fi ineficiente dac nu luptai i mpotriva factorilor de risc: obezitate, fumat, diabet zaharat, hipertensiune arterial,
dislipidemie, sedentarism!
Tratamentul medicamentos pe care l vei primi la externare trebuie urmat pe termen lung. El va conine cteva clase de
medicamente eseniale, care nu trebuiesc ntrerupte fr avizul medicului specialist.
Orice ajustare de doz sau de schem terapeutic trebuie fcut numai cu avizul medicului !
REGULI PENTRU MEDICAMENTE:
Antiagregant plachetar
Aspirin (doz mic 75-100 mg)
Clopidogrel (75 mg/zi)
Sunt medicamente eseniale care mpiedic formarea de cheaguri de snge n arterele coronare. Trebuie luate att n
caz de angin pectoral ct i dup infarct. Menionai-i medicului dac ai avut ulcer gastric/duodenal sau dac
suntei alergic() la aspirin!
Betablocant (metoprolol, betaxolol, atenolol, etc.) Cu excepia contraindicaiilor, este un medicament esenial pentru
tratamentul din angin i infarct.
Acest tratament nu trebuie niciodat ntrerupt brusc i fr aviz medical! n cursul tratamentului urmrii ca pulsul
dumneavoastr s nu scad sub 50 de bti pe minut !
Inhibitor de enzim de conversie (IEC) (captopril, enalapril, ramipril, perindopril, trandolapril, lisinopril etc.)
Reprezint att tratament antihipertensiv, ct i un tratament important n faza post-infarct sau pe termen lung la
pacienii anginoi. Sunt foarte importani n insuficiena cardiac.
Dac sub acest tratament apare tuse seac ce nu rspunde la tratament antitusiv dup cteva sptmni, discutai cu
medicul specialist posibilitatea nlocuirii IEC primit cu un altul din aceeai clas !
Blocant de canale de calciu (amlodipin, felodipin, diltiazem)
Reprezint un tratament att pentru hipertensiunea arterial (dac este prezent) ct i pentru insuficiena coronar
sau spasmul coronarian.
Poate fi adugat n schema de tratament de medicul cardiolog la nevoie.
Nitraii
Nitroglicerina (tablete sublinguale, spray)
Nitraii cu aciune prelungit (tablete, petec dermic)
Nitroglicerina nu trebuie s lipseasc niciodat din buzunarul/geanta dumneavoastr! Se va lua n caz de durere
anginoas, fr a depi 3 tablete la interval de 5 minute (apoi anunai salvarea!).
Nitraii cu aciune prelungit se administreaz n perioadele (spt- mni, luni) n care exist dureri anginoase,
putndu-se ntrerupe n perioadele asimptomatice
Statine (simvastatina, atorvastatina, fluvastatina, rosuvastatina etc
Dac nivelul de colesterol este crescut sau dac avei mai mult de un factor de risc coronarian, medicul dumneavoastr
v va prescrie o statin. Aceasta se administreaz o dat pe zi, seara. Acest tratament nu exclude respectarea unui
regim alimentar srac n grsimi animale!
Controalele medicale dup infarct
Dup un infarct miocardic acut, sau chiar dup debutul anginei pectorale, pacienii trebuie s fac controale
cardiologice periodice.Discutai cu medicul dumneavoastr cardiolog programul de controale medicale pe care le vei
efectua la spital sau n policlinica teritorial.