Sunetul

Viata noastra este plina de sunete si zgomote care ne ajuta sa intelegem ce se

intampla in jurul nostru : ele sunt descifrate de creier, chiar atunci cand nu vedem
sursa care le-a provocat.
Sunetul reprezinta o vibratie care se propaga sub forma de unda mecanica generata
de presiune, printr-un tip de mediu omogen ( apa sau aer).
Cateodata, acest concept se refera doar la acele vibratii care pot fi percepute de
auzul uman, mai exact sunetele intr-o raza de 20Hz-20000Hz.
Din punct de vedere fiziologic, sunetul constituie senza ia produs asupra organului
auditiv de ctre vibraiile materiale ale corpurilor i transmise pe calea undelor
acustice. Urechea uman este sensibil la vibra ii ale aerului cu frecven e ntre 20 Hz
i 20 kHz, cu un maxim de sensibilitate auditiv n jur de 3500 Hz. Acest interval
depinde mult de amplitudinea vibraiei i de vrsta i starea de sntate a individului.
Sub amplitudinea de 20 Pa vibraiile nu mai pot fi percepute. Odat cu vrsta,
intervalul de sensibilitate se micoreaz, n special frecven ele nalte devin inaudibile.
Din punct de vedere fizic, sunetul are o defini ie mai larg, el nefiind legat de
senzaia auditiv: orice perturbaie (energie mecanic) propagat printr-un mediu
material sub forma unei unde se numete sunet. n aceast defini ie se includ i
vibraii la frecvene din afara domeniului de sensibilitate al urechii: infrasunete (sub
20 Hz) i ultrasunete (peste 20 kHz).
Un caz particular de sunet este zgomotul, care se remarc prin lipsa obiectiv sau
subiectiv a unei ncrcturi informaionale. Zgomotul deranjeaz fie prin senza ia
neplcut pe care o produce, fie prin efectul negativ asupra transmiterii de
informaie. Orice zgomot poate fi perceput ca sunet util dac i se atribuie o valoare
informaional.
Din punct de vedere muzical (sau estetic), sunetul este o entitate caracterizat de
patru atribute: nlime, durat, intensitate i timbru. nl imii i corespunde frecven a
(msurat n Hz). Intensitii i corespunde nivelul de intensitate sonor (msurat n
dB).

Producerea sunetului
Prin ciocnirea a doua obiecte, de exemplu doua capace de sosiera, se va produce un
sunet in aerul inconjurator. Obiectele produc sunetul deoarece le-a fost data o
anumita energie care le face sa vibreze. In timp ce vibreaza, obiectele zdrobesc, apoi
elibereaza aerul de fiecare parte a lor, in mod repetat. Presiunea aerului din jurul lor
creste si scade in mod repetat.
Sunetul este produs de schimbari minuscule ale presiunii aerului. Cand cineva
vorbeste de aproape, presiunea aerului scade cu cca 1/10.000 din valoarea normala
a presiunii aerului. Aceasta este schimbarea de presiune pe care o simtiti cand va
puneti o singura foaie de hartie in pal,a. Vibratiile aerului zgaltaie membrana subtire,
care se gaseste in urechea noastra, numita timpan. De aceea, noi putem auzi
vibratiile sub forma de sunete. Urechile noastre nu pot receptiona toate tipurile de

vibratii, ci doar cele destul de joase, care se produc cu o viteza pe care urechea
noastra o poate detecta si au deci, frecventa corecta.

Difuzarea sunetului
Cand un obiect vibreaza, in jurul lui se imprastie unde sonore. Cu cat suntem mai
departe de obiect, cu atat mai multa energie se imprastie, deci cu atat mai incet va fi
sunetul care ajunge la noi. Undele sonore se reflecta de pe obiecte tari, cum ar fi
peretii de caramida sau ferestrele. De exemplu, cand ascultam pe cineva vorbind
intr-o camera, auzim atat sunetele care vin direct de la vocile acelor persoane, cat si
sunetele care sunt reflectate de pe peretu, podea si tavan. Efectul se numeste
reverberatie.

Intensitatea auditiva
Cu cat un obiect este lovit mai puternic, cu atat mai puternic va fi sunetul produs.
Aceasta, deoarece va vibra mai mult, producand o mai mare variatie a presiunii
aerului din jur. Urechile noastre pot sesiza o gama larga de modificari ale presiunii. In
cel mai bun caz, pot detecta sunete care sunt de cinci miliarde de ori mai mici decat
presiunea normala a aerului ( precum caderea unui ac ). La cealalta extrema,
urechile pot detecta schimbari ale presiunii de cinci ori mai mici decat presiunea
normala a aerului, spre exemplu, un sfredel pentru drumuri care produce un astfel de
sunet.

Frecventa si inaltime
Fluieraturile si vocile femeilor produc sunete mult mai inalte decat chitarele bas si
vocile barbatilor. Aceasta pentru ca sunetele lor au o frecventa mai inalta sau o

lungime de unda mai scurta. Claxonul unei masini are frecventa de 200 Hz, femeile
pot atinge note de pana la 1.200Hz iar barbatii note mult mai joase de pana la 60Hz.

Viteza sunetului
Intr-o zi calda de vara, sunetul se propaga prin aer cu o viteza de cca 330 m/s iar in
zilele mai reci, mult mai incet. Sunetul se propaga cu viteze diferite prin alte
materiale: de patru ori mai repede prin apa decat prin aer si de 10 ori mai repede prin
beton.

Spargand bariera sunetului

Atunci cand un vehicul, cum ar fi masina britanica, cu jiclor, Thrust SSC circula cu
viteza sunetului, in fata acestuia se ridica unde de presiune si se formeaza o unda de
soc. Pe masura ce masina accelereaza prin bariera sonora si se deplaseaza mai
repede decat sunetul, unda de soc se sparge si poate fi auzita sub forma unui bubuit
sonor, dupa ce masina a trecut. Nu se poate percepe un vehicul apropiindu-se cu
viteze supersonice.

Propagarea sunetului

Propagarea sunetului in aer liber

Undele sonore emise de o sursa se propaga sferic - in mod egal
in toate directiile - pornind de la sursa.
In aer liber, undele sonore circula intr-un val sferic care se
mareste continuu de la sursa. In cazul sursei punctiforme care
emite o anumita energie sonora, aceasta energie este
concentrata de o singura sursa punctiforma. La distanta de sursa, aceeasi
energie este distribuita sub forma unei sfere. Cu cat este mai mare distanta
fata de sursa, cu atat mai mare este suprafata pe care este dispersata
energia. Acest lucru poate fi ilustrat studiind un sector al unei sfere care se
mareste.
Energia sunetului este dispersata pe o sfera imaginara in cazul unei suprafete
care creste proportional cu patratul distantei de la sursa punctiforma.

Suprafata sferei creste de patru ori cu fiecare dublare a distantei de la sursa. Apoi
sunetul descreste rapid o data cu distanta fata de sursa. Fiecare dublare a distantei
fata de sursa punctiforma cauzeaza o reducere a nivelului sonor cu 6 dB.

Propagarea sunetului in interior

In interior, unda sonora loveste suprafata constructiei inainte de a se atenua

semnificativ. Campul sonor in interior nu este sferic, ci in functie de geometria si
proprietatile acustice ale acestor suprafete. Volumul incaperii si distanta intre
sursa sunetului, suprafetele constructiei si locul de ascultare sunt de asemenea
importante.
Sunetul intr-un anumit loc de ascultare dintr-o incapere este format din sunetul
direct si sunetul reflectat. Sunetul direct este sunetul care nu a fost inca reflectat
pe o suprafata. Suma tuturor sunetelor reflectate este numita camp sonor de
reverberanta. Este format din totalitatea sunetelor care au fost reflectate o data,
de doua ori sau de mai multe ori pe suprafetele constructiei. Sunetul reflectat o
singura data se numeste reflexie primara, cel reflectat de doua ori reflexie
secundara etc.

Radarul si sonarul
Radarul si sonarul sunt sisteme de localizare a obiectelor. Functioneaza prin
emiterea unor unde, detectarea ecourilor obiectelor si masurarea distantei intre ele.
Acestea localizeaza obiectele greu de observat. Ajuta la analizarea miscarii
obiectelor rapide si la urmarirea avioanelor in spatiul aerian din apropierea
aeroporturilor. Sonarul masoara adancimea fundului marii sau a albiei raurilor si
identifica orice obstacol de sub apa.
Cum functioneaza radarul ?
Denumirea este o prescurtare : Radio Detectare si Intindere; functioneaza prin
trimiterea unor fascicule inguste de unde radio. Orice masina sau avion va fi reflectat
precum oglinda reflecta lumina. Un receptor al sistemului radar colecteaza undele
reeflectate si masoara distanta.

Astfel putem calcula distanta la care se alfa obiectul. Cu radarul aflam distantele la
care sunt situate alte planete, dar si ce soferi depasesc viteza legala. Este, de
asemenea folosit pentru prognoza vremii pentru a urmarii fronturile furtunilor.

Cum functioneaza sonarul?

Sonarul, provenind de la cuvintele Sound Navigation And Ranging, functioneaza ca
si radarul doar ca in locul undelor radio se foloseste de un fascicol de sunete de
inalta frecventa. Cunoscut sub numele de ultrasunet, sunetul unui sistem sonar este
atat de inalt incat nu este pereceput de urechea umana. Ultrasunetul este reflectat
apoi la vasul de unde a fost emis de orice obiect dens precum rocile, corabiile
naufragiate sau chiar bancurile de pesti. Microfoane subacvatice numite hidrofoane
culeg sunetul reflectat, calculcand distanta la care se afla obiectele respective.

AUZUL

Pentru majoritatea oamenilor, auzul este al doilea simt ca importanta, dupa vedere.
Datorita acestuia exista conversatie, prevenire a pericolelor sau simtul placerii prin
muzica.

Interiorul urechii

Sunetul vibreaza in conductul auditiv. La capatul acestuia se gaseste o membrana de

piele, flexibila, numita timpan. Sunetul il misca facandu-l sa vibreze. Vibratiile de la
timpan trec printr-un lant de oscioare numite ciocanel, scarita si nicovala, lucru ce
permite transferul oscilatiilor pana la transformarea lor in impuls nervos.

Sunetul si electricitatea
Celulele senzitive trimit impulsuri nervoase la creier, milioane pe secunda, prin nervul
cohlear. Aici ele sunt analizate ca volum si frecventa si comparate cu amprentele
sunetelor stocate in memorie. Undele sonore circula cu o viteza de 340m/s. Daca
sunetul vine dintr-o parte, el se va auzi cu o fractiune de secunda mai repede in
urechea mai apropiata. Creierul detecteaza aceasta diferenta si deduce directia din
care a venit. Acest lucru este posibil doar cu doua ( sau mai multe) urechi si se
numeste auz stereofonic. Frecventa unui sunet se masoara in vibratii pe secunda
(Hz).

In concluzie..

Ceea ce percepem ca sunete sunt vibratiile (undele mecanice) care se produc

in urma interactiunii dintre corpuri si pe care urechea este capabila sa
capteze.
Sunetul are diferite viteze de propagare in functie de mediu si nu poate
traversa un spatiu vid.
Au importanta vitala pentru supravietuire si adaptare
Au importanta practica incontestabila