Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
d. cca. 370 i.Hr.) mentioneaza astmul in patru din aforismele lui. Este primul autor care ii recunoaste
natura spasmodica (il compara cu epilepsia) si include intre cauze : frigul si excitantii de mediu.
S-a crezut multa vreme ca astmul este o boala exclusiv alergica; mai tarziu s-a revenit la idea
ca astmul reprezinta un sindrom de etiopatogenie complexa.
Forme etiopatogenice. Clasificare:
1. astm extrinsec alergic, atopic, neinfectios
- apare inca din copilarie, la persoane alergice sau care provin din familii in care exista alergie
(rinita alergica, urticarie,edem Quinque, eczema atopica)
- exista hipereozinofilie (cresterea in singele periferic a leucocitelor eozinofilice/eozinofilelor
peste 600 de celule pe microL.) sanguina, eozinofile in sputa, cantitati de IgE in ser si teste
pozitive la diferiti alergeni
2. astm intrinsec - endogen, nonalergic, neatopic, infectios
- apare la varsta adulta si succede frecvent unui episod de bronsita; nu exista istoric de alergie,
nici eozinofilie iar testele cutanate la alergeni sunt negative
Reactii:
1. Spasm bronsic
2. Edem permeabilitate vasculara crescuta
3. Hipersecretie de mucus
4. Remodelarea cailor aeriene
Clasificarea astmului dupa severitate:
Astm intermitent usor
Simptome diurne:
- Max. 1 data / saptamana
- Asimptomatic intre crize
Simptome nocturne:
- 1-2 crize lunar
Astm persistent moderat
Simptome diurne:
- Zilnice
- Limitarea activitatii
Simptome nocturne:
- Peste 1 data pe saptamana
Prognostic:
Vindecare spontan, terapie
Copii 50%, adulti 20%
Ameliorare 40%
Stationar 30%
Agravare insuficienta respiratorie cronica
Fatal 3-5%
FAMILIE
MEDIC
Astmul la copii
Astmul este cea mai frecventa dintre bolile cronice ale copilului, in special in primul an de
viata. In ultimul deceniu, incidenta astmului s-a dublat in majoritatea tarilor industrializate. Copiii sunt
primele victime ale acestei cresteri, deoarece in jumatate din cazuri, boala debuteaza inaintea varstei de
5 ani.
Automedicaia
Pe lng cauzele externe (polen, mucegaiuri, praf, acarieni, mancarea pentru pestii de acvariu),
rspunztoare de apariia astmului sunt i anumite medicamente. Astfel, bolnavii care au polipi nazali
sau inflamaii ale sinusurilor pot dezvolta o reacie alergic la aspirin i la antiinflamatoarele
nesteroidiene, medicamente din rndul crora face parte i ibuprofenul. O alt substan asemntoare
cu aspirina, tartrazina, care este folosit drept colorant alimentar, poate determina crize de astm.
Din acest motiv este important ca bolnavii s nu ia medicamente fr a consulta n prealabil un medic.
Pentru c simptomele unei crize de astm pot fi uor confundate cu cele ale unei rceli, exist pericolul
ca administrarea unor medicamente din categoria celor amintite mai sus s duc la nrutirea crizei
astmatice deja prezente. Consultul unui medic este cu att mai necesar, dac inem seama c unele crize
de astm pot duce i la decesul pacientului.
Boal cronic ce poate fi inut sub control
Dei este o afeciune care nu poate fi vindecat n totalitate, printr-un tratament corespunztor,
ce are n vedere att profilaxia, ct i vindecarea corespunztoare a simptomelor, ea poate fi inut sub
control. Tratamentul profilactic vizeaz o serie de reguli care au ca efect rrirea numrului i a
intensitii crizelor. Aceste msuri se aplic n special n cazul camerei n care dormim. Este de preferat
s nu existe obiecte care favorizeaz apariia i depunerea prafului, factor ce declaneaz astmul pe tot
parcursul anului.
Tratamentul medicamentos al astmului
Pe lng tratamentul profilactic, aceast boal poate fi inut sub control prin urmarea unui
tratament medicamentos.
Cel mai indicat tratament pentru astmul bronic alergic este cel inhalator, sau aa-numita
corticoterapie inhalatorie. Cu toate c exist i numeroase medicamente, sub form de pastile, picturi
sau injecii, care pot fi administrate pentru calmarea crizelor de astm, utilizarea sprayului este
preferabil acestora. Explicaia const n lipsa de toxicitate a tratamentului inhalator, fapt ce nu poate fi
3
spus i despre celelalte tipuri de medicaie, este parerea dr. Alexandru Ierima medic pediatru i
alergolog la Spitalul de Pediatrie Sf. Ioan din Galai.
n ciuda faptului c cei mai muli cred c administrarea frecvent a spray-urilor creeaz o
eventual dependen, dr. Ierima ne asigur de faptul c acest lucru nu este adevrat.
Este important, de asemenea, imunoterapia specific a astmului bronic, care const n
administrarea repetat de soluii n concentraie din ce n ce mai mare de alergene responsabile de
simptome. Alergenele sunt substanele sau factorii care i cauzeaz bolnavului alergia.
Factorii emoionali pot declana astmul
Uneori, accesele de astm pot fi provocate i de factori psihologici. Este de ajuns s vedem o pictur sau
o poz care ilustreaz o floare i care ne trimite cu gndul la polen, pentru a simi debutul unei crize. De
asemenea, emoiile brute i intense pot fi i ele rspunztoare de apariia crizelor de astm.
Astmul si sportul
Activitatea fizica face parte din viata, chiar si pentru bolnavul de astm. In prezent sportul a
devenit un element esential al echilibrului dintre corp si spirit. Acest lucru este valabil si pentru
astmatici! Ei pot si trebuie sa faca sport! Astmul nu mai este incompatibil cu performanta sportiva. Unii
atleti de succes sunt astmatici. Urmand tratamentul potrivit si respectand indicatiile medicului
activitatea sportiva este deci posibila.
Sportul, in special inotul si sporturile de anduranta, este un ajutor pretios in tratamentul
astmului, confera bolnavului un sentiment de siguranta si de stapanire a bolii, care o poate atenua pe
aceasta din urma. Copiii bolnavi de astm trebuie sa participe in mod normal, pe cat posibil, la
activitatile colegilor de clasa. Cu ajutorul terapiilor actuale este nu numai posibil dar si indicat.
Reflexoterapia
Reflexologia se bazeaza pe faptul ca oricarui organ intern ii corespunde un punct de reflexie pe
suprafata corpului. Aceste zone de proiectie sunt bine definite si se situeaza la nivelul picioarelor,
mainilor, coloanei vertebrale, limbii, urechilor.
Pentru ca normalizeaza functiile organismului, reflexoterapia nu are efecte adverse daca este
corect aplicata. Pot aparea unele neplaceri la primele sedinte de terapie, neplaceri trecatoare. Acestea se
datoreaza cresterii eliminarii toxinelor si a apei in exces din organism. Reflexoterapia poate fi
daunatoare sanatatii in mod indirect, prin intreruperea medicatiei de baza. Reflexoterapia este
considerata complementara medicinei clasice si nu o inlocuitoare a acesteia. Este contraindicata (ca si
masajul) in cazul persoanelor care au diagnosticate boli neoplazice (cancerele), tulburari de
coagulabilitate, boli psihice si boli infecto-contagioa
In urma masajului reflexogen creste amplitudinea respiratiilor si se fluidifica secretia bronsica.
De asemenea, creste tonusul vaselor periferice si viteza de circulatie a sangelui, toate acestea
accelerand eliminarea substantelor toxice. Astfel, consumul de oxigen revine la valorile normale. CUI
SE RECOMANDA Masajul reflexogen este indicat in special celor care au boli cronice pulmonare,
cum sunt astmaticii si cei cu bronhopneumopatie cronica obstructiva. Asta, deoarece la acestia orice
forma de gripa sau viroza respiratorie poate deveni un factor agravant al bolii de baza.
Zonele reflexogene sunt puncte nervoase care se afla in legatura cu anumite parti din corp. Ele
se gasesc raspandite pe toata suprafata corpului. Prin masarea zonelor reflexogene, se poate obtine o
irigare sanguina buna, atat a zonei reflexogene cat si a organismului dependent.
PRESOPUNCTURA este presiunea care se exercita asupra punctului reflex. Punctele pot fi
masate cu degetul, cu unghia, cu bagheta de lemn sau de sticla, cu stiloul, folosind capatul rotunjit al
acestuia. Cele mai bune rezultate se obtin folosind varful degetului sau unghia. Dupa indicatie, un punct
poate fi masat prin manevra de dispersie sau tonifiere. In afectiunile provocate de un exces de energie,
se foloseste dispersia.
ACCES DE TUSE: Se maseaz timp de 5-10 minute punctul Mijlocul pieptului (a patra coasta
legata de stern), aflat pe stern, sau se face masaj linear pe faa palmar a degetului inelar pn la
ncheietura pumnului, pn se potolete accesul de tuse.
DISPERSIA: Se face masajul cu varful degetului in pozitie oblica; se maseaza sau se apasa prin
insurubare, in sensul opus miscarii acelor de ceasornic. Miscarea se face superficial, bland, lent. Dupa
un masaj corect, pielea se va inrosi, sensibilitatea dureroasa si tonul vor scadea.
TONIFIEREA se practica in cazul bolilor rezultate prin deficit de energie (hipotonie, bradicardie
etc.). Se executa cu varful degetului sau cu unghia, ambele in pozitie verticala. Masajul se face cu
durata scurta. Cand se executa corect, rezulta paloarea tegumentului, cresterea sensibilitatii si a
tonusului muscular. Portiunea masata poate fi pudrata. Se pot face trei sedinte pe zi cu durata de 10
minute fiecare. Cura de masaj in cazul unei afectiuni cuprinde 15 sedinte apoi pauza 2 saptamani, dupa
care se reia.
BIBLIOGRAFIE
6
http://www.viata-libera.ro/societate/26878-cum-tinem-sub-control-astmul-bronsic
http://www.sfatulmedicului.ro/Astmul-bronsic/astmul-bronsic_501
V MULUMESC