Obiectul anatomiei, fiziologiei i igienei

umane.

De la celul la organism.
 ANATOMIA este stiina care se ocup
cu studiul formei si structurilor corpului
omenesc.
Obiectul de studiu al anatomiei este
omul viu.

Fiziologia este tiina care se ocup cu

studiul diverselor funcii ale corpului uman
i reglarea acestora. ntre form, structur
i funcie exist o strns legtur
anatomic.
 Igiena uman studiaza influenta
factorilor mediului ambiant asupra
sanatatii omului si elaboreaza masuri si
legi sanitare menite sa fundamenteze
un mediu igienic optim de viata si de
munca.
Igiena este stiinta medicala care are
ca obiect de studiu sanatatea si factorii
ce o conditioneaza.
Scopul final al igienei este pastrarea
si promovarea sanatatii.
 De la celul la organism
Pentru a putea nelege funcionarea corpului uman ca ntreg trebuie s evideniem
nivelele structurale implicate pornind de la cel mai simplu pn la cel mai complex.
La nivel infrastructural corpul omenesc este format din structuri chimice:
atomi, ioni, molecule.
Moleculele formeaz organitele celulare din interiorul celulelor.
Grupe de celule similare formeaz esuturi i acestea la rdul lor formeaz organe.
Organele se grupeaz n sisteme prin nsumarea crora rezult organismul ca ntreg.
 Celula este unitatea de baz a
materiei vii, la nivel celular se
desfoar toate funciile necesare
meninerii vieii. Fiecare celul
prezint o membran care o separ
de mediul conjurtor i o citoplasm
n care se gsesc organite celulare
comune i specifice, incluziuni, unul
sau mai muli nuclei.
Exist i celule anucleate (hematia
adult).
Dei organismul uman se dezvolt
dintr-o singur celul el va conine 75
trilioane de celule incluznd 200 de
tipuri diferite. n timpul dezvoltrii
embrionare celulele se divid i apoi
se difereniaz din punct de vedere
structural i funcional.
 Un esut reprezint un grup de celule
asemntoare, specializate n realizarea unor
funcii specifice. n organismul uman exist 4 tipuri
de esuturi:
epitelial, conjunctiv, muscular si nervos;
Concepia clasic a organizrii corpului
omenesc include trei categorii de noiuni: organ,
aparat si sistem.
Se nelege prin noiunea de organ o
asociere a unor esuturi difereniate n vederea
ndeplinirii anumitor funcii.
Noiunea de aparat era folosit pentru a
indica o reuniune de organe cu structur diferit,
dar cu funcie principal comun (exemplu
aparatul digestiv, aparatul respirator, aparatul de
reproducere etc.).
 Organele includ un grup de esuturi cu rol diferit; prin nsumarea acestor
roluri rezult funcia organului.
De exemplu, stomacul care este un organ cu rol n digestie are n
structura peretelui su esut epitelial , esut muscular , esut conjunctiv de
suport, esut nervos .
 Un grup de organe integrate ca structur si
funcie formeaz un sistem care este definit ca
o sum de organe cu aceeasi structur, adic
formate n mod predominant dintr-un anumit
esut (exemplu):
sistemul osos, sistemul muscular, sistemul
nervos).
n concluzie totalitatea aparatelor i
sistemelor formeaz un organism.
Mulumiri pentru atenia acordat!!