Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Prin intensitate sonor (n sens fiziologic) se nelege senzaia pe care o produce asupra organului nostru auditiv amplitudinea (elongaiamaxim pe care o efectueaz micarea vibratorie fa de poziia de echilibru) unei vibraii sonore, altfel spus, volumul vibraiei. Cu ct amplitudinea vibraiilor este mai mare, cu att crete i intensitatea sunetului rezultat, i invers. Aceasta se msoar prin unitile denumite n fizic foni sau decibeli (1fon = 1 decibel). Amplitudinea unei vibraii depinde de urmtorii factori:
cantitatea de energie ce se imprim micrii vibratorii i se transmite mediului ambiant; distana la care se afl corpul vibrator fa de aparatul auditiv receptor; calitatea mediului n care se propag (aer liber, sal nchis, prezena unor obstacole absorbante etc.).
Cuprins
[ascunde]
o o o
2.1 Termeni dinamici indicnd o intensitate constant 2.2 Semne i termeni dinamici indicnd o intensitate progresiv 2.3 Accenturile pe sunete izolate (efect loco)
Pragul inferior, dedesubtul cruia sunetele nu mai sunt Intensitatea (dB) sesizate de urechea uman este nsemnat prin 0 decibeli. Limita superioareste de aproximativ 140 de decibeli, dincolo de care sunetele nu mai pot fi auzite corect, deoarece intensitatea prea mare distorsioneaz perceperea auditiv, producnd chiar senzaii dureroase. Supradimensionarea intensitii unor sunete sau zgomote peste limitele fiziologice admise (trecerea dincolo de pragul durerii) sau expunerea pe timp ndelungat la poluare fonic, au drept consecin deteriorarea i compromiterea aparatului auditiv.
Exemplificare Pragul dureros Avion cu reacie n timpul decolrii Motorul pornit al avionului cu reacie Concert rock Ciocan pneumatic Zgomot de strad Zgomotul trenului Aspirator Zgomot ntr-un birou aglomerat Conversaie Bibliotec Sunetele naturii Prag auditiv