CE SUNT DISLIPIDEMIILE?

Dislipidemiile reprezint perturbarea metabolismului lipoproteinelor, al fraciunilor lipidice sanguine, n sensul unei
producii crescute sau al unui deficit. Lipidele se refer la toate substanele grase din snge, incluznd pe lng
colesterol i trigliceridele. Dislipidemiile nu determin manifestri clinice directe, dar reprezint factor de risc
pentru afeciuni cardiovasculare aterosclerotice. Cu ct nivelul colesterolului LDL i al trigliceridelor este mai mare,
cu att riscul apariiei bolilor cardiovasculare este mai mare.
CAUZE
Dislipidemiile pot avea cauze genetice sau cauze generate de stilul de via: alimentaie nesntoas, lipsa activitii
fizice, fumat, consum de alcool n exces. Dislipidemiile pot aprea ns i n cazul diabetului zaharat, al
insuficienei renale sau al hipotiroidismului sau n urma unor anumite tratamente.
RISCURI
Dislipidemiile reprezint un important factor de risc cardiovascular, ele fcndu-i apariia de obicei alturi de alte
afeciuni precum obezitatea, diabetul de tip II, hipertensiunea arterial. De regul, dislipidemiile trebuie analizate n
cazul fiecrui pacient n parte, ntruct aceleai valori pot avea importan diferit de la o persoan la alta.
Cauzele acestei dereglari metabolice pot fi: excesul alimentar de grasimi de origine animala, metabolizarea
insuficienta a grasimilor in sange datorita unei disfunctii hepatice sau consumul glucidelor in exces, care pot fi
transformate in grasimi si depozitate sub forma de tesut gras.

Factorii de risc ar fi: obezitatea, sedentarismul sau fumatul.
Dislipidemia netratata corespunzator duce in timp la afectarea arterelor cu depunerea colesterolului la nivelul
peretilor arteriali si aparitia aterosclerozei. Ateroscleroza duce in timp la afectarea inimii cu aparitia unui atac de
cord, vaselor cerebrale, a hipertensiunii arteriale cu riscuri deja cunoscute.
Dislipidemia este de obicei asimptomatica si de aceea ea este descoperita intamplator dupa efectuarea unor analize
de rutina. Efectele ei apar in timp, fara nerespectarea regimului igienico-dietetic si a tratamentului corespunzator.
Regimul in dislipidemie este destul de usor de urmat si daca se insista pe acest lucru, lipidele din sange revin la
normal, in cazurile in care dereglarea metabolica nu este semnificativa.
1. Incercati sa reduceti pe cat posibil consumul de covrigi, paine, paste fainoase, orez, foietaje, prajituri de casa,
dulciuri.
2. Evitati consumul de alcool si sucuri acidulate sau neacidulate.
3. Scoateti din alimentatie carnea de porc (ea fiind cea mai bogata carne in grasimi), mezelurile, rantasurile,
maionezele, prajelile.
4. Renuntati treptat la smantana, frisca, unt, telemea, urda, branza de burduf, cascaval care au un continut cresut de
colesterol.
5. Consumati maxim 3 oua fierte pe saptamana.
6. Incercati sa aveti 3 mese si 2 gustari pe zi.
7. Faceti un obicei din a avea o masa pe zi de salate de cruditati sau fructe precum si legume fierte sau crude.
8. Carnea de pui, pestele si carnea de vita au un continut scazut de grasimi si merg foarte bine consumate fripte sau
fierte.
9. Broccoli si conopida sunt foarte bune hipocolesterolemiante, ca si spanacul, loboda, stevia, fasolea verde.
10. Sunt permise, dar nu in cantitate mare dulciurile preparate din albus de ou: bezele, spume, tarte de fructe, orez
cu lapte degresat.
11. Sunt interzise alunele, nucile, smochinele, curmalele, migdalele, prunele, bananele si dulciurile concentrate,
ciocolata.
12. Puteti sa va ajutati dieta prin consumarea ceaiului de ventrilica care pe langa efectul sau hipogliceminat mai are
si efect de scadere a grasimilor din sange. Consumat timp de 3 luni aproximativ 3 cani pe zi are rezultate foarte
bune.
13. Un ceai care sa cuprinda toate plantele hipolipemiante, hipocolesterolemiante ar fi format din: frunzele de ceai
verde, urzica, anghinare, coada soricelului.
14. Nivelul lipidelor din sange poate fi redus prin exercitiu fizic, chiar daca acesta presupune mersul pe jos.
15. Nu uitati lichidele consumati cel putin 2 litri de lichide pe zi, insemnand ceai sau apa plata.
16. Urmariti-va nivelul colesterolului, trigliceridelor si al lipidelor din sange la 3 luni prin efectuarea analizelor de
laborator.
17. Regimul din dislipidemie ar trebui sa devina un stil de viata cu timpul, tinta nu este scaderea grasimilor din
sange pe o perioada de 3 luni ci revenirea lor la niste valori acceptabile pe tot parcursul vietii.
Dislipidemiile reprezinta modificari cantitative sau calitative ale fractiunilor lipidice in sange, cu alte
cuvinte alterari la nivelul profilului lipidic al organismului. Ele se constituie intr-un important element in calcularea
riscului cardio-vadcular al unui individ. Alaturi de obezitate, sedentarism, tabagism, diabet zaharat, hipertensiune
arteriala, dislipidemiile cresc considerabil riscul de evenimente cardio-vasculare. De aceea trebuie sa invatam cum
sa le suspectam, sa le cunoastem, dar mai ales sa le tratam.
Cand ne referim la profilul lipidic, vorbim de fapt de lipide totale, chilomicroni (lipide mari formate la
nivelul intestinului), trigliceride si diverse fractiuni de colesterol denumite in functie de lipoproteinele transportoare
(VLDL, LDL "colesterolul rau" de care trebuie sa ne temem si pe care trebuie sa-l tinem neaparat sub control si
HDL - "colesterolul bun", care ne apara de evenimente neplacute). Problemele apar mai ales atunci cand
colesterolul total este mai mare de 200 mg/dl, fractiunea LDL este mai mare de 130 mg/dl si fractiunea HDL este
mai scazuta de 40 mg/dl la barbati si 50 mg/dl la femei.
Dislipidemiile pot fi de 2 feluri: primitive si secundare. Duslipidemiile primitive sunt "mostenire de
familie" si se subimpart in mai multe categorii in functie de fractiunea lipidica dominanta: unele prezinta nivelul de
trigliceride crescut, altele prezinta colesterolul crescut, iar altele sunt caracterizate de o dereglare mixta a
metabolismului lipidic. Dislipidemiile secundare sunt de obicei o componenta a tabloului clinic al altor boli (diabet
zaharat,hipotiroidism, obezitate, afectare renala sau hepatica, sindrom Cushing) sau o consecinta a acestora(dieta
bogata in grasimi saturate, obezitate, sedentarism, consum excesiv de alcool,secundar folosirii anumitor
medicamente sau abuzului de steroizi). Pentru cele primare este important sa se stie de ele in cadrul familiei pentru
ca trebuie actionat pentru tinerea sub control si contracararea efectelor de la o varsta fragede, iar pentru cele
secundare trebuie in primul rand tratata afectiunea primara sau indreptat stilul de viata.
Dar de ce trebuie sa ne ferim de aceste modificari ale colesterolului si trigliceridelor? Pentru ca ele pot
produce efecte devastatoare la nivelul organismului, pot chiar sa ne scurteze viata. Colesterolul are un rol foarte
important in procesul de ateroscleroza, in constituirea si dezvoltarea placilor de aterom. Ateroscleroza reprezinta
principala cauza de mortalitate si morbiditate pentru adulti in majoritatea tarilor dezvoltate, cea mai temuta si
impresionanta manifestare a sa fiind infarctul miocardic acut. Cu alte cuvinte lipidele in exces formeaza placa de
aterom, care creste in timp obstruand in final complet vasul si determinand manifestari de ischemie (suferinta
celulara) la nivelul tesuturilor. Pe de alta parte exista si alti factori favorizanti ai depunerilor ateromatoase, multi
asociati de fapt cu tulburarile lipidelor (sedentarismul, obezitatea, tabagismul). Deci atunci cand ne propunem cu
adevarat sa luptam pentru sanatatea noastra trebuie sa fie o actiune de ansamblu, nu doar un proces indreptat spre
obtinerea valorilor normale ale lipidelor. Un stil de viata sanatos contribuie suplimentar la normalizarea
metabolismului lipidic (printr-un aport scazut de lipide actionam asupra dislipidemiei si scadem si obezitatea,
activitatea fizica determina scaderea trigliceridelor si cresterea "colesterolului bun", fumatul si consumul de alcool
scad HDL-colesterolul, deci renuntarea la aceste vicii ne creste rezerva de "colesterol bun").
Pana acum se stia ca formarea placilor de aterom incepe din copilarie, teorii recente aducand ipoteza ca
aceasta formare incepe mult mai devreme, de la sugarul mic, deci impiedicarea progresiei procesului este extrem de
importanta. De aceea o atentie deosebita trebuie acordata dislipidemiilor familiale (descoperirea acestora si tratarea
precoce) - daca nu incepem tratamentul precoce al acestor afectiuni, procesele de ateroscleroza progreseaza rapid
(chiar daca vorbim de copii care au un stil de viata relativ normal si un regim normolipidic) astfel incat modificari la
nivelul vaselor pe care le-am putea gasi la un adult tarat pot aparea in aceste cazuri la tineri sau chiar la copii.
Dupa ce am tras un semnal de alarma si am invatat cat de important este sa monitorizam colesterolul si
sa il tinem sub control, sa aflam acum si ce putem face pentru a lupta cu aceste dereglari ale lipidelor. Tratamentul
dislipidemiilor include doua mari categorii: dieta si tratamentul medicamentos.
Exista mai multe tipuri de diete folosite in tratamentul obezitatii si dislipidemiilor, cu efecte bune asupra
parametrilor ce ne intereseaza, dar cu principii diferite:
- diete cu continut scazut in glucide, dintre care cea mai cunoscuta este dieta Atkins (incepe cu restrictie glucidica
severa, apoi cantitatea de glucide este crescuta progresiv, se permite aporul de lipide "sanatoase" - grasimi
nesaturate, rezultatele acestei diete: nu modifica LDL-colesterolul, scade trigliceridele si creste HDL-colesterolul)
- diete cu continut scazut de lipide (dieta Ornish e cea mai cunoscuta): dieta strict vegetariana, cu continut scazut de
grasimi (maxim 10%), "ajustata" cu exercitii fizice (mai ales aerobic), aceasta dieta are drept efect reducerea
factorilor de risc cardio-vasculari si reducerea LDL-colesterolului.
- dieta "mediteraneana": contine alimente cheie ce trebuie consumate in cantitati crescute (fructe, legume si cereale,
pui si peste,lactate, principala sursa de lipide este uleiul de masline, vin rosu in cantitate mica/moderata la mesele
principale, desertul compus doar din fructe), aderenta la acest tip de dieta este foarte mare -mai degraba un stil de
viata decat o dieta si s-a dovedit ca are efect benefic asupra profilului lipidic si factorilor de risc cardio-vasculari.
Pe langa modificarile stilului de viata (dieta corespunzatoare, exercitiu fizic) in dislipidemii se pot folosi si
medicamente, insa despre acestea nu voi spune decat ca sunt doua clase principale (statine si fibrati), tratamentul
putand fi initiat doar cu recomandare medicala.