FURUNCULUL SI CARBUNCULUL

FACIAL. ETIOLOGIA, PATOGENIA,

TABLOUL CLINIC,
TRATAMENTUL, COMPLICATIILE.
Efectuat: rezindent chirurgie dento-
alveolara, anul I, Belous Cristian
 DEFINITE
 Furunculul- este o inflamatie acuta supurativa a
foliculului pilos si tesuturilor din jurul lui. Progresind
inflamatia cuprinde glandele sebacee si tesutul
conjunctiv din apropiere. Lezarea multipla se numeste
furunculoza.
 Carbunuculul- este o inflamatie supurativa
necrozanta, care cuprinde multipli foliculi pilosi si
glande sebacee, cu formare de infiltrat comun si necroza
imensa a pielii si tesultului celulo-adipos subcutanat.
FURUNCULUL SI CARBUNCULUL
ETIOLOGIA FRUNCULULUI
 Furunculul este mai des
provocat de stafilococul auriu
şi mai rar de stafilococul alb.
Pielea murdară si
microtraumatismul
contribuie la declanșarea
afecțiunii. Un rol important
în apariția lor este slăbirea
forțelor protectoare ale
organismului în urma
afecțiunilor cronice
epuizante,avitaminozelor,dia
betul ș.a.
ETIOLOGIA CARBUNCULULUI
Carbunculul este aproape
întodeauna solitar, la
dezvoltarea lui contribuie
epuizarea, afecţiuni
grave, tulburǎri ale
metabolismului (diabet,
obezitate). Agenţii care
au provocat inflamația
sînt stafilococul, stafilo-
streptococ, mai rar
streptococ.
ZONELE DE LOCALIZARE A
FURUNCULELOR:

Furunculele fetei de obicei se

localizeaza in regiunea
buzei,mentoniera,nasului,pleoap
e si mai rar frontala si jugala.
FURUNCUL
 ZONELE DE LOCALIZARE A
CARBUNCULELOR
 Sedezvolta în
special pe ceafǎ,
scapule, regiunea
interscapularǎ,
lombarǎ, glutealǎ
şi mai rar membre.
 TABLOUL CLINIC AL
FURUNCULULUI:
 I faza (Infiltrativa)-la inceput apare hiperemie si edem fara
limite clare, cere este insotit de dureri neinsemnate. Pe
parcursul a 1-2 zile in regiunea foliculului pilos se formesza un
nodul limitat,tesuturile inconjuratoare se infiltreaza,hiperemia
pielii in regiunea afectata se inteteste si apar dureri pronuntate.
 II faza (Abcedanta)-a doua etapa a formarii furunculului se
caracterizeaza prin aparitia puroiului si necrozei. Peste 3-4 zile
dupa inceputul afectiunii apare o dezintegrare purulenta a
tesuturilor,care clinic se manifesta prin fluctuatie. Dupa
deschiderea furunculului se elimina cantitati variate de puroi
cu singe. In regiunea defectului epidermului se observa
burbionul necrotic a furunculului – capul, care se inlatura usor
cu penceta. Dupa aceasta apare un ulcer cutanat cu tesut
granulos,infiltratie si edem a tesuturilor inconjuratoare.
TABLOUL CLINIC AL FURUNCULULUI:
 III faza - aici este
caracteristic regenerarea
plagii cu formarea
cicatricei. In cazul, cind
are loc acumularea
puroiului si liza
burbuionului necrotizat,
apare furunculul abcedat
SIMPTOMATOLOGIE GENERALA
La acesti pacienti apare cefalee, frisoane, fatigabilitate
generala, toate acestea fiind simptomele intoxicatiei. Cel
mai grav parcurg furunculele in regiunea buzei
superioare,in regiunea triunghiului nazo-labial.
Dezvoltarea grava a furunculului apare de obicei dupa
incercarea strivirii la etapa initiala infiltrativa a afectiunii.
El poate fi solitar,dar uneori pot sa apara concomitent sau
apar multe focare unul dupa altul in diferite regiuni.
 SMPTOMATOLOGIA
FURUNCULULUI
 Debutul se produce sub forma unui placard eritematos,
usor indurat, dureros spontan si la palpare centrat in jurul
unui fir de par. Dupa citeva zile in jurul foliculului apare
o pustula. Prin spargerea pustulei ramine un orificiu din
care la inceput se elimina un puroi alb galbui , iar mai
apoi, burbionul furunculului ce nu prezinta altceva decit
tesuturi necrotizate sfacelate sub actiunea toxinei
stafilococului. Dupa eliminarea burbionului ramine o
ulceratie crateriforma careia ii urmeaza o cicatrice
deprimanta.
 EVOLUŢIA :
 O evoluţie gravǎ are adesea furunculul în regiunea
feţei ( reţeaua venoasǎ şi limfaticǎ bine dezvoltata
contribuie la extinderea rapidǎ a infecţiei→tromboflebita
venelor, furunculul poate trece prin
anastomoze→sinusurile venoase ale durei
mater→tromboza lor→meningitǎ purulentǎ bazilarǎ.
 TABLOUL CLINIC
CARBUNCULULUI:
 La început apare infiltrat inflamator cu o pustulǎ
superficialǎ, care creşte foarte repede. Simptome:
încordare a ţesuturilor, durere insuportabilǎ la distensie,
care se intesificǎ la atingere. Pielea în zona infiltratului
este purpurie, încordatǎ şi edemaţiatǎ. Epidermul
deasupra focarului de necrozǎ se subţiazǎ, perforîndu-se
în mai multe orificii(„ciur”), prin care iese puroi vîscos
de culoare verde-cenuşie. Unele orificii se contopesc
→deschizǎturǎ mare, prin care iese mult puroi şi ţesuturi
necrozate desprinse.
SIMPTOME GENERALE:
 Este însoţitǎ de fenomene generale pronunţate: t↑ pîna
la 40°C, intoxicaţii considerabile - greaţǎ şi vǎrsǎturi,
inapetenţǎ, insomnie, cîteodatǎ delir şi stare de
inconştienţǎ. Aceste fenomene sunt extreme de
pronunţate la localizare C pe faţǎ fiind insotite de obicei
de limfadenita regionala. Cum începe scurgera puroiului
şi sa iasǎ ţesuturi moarte semnele generale diminuiazǎ.
Dupǎ ce rana se curǎţǎ, se umple cu ţesut de granulaţie,
edemul ţesuturilor din jur scade şi rana se cicatrizeazǎ.
DATE PARACLINICE:
 Leucocitoza
pronuntata,devierea
formulei leucocitare spre
stinga,cresterea brusca a
vitezei sedimentarii
hematiilor.
COMPLICAŢIILE FURUNCULULUI:
 limfangita;
 limfadenita regionalǎ;
 flegmonul ţesuturilor din apropierea
furunculului;
 tromboflebita venelor faciale si
sinusului cavernos;
 septicemie;
 meningoencefalita.
COMPLICAŢIILE CARBUNCULULUI:
 limfagita
 limfadenita
 tromboflebita ascendentǎ
 septicopiemie
 meningitǎ purulentǎ
 tromboflebita venei faciale si sinusului cavernos
TRATAMENTUL FURUNCULULUI
 In ambulator de obicei se
trateaza furunculele fara
complicatii la etapele initiale.
In primul rind e necesar de
inlaturat orice excitant extern
– barbieritul,traumarea
tegumentelor in regiunea
furunculului, aplicarea pe
focar si tesuturile
inconjuratoare a
pansamentului cu semialcool
3-5 zile, pe o ora nu mai mult,
ca sa nu fie provocata arsura
sau iritatia pielii.
TRATAMENTUL FURUNCULULUI
Furunculele in faza a II si carbunculele se trateaza in
stationar. Terapia generala asigura lupta cu infectia si
intoxicatia.
Terapia locala in faza acuta a afectiunii se petrece pentru
drenarea puroiului si exudatului din focarul purulent.
 TERAPIA ANTIBACTERIANA
 Antibiotice de spectru larg pina la aprecierea
sensibilitatii prin ATB-grama
 Ceftriaxon 1g-2 ori pe zi

 Eritromicina 0,5x4 ori pe zi(din spectrul ingust)

 DEZINTOXICATIE
30-60 ml de lichid/kg – corp,
 Sol. Refortan 6%

 Sol. Guicosae 10%(dupa controlul glicemiei)

 Sol.fiziologica

 Sol. Ringer
TRATAMENT DESESIBILIZANT
 Dimedrol, Suprastin,Fencarol
 Cu scopul profilaxiei trombozei sinusului carvenos se
indica anticoagulante cu actiune directa:2500-5000 UI
Heparina i/v de picurat cu intervale 4-6 ore, dupa aceea
i/m.
 Cu scopul scaderii activitatii factorului XIII si ridicarea
fibrinolizei se indica acid nicotinic cite 0,05g 1-2 ori pe
zi.
 Ca terapie stimulatoare nespecifica se utilizeaza
hemotransfuzie cu Pirogenal, Prodigiozan,
Imunofan0,005% - 1ml i/m.
Imunoterapia activa specifica se efectueaza cu
antifagina stafilococica,bacteriofagi, anatoxina
stafilococica.
Imunoterapia pasiva se efectueaza cu plasma
antistafilococica hiperimuna si cu gamaglobulina,care
are o actiune antistafilococica specifica.
Fizioterapie
Ultrasonografie peste 1-2 zile dupa scaderea
eritemului.
 TRATAMENT CHIRURGICAL
 Prelucrarea cimpului operator
 Izolarea cimpului operator

 Anestezia

 Inlaturarea crustei, daca este burbion apoi cu penceta

atent se inlatura si el
 Indreptarea materialului la ATB-grama

 Drenam, cu ajutorul unui dren micut

 Prelucrarea cu solutii de H2O2 3%,furacilina

 Pansament
 PROFILAXIA
 Respectarea igienii pielii;
 Excluderea strivirii acneelor;

 Prelucrarea pielii cu antiseptice;

 Respectarea protectiei muncii;

 Protejarea de actiunea climei severe;

 Familiarizarea populatiei cu complicatiile posibile in

dependenta de timpul adresarii;
 Sanatia focarelor piodermice

 Diagnosticarea diabetului(furuncul – 20%)

MULTUMESC PENTRU ATENTIE!