Subiecte chirurgie

1.Definitia infectiei,caracteristicile infectiilor.

Infectia este reactia organismului uman la patrunderea germenilor patogeni.Organismul reactioneaza prin semne
locale,regionale si generale.

Caracteristicile infectiilor chirurgicale:

 Focarul infectios este de regula evident la examenul clinic sau prin investigatiile paraclinice
 Focarul infectios poate fi tratat chirurgical prin incizie,excizie si drenaj
 Infectia chirurgicala are un caracter invaziv prin difuziunea din focarul infectios a germenilor patogeni
intr-o regiune sau in tot organismul
 Infectia chirurgicala este de obicei polimicrobiana.

2.Cauza determinant a infectiilor chirurgicale ,contaminarea.

Cauza determinant este reprezentata de o serie de germeni patogeni din care cei mai important sunt:

Cocii aerobi(stafilococul auriu,streptococul,gonococul),bacilii aerobi gram negative,microbii

anaerobi(streptococul anaerob).

Contaminarea se poate face indirect prin caderea si depunerea microorganismelor din aer pe suprafata plagii si
direct prin contact cu plaga.Contaminarea se face cel mai adesea in urma traumatismelor care creeaza poarta de
intrare pentru germeni,cat si conditiile favorabile dezvoltarii acestora datorita distrugerilor tisulare.

3.Incubatia,semne si simptome care explica procesul inflamator

Incubatia este durata din momentul contaminarii pana la aparitia primelor semne subiective si obiective sesizabile
clinic.

Semnele si simptomele care explica procesul inflamator sunt:

Locale

 Roseata-expresia vasodilatatiei locale

 Caldura-activarea fluxului sanguin
 Tumor-acumularea exudatului lichidian si in cele din urma a puroiului
 Durere-excitatia terminatiilor nervoase din piele si tesutri

Regionale apar in urma difuziunii germenilor de la infectie:

 Limfangita
 Adenita

Generale

 Febra
 Frison
 Tahicarie
 Astenie,adinamie,insomnia,inapetenta(alterarea starii generale)

4.Abcesul cald-definitie,simptomatologie,faze evolutive

Abcesul este o colectie purulenta acuta bine delimitata de structurile din jur.

Simptomatologia este specifica:rubor,dolor,calor,tumor,fluctuenta.

In cadrul evolutiei afectiunii,avem 3 faze evolutive:

1.Faza presupurativa in care exista un edem inflamator si o discrete ascensiune termica

2.Faza supurativa in care exista o accentuare a tumefactiei,fluctuenta si o durere de tip pulsatila

3.Faza de evacuare in care curba termica ia aspect oscilatoriu,numarul de leucocite este crescut.

Evacuarea se poate face chirurgical sau spontan la exterior prin fistulizare

5.Abcesul in buton de camasa.Abcesul in bisac.

Abcesul in buton de camasa:este format de o colectie de puroi situata sub aponevrotic care comunica printr-un
canal ingust cu o colectie secundara superficial care de obicei este mai mica.

Abcesul in bisac este format prin strangularea continatorului intr-un punct oarecare printr-o formatiune

Anatomica puternica(ligamente-spre exemplu).Tratamentul consta in incizie,debridare,spalare si drenaj.

6.Abcesul rece

Abcesul rece este o colecctiue ce se formeaza lent in absenta semnelor cardinal ale inflamatiei.Natura sa este de
cele mai multe ori tuberculoasa si foarte rar micozica.

Apare care urmare:

 A unei adenopatii tuberculoasa ramolita

 A unei Osteite tubercuoasa
 A unei Artrite tuberculoasa

Puroiul recoltat prin punctie este cenusiu,seros cu resturi cazeaose in suspensie.

Clinic,in stadiul de inceput abcesul rece este o tumefactie dura,fara semne de inflamatie acuta.

In stadiul de ramolisment,care survine dupa cateva luni de evolutie,apare fluctuenta.

In absenta tratamentului evolutia se face catre o fistulizare.

Adenopatia cand exista este indolora.Starea generala nu este afectata,sau cand exista,nu este data de abces ci de
procesul tuberculos responsabil.
7.Furunculul.Definitie.Faze evolutive.

Furunculul este o infectie cutanata circumscrisa a aparatului pilosebaceu si a dermului inconjurator.

Clinic,exista 3 faze.

De debut-in care apare o tumefactie rosiatica,pruriginoasa,centrata de un fir de par.

De stare-in care formatiunea creste in volum,ia aspect de con acoperit de piele rosie-violacee cu edem inflamator
in jur.In varf apare o flictena care centreaza firul de par.

De fistulizare-cand flictena se deschide,se elimina o mica serozitate,ramane o ulceratie in fundul careia se afla o
masa necrozata a foliculului pilosebaceu numic burbion.Dupa 1-2 zile burbionul se elimina.

8.Furunculul antracoid.Definitie.Etiologie.Semne clinice.

Reprezinta o acumuare de furuncule in aceeasi zona,de obicei la ceafa si fata dorsal a degetelor.

Etiologie:Lipsa de ingrijire a unui furuncul initial de la care se face diseminarea la foliculii din vecinatate.Este
favorizat de diabet.

Clinic,se consitutue un placard tegumentar dur si dureros,colorat violat pe care apar flictene.Apare
febra.Vindecarea se face cu o cicatrice voluminoasa si deformata.

9.Hidrosadenita.Definitie.Semne clinice.

Hidrosadenita denumita si abcesul tuberos este o inflamatie piogena stafilococica a glandelor superioare apocrine.

Clinic:Se reprezinta sub forma de nodul hipodermic,de aspectul unei nodozitati,dureroasa localizata
axilar,pruriginoasa.Leziunea nu este centrata de firul de par,este aderenta la pielea mobile pe planul
profund.Bolnavul prezinta multiple leziuni supurative associate cu nodule si fistule.Specific hidrosadenitei este
multiplicitatea leziunilor,axial continand numeroase abcese in diferite stadii de dezvoltare

10.Erizipelul

Erizipelul este o dermita data de streptococul B-Hemolitic.Este o boala infectioase si contagioasa prin inculare
directa,putand fi diseminata in serviciul spitalicesc.

Clinic,exsita 2 perioade:

Perioada prodromala-frison,ascensiune termica,dureaza aprox. 3 zile iar local apare tumefactie

dureroasa,inconjurata de o zona roz care devine rosie-violacee constituind placard erizipelatos.

Perioada de stare-In caz in care germenul isi pastreaza virulent,placardul are tendinta la extindere,central devine
mai palid si este marginit de un chenar proeminent dureros la palpare.

11.Flegmonul.Definitie.Perioade de evolutie.

Flegmonul este o infectia acuta a tesutului cellular subcutanat caracterizat prin difuziune,extindere si
necrozare.Este datorat streptococului,stafilococului si anaerobilor.

Clinic,starea generala este alterata:frison,febra.

Perioadele de evolutie sunt 3,si anume:

De invazie-edem inflamator constituit din serozitate tulbure,usor galbuie.In aceasta faza exista limfangita si
adenopatie satelita.Dureaza 2-4 zile.

De inflamatie-se formeaza puroiul necolectat,tesuturile se necrozeaza,se accentueaza durerile locala si semnele

generale,bolnavul devine agitat si apar varsaturile.Faciesul este pamantiu,cu ochii infundati in orbite.Dureaza 3
zile.

De necroza-apare supuratia,care diseca formatiunile anatomice favorizand hemoragia,necroza unor tendoane,cu

sechele grave.

Faza de reparatie-dupa eliminarea tuturor tesuturilor devitalizate,se produce procesul de vindecare cu aparitia
unor cicatrici deformante,vicioase.

12.Gangrena gazoasa-definitie,etiologie,semne clinice.

Gangrena gazoasa este o toxiinfectie telurica grava produsa de germenii anaerobi din clasa
clostridiilor,caracterizata prin necroza extensive a tesuturilor cu eliminare de gaze.Fara tratamentul evolueaza
catre deces.

Cauza determinant o reprezinta germenii anaerobi,ce se gasesc in pamant sau prezenti pe mucoase si
cavitati(colon,apendice,colecist).

Clinic se manifesta local prin prezenta de flictene cu continut hemoragic,iar tesuturie iau aspect de carne
fiarta,edematiate.

La palpare zona este impastata si se simt crecipitatii.Primul symptom pe care il acuza bolnavul este ca
pansamentul care acopera plaga il strange.Acest lucru se datoreaza disensiei locale datorita prezentei de gaze in
tesuturi.Din plaga se degaja un miros fetid iar starea generala este alterata:febra,tahicardie,hipotensiune arteriala

13.Tetanosul.Definitie.Etiologie.Semne clinice

Tetanosul este o toxiinfectie datorata contaminarii cu clostridium tetani.

Cauza majora este absenta imunitatiii active si passive.Imunitatea active se obtine prin vaccinarea antitetanica
practicata la copii intre 12-18 luni prin efectuarea a trei injectii de anatoxina tetanica native la o luna interval,cu
rapel la 1,5 si 10 ani.Imunitatea pasiva se face cu ser antitetanic.

Clinic,debutul este marcat de contractura localizata a muschilor maseteri si pterigoidieni.Trismusul este un semn
revelator major al carui caracter este intens,dureros,ireversibil si permanent.

In perioada de stare contractura se generalizeaza si devine permanenta.Sunt prinse toate grupele

musculare:muschii fetei,paravertebrali,muschii cutiei toracice,abdominale si in final ai membrelor.

De o gravitate particulara o reprezinta atingerea musculaturii toracice cu diminuarea mobilitatii respiratorii.

14.Limfangita.Definitie.Forme.

Limfangita reprezinta o inflamatie acuta a vaselor si trunchiurilor limfatice si este data de prezenta in lumnul
vascuclar a microbilor virulenti:streptoococ,stafilococ.Este o infectie regionala care are ca cauza cel mai frecvent
o plaga infectata a tegumentelor.Limfangita este intotdeauna insotita de semne generale:febra,puls accentuat.
Forme:

Limfangita reticulara-se manifesta la suprafata tegumentelor prin prezenta de linii fine de culoare rosie datorate
unei plagi infectate.Intotdeauna exista edem.Digitopresiunea este dureroasa si produce disparitia pe moment a
eritemului.

Limfanita tronculara-se manifesta prin travee rosii de-a lungul trunchiurilor limfatice.Aceste travee limfatice sunt
constituite din mai multe culoare mai mult sau mai putin paralele,mai mult sau mai putin rectilinii,anastomozate
intre ele.Reprezinta o stare infectioasa severa.

15.Osteomielita.Patogenie.Simptomatologie.

Osteomielita afecteaza medulara,corticala si periostul osului.Germenii responsabil sunt(cel mai

frecvent)stafilococul si E.Coli.

Germenii pot ajunge in cavitatea medulara prin 2 cai:

directa-printr- plaga deschisa

sanguina-de la un focar septic din organism(furuncul de exemplu).Odata ajunsi in sange acesti germeni se
localizeaza la oss cu precadere la os lung la nivelul metafizei.Virulenta germinlor scade capacitatea de aparare a
organismului ,cavitatea medulara este invadata de un exudat inflamator acut,purulent,care necrozeaza traveele
medulare osoase apoi distrug corticala promovand diseminarea catre tesutul moale vecin si se deschide la nivel
tegumentar.

Simptomatologia este specifica unei infectii-alterarea starii generale prin febra mare 39-40 C,frison si durere care
este spontana si foarte vie.

16.Infectiile acute ale sanului.

Mastita si abcesul sanului sunt infectii acute,complicatii ale alaptarii.Clinic,apare o crestere de volum dureroasa a
glandei mamare,corespunzatoare unei mastite acute.Durerea vie,puternica,intrerupe alaptarea si este insotita de
febra.Aceste infectii apar dupa administrarea de antibiotice.In absenta tratamentului mastita se complica cu abces
care se manifesta prin aparitia unei boseluri cel mai adessea la nivelul cadranului inferoextern.La palpare se
percepe o formatiune tumoarala dura,dureroasa si proeminenta.Fluctuenta nu se poate pune in evidenta deoarece
supuratia sanului este profunda.Comprimarea blanda a sanului face sa tasneasca puroi amestecat cu
lapte.Roseata,fluctuenta si adenopatia axilara apar ulterior daca nu s-a incizat in timp.

17.Forme anatomoclinice ale abceselor sanului

1.Abcesul superficial subcutanat nu intereseaza glanda.Este un abces banal,fara a afecta sanul.

2.Abcesul tuberos-este un veritabil furuncul al glandei sebacee.

3.Abcesul profun este un abces glandular,care a fuzat in buton de camasa in loja retro-mamara si care impinge
sanul in fata

18.Autoexaminarea sanului.

Sanii sufera modificari pe tot parcusul vietii femeii.Factori ca varsta,ciclul

menstrual,graviditatea,alaptarea,menopauza,sau lovituri si vantai la nivelul sanului pot determina astfel de
modificari.In plus sanii variaza in marime,forma si consistenta.Sanii sunt formati din ducte,lobi,lobuli tesut fibros
si grasime.De aceea este normal ca sanii sa aiba o consistenta neuniforma.Inainte de perioada e menstrutatie,si
uneori in timpul acestei perioade puteti sesiza o sensibilitate mai crescuta a acestor zone,uneori apar dureri si
puteti simti prezenta unor noduli pentru ca exista un exces de fluide in tesutrile de la nivelu sanilor.
Pasul 1-Se sta in picioare in fata oglinzii.Se observa fiecare san pentru a vedea ceva neobisnuit,cum ar fi o
scurgere de la nivelul mamelonului,noduli ce proemina sau denivelari ale pielii.Se observa forma,marimea
fiecarui san si pozitia normala a fiecarui mamelon.

Pasul 2-Se aseaza mainile la ceafa si apasati.Acest lucru va produce incordarea muschiilor pieptului.Se observa
forma si conturul sanilor.Se cauta orice umflatura sau eruptie sau orice decoloratie a pielii.

Pasul 3-Se aseaza mainile pe solduri si se apleaca usor spre oglinda in timp ce se imping umerii si coastele in
fata.Muschii pieptului se vor incorda.Se observa orice modificare a conturului sau formei sanului.

Pasul 4-Se strange usor fiecare mamelon intre degete si se observa daca exista scurgere.Daca exista,trebuie sa se
mearga la doctor.

Pasul 5-Se ridica bratul stang.Cu buricile degetelor mainii drepte se pipaie sanul stang si zona inconjuratare,ferm
cu grija si cu atentie.Se cauta orice umflatura sau masa de consistenta neobisnuita sub piele.O umflatura este
considerata neobisnuita daca nu ati simtit-o in examinarile anterioare.Cel mai important e sa se acopere toata
suprafata sanului,si sa se examineze cu atentie deosebita zona dintre san si axila.Se verifica zona de deasupra
sanului pana la clavicula si umar.Se palpeaza tesutul apasand cu degetele pe zone mici,alaturate,de marimea unei
monede.

Pasul 6-se repeta pasul 5 dar stand intinsa pe pat.Se aseaza pe spate,cu bratul stang deasupra capului si cu o perna
sau un prosop impaturit asezat sub umarul stang.Aceasta pozitie aplatizeaza sanul si determina usurinta la
palpare.Se examineaza sanul stang si zona din jur cu multa atentie.Daca sanii sunt mari va trebui sa se sustina
sanul de examinat cu cealalta mana in timp ce se efectueaza controlul.

Pasul 7.Unele femei repeta pasul 5 la dus.Degetele aluneca usor pe pielea sapunita,va puteti concentra pe
modificarile tesuturilor profunde

Pasul 8-Daca se observa ceva neobisnuit la nivelul sanului,se verifica daca se manifesta si la celalalt san.Daca
aceeasi structura este prezenta la ambiii sani in zone simetrice,este mai probabil sa fie o formatiune normala.Daca
se gaseste o umflatura de cateva zile inainte sau in timpul menstruatiei se reexamineaza sanii dupa ce aceasta
perioada se termina.Autoexaminarea sanului trebuie efectuata de 2 ori pe luna.

19.Palparea sanului.

Se efectueaza pe bolnava in ortostatism,apoi decubit.Se comprima glanda pe grilajul costal-permite precizarea

caracterelor tumorii si legaturilor sale cu tesutul glandular vecin.Acest examen trebuie facut bilateral.O tumara
beninga este mobila in san dand semnul resortului foarte caracteristic.Prezenta mai multor noduli in san sau
prezenta lor bilaterala este in favoarea unei leziuni distrofice tip boala Reclus.Tumora malinga este
dura,ferma,prost delimitata,neregulata aderenta la planurile vecine:

 la piele cand este superficiala,vizibila,cu atat mai mult cu cat se plieaza pielea din fata tumorii.Se observa
aspect de coaja de portocala
 la planul muscular profund se descopera aderenta la muschiul pectoral prin manevra de impotrivire a
adductiei bratului

O leziune maligna este in principiu unica si unilaterala

20.Examene paraclinice ale sanului.

Mamografia-este o radiografie a glandei mamare cu raze X.Exista posibilitatea de a furniza o imagine precisa a
tumorii.Acest examen permite localizarea tumorilor infraclinice,nepalpabile.Citirea filmului trebuie facuta
comparativ la cei 2 sani.

 Tumora benigna este discret opaca si regulata

 Tumora maligna poate prezenta opacitate stelara si nodulara

Ecografia-Nu este invaziva,este un examen de secunda intentie a carui importanta este in crestere si completeaza
mamografia.Ajuta la reperarea tumorile mai mici pentru puntie.Cancerul se exprima prin zona solida hipoecogena
heterogene cu un contur neregulat

RMN-Are rezultate mai putin performante,dar devine utila in cazurile dificile sau asoctiatia ecomamografie este
insuficienta.Se foloseste in recidive pe san operat.

Citopunctia-principiul sau este de a recolta din zona presupusa patologica,material celular,care sa deceleze
prezenta eventualelor celule maligne.Se practica in caz de tumora palpabila.

21.Tumorile benigne ale sanului.

Chistul solitar-este o formatiune tumorala,co continut lichidian,consistenta elastica,bine delimitata,neaderenta la

planurile din jur.

Distrofia sclero-chistica-este o tumefactie polilobata,slab delimitata,adesea bilateral,variabila cu ciclul

menstrual,dand senzatia la palpare de ‘alice de plumb’ – Boala Reclus

Adenom sau adenofibrom-tumora unica,rotunda,ovalara,ferma,nedureroasa,mobila,bine delimitata.Este o tumoara

benigna.

22.Caracteristicile mamografice ale cancerului de san.

Tumora beninga- este discret opaca si regulata

Tumora maligna poate prezenta 2 aspecte:

Opacitate stelara(centru dens cu spiculi colaterali)

Opacitate nodulara,rotunda sau ovalara:densitate ridicata,cu pierderea partiala a conturului,cu

microcalcificari,sunt semne particulare de malignizare,in toata cazurile se masoara dimensiunea opacitatii.Printre
criteriile de malignitate se noteaza forma vermiculara,granulara,neregulata,sectiuni si densitati diferite,regrupati in
nucleu.

Microcalcificarile pot fi asociate unei opacitati sau pot fi izolate.Daca 8% dintre ele sunt benigne,pot fi de
asemenea sa fie marker pentru un cancer infra-clinic.Aspectul lor este polimorf
23.Stadializarea TNM a cancerului de san

tumora –T- un coeficient de la 0 la 4

 T0-Nu se descopera tumora in san

 T1-Tumora pana la 2cm
 T2-Tumora intre 2-5cm
 T3-Tumora peste 5cm
 T4-Tumora infiltreaza pielea sau peretele toracic

nodul-N-ganglion regional

 N0-fara adenopatie
 N1-ganglioni axilari mobili
 N2-ganglioni axilari aderenti,fixati

metastaze la distanta-M

 M0-fara metastaze
 M1-Metastaze la distanta
 MX-Date necunoscute

24.Ginecomastia.

Nu este o tumora propiu zisa ci o morfologie feminina a sanului la barbat,cel mai adesea bilateral si trebuie
eliminata:

 la barbatul tanar:un cancer de testicul

 la barbatul varsnit:tratamentul unui cancer de prostata cu estrogeni
 la o persoana care sufera de ciroza hepatica

25.Traumatismele toracelui:factori estentiali care explica anoxia

1.Durerea.

2.Tulburari de mecanica ventilatorie in traumatismele importante,fracturile care intereseaza mai multe coaste
invecinate pot sa antreneze o pierdere a rigidiatii unei portiuni din cutia toracica,care desolidarizandu-se de restul
peretelui va tinde ca in timpul inspiratiei sa fie atras in interior,iar in momentul expiratiei cand presiunea
intratoracica creste sa fie impins catre exterior-este respiratia paradoxala.

3.Epansamentul pleural-insoteste 80% din traumatismele toracelui si poate sa fie de 2 feluri:

a)aerian,pneumotorax cu aparitie precoce

b)lichidiana,hemotorax,ce se constituie mai lent,ce determina o anemie proportionala cu cantitatea de sange.

4.Contuzia pulmonara-toate socurile asupra parenchimuui pulmonar provoaca un edem interstitial cu maximull la
36 H,micro hemoragii in interiorul alveolelor si o incremenire a mobilitatii cililor bronsici.Acest asamblu
antreneaza foarte repede obstructia bronsica.

26.Traumatisme abdominale – clasif.

Se disting urmatoarele traumatisme:

-cu solutie de continuitate cutaneo-paietala(plagi abdominale)

-fara solutie de continuitate cutaneo parietala(contuziile abdominale)

Plagile abdominale sunt cauzate de:plagi prin arme albe,arme de foc,etc.In urma atingerii sau nu a peritoneului
plagile abdominale se impart in penetrante si nepenetrante

Contuziile abdominale reprezinta leziunile produse printr-un traumatism inchis asupra abdomenului.Pot afecta
doar peretele sau perete cat si viscerele

27.Contuziile abdominale.Definitie.Cauze.

Contuziile abdominale reprezinta leziunile produse printr-un traumatism inchis asupra abdomenului.Pot afecta
doar peretele sau perete cat si viscerele

Cauzele contuziilor pot fi multiple:accidente auto(50% dintre cazuri),caderi de pe bicicleta(20% dintre cazuri) si
caderi de la inaltime.

28.Leziunile ficatului.

Leziunile ficatului apar dupa traumatisme in hipocondrul drept sau la baza hemitoracelui drept.Ele sunt
importante si de gravitate variabila realizand aspecte diferite.

Sub aspect clinic,in afara semnelor unei hemoragii interne vor fi caracteristice in aceasta localizare:

-iradierea durerii subscapular drept si bradicardia.Ecografia completata de CT va confirma leziunea hepatica si

precizarea tipului ei.

Gravitatea plagilor ficatului tine inainte de toate de hemoragia interna,apoi de gradul distrugerii hepatice si in
final de prezenta bilei in peritoneu.O colectie biliara sau sanguina poate necesita o evacuare secundara ecoghidata
sau celioscopica dar atitudinea actuala cea mai frecventa este abstinenta procedeelor chirurgicale.

Indiscutabil contuziile ficatului pot antrena formarea unei cavitati lichidiene intrahepatice care dupa un timp
variabil va comunica cu un vas arterial lezat in timpul traumatismului sau cu un vas biliar.Prin acest fapt,aceasta
leziune se poate manifesta printr-un tablou clinic cu urmatoarea triada simptomatica:colica heaptica,icter,melena.

29.Leziunile splinei.

Leziunile splinei se observa dupa traumatismele hipocondrului stang sau la baza hemitoracelui stang.In afara de
localizarea traumatismului,caracteristic pentru ruptura de splina este durerea maxima in hipocondrul stang cu
iradiere in umarul stang.

Diversitatea leziunilor iau in calcul variabilitatea tabloului clinic:

-In ruptura totala sau partiala a splinei tabloul hemoragiei interne este precoce si grav

-in alte cazuri se poate forma un hematom subscapular al splinei care asigura o hemostaza temporara.

Daca tabloul major de hemoragie interna nu impune o interventie de urgenta repetarea ecografiei in zilele
urmatoare permite urmarirea cu precizie a evolutiei leziunilor si adaptarea strategiei teraputice.Cu certitudine un
numar de leziuni splenice se pot vindeca fara interventie chirurgicala.

30.Contuzia prin strivire.

Contuzia prin strivire reprezinta o forma grava de leziune periferica care de cele mai multe ori conduce la
complicatii renale severe.Complicatiile renale in majoritatea cazurilor duc la moare prin anurie.Pentru a se
produce sindromul este necesar ca o masa musculara sa fie private de irigare si a fost descris cel mai adesea ca
aparand in cazul strivirii musculaturii membrelor inferioare.Compresiunea trebuie sa se exercite mai mult de 2
ore,dar nu mai mult de 15 ore,interval dupa care se realizeaza o suprimare circulatorie analoaga unei amputatii.

31.Hernia.Definitie.Clasif.

Hernia reprezinta iesirea spontana a viscelor in afara limitelor normale ale cavitatii abdominale pelvine.

Clasificare:

 Hernie congenitala
 Hernie castigata(de slabiciune)

Necomplicata hernia este un lucru mai mult sau mai putin vizibil,mai mult sau mai putin jenant.

Strangulata,hernia poasta sa ucida in cateva ore.

In practica exista doua mari categorii de hernie:

 De volum mic la un subiect tanar cu stare generala buna,cu un perete abdominal solid.
 De volum mare,la batrani,cu un deficit de perete care beneficiaza de consolidarea parietala prin punerea
unei plase sintetice.

32.Hernia inghinala.Def.Clasif.

Pediculul spermatic iasa din abdomen prin orificiul inghinal profund deasupra ligamentului inghinal reperul clinic
fiind linia Malgaine,o linie virtuala ce uneste spina iliaca antero-superioara de spina pubelui.

Exista doua varietati de hernie inghinala:

 Hernia oblica externa congenitala care este favorizata de persistenta canalului peritoneo-vaginal
 Hernia directa sau de slabiciune care este data de o distensie sau o ruptura a fasciei tranversalis la nivelul
orificiului musculo pectineal deasupra ligamentuluiinghinal.Ea nu coboara nicidoata in bursa si se reduce
direct din fata in spate.

33.Hernia femurala.Def.Etiologie.Clasif.

Hernia femurala sunt cele mai rare,dar cele mai frecventa la femei.

Sunt favorizate de sarcina si de atrofia musculara predominanta,fiind la femeile in varsta

Se fac prin canalul femural,situate sub ligamentul inghinal,in fata vaselor femurale

Sacul hernial se angajeaza in spatele ligamentului inghinal imediat in afara ligamentului Gimbernot,toate structuri
inextensibile,care explica frecvventa strangularii continutului herniar.????

34.Complicatiile heniilor inghinale si femurale

Herniile strangulate reprezinta contentia brusca si permanenta a continutului herniar.In caz de continut intestinal
poate antrena rapid ocluzia intestinala acuta prin strangularea si sfacelarea ansei intestinale care poate duce la
deces.Aceste complicatii apar cel mai frecvent la herniile femurale si inghinale oblice externe.Strangularea isi are
sediul la nivelul coletului herniei.

Simptomatologie:

 durere vie la nivelul herniei este primul simptom

  greturi
 varsaturi
 intreruprea tranzitului pentru gaze si materii fecale asociate cu un meteorism abdominal.

Hernia strangulata este cauza cea mai frecventa de ocluzie prin strangulare.

35.Eventratia

Eventratia peretelui abdominal permite iesirea sub piele a viscerelor abdominale.Ele sunt rar spontane si survin de
regula datorita unui defect de cicatrizare,a unei incizii parietale realizand eventratia postoperatorie.Eventratia
poate surveni dupa toate tipurile de incizii,favoritzate de drenaje si incidente postoperatorii:tuse,efort e
varsatura,supuratii,hematoame.Ele pot fi precoce,tardive,chiar dupa ani de interventie.

O eventratie voluminoasa ,iesita subcutanata continand anse intestinale produc gorgoismente,nu pune probleme
de diagnostic.O mica eventratie trebuie sa fie depistata palpand cicatricea,cercetand impulsiunea la tuse si o
lacuna in planul aponevrotic.

Computerul tomograf permite diferentierea structurilor parietal(cutanate,subcutanate,aponevrotice,musculare)

36.Evisceratia

Reprezinta iesirea viscerelor din abdomen la exterior aparute posttraumatic sau postoperator.Evisceratiile
posttraumatice sunt consecinta plagilor abdominale penetrante care de cele mai multe ori sunt insotite de leziuni
viscerale.Din punct de vedere anatomoclinic se destind 3 forme de evisceratii:

Incompleta(subcutanate),complete(suprategumentare) si blocate sau fixate.La acesti pacienti starea generala este

grav afectata,prezinta tulburari respiratorii,stare de soc,tulburari cardio-circulatorii.

37.Arsurile-calcularea suprafetei arse,clasif.

Arsurile sunt leziuni ale tesuturilor provocate de caldura,substante caustice,curentul electric sau radiatii.

Suprafata arsa ,elementul major al prognosticului vital,se exprima in procente ale suprafetei corporale.

In practica se foloseste de regula cifra 9 care reprezina o formula usor de aplicat

1. Cap si gat-9%
2. Fiecare membru superior 9%
3. fiecare membru inferior 2x9%
4. fiecare fata a trunchiului 2x9%
5. perineu-1%

Clasficiarea arsurilor:Leziunea locala potrivit leziunii imparte arsurile in grade,iar primele 3 se refera strict la
piele:

 Grad 1:lezeaza partial epidermul fara afectarea structurilor profunde ale acestuia-Se manifesta prin
eritem,edem,senzatie de durere usturatoare,durere la atingere
 Grad 2:lezeaza epidermul in totalitate care se separa de erm la nivelul membranei bazale-Se manifesta
prin flictene,bule translucide destinde de lichid clar sau rosu.
 Grad 3:lezeaza complet dermul si epidermul-este marca de escare,zona bruna ,pergamentata,negru sau
gri,dura si insensibila la durere.

Arsura de gradul 2 prezinta la randul ei:arsura de superficiala care lasa intacta membrana bazala si profunda in
care este distrusa o prtiune din derm,ramanand intacte formatiunile anexe ale pielii:foliculi pilosi,glande sebacee
si sudoripare.
Dincolo de aponevroza,muschi,se vorbeste de carbonizare.

38.Degeraturile-clasif,semne clinice.

Degeraturile sunt leziuni localizate,cauzata de actiunea directa a frigului dupa o expunere mai putin sau ai mult
indelungata la o temperatura sub 0 grade.

Semnele clinice clasifica degeraturile in patru grade:

1. Gradul 1-albirea regiunii,senzatie de raceala,arsura,edem,eritem

2. Grad 2-flictene cu lichid clar
3. Grad 3-flictene cu continut sangvinolent
4. Grad 4-Cianoza urmata de gangrena.

39.Disfagia-forme clinice de manifestare.

Disfagia corespunde unei dificultati de inghitire.Ea poate imbraca trei forme care vor fi precizate prin anamneza:

1. disfagia intermitenta-survine episodic si se manifesta prin senzatia de oprire brusca a bolului alimentar in
regiunea retrosternala,dureaza cateva secunde,cu impresia de asfixie si anxietate urmata de deglutitie
normala
2. disfagia permanenta-manifesta de la debut pentru alimentele solide apoi pentru cele vascoase si in final
pentru cele lichide.
3. disfagia paradoxala-cand lichidele nu paseaza esofagul dar solidele trec

40.Cancerul esofagian-semne clinice

Apare frecvent dupa varsta de 50 de ani si se manifesta prin:

 Disfagie-jena la inghitire,exprimata de senzatia neplacuta a opririi bolului alimentar in traiectul sau

cervical sau retro-sternal.Aceasta disfagie va fi insotita in timpul evolutiei de ;regurgitatii
alimentari,sialoree.
 Scaderea ponderala determinata de restrictie alimentara impusa de disfagie e constanta si foarte
importanta.
 Durerile apar tardiv.Localizate retrosternalele prezinta iradieri intrascapulare,ascendent catre maxilarul
inferior si catre zona xifoidiana

41.?

42.Achalazia(megaesofag,cardiospasm)

Achalazia este o afectiune nervoasa degenerativa,idiopatica,fara etiologie cunoscuta.Exista un deficit de

coordonare in fenomenul de contractie a musculaturii esofagului terminal care provoaca retentia de alimente.

Se intalneste la adultul de varsta mijlocie.

Simptomatologie:

Disfagia este simptomul major.Se poate manifesta ca o disfagie banala,uneori fiind declansata sau agravata de
emotii.Poate ceda dupa mai multe zile sau saptamani fara o cauza aparenta

Regurgitatiile alimentare sunt posibile la sfarsitul repausului.

Durerea toracica transfixianta este posibila si cedeaza dupa regurgitatii.

43.Ulcerul Gastric.Simptomatologie,examene paraclinice

Ulcerul gastric cronic este mai putin frecvent decat ulcerul duodenal si contrar acestuia este susceptibil de
degenerescenta.

Simpotomatologie:

Este dominata de durere.Rar intalnim sindromu ulceros tipic cu dureri apigastrice fara iradiere,sau tipul cu crampe
sau torsiune,ritmate de mese,reapar dupa un interval liber de scurta durata,calmate de alimentatie;aceste dureri
sunt periodice,se repeta de-a lungul zilei,sau de-a lungul mai multor saptamani apoi dispar,timp de mai multe
saptamani sau mai multe luni.Adesea durerea este mai putin tipica:arsuri postpandriale imediat fara interval
liber,fara periodicitate.Unul din cinci ulcere evolueaza spre complicatii(hemoragie,stenoza)

Diagnosticul este pus pe fibroscopie eso-gastro-duodenala care permite vizualizarea ulcerului cu pierderea de
substanta mucoasa,catre care converg piliurile gastrice si efectuarea biopsiei.Aproximati 5% din cazuri sunt
cancere si cel care permite diferentierea este examenul anatomo-patologic.

44.Ulcerul duodenal.Semne clinice.Examene paraclinice

Boala ulceroasa duodenala este frecventa si cronica.Tratamentul este cel mai adesea medical.

Clinic:

Dureri cu localizare epigastrica,fara iradiere,sub forma de crampa sau torsiune postprandiala dar dupa un interval
mai lung durerile revin adesea in timpul noptii;aceste dureri sunt calmate de alimentatie

Durerile sunt periodice timp de cateva saptamani,de-a lungul carora bolnavii se simt rau;aceste perioade sunt
separate de cateva saptamani sau luni total asimptomatice

10% din ulcerele duodenale sunt asimptomatice si sunt acoperite cu ocazia unei complicatii

Diagnosticul ulcerului gastro duodenal se pune pe fibroscopie eso-gastro-duodenala,care permite vizualizarea

ulcerului,localizarea,biopia mucoasei gastrice cu descoperirea de helicobacter pylori.

45.Complicatiile acute ale ulcerului gastro-duodenal

46.Complicatiile cronice ale ulcerului gastro-duodenal

47.Cancerul gastric.Simptomatologie si examene paraclinice

Simptomatologie este adesea blanda o lunga perioada de timp si putin alarmanta:

-simplu sindrom dispeptic digestiv postpandrial cu eructatii frecvente,anorexie pentru carne,repulsie pentru fumat.

-dureri epigastrice pseudoulceroase,mai mult sau mai putin calmate de antiacide si alimente

-tulburari discrete ale starii generale:fatigabilitate,astenie,insotite e semne de anemie

Examene paraclinice.

Examenul Radiologic(tranzitul baritat)

Mult timp elementul esential al diagnosticului,a suscitat interes pentru reperarea topografica a tumorii si
aspectului macroscopic.

Ecografia abdominala- se practica pentru descoperirea eventualelor metastaze hepatice sau ovariene la femeie.Ea
poate arata tumora si adenopatia perigastrica

T.C. cu ingestie de substanta de contrast pune in evidenta ingrosarea peretelui gastric vis-a-vis de tumora si
uneori si invadarea ganglionara.

Ecoendoscopia-este foarte performanta in cazul linitei gastrice.Ea permite in toata cazurile evaluarea extensiei
regionale a tumorii.Ea precizeaza profunzimea ,invazia parietala si atingerea ganglionara.In concluzie examenele
complementare esentiale sunt fibroscopia pentru a stabili diagnosticul si T.C. pentru bilant.

48.Boala Chron

49.Diverticulul Merkel

50.Cancerul de colon drept

51.Cancerul de colon stang

52.Rectocolita ulcero-hemoragica

53.Diverticulita acuta

54.Cancerul de rect

55.Hemoroizi

56.Abcese si fistule perianale

57.Fisura anala

58.Pancreatita acuta.Etiologie.

Etiologia pancreatitei poate fi:

 Obstructia mecanica a canalului excretor(calcul biliar blocat in ampula lui Vater,traumatisme accidentale
sau operatorii)
 Origine metabolica si toxica(alcoolism,hipertrigliceridemie,hipercalcemie)
 Origine vasculara(atero-scleroza,hipotermia)
 Origine virala(oreion)

59.Pancreatita Acuta.Patologie.?
60.Pancreatita acuta-examene paraclinice si biologice.

Examene biologice:

Aspectul lactescent al sangelui atrage atentia,se datoreaza hipertrigliceridemiei

In toate cazurile avem:

 numar de leucocit crescut

 amilaza este mare si are o mare valoare diagnostica
 lipazemia crescuta este foarte semnificativa
 calcemia este adesea scazuta
 LDH crescut
 GOT crescute
 Exista o crestere a bilirubinei si fosfatazei alcaline datorita ingustarii cailor biliare prin edem al
pancreasului

Imagistica

Ecografia este incomodata prin distensia gazoasa constanta.Ea pune uneori in evidenta tumefactia
glandei.Prezenta de calculi veziculari are valoare orientativa.

Tomografia arata marirea de volum a pancreasului,infectia grasimii peripancreatice si apreciaza o eventuala

extensie a procesului in spatiu peripancreatic:in spatele cavitatii epiplooanelor,spatiul perirenal,mezocolonul
transvers.

Administrarea intravenoasa a substantei de contrast apreciaza calitatea si dimensiunile glandei.

61.Complicatiile pancreatitei acute??????

62.Apendicita acuta-semne clinice

Apendicita acuta reprezinta inflamatia apendicelui.Semnul esential intalnit la examenul obiectiv al abdomenului
este durerea provocata,prin palpare,care se face in locul unde se afla apendicele-fosa iliaca dreapta.

Criza iliaca dreapta se caracterizeaza prin aparitia unei dureri abdominale rapid progresiva,al carui debut poate sa
fie difuz sau in epigastru sau periombilical,dar care tinde sa se localizeze in fosa iliaca dreapta,adesea insotita de
greturi si varsaturi.Temperatura este ridica(38,5-39 C),puls accelerat,limba albicioasa,saburala.4

63.Apendicita acuta-examen fizic.

Palpare:Trebuie facuta cu blandete.Se incepe din fosa iliaca stanga,palmele trebuie sa fie intinse pe abdomen si
de-a lungul cadrului colic se palpeaza pana se ajunge in fosa iliaca dreapta.Acest examen evidentiaza:

 Durere provocata in punctul Mac Burney(mijlocul ce uneste ombilicul cu spina iliaca anterosuperioara)
 Durere provocata care este intotdeauna mai neta de decompresiune.
 Aparare musculara(care este prezenta in jumate din cazuri)

De asemenea semne de iritatie peritoneala:fie o contractura franca,fie o simpla aparare musculara care este
exagerata de insistenta palparii
64.Plastronul Apendicular

In unele cazuri,in jurul apendicelui se aglutineaza ansele intestinale si epiploonul care constituie plastronul
apendicular care pe plan clinic se exprima prin:

 persistenta durerilor cu toate ca sunt atenuate

 persistenta febrei si leucocitozei
 la examenul clinic se constata prezenta la perete a unei impastari dureroase la presiune,mata la percutie,ce
se intinde pana la creasta iliaca anterosuperioara,fara sa depaseasca linia mediana.

Evolutia poate fi caracterizata prin:

-o regresie lenta

-constituirea unui abces apendicular,anuntat prin exacerbarea durerii,cresterea temperaturii,iar plastronul devine
dureros de tip pulsatil.Leucocitoza ramane crescuta.

Ecografia abdominala permite de cele mai multe ori diagnostiul de abces apendicular.Daca plastronul constituie in
principal o contraindicatie chirurgicala,este important sa identificam abcesul apendicular inainte sa se deschida
spontan in marea cavitate peritoneala.

64.Apendicita acuta-forme clinice

Apendicita retrocecala:apendicele este situat in spatele cecului,in contact cu peretele abdominal

posterior.Simptomatologia maxima va fi prin urmare catre spate si durerea provocata va fi decelata prin palpare
bimanuala,o mana in fosa iliaca si cealalta in lomba.Aceasta varietate de apendicita evolueaza cel mai frecvent
catre abces decat catre peritonita,deoarce infectia ramane limitata in loja retro-cecala.

Apendicita pelvina:se manifesta in afara durerilor si a sindromului infectios si prin semne

minore:cistita,polakiurie care explica vecinatatea cu vezica.

Apendicita mezoceliaca (apendice in spatele mezenterului si ileonului terminal).Ultima ansa ileala se poate fixa la
apendice,explicand de ce aceasta forma se manifsta sub forma unui tablou clinic de ocluzie febrila.Diagnosticul
este greu de pus deoarece apendicele este profund,mascat de ansele intestinale.Ecografia permite de regula
localizarea.

Apendicita subhepatica

Simptomatologia localizata in hipocondrul drept prin urmare poate simula o colecistita

Apendicita in sacul de hernie:poate provoca hernie strangulata

66.Peritonita acuta.Semne clinice.

Peritonita este infectia peritoneului.Diagnosticul este de regula usor.

Semne:

 Durere constanta
 Varsaturi inconstante
 Febra(Deoarece initial nu exista puroi in peritoneu,febra va aparea secundar odata cu prezenta acestuia in
cavitatea peritoneala)
 Contractura abdominala este semnul major.Aceasta contractura este dureroasa,accentuata prin existenta
unei hiperetezii cutanate.Ea este generalizata,intotdeauna de la debut cu predominanta localizata intr-unul
din cadranele abdominale.Opune rezistenta la palpare *abdomen de lemn*
  Apararea abdominala este data in egala masura de contractura dar si de palpare.
 Durerea provocata de tuseul rectal indica o inflamatie a peritoneului.

In stadii avansate apar urmatoarele:

 Facies pamantiu
 nas ascutit,rece
 ochii infundati in orbite
 oligurie,puls filiform
 abdomen destins de volum

67.Peritonita prin perforatie sigmoidiana

La originea perforatiei unui diverticul sigmoidian infectat sta obstructia lumenului sau printr-un calcul stercoral
sau un rest alimentar.

Simptomatologie

Semne functionale si semne fizice:

 Durere brusc instalata de intensitate ridicata in fosa iliaca dreapta.

 Varsaturi inconstante.
 Febra
 Puls accelerat
 hiperleucocitoza sanguina
 Contractura predominanta in fosa iliaca stanga.

Conduita terapeutica:Interventia chirurgicala se impune de urgenta.Ea va fi asociata cu o reanimare intensa si

antibioterapie masiva.Comporta intotdeauna lavaj abundent si cu grija a peritoneului si urmata dupa caz de o
exereza a colonului sigmoid fara restabilirea imediata a continuitatii digestive,fie un drenaj al zonei lezionale
asociata sau nu cu o derivatie a materiilor fecale in amonte.

68.Peritonita de origine genitala

Etiologic,variaza:

-Perforatie uterina(complicatie a unui chiuretaj uterin)

-Peritonita in 2 timp,prin difuziunea puroiului direct din trompa in peritoneu,consecinta a unei salpingite
purulente sau difuziunea unei pelviperitonite

-Peritonita in 3 timpi prin ruptura unui piosalpinx

Simptomatologie(in cazul rupturii unui piosalpinx)

 Durere initiala brsuca in hipogastru cu iradiere lombara.In timp difuzeaza in tot abdomenul.
 Varsaturile sunt frecvente.
 Apare febra
 Puls accelerat.
 Bolnava este palida,anxioasa si agitata.
 Contractura predominanta in hipogastru.
 Tuseul vaginal este dureros,fundul de sac este impastat,uterul fixat,cu tentativa de mobilizare dureroasa.
69.Abcesul subfrenic

Se refera la colectiile cu localizare intre diafragm si mezocolonul transvers.

In practica doua mari varietati topografice trebuie retinute:

-abces suprahepatic sau interhepato-diafragmatic

-abces suphepatic

Trei cauze majore sunt regasite:

 ulcere gastro-duodenale perforate

 apendicitele subhepatice
 afectiuni hepato-biliare

Clinic se manifesta:

 Bolnav slabit,tenta pamantie,limba usata,transpiratii abundente

 Febra in platou sau oscilanta,numarul de leucocite crescut(20-30000)

70.Boala Chron?

71.Sindromul ocluziv.Definitie.Simptomatologie

Ocluzia se defineste ca oprirea completa si persistenta a tranzitului intestinal pentru gaze si materii fecale intr-un
segment intestinal.

Sindromul ocluziv comporta o triada functionala asociata cu alterarea starii generale:

 durere
 varsaturi
 oprirea tranzitului asociata cu un meteorism abdominal

Simptome:

 Durere abdominala cu debut brutal sau progresiv,intensitate variabila,evolueaza cel mai adesea in crize
sub forma de colica intermitenta.
 Varsaturi sunt mai mult sau mai putin precoce,si abundente,alimentare,bilioase,fecaloide.
 Oprirea tranzitului se constata oprirea tranzitului inconstanta pentru materii in primele ore si intotdeauna
pentru gaze
 Alterarea starii generale:stare de soc,accelerare a pulsului,hipotensiune.

72.Ocluzia intestinala-examene paraclinice

Biologic:

-Deshidratarea progresiva si nevoile de apa ce rezulta sunt apreciate prin cifrele hematocritului,proteinemiei,ale
caror valori mari traduc hemoconcentratia.

-ionograma furnizeaza date despre Na,Cl,K, care sunt scazute

-hiperazotemia este prezenta coexistand cu o functie renala normala

-rezerva alcalina pune in evidenta o acidoza

Radiologic,inainte de toate comporta o radiografie abdominala simpla.

Radiografia de fata pune in evidente nivelele hidroaerice ,date de distensia gazoasa si lichidiana in amonte de
obstacol.In profil filmul se realizeaza cu pacientul in decubit dorsal.Daca exista indoiala asupra localizarii o
irigografie se impune.Ea permite verificarea intregului cadru colic,eventual tipul obstacolului.De asemenea
trebuie sa ne permita sa recunoastem locul ocluziei

73.Ocluzia intestinului gros-simptomatologie,examene clinice.

Ocluzia intestinului gros realizeaza un tablou clinic cu debut mai insidios:

 durerile se instaleaza progresiv si de regula discret

 varsaturile apar tarziu sau pot sa lipseasca
 starea generala este mult timp conservata
 meteorism maxim pe cadrul colic sau asimetric

Examen paraclinic:

Radiografia abdominala pe gol arata o importanta distensie gazoasa a cadrului colic,ale carui boseluri sunt
uneori net delimitate,care inconjoara ansele subtiri.

 imagini hidroaerice
 irigografia cu substanta de contrast confirma obstacolul colic,precizeaza locul si tipul.

74.Ocluzia mecanica-mecanisme?

75.Hidrocelul si varicocelul

Hidrocelul reprezinta o colectie de lichid clar aflata intre doua foite ale tunicii vaginale testiculare.

Hidrocelul se clasifica in:

-congenital

-castigat

Hidrocelul congenital este cunoscut si sub denumirea de hidrocel comunicant,consecinta persistentei,fara

obliterari,a canalului parieto-vaginal,ceea ce face ca punga lichidiana sa fie reductibila prin migrarea continutului
in cavitatea peritoneala

Hidrocelul castigat este acumulare lichidiana provocata de cauze bine cunoscute,care actioneaza fie direct asupra
cavitatii vaginale goale pana atunci fie prin leziunile epididimo-testiculare

Clinic:

Inspectia:formatiune tumorala remitenta la nivelul scrotului

Palpare:

 testicol este in interiorul formatiunii si nu pot fi palpate separat

 Nu poate fi readusa in cavitatea abdominala

Varicocelul

Reprezinta dilatatia ortostatica a venelor plexului pampiniform secundara refluxului venos reno-
spermaticDominanta patologica este reprezentata de staza venoasa,in plexul venos spermatic stang care aduce cu
timpul la dilatarea sa varicoasa

Se clasifica:

Grad 1-varicocel mic,se palpeaza cu dificultate

Grad 2- se palpeaza cu usurinta,are dimensiuni de 1-2 cm

Grad 3-se vede de la distanta,dimensiuni de 2cm diametru

Clinic,de cele mai multe ori evalueaza asimptomatic.Cand volumul creste bolnavul acuza senzatia de greutate
scrotala,diminuarea apetitului sexual si chiar impotenta.Acesti bolnavi sunt deprimati,apatici,anxiosi si putin
sociabili.

Examene paraclinice:Venografia spermatica care evidentiaza reteaua venoasa spermatica

76.Colecistita acuta.Semne clinice.

Debut brutal,prin durere subcostala dreapta.Apare febra iar palparea abdominala determina aparare musculara in
hipocondrul drept,uneori perceptia unei mase piriforme legata de partea inferioara a ficatului,usor
dureroasa.Exista uneori subicter conjunctival.Numarul de leucocite e crescut.

77.Colecistita cronica litiazica?Semne clinice.

Durere subcsotala dreapta cu iradiere scapulara dreapta,asemanatoare colicii hepatice-de intensitate medie care se
poate accentua devenind violenta,este adesea declansata de un pranz gras.

Crizele survin la intervale neregulate.

Palparea in hipocondrul drept pune in evidenta o sensibilitate particulare,in timpul unei inspiratii fortate.

Criza dureaza 2 sau 3 zile.Intre crize bolnavul prezinta tulburari digestive cu intoleranta la alimente grase

78.Litiaza biliara semne paraclinice si biologice?

79.litiaza biliara complicatii?

80.litiaza colecdociana semne clinice?