Mecanisme M

simple
E
C
A
N
A. Pârghia I
S
M
E

B. Scripetele S
I
M
P
L
C. Planul înclinat
E
Photo: http://www.applied-technologies.com/images/teched/mechanisms1_small.jpg
 Mecanisme simple

• Maşinile simple sunt sisteme mecanice folosite pentru a uşura

munca şi au în alcătuire diferite mecanisme simple: pârghii,
scripeţi, roţi dinţate, şuruburi, plane înclinate sau pene.
• Introducere
Asupra unei maşini simple pot acţiona două sau mai multe
forţe. În cazul general, asupra dispozitivului considerat
acţionează o forţă F , numită forţă activă, cu ajutorul căreia se
urmăreşte deplasarea altei forţe R , numită forţă rezistentă.
Maşinile simple se folosesc în practică fie pentru o amplificare a
forţelor, fie pentru o utilizare mai avantajoasă a lor prin
schimbarea orientării forţei active. Există şi situaţii în care forţa
rezistentă trebuie să fie mult mai mică decât forţa activă, şi
aceasta pentru a nu fi distrus sistemul mecanic.
înapoi Photo: http://www.sirinet.net/~jgjohnso/sixsimple.html
 Pârghia
 Pârghia este un corp rigid, de obicei sub formă de bară, asupra
căruia acţionează două forţe şi care se poate roti în jurul unui
punct de sprijin “O”.
 Pârghiile pot fi ordonate după mai multe genuri, în funcţie de
poziţiile punctelor de aplicaţie ale forţelor faţă de punctul de
sprijin “O”. Pârghia de genul I are punctul de sprijin între
punctele de aplicaţie ale forţelor (fig. 1). Pârghia de genul al II-lea
are punctul de aplicaţie al forţei rezistente între punctul de sprijin
şi punctul de aplicaţie al forţei active (fig. 2).
Pârghia de genul al III-lea are punctul de aplicaţie al forţei active
între punctul de sprijin şi punctul de aplicaţie al forţei rezistente (
fig. 3).
 Condiţia de echilibru de rotaţie, pentru o pârghie, poate fi
exprimată astfel:
momentul forţei active ( faţă de punctul de sprijin ) este egal cu
momentul forţei rezistente.
MF=MR unde MF=F·bF şi MR=R·bR.

 Folosind relaţiile de mai sus se poate scrie legea pârghiilor sub

forma:
F / R=bR / bF .

înapoi
 Tipuri de pârghii
Tipuri de pârghii

Înapoi la pârghii
 Scripetele
Un scripete este alcătuit dintr-o roată cu şanţ pe
muchie, care se poate roti în jurul unui ax. De axul
roţii este fixată o furcă, prevăzută cu un cârlig de
prindere. Prin şanţul scripetelui este trecut un
cablu.
În practică scripeţii pot fi utilizaţi în foarte multe
variante: scripete fix sau mobil, combinaţii de
scripeţi de acelaşi diametru sau cu diametre
diferite (palan), scripeţi coaxiali sau etajaţi.
Scripetele fix poate fi folosit pentru a schimba,
în mod convenabil, direcţia şi sensul de acţiune al
forţei active. La echilibru, modului forţei active este
egal cu modulul forţei rezistente, F=R. La un
scripete mobil, în echilibru, forţa activă are
valoarea de două ori mai mică decât cea a forţei
rezistente, F=R/2.
înapoi
 Planul înclinat

• Un plan înclinat este un plan care formează

un unghi ascuţit cu planul orizontal.
• Elementele unui plan înclinat sunt: lungimea
planului l, înălţimea h şi unghiul α.
• Planul înclinat este utilizat pentru a ridica
mai uşor corpuri masive la o anumită
înălţime deşi randamentul mecanic, şi în
acest caz, este subunitar.
înapoi
 Determinarea
randamentului
planului înclinat

• Randamentul planului înclinat η este o mărime adimensională (fără unitate de

măsură) subunitară. Acesta se determină ca raport între lucrul mecanic util
(Lu) şi lucrul mecanic consumat (Lc), η=Lu/Lc. În cazul planului înclinat, Lu
este lucrul mecanic necesar pentru a ridica un corp de masă M până la
înălţimea h (Lu=mgh). În expresia Lc se regăseşte atât lucrul mecanic efectuat
pentru deplasarea corpului cu viteză constantă pe lungimea l a planului
înclinat cât şi lucrul mecanic al forţelor de frecare la alunecare care apar la
deplasarea pe plan (se poate ţine cont şi de frecarea dintre scripete şi axa sa).
• În cazul în care se obţine o deplasare uniformă pe plan, randamentul se poate
calcula cu relaţia:
Lu G ⋅ h G⋅h 1 G⋅h M ⋅h M
η= = = = = = = ⋅ sin α .
Lc F ⋅ l (Gt + µ ⋅ Gn ) ⋅ l 1 + µ ⋅ ctgα G′ ⋅ l m ⋅ l m
1
• înapoi Coeficientul de frecare la alunecare va fi: µ = ( − 1) ⋅ tgα .
η
 Exemplu

Randamentul mecanic al planului înclinat

Exemplu numeric
Nr măs M, g m, g α, rad η, % µ
1 20,00 15,00 30,00 66,67 0,29
2 30,00 25,00 30,00 60,00 0,38
3 35,00 28,00 30,00 62,50 0,35
4 40,00 34,00 30,00 58,82 0,40
5 45,00 38,00 30,00 59,21 0,40
6 50,00 40,00 30,00 62,50 0,35
Folosind butoanele poţi alege mase până la 200g.
… 150 164 20 31,28 0,80
Verifică datele! (măsoară din nou) 31,28 0,80
Evaluare
 Întrebări ( pentru a putea fi văzut copiază fişierul intrebari-mecanisme simple.htm în
acelaşi director cu prezentarea )
 Rebus ( pentru a putea fi văzut copiază fişierul MECANISME SIMPLE - REBUS.htm în
acelaşi director cu prezentarea )
acelaşi director cu prezentarea )

 Applet-uri de fizică:
 pârghia
 sisteme de scripeţi 1
 sisteme de scripeţi 2
 plan înclinat 1
 plan înclinat 2
 plan înclinat simplu

Realizat de profesor Badiu Doru-Cătălin

02 aprilie 2006, proiect FISTE
înapoi