LUCRARE DE LABORATOR nr.

Studiul acțiunii câmpului magnetic¸asupra conductorilor parcurși de

curent

Scopul lucrării: Studiul forţei electromagnetice şi determinarea

componentei verticale a cîmpului magnetic creat de un magnet
permanent.

Aparate şi materiale necesare: conductor de cupru sau aluminiu de

10 — 15 cm lungime şi diametru 2 — 3 mm, fire conductoare de
cupru de 30 — 40 cm lungime de masă neglijabilă, sursă de curent
continuu, ampermetru, reostat, un magnet puternic (de exemplu, de
la un difuzor), stativ cu cleşte, balanță cu greutăţi marcate.

Considerații teoretice

Asupra unui conductor orizontal parcurs de curent, situat în cîmp

magnetic, acționează numai componenta perpendiculară pe
conductor a forței electromagnetice :

Fem = Bllsinα = BIl (9.20)

Considerăm conductorul AC de masă m parcurs de curentul I şi

suspendat în cîmpul magnetic al unui magnet permanent. Datorită
componentei B, a acestui cîmp asupra conductorului acționează
forța electromagnetică Fem , care îl deviază de la poziţia verticală sub
un unghi mic β şi are sensul determinat de regula mînii stîngi.
Totodată, asupra conductorului mai acționează forța de greutate mg
şi forţele de tensiune T1 = T2 = T din firele de suspensie. Conductorul
rămîne în echilibru cînd suma tuturor forțelor ce acţionează asupra
lui este egală cu zero. În proiecții pe axele de coordonate avem :

Fem – 2T sinβ = 0

2T cosβ – mf = 0

de unde

F
tgβ =
mg
Pentru valori mici ale unghiului de deviație tgβ = β, iar lungimea
arcului OA descris de mişcarea conductorului este aproximativ egală
cu deplasarea d pe orizontală. Aşadar β = d/L. şi folosind relaţiile
obținem

F Bl L
d=βL= L= I
mg mg
unde g este acceleraţia gravitaţională, L — lungimea firelor de
Suspensie, iar la — lungimea activă a conductorului, adică cea aflată
în cîmpul magnetic.

Relaţia reprezintă o dependenţă liniară a deplasării d de

intensitatea curentului I . Întrucât deplasarea d este proporțională
cu forța Fem verificarea experimentală a acestei relații este
echivalentă cu verificarea expresiei pentru forța electromagnetică.

Coeficientul de proporţionalitate din relaţia reprezintă panta

Δd/ΔI a graficului , adică „tangentă” unghiului ϕ de înclinare a
dreptei obținute. Astfel, evaluînd panta graficului, se poate
determina componenta verticală a cîmpului magnetic al magnetului
permanent folosit în experiment. Pentru două puncte arbitare ale
dreptei din figură cu coordonatele (d 1,I1) și (d2,I2), conform relației,
avem

Bl L Bl L
d1= I 1 și d2= I 2.
mg mg
analizând diferența acestor două relații, obținem

Bl L
Δd= Δl
mg
de unde

mg mg Δd
B= tg ϕ= x
lL l L ΔI
Cîmpul magnetic al magnetului de la difuzor nu este omogen, iar sub
acțiunea forței electromagnetice conductorul este deviat în altă
regiune deasupra magnetului unde diferă atât inducția cîmpului
magnetic, cît şi lungimea activă a conductorului. Pentru a păstra
constante aceste mărimi trebuie de fiecare dată să deplasăm şi
magnetul, astfel încît poziţia lui față de conductor să rămină aceeaşi.

Nr I (A) D(10-3kg) m(10-5kg) Ia(10-2m) L(10-2m) B⊥(10-3T)

1 10 0.0099 1.786 5 0.0476
2 50 0.0159 2.8576 8 0.15 0.0297
3 1 0.0019 3.572 1 0.238

1. Folosind regula miini stingi: Daca cele 4 degete intinse a

minii stingi vor arata sensul curentului electric, iar inductia
magnetica va intra in palma, atunci degetul mare intins va
arata sensul fortei electromagnetice
2. Panta e tangenta unghiul creat de dreapta cu orizontala pe
axele Ox și Oy. Formula generală este m=(Y2-Y1)/(X2-X1),
mai concret X și Y sunt coordonatele punctelor ce arată
direcția și înclinare.
3.
4.