MNCE3

Cursul nr.
Modelarea numerica a
circuitelor electrice
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
http://users.utcluj.ro/~lcret/
Despre curs
• Scop
– Familiarizarea studentilor cu metodele uzuale de modelare
numerica a circuitelor electrice.
• Obiective
– Cunoasterea modelelor matematice utilizate pentru
rezolvarea circuitelor electrice reciproce si nereciproce,
functionand in regim stationar, in regim permanent
sinusoidal si in regim tranzitoriu.
Cuprinsul cursului 3
• Elemente de topologie a circuitelor electrice
Algoritm de construire sistematica a arborelui normal.
• Circuite analogice in regim stationar

Generalitati
Modele matematice pentru circuite reciproce in regim
stationar
Metoda teoremelor lui Kirchhoff
Metoda nodala modificata
Metoda tensiunilor ramurilor pasive
Metoda curentilor coardelor pasive
Capitolul 2
ELEMENTE DE TOPOLOGIE A
CIRCUITELOR ELECTRICE
Tuesday, April 01, 2014 4

Capitolul 2. Elemente de topologie ale circuitelor electrice
2.3 Algoritm de construire sistematica a arborelui normal
• Prezinta o importanta deosebita datorita conexiunii stranse

existente intre arbore, matricile de incidenta si modelul
matematic bazat pe teoremele lui Kirchhoff
Pasii algoritmului sunt urmatorii:
1. Se genereaza matricea de descriere a grafului de conexiune;
2. Se ordoneaza matricea de descriere a grafului dupa
elementele liniei 2, in ordinea crescatoare a codurilor
numerice ale elementelor, prin permutari intre coloane;
1 6 11 2 5 3 4 10 9 8 7
1 5 5 7 7 9 9 9 11 12 13

MDGO = 1 6 4 2 5 2 3 4 7 7 7
 
7 7 7 1 6 3 5 3 4 6 6
0 0 0 0 0 0 10 4 8 9 0 
3. Se construieste matricea de incidenta laturi-noduri prin

inspectarea coloanelor MDGO. In matricea de incidenta
laturi-noduri astfel construita, ordinea coloanelor coincide cu
cea din matricea de descriere ordonata, iar ordinea liniilor
corespunde ordinii crescatoare a indexarii nodurilor 1, 2…n.
Prin eliminarea ultimei linii se obtine matricea de incidenta
laturi-noduri redusa.
l1 l 6 l11 l 2 l5 l3 l 4 l10 l9 l8 l7
n1 1 0 0 −1 0 0 0 0 0 0 0
n2 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 0
A = n3 0 0 0 0 0 −1 1 −1 0 0 0
n4 0 0 1 0 0 0 0 1 −1 0 0
n5 0 0 0 0 1 0 −1 0 0 0 0
n6 0 1 0 0 −1 0 0 0 0 −1 −1
4. Se identifica primele n-1 coloane liniar independente, de la
stanga spre dreapta, in matricea creata anterior. Daca exista
un arbore normal, atunci aceste coloane corespund laturilor
lui, astfel incat identificarea coloanelor liniar independente din
aceasta matrice e echivalenta cu identificarea arborelui. Acest
lucru se realizeaza prin combinatii liniare intre linii, care
conduc la o forma superior triunghiulara a matricei:
a) Se aduce pe pozitia a11 un element nenul prin permutarea a doua linii,
daca este necesar. Pozitia liniei 1 va fi apoi pastrata pe toata durata
calculului. Coloana 1 este deci prima coloana independenta;
b) Se urmareste anularea celorlalte elemente de pe coloana 1, aflate sub
a11. Daca este necesar, linia 1 se aduna cu alta linie;
c) Se aduce pe pozitia a22 un element nenul prin permutarea a doua linii,
fara a modifica pozitia liniei fixata anterior. Daca nu este posibila
aducerea unui element nenul pe pozitia a22, el se aduce pe coloana
urmatoare, a23 sau urmatoarele. Se fixeaza linia 2, primul ei element
nenul este pivotul care marcheaza a doua coloana liniar independenta.
l1 l 6 l11 l 2 l5 l3 l 4 l10 l9 l8 l7
n1 1 0 0 −1 0 0 0 0 0 0 0
n2 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 0
A = n3 0 0 0 0 0 −1 1 −1 0 0 0
n4 0 0 1 0 0 0 0 1 −1 0 0
n5 0 0 0 0 1 0 −1 0 0 0 0
n6 0 1 0 0 −1 0 0 0 0 −1 −1
Se inverseaza liniile 2 si 6 pentru a aduce pe pozitia a22 un element nenul – pivotul
celei de-a doua ramuri
l1 l 6 l11 l 2 l5 l3 l 4 l10 l9 l8 l7
n1 1 0 0 −1 0 0 0 0 0 0 0
n6 0 1 0 0 −1 0 0 0 0 −1 −1
A = n3 0 0 0 0 0 −1 1 −1 0 0 0
n4 0 0 1 0 0 0 0 1 −1 0 0
n5 0 0 0 0 1 0 −1 0 0 0 0
n2 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 0
l1 l 6 l11 l 2 l 5 l 3 l 4 l10 l 9 l 8 l 7
n1 1 0 0 −1 0 0 0 0 0 0 0
n6 0 1 0 0 −1 0 0 0 0 −1 −1
A = n3 0 0 0 0 0 −1 1 −1 0 0 0
n4 0 0 1 0 0 0 0 1 −1 0 0
n5 0 0 0 0 1 0 −1 0 0 0 0
n2 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 0
Se inverseaza liniile 3 si 4 pentru a aduce pe pozitia a33 un element nenul – pivotul
celei de-a treia ramuri
l1 l 6 l11 l 2 l5 l3 l 4 l10 l9 l8 l7
n1 1 0 0 −1 0 0 0 0 0 0 0
n6 0 1 0 0 −1 0 0 0 0 −1 −1
A = n4 0 0 1 0 0 0 0 1 −1 0 0
n3 0 0 0 0 0 −1 1 −1 0 0 0
n5 0 0 0 0 1 0 −1 0 0 0 0
n2 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 0
l1 l 6 l11 l 2 l5 l3 l 4 l10 l9 l8 l7
n1 1 0 0 −1 0 0 0 0 0 0 0
n6 0 1 0 0 −1 0 0 0 0 −1 −1
A = n4 0 0 1 0 0 0 0 1 −1 0 0
n3 0 0 0 0 0 −1 1 −1 0 0 0
n5 0 0 0 0 1 0 −1 0 0 0 0
n2 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 0
Pe pozitia a44 se aduce pivotul urmatoarei ramuri prin permutarea liniilor
corespunzatoare lui n3 si n2
l1 l 6 l11 l 2 l5 l3 l 4 l10 l9 l8 l7
n1 1 0 0 −1 0 0 0 0 0 0 0
n6 0 1 0 0 −1 0 0 0 0 −1 −1
A = n4 0 0 1 0 0 0 0 1 −1 0 0
n2 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 0
n5 0 0 0 0 1 0 −1 0 0 0 0
n3 0 0 0 0 0 −1 1 −1 0 0 0
Pe pozitiile a55 si a66 exista deja pivotii urmatoarelor ramuri, nemaifiind

necesare combinatii liniare pe liniile matricei.
Pasii algoritmului (continuare):
d) Procedeul se repeta pana cand elemetul pivot se gaseste pe linia i=n-1,

sau toate elementele liniei i sunt nule (i<n-1);
e) Coloanele liniar independente sunt marcate de pivotii stabiliti anterior.
Ele arata componenta arborelui normal (in cazul circuitului exemplu,
arborele normal are urmatoarele ramuri: l1→l6 →l11 →l2 →l5 →l3).
Dupa construirea arborelui normal se partitioneaza matricea A in
forma [Ar Ac] si apoi se pot calcula usor matricile D, Q si B.

Capitolul 3
CIRCUITE ANALOGICE LINIARE IN

REGIM STATIONAR

Capitolul 3. Circuite analogice liniare in regim stationar
3.1 Generalitati
Caracteristici particulare regimului de curent continuu:
• Bobinele reprezinta scurt circuite (caracterizate de u=0)
• Condensatoarele reprezinta intreruperi (caracterizate de i=0)
Forma generala a modelului matematic al circuitelor liniare are 2l ecuatii:

• n-1 ecuatii pentru prima teorema a lui Kirchhoff:
A ⋅ I = 0 (n −1),1
• b ecuatii pentru a doua teorema a lui Kirchhoff:
B ⋅ U = 0 b,1
• l ecuatii caracteristice ale elementelor de baza ale circuitului:
f (U , I ) = 0 l ,1 - functie vectoriala
Componentele functiei vectoriale pot avea una din formele:

Pentru rezistoare liniare:
U k − Rk ⋅ I k = 0 sau I k − Gk ⋅ U k = 0
Surse ideale independente de tensiune:
U k = − Ek
Surse ideale independente de curent:
Ik = Jk
Pentru sursele comandate raman valabile definitiile date la surse.
Variabilele sistemului de 2l ecuatii sunt curentii si tensiunile laturilor:
I = [I1 I 2 ... I l ] ; U = [U1 U 2 ...U l ]

t t

3.2 Modele matematice pentru circuite reciproce in regim stationar

In general, laturile circuitului se partitioneaza in
lp – laturi pasive,
lE – laturi cu surse independente de tensiune,
lJ – laturi cu surse independente de curent.
Matricile de conexiune, vectorii curentilor si tensiunilor laturilor se

partitioneaza la fel:
[
A = Ap AE AJ ; B = B p BE BJ ] [ ]
I= I I I[ t
p
t
E
t
J ];
t
[
U=U U U t
p
t
E
t t
J ]
Forma ecuatiilor matriciale este:

Pentru laturi pasive:
R ⋅ I p − U p = 0 l p ,1 sau I p − G ⋅ U p = 0 l p ,1
Pentru laturile cu surse ideale independente de tensiune:
U E = −E
unde El E ,1 reprezinta vectorul tensiunilor electromotoare ale surselor de tensiune
Pentru laturile cu surse ideale independente de curent:

IJ = J
unde J l J ,1 reprezinta vectorul surselor independente de curent

Sistemul ecuatiilor matriciale este (in total sunt 2l ecuatii):
 I p 

[ ] 
 A p AE AJ ⋅  I E  = 0 (n −1),1

  I J 

 U p 

 p B [ B E ] B ⋅ U  = 0
J  E b ,1
 U J 

 R ⋅ I p − U p = 0 l p ,1 sau I p − G ⋅ U p = 0l p ,1
U = − E
 E l E ,1
 I J = J l J ,1
Observatie: Intrucat nu toate variabilele acestui sistem de ecuatii sunt
independente, se pot formula modele matematice echivalente, care opereaza
cu un numar mai mic de variabile.
3.2.1 Metoda teoremelor lui Kirchhoff
Eliminand variabilele UE, IJ, Up rezulta modelul matematic

echivalent, in care numarul de ecuatii este egal cu numarul de
laturi ale circuitului.
 Ap ⋅ I p + AE ⋅ I E = − AJ ⋅ J

 B p ⋅ R ⋅ I p + BJ ⋅U J = BE ⋅ E
Acesta se poate scrie sub forma matriciala astfel:
Ip 
 Ap AE 0(n −1),l J    − AJ ⋅ J 
B ⋅ R 0  ⋅  IE  =  
 p BJ   BE ⋅ E 
U J 
b ,l E

O alta varianta presupune eliminarea variabilelor UE, IJ si Ip,

rezultand sistemul echivalent:
 Ap ⋅ G ⋅ U p + AE ⋅ I E = − AJ ⋅ J

 B p ⋅ U p + B J ⋅ U J = BE ⋅ E
sau
U p 
 Ap ⋅ G 0(n −1),l J AE    − AJ ⋅ J 
B  ⋅ U J  =  
 p BJ 0 b ,l E   BE ⋅ E 
 I E 

3.2.2 Metoda nodala modificata

• Potentialul unuia dintre nodurile circuitului se considera referinta
(V=0). Nodul referinta e acelasi cu nodul lipsa din matricea A
(matricea de incidenta laturi-noduri).
• Se formuleaza prima teorema a lui Kirchhoff pentru celelalte n-1
noduri, scriind curentii laturilor in functie de potentialele nodurilor.
• Curentii laturilor de rezistenta nula nu pot fi exprimati in functie de
potentiale. Ei raman ca variabile independente, alaturi de potentialele
nodurilor, reunite in vectorul V(n-1),1.
• Tensiunile laturilor se exprima in functie de potentialele nodurilor
astfel:
U p   A t 
p
 A p ⋅V
t 
U  =  At  ⋅ V =  At ⋅ V 
 E  E  E 
U J   AJt   At ⋅ V 
   J 
Prima teorema a lui Kirchhoff se scrie astfel:

Ap ⋅ I p + AE ⋅ I E + AJ ⋅ J = 0(n −1),1
Curentii laturilor pasive se scriu in functie de tensiunile laturilor
pasive, astfel:
I p = G ⋅ U p = G ⋅ Atp ⋅ V
Expresia curentilor laturilor pasive se inlocuieste in prima teorema a
lui Kirchhoff:
Ap ⋅ G ⋅ Atp ⋅ V + AE ⋅ I E = − AJ ⋅ J
La aceasta ecuatie se adauga ecuatiile caracteristice ale laturilor de
rezistenta nula:
U E = AEt ⋅ V , iar U E = − E , rezultand AEt ⋅ V = − E

In final rezulta sistemul matricial ce corespunde metodei nodale

modificate:
 Ap ⋅ G ⋅ Atp ⋅V + AE ⋅ I E = − AJ ⋅ J

E ⋅V = − E
t
 A
sau
 Ap ⋅ G ⋅ Atp AE   V  − AJ ⋅ J 
 ⋅  =  
 AE
t
0lE ,l E   I E   − E 

3.2.3 Metoda tensiunilor ramurilor pasive

• Se partitioneaza laturile circuitului dupa:
– laturi pasive ale arborelui lpa (sunt ramuri);
– laturi pasive ale co-arborelui lpc (sunt coarde);
– laturi cu surse independente de tensiune lE (sunt ramuri);
– laturi cu surse independente de curent lJ (sunt coarde);
• Matricea incidentelor esentiale se partitioneaza dupa aceeasi

logica. La fel si vectorii curentilor si tensiunilor laturilor:
t
 
a\c l pc l J I =  I pa I E I pc I J 
t t t t
1 424 3 1 424 3
D = l pa  D pp D pJ   ramuri coarde 
D D 
lE  Ep EJ   
t
U = U tpa U Et U tpc U Jt 
 1424 3 1424 3
 ramuri coarde 
Prima teorema a lui Kirchhoff exprimata cu matricea de

incidenta laturi sectiuni se scrie astfel:
 I pa 
 1 0 D pp D pJ   I E   0 l pa ,1 
  ⋅ = 
0 1 D Ep D EJ   I pc  0
 l E ,1 
 
 IJ 
Efectuand inmultirea matricilor se pot exprima curentii
ramurilor in functie de curentii coardelor matricial:
 I pa   D pp D pJ   I pc 
 I  = − D  ⋅ 
DEJ   I J 
cu I J = J
 E  Ep
sau:
 I pa = − D pp ⋅ I pc − D pJ ⋅ I J ⇒ D pp ⋅ I pc = − I pa − D pJ ⋅ I J (*)

 I E = − DEp ⋅ I pc − DEJ ⋅ I J
A doua teorema a lui Kirchhoff se scrie astfel:

U pa 
 − D tpp − D Ep
t
1 0   U E   0 l pc ,1 
 ⋅ = 
 − D t
pJ − D t
EJ 0 1   U pc
 0
 l J ,1 
 
U
 J 
sau:
− D tpp ⋅ U pa − DEp
t
⋅ U E + U pc = 0 l pc ,1
 cu U E = − E
− D pJ ⋅ U pa − DEJ ⋅ U E + U J = 0 l J ,1
t t
Tensiunile coardelor se exprima in functie de tensiunile ramurilor:

U pc = D tpp ⋅ U pa − DEpt
⋅E

 J
U = D t
pJ ⋅ U pa − D EJ ⋅ E
t

Ecuatia urmatoare se inmulteste, la stanga, cu matricea

conductantelor coardelor pasive, Gpc, matrice diagonala de
dimensiunile lpc X lpc si apoi cu matricea Dpp, matrice de
dimensiunile lpa X lpc :
− D ⋅U pa − D ⋅U E + U pc = 0l pc ,1 ⋅ G pc
t
pp
t
Ep
⇒ −G pc ⋅ Dtpp ⋅U pa − G pc ⋅ DEp
t
⋅U E + G pc ⋅U pc = 0l pc ,1 ⋅ Dpp
1424 3
I pc
⇒ − Dpp ⋅ G pc ⋅ Dtpp ⋅U pa − Dpp ⋅ G pc ⋅ DEp

t
⋅U E + Dpp ⋅ I pc = 0l pa ,1

Inlocuind relatia (*) in ecuatia astfel obtinuta, rezulta :
⇒ − D pp ⋅ G pc ⋅ D tpp ⋅ U pa + D pp ⋅ G pc ⋅ DEp
t
⋅ E − D pJ ⋅ J − I pa = 0l pa ,1
Inlocuim in ecuatia precedenta:
I pa = G pa ⋅ U pa unde Gpa este matricea diagonala
a conductantelor ramurilor
pasive, de dimensiune lpa X lpa
⇒ −Dpp ⋅ Gpc ⋅ D ⋅U pa + Dpp ⋅ Gpc ⋅ D ⋅ E − DpJ ⋅ J − Gpa ⋅U pa = 0l pa ,1

t
pp
t
Ep
Grupand termenii se obtine ecuatia matriciala finala,

corespunzand metodei tensiunilor ramurilor pasive (contine lpa
ecuatii):
(D pp ⋅ G pc ⋅ D t
pp + G )
pa ⋅ U pa = D pp ⋅ G pc ⋅ DEp ⋅ E − DpJ ⋅ J
t

Rezolvand ecuatia caracteristica metodei tensiunilor

ramurilor pasive se obtine matricea Upa. Cunoscand
aceasta matrice se pot apoi obtine si celelalte necunoscute
ale metodei, folosind ecuatiile neutilizate, rezultate din
Teoremele lui Kirchhoff:
U pc = Dtpp ⋅U pa − DEp
t
⋅E
I pc = G pc ⋅U pc
I pa = G pa ⋅U pa

3.2.4 Metoda curentilor coardelor pasive

Aceasta metoda presupune parcurgerea acelorasi pasi ca si la
metoda tensiunilor ramurilor pasive:
• Construirea arborelui normal
• Partitionarea vectorilor curentilor si tensiunilor laturilor si a
matricii incidentelor esentiale in acelasi mod
Rezulta modelul matematic al metodei
(R pc + D t
pp ⋅ R pa ⋅ D pp)⋅ I pc = − D t
Ep ⋅ E − D pp ⋅ Rpa ⋅ DpJ ⋅ J
t
unde Rpa este matricea diagonala a rezistentelor ramurilor

pasive, de dimensiune lpa X lpa
si Rpc este matricea diagonala a rezistentelor coardelor
pasive, de dimensiune lpc X lpc
Rezolvand ecuatia caracteristica metodei curentilor

coardelor pasive se obtine matricea Ipc. Cunoscand aceasta
matrice se pot apoi obtine si celelalte necunoscute ale
metodei, folosind ecuatiile neutilizate, rezultate din
Teoremele lui Kirchhoff:
I pa = − D pp ⋅ I pc − D pJ ⋅ J
U pa = R pa ⋅ I pa
U pc = R pc ⋅ I pc

MNCE3

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MNCE3

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cursul nr.

• Circuite analogice in regim stationar

Tuesday, April 01, 2014 4

2.3 Algoritm de construire sistematica a arborelui normal

• Prezinta o importanta deosebita datorita conexiunii stranse

3. Se construieste matricea de incidenta laturi-noduri prin

Pe pozitiile a55 si a66 exista deja pivotii urmatoarelor ramuri, nemaifiind

Pasii algoritmului (continuare):

d) Procedeul se repeta pana cand elemetul pivot se gaseste pe linia i=n-1,

Tuesday, April 01, 2014 11

CIRCUITE ANALOGICE LINIARE IN

Tuesday, April 01, 2014 12

Forma generala a modelului matematic al circuitelor liniare are 2l ecuatii:

Componentele functiei vectoriale pot avea una din formele:

Variabilele sistemului de 2l ecuatii sunt curentii si tensiunile laturilor:

I = [I1 I 2 ... I l ] ; U = [U1 U 2 ...U l ]

Tuesday, April 01, 2014 14

3.2 Modele matematice pentru circuite reciproce in regim stationar

Matricile de conexiune, vectorii curentilor si tensiunilor laturilor se

Forma ecuatiilor matriciale este:

Pentru laturile cu surse ideale independente de curent:

Tuesday, April 01, 2014 16

3.2.1 Metoda teoremelor lui Kirchhoff

Eliminand variabilele UE, IJ, Up rezulta modelul matematic

Tuesday, April 01, 2014 18

O alta varianta presupune eliminarea variabilelor UE, IJ si Ip,

Tuesday, April 01, 2014 19

3.2.2 Metoda nodala modificata

Prima teorema a lui Kirchhoff se scrie astfel:

U E = AEt ⋅ V , iar U E = − E , rezultand AEt ⋅ V = − E

Tuesday, April 01, 2014 21

In final rezulta sistemul matricial ce corespunde metodei nodale

Tuesday, April 01, 2014 22

3.2.3 Metoda tensiunilor ramurilor pasive

• Matricea incidentelor esentiale se partitioneaza dupa aceeasi

Prima teorema a lui Kirchhoff exprimata cu matricea de

A doua teorema a lui Kirchhoff se scrie astfel:

Tensiunile coardelor se exprima in functie de tensiunile ramurilor:

Tuesday, April 01, 2014 25

Ecuatia urmatoare se inmulteste, la stanga, cu matricea

⇒ − Dpp ⋅ G pc ⋅ Dtpp ⋅U pa − Dpp ⋅ G pc ⋅ DEp

Tuesday, April 01, 2014 26

Inlocuind relatia (*) in ecuatia astfel obtinuta, rezulta :

⇒ −Dpp ⋅ Gpc ⋅ D ⋅U pa + Dpp ⋅ Gpc ⋅ D ⋅ E − DpJ ⋅ J − Gpa ⋅U pa = 0l pa ,1

Grupand termenii se obtine ecuatia matriciala finala,

Tuesday, April 01, 2014 27

Rezolvand ecuatia caracteristica metodei tensiunilor

Tuesday, April 01, 2014 28

3.2.4 Metoda curentilor coardelor pasive

unde Rpa este matricea diagonala a rezistentelor ramurilor

Rezolvand ecuatia caracteristica metodei curentilor

Tuesday, April 01, 2014 30

S-ar putea să vă placă și