MINISTERUL INVATAMANTULUI

SCOALA POSTLICEALA SANITARA “FUNDENI”

Laborator medical Anul I

Boli interne

ASTMUL BRONSIC

Coordonator: Prof. Calota Daniela Elev: Stefu Alexandra Gabriela

 Astmul bronsic
Definitie
Astmul bronsic reprezinta o afectiune medicala cronica ce genereaza pacientului mari
stari de disconfort. In cazul astmului, fluxul de aer de pe caile respiratorii este restrictionat, cauza
fiind inflamatia lor cronica. Inflamatia cronica poate fi data de alergii, diferite substante sau
schimbari de temperatura.
 Receptorii activati duc la contractia muschilor din peretii cailor respiratorii. Asa apare
bronhoconstrictia, iar apoi criza propriu zisa de astm, care se manifesta acut, de cele mai multe
ori. Practic, pacientul respira foarte greu, cu dificultate, avand senzatia de lipsa de aer, in timp ce
tusea devine iritativa si compulsiva.
In crizele de astm, mucusul aglomereaza caile respiratorii, ceea ce duce la dificultatea in
respiratie, cu atat mai mult cu cat caile respiratorii sunt ingustate si inflamate.
Un lucru mai putin cunoscut legat de astm este faptul ca este permanent, nu ocazional,
chiar daca simptomele nu sunt prezente de fiecare data. Afectiunea creaza stari de disconfort in
timpul noptii, prin crizele astmatice constand in respiratie suieratoare si tuse, insotite de episoade
de panica si frica.
Din fericire, exista tratamente pentru astmul bronsic, care controleaza si reduc inflamatia
cronica a cailor respiratorii si bronhoconstrictia. Chiar daca foarte multi pacienti recurg la
tratamente naturiste ale astmului, rata de succes a acestora este foarte scazuta. Pentru
diagnosticare corecta si tratament eficace al astmului, este nevoie de o consultatie de specialitate

Cauze
Exista o lista lunga in ceea ce priveste cauzele care duc la aparitia astmului bronsic.
Factorii genetici joaca un rol foarte important in declansarea acestei afectiuni, foarte
multi pacienti dezvoltand astm in copilarie. Aceasta insa nu este o regula, astmul putand sa apara
la orice varsta.
Astmul bronsic la copii este un motiv de ingrijorare pentru parinti, prin manifestarea
agresiva. O mare parte dintre pacientii copii manifesta primele simptome de astm in jurul varstei
de 10 ani, in timp ce altii au primele crize astmatice la 5-6 ani.
Dincolo de factorii genetici, ca principala cauza, mai exista si alergiile, strans legate de
aparitia astmului bronsic. Fie ca vorbim de alergii alimentare, alergie la praf si polen sau par de
animale, toate acestea reprezinta teren propice de instalare al afectiunii manifestate prin
imposibilitatea de a respira corespunzator. Copii pot fi unii dintre cei mai afectati de alergii, de
aceea incidenta aparitiei astmului este relativ ridicata la acestia.
Fumul de tigara si substantele cu efect iritant pot fi o alta cauza a astmului bronsic. Exista
si medicamente care pot duce la aparitia astmului: aspirina si ibuprofenul pot induce episoade de
astm, datorita componentei pe care o au. Unele medicamente utilizate pentru scaderea tensiunii
intra in aceeasi categorie.
Efortul fizic intens poate fi o alta cauza, mai ales daca nu este dozat corespunzator.
Si vremea rece sau fluctuatiile de temperatura se numara pe lista cauzelor care
declanseaza astmul bronsic la majoritatea pacientilor.
 Simptome
Simptomele astmului bronsic sunt neplacute si obstructioneaza respiratia normala
a pacientului pentru perioade limitate de timp. Printre cele mai frecvente simptome ale astmului
bronsic se numara:
 Tusea – aceasta se manifesta mai mult pe timpul noptii, subit, ceeace nu permite
pacientului sa se odihneasca corespunzator, solicitandu-i plamanii si caile respiratorii.
Tusea este unul dintre cele mai deranjante simptome.
 Suierat in plamani, respiratie suieratoare - cunoscut sub numele de wheezing, acest
simptom al astmului bronsic genereaza o senzatie neplacuta la nivelul plamanilor si cailor
respiratorii
 Senzatia de sufocare – deoarece sunt inflamate, caile respiratorii nu permit trecerea
aerului in cantitate normala
 Senzatia de constrictie/presiune la nivelul pieptului - un simptom pe care il manifesta
foarte multi pacienti.

Investigatii

Medicul specialist va efectua un examen fizic pentru a exclude alte conditii de sanatate
posibile, cum ar fi o infectie respiratorie sau o boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC). 
Desi astmul poate aparea la orice varsta, astmul pediatric afecteaza in mod specific copiii,
iar astmul cu debut adult nu apare pana la varsta adulta.
Medicul va determina tipul de astm de care sufera persoana pentru a stabili un tratament
adecvat.
Medicul va utiliza o varietate de criterii pentru a determina daca simptomele sunt
rezultatul astmului.
Urmatoarele etape sunt parcurse pentru diagnosticarea astmului: 
 Istoricul de sanatate. Daca aveti membri ai familiei cu tulburare de respiratie, riscul este mai
mare.
 Examen fizic. Medicul va asculta respiratia cu un stetoscop. De asemenea, vi se poate da un test
cutanat pentru a cauta semne ale unei reactii alergice, cum ar fi urticarie sau eczeme. Alergiile
cresc riscul de astm.
 Teste de respiratie. Testele functiei pulmonare masoara fluxul de aer in si din plamani.
Atentie! Medicii nu efectueaza de obicei teste de respiratie la copiii cu varste sub 5 ani.
Teste pentru masurarea functiei pulmonare:
 Spirometrie. Acest test estimeaza ingustarea tuburilor bronsice prin verificarea a cat de mult aer
puteti expira dupa o respiratie adanca si cat de repede puteti respira.
 Debit de varf. Un debitmetru de varf este un aparat medical simplu care masoara cat de greu
puteti respira. Mai mici decat de obicei, valorile debitului de varf sunt un semn ca plamanii
dumneavoastra nu functioneaza normal. 
 Testele functiei pulmonare se efectueaza adesea inainte si dupa ce vi s-a administrat un
medicament pentru a va deschide caile respiratorii numit bronhodilatator. Daca functia
pulmonara se imbunatateste cu ajutorul unui bronhodilatator, atunci este posibil sa suferiti de
astm. 
Teste suplimentare
Alte teste pentru diagnosticarea astmului includ:
 Teste imagistice. O radiografie toracica poate ajuta la identificarea oricaror anomalii structurale
sau boli care pot provoca sau agrava probleme de respiratie.
 Testarea alergiei. Testele de alergie pot fi efectuate printr-un test cutanat sau un test de sange. Ei
va spun daca sunteti alergic la animale de companie, praf, mucegai sau polen. 
 Dozarea sau masurarea oxidului nitric in aerul expirat. Acest test masoara cantitatea de oxid
nitric din respiratia. Atunci cand caile respiratorii sunt inflamate, un semn de astm,  se
inregistreaza un nivel ridicat de oxid nitric.

Tratament

In functie de frecventa si gravitatea manifestarilor, astmul poate fi clasificat ca:

 Intermitent - majoritatea oamenilor au acest tip de astm, care nu interfereaza cu activitatile
zilnice. simptomele sunt usoare, durand mai putin de 2 zile pe saptamana sau 2 nopti pe luna.
 Usor persistent - simptomele apar mai mult de doua ori pe saptamana, dar nu zilnic  si pana la 4
nopti pe luna.
 Moderat persistent - simptomele apar zilnic si cel putin 1 noapte in fiecare saptamana.
Manifestarile pot limita unele activitati zilnice.
 Sever persistent - simptomele apar de mai multe ori in fiecare zi si cele mai multe nopti.
Activitatile zilnice sunt extrem de limitate. 
Planurile de ingrijire se incadreaza in patru categorii primare:
 medicamente cu actiune rapida,
 medicamente de control pe termen lung,
 o combinatie de medicamente cu actiune rapida si medicamente pe termen lung,
 biologice, care se administreaza prin injectare sau perfuzie, numai pentru forme severe de astm.
 
Medicul recomanda un tratament sau o combinatie de tratamente bazate pe:
 tipul de astm,
 varsta,
 manifestari.
 
 Medicamente pentru astm cu actiune rapida
Conform protocolului medical aceste medicamente trebuie utilizate numai in cazul in
care apar simptome de astm sau un atac de astm. Acestea au un efect rapid si ajuta persoana sa
respire din nou.
Bronhodilatatoare - administrate pe cale orala sau injectate, bronhodilatatoarele sunt cel
mai frecvent administrate cu un inhalator sau nebulizator. 
 Medicamente pe termen lung pentru controlul astmului
Aceste medicamente sunt administrate zilnic pentru a ajuta la reducerea numarului si
severitatea simptomelor de astm, dar nu gestioneaza simptomele imediate ale unui atac.
Medicamente pe termen lung de control al astmului includ:
 Antiinflamatoare – se administreaza prin spray inhalator, corticosteroizi si alte medicamente
antiinflamatoare
 Anticolinergice – administrate in combinatie cu antiinflamatoare.
 Bronhodilatatoare cu actiune indelungata - utilizate numai in asociere cu medicamente anti-
inflamatorii astm.
 Biologice – pentru cazuri severe, functioneaza prin directionarea anticorpilor specifici din
organism.
 Termoplastia bronsica
Acest tratament foloseste un electrod pentru a se incalzirea cailor respiratorii din
interiorul plamanilor. Aceasta procedura minim invaziva este efectuata de un medic in spital si
dureaza de obicei aproximativ o ora. Termoplastia bronsica este destinata persoanelor cu astm
sever si poate oferi ameliorarea simptomelor timp de pana la 5 ani.

Concluzie

Astmaticii pot bineinteles sa calatoreasca oriunde doresc. Totusi, poate fi utila discutia in
prealabil cu medicul de familie. Impreuna ei vor stabili un program de tratament specific.
Pacientul va putea, prin luarea unor medicamente suplimentare pentru cazuri de urgnta, sa se
ingrijeasca singur chiar si in caz de probleme severe. In mod exceptional comprimatele cu
corticoizi pot juca un rol esential, timp de cateva zile. Echipat cu medicamente suplimentare
potrivite si un program de tratament, pacientul va incepe sa aprecieze vacantele in liniste.
Oricum, medicamentele de rezerva raman in majoritatea timpului asupra lui.

Bibliografie

1. https://www.medicover.ro/despre-sanatate/astm-bronsic-cauze-simptome-si-
tratament,355,n,295

2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Astm_bron%C8%99ic

3. https://www.drmax.ro/articole/astmul-bronsic-cauze-simptome-tratament