13.1.

Enunțul lucrării

Să se determine spectrul liniilor de câmp magnetic ( H și B ) pentru

magnetul permanent prezentat în figura de mai jos.
3 cm

S Magnet

5 cm

Fig. 13.1. Descrierea geometriei lucrării

13.2. Scopul lucrării

Scopul principal al lucrării presupune determinarea, prin modelare

numerică, a modului în care se închid liniile de câmp magnetic în cazul
unui magnet permanent și sublinierea faptului că în magnetostatică
câmpul magnetic este creat în exclusivitate de magnetizația M , adică
nu poate fi creat decât de magneți permanenți.

- 179 -
13.3. Obiectivele lucrării

1) reprezentarea vectorială a intensității câmpului magnetic în

interiorul magnetului permanent;
2) reprezentarea vectorială a intensității câmpului magnetic în
exteriorul magnetului permanent;
3) reprezentarea vectorială a inducției magnetice în interiorul
magnetului permanent;
4) reprezentarea vectorială a inducției magnetice în exteriorul
magnetului permanent.

13.4. Mersul lucrării

13.4.1. Explicativa lucrării

Așa cum s-a menționat și în Scopul lucrării, în cadrul acestei analize
se pune problema determinării modului în care se închid liniile de
câmp, H și B , în cazul unui magnet permanent.
Astfel, în Figura 13.2 se prezintă geometria magnetului permanent
analizat împreună cu câteva detalii tehnice specifice magneților
permanenți. Se poate observa că geometria magnetului permanent
ales a fi studiat este una simplă, formată dintr-un singur obiect de
formă dreptunghiulară. S-a ales acest model simplu pentru a putea
remarca cât mai ușor și clar proprietățile unui magnet permanent și a
lansa, prin intermediul acestei lucrări, modulul Magnetostatic al
programului ANSYS Maxwell 2D.
Atenție, modulul Magnetostatic din cadrul programului ANSYS
Maxwell 2D cuprinde atât regimul magnetostatic cât și regimul
magnetic staționar.
Magnetostatica este ramura Electromagnetismului în care se
studiază stările magnetice staționare fără curenți electrici de
conducție. În acest regim câmpul magnetic este numit câmp
magnetostatic și este produs de magneți permanenți.
Materialele magnetice sunt substanțe care deformează câmpul
magnetic, concentrând un număr mare de linii de câmp în spațiul
ocupat de ele. În stare magnetizată ele exercită forțe de atracție
asupra materialelor feromagnetice. Materialele magnetice dure sunt
- 180 -
caracterizate prin reținerea stării de magnetizare și după întreruperea
câmpului magnetic exterior. Din materialele magnetice dure se produc
magneții permanenți. Magneții permanenți sunt utilizați în diverse
aplicații pentru a produce fie energie - electrică, mecanică sau acustică
- fie forțe de atracție sau de repulsie asupra unor materiale
feromagnetice. Aceștia au o largă aplicabilitate în construcția
servomotoarelor electrice, traductoarelor, dispozitivelor de ridicare și
prindere, aparatelor de măsură etc.

3 cm

n m
S
ഥ
dl ഥ
dl

ഥ
B
ഥ
B

5 cm

ഥ
M ഥ
M

ഥ
H ഥ
H
N

Fig. 13.2. Explicativa modelului lucrării

Pentru a explica, pe cale teoretică, cum se închid liniile de câmp ale

lui H și B , în cazul unui magnet permanent, se consideră o curbă
închisă l care are o porțiune m ce se închide prin aer și o porțiune n
ce se închide prin magnet (Figura 13.2). Odată figurați polii nord, N, și
sud, S, ai magnetului, în exterior, pe porțiunea m, vectorii H , B și M
au sensul de la N la S. În interior, pe porțiunea n a curbei, sensul lui
B este de la S la N. Același sens îl are și vectorul M , pentru că între
ei există relația (13.1) care arată că cei 2 vectori sunt omoparaleli.

- 181 -
 rot B = 0 rot M (13.1)

Cu privire la H , din legea circuitului magnetic, integrala pe conturul

închis fiind nulă, se obține:
S N
 H  dl
l
=0  N (m)
H  dl + 
S(n)
H  dl = 0

(13.2)
S N
 N (m)
H  dl = 
S(n)
H  dl

Relația (13.2) pune în evidență faptul că, în exterior, pe conturul m, H

și dl sunt omoparaleli și au orientarea de la N la S, fiind de sens
contrar lui B și M .
În concluzie, în interiorul magnetului, sensul lui H este invers
sensurilor lui B și M . Se spune că intensitatea câmpului magnetic
are un efect demagnetizant.
Prin intermediul acestei lucrări se urmărește demonstrarea, prin
modelare numerică, a teoriei expuse mai sus.
În cazul acestei lucrări nu este necesară atribuirea unor surse
obiectelor, se vor impune doar condiții de frontieră de tip Balloon pe
muchiile domeniului de calcul.
Materialul din care se consideră a fi realizat magnetul permanent este
AlNiCo. Magneții AlNiCo sunt făcuți din aluminiu, nichel și cobalt. Ei
sunt mai puternici decât magneții ceramici, dar nu destul de puternici
pentru a fi introduși într-o clasă de elemente cunoscută ca clasa
metalelor rare de pe pământ.

13.4.2. Implementarea modelului pentru modelare

numerică
ETAPA 1. Definirea caracteristicilor principale ale lucrării
❖ Stabilirea coordonatelor de lucru
▪ coordonate carteziene;
❖ Alegerea regimului de funcționare aferent lucrării

- 182 -
Se folosește comanda Solution Type din cadrul meniului Maxwell 2D
și în fereastra care se deschide se fac setările prezentate în
Figura 13.3.

Fig. 13.3. Setarea tipului de coordonate și a regimului de funcționare

ETAPA 2. Formularea lucrării

❖ Setarea unității de măsură
Se alege comanda Units... din meniul Modeler și se completează
conform Figurii 13.4.

Fig. 13.4. Setarea unității de măsură

- 183 -
❖ Desenarea și definirea obiectelor care alcătuiesc modelul
geometric al lucrării
▪ Desenarea și definirea magnetului permanent
Pentru desenarea magnetului permanent se folosește comanda Draw
→ Rectangle și în câmpurile care se deschid se introduc următoarele
date:
• coordonate inițiale: x = -1.5; y = - 2.5, Enter;
• dimensiunile magnetului: dx = 3; dy = 5, Enter.
Materialul atribuit obiectului care joaca rol de magnet permanent, în
cadrul acestei lucrări, este AlNiCo 9. Proprietățile specifice acestui
magnet, precum și curba de demagnetizare sunt redate în Figura 13.5.

Fig. 13.5. Proprietăți/curba de demagnetizare a materialului AlNiCo9

- 184 -
Observație: Materialul AlNiCo9 se găsește în librăria de materiale din
cadrul programului, însă dacă se dorește utilizarea unui material
particular care nu există în această librărie, cunoscând curba de
magnetizare a acestuia el poate fi definit și adăugat manual de către
utilizator în această librărie.
În Figura 13.6 se prezintă magnet permanent propus a fi modelat în
această lucrare împreună cu fereastra Measure Data în care sunt
măsurate laturile magnetului.

Fig. 13.6. Desenarea și definirea magnetului permanent

❖ Definirea domeniului de calcul

Definirea domeniului de calcul se realizează prin apelarea comenzii
Region din cadrul meniului Draw..

Fig. 13.7. Modelul geometric corespunzător lucrării

- 185 -
ETAPA 3.  Atribuirea surselor și a condițiilor de frontieră
❖ Atribuirea condițiilor de frontieră:
▪ pe muchiile domeniului de calcul
Se selectează muchiile domeniului de calcul și se folosește comanda
Assign Boundary → Balloon ....
ETAPA 4. Setarea parametrilor care se doresc a fi determinați
în cadrul lucrării
În cadrul acestei lucrări nu este necesară parcurgerea acestei etape.
ETAPA 5. Impunerea setărilor de rulare/rezolvare/soluționare
Se folosește comanda Analysis Setup → Add Solution Setup...și se
completează câmpurile conform Figurii 13.8.

Fig. 13.8. Impunerea setărilor de rulare

ETAPA 6. Rularea numerică a lucrării
Observație: Se recomandă mai întâi verificarea corectitudinii de
implementare a problemei prin intermediul comenzii Validation Check.

- 186 -
 Fig. 13.9. Validarea corectitudinii implementării lucrării

În acest moment se poate trece la rularea numerică a lucrării.

Informații cu privire la modul în care programul software Ansys
Maxwell 2D a soluționat această lucrare sunt prezentate în
Figura 13.10 împreună cu câteva detalii cu privire la convergența
soluției numerice.

Fig. 13.10. Convergența soluției numerice

- 187 -
13.4.3. Culegerea, interpretarea și postprocesarea
rezultatelor
1) Reprezentarea vectorială a intensității câmpului magnetic
în interiorul magnetului permanent
Pentru reprezentarea vectorială a intensității câmpului magnetic în
interiorul magnetului permanent se selectează magnetul permanent și
apoi se folosește comanda Fields → H → H_Vector → magnet →
Done. În Figura 13.11 este expusă reprezentarea astfel obținută.

Fig. 13.11. Reprezentarea vectorială a intensității câmpului magnetic în interiorul

magnetului permanent

2) Reprezentarea vectorială a intensității câmpului magnetic

în exteriorul magnetului permanent
În mod similar se procedează pentru reprezentarea vectorială a
intensității câmpului magnetic în exteriorul magnetului permanent
(Figura 13.12).

- 188 -
Fig. 13.12. Reprezentarea vectorială a intensității câmpului magnetic în exteriorul
magnetului permanent

Pentru a evidenția faptul că vectorul H are sensul de la N la S atât în

interiorul magnetului permanent cât și în exteriorul acestuia, în
Figura 13.13 se suprapun reprezentările din Figura 13.11 și respectiv
Figura 13.12 obținând astfel reprezentarea vectorială a intensității
câmpului magnetic la nivelul întregului model.
Astfel, rezultatele prezentate în Figura 13.13 confirmă afirmațiile
teoretice conform cărora liniile intensității câmpului magnetic H sunt
linii deschise având sensul de la N la S atât în interiorul magnetului
permanent cât și în exteriorul acestuia.

- 189 -
Fig. 13.13. Reprezentarea vectorială a intensității câmpului magnetic în interiorul și
exteriorul magnetului permanent

3) Reprezentarea vectorială a inducției magnetice în interiorul

magnetului permanent
Pentru a obține reprezentarea vectorială a intensității câmpului
magnetic în interiorul magnetului permanent se selectează magnetul
permanent și apoi se folosește comanda Fields → B → B_Vector →
magnet → Done.
În Figura 13.14 este expusă reprezentarea astfel obținută.

- 190 -
Fig. 13.14. Reprezentarea vectorială a inducției magnetice în interiorul magnetului
permanent

4) Reprezentarea vectorială a inducției magnetice în

exteriorul magnetului permanent
În Figura 13.15 este redată reprezentarea vectorială a inducției
magnetice în exteriorul magnetului permanent suprapusă peste
reprezentarea din Figura 13.14 pentru a oferi o vedere de ansamblu a
distribuției inducției magnetice la nivelul întregului model analizat.
Se poate astfel observa ca liniile inducției magnetice sunt linii închise,
acestea având sensul de la N la S în interiorul magnetului și respectiv
de la S la N în exteriorul acestuia.
Este, de asemenea, interesant de observat faptul că, în interiorul
magnetului permanent intensitatea câmpului magnetic are sens opus
inducției magnetice, în timp ce în exteriorul magnetului sensul
acestora este la fel (Figurile 13.11 - 13.15).

- 191 -
Fig. 13.15. Reprezentarea vectorială a inducției magnetice în interiorul și exteriorul
magnetului permanent
Comparând rezultatele obține prin modelare numerică utilizând
programul Ansys Maxwell 2D prezentate în Figurile 13.11 – 13.15 cu
cele teoretice prezentate în Figura 13.2 se poate observa că acestea
sunt identice.

- 192 -