RANGUL UNEI MATRICE.

INVERSA UNEI MATRICE

1. Rangul unei matrice

Fie A ∈ Mm,n (R) o matrice şi r ≤ min(m, n) un număr natural nenul. Numim
minor de ordin r un determinant aflat la intersecţia a r linii şi r coloane.

Exemplul 1.1. Fie matricea

 
−1 2 −1 3
A= 0 1 2 3 .
 

−2 −1 0 1
     
−1 2 2 −1  2 3
Atunci determinanţii  ,   şi   sunt exemple de minori de ordin
     
 0 1 1 2  −1 1
   
−1 2 −1 −1 2 3
   
2, iar  0 1 2  şi  0 1 3 sunt exemple de minori de ordin 3. Pentru
   
   
−2 −1 0  −2 −1 1
matricea A nu putem construi minori de ordin 4.

Minorul format de primele r linii şi primele r coloane se numeşte minor car-
acteristic.
Vom spune că o matrice are rangul r dacă există un minor de ordin r nenul şi
toţi ceilalţi minori de ordin superior sunt nuli. Rangul unei matrice se determină,
de obicei, folosind metoda bordării: se pleacă dintr-un colţ al matricei care are
element nenul. Se adaugă o linie şi o coloană. Dacă minorul obţinut este nenul,
se continuă cu adăugarea unei alte linii şi coloane. Dacă este nul, se caută o altă
linie şi coloană.

Exemplul 1.2. Fie matricea

 
−1 2 −1 3
A= 0 1 2 3 .
 

−2 −1 0 1

1
2 RANGUL UNEI MATRICE. INVERSA UNEI MATRICE
Avem că d1 = −1 6= 0, prin urmare (A) ≥ 1. Continuăm cu minori de ordinul al
−1 2
doilea: d2 =   = −1 6= 0, deci (A) ≥ 2. Pentru minorii de ordin 3, avem
 
 0 1
 
−1 2 −1
 
d3 =  0 1 2  = −12 6= 0,
 
 
−2 −1 0 

deci (A) ≥ 3. Deoarece nu putem construi minori de ordin 4, matricea are rangul
3.

Metoda bordării poate fi aplicată uşor pentru matrice de dimensiuni relativ

mici, ı̂nsă nu este eficientă pentru matrice de dimensiuni mari. Folosind trans-
formările elementare ale unei matrice, rangul poate fi calculat mult mai uşor.

Exemplul 1.3. Să se calculeze rangul matricei

 
3 2 −1 2 0
 
4 1 0 −3 0 
A= 2 −1
.
 1 1 1
3 1 3 −9 −1
Soluţie. Folosim transformări elementare:
3L2 − 4L1
   
3 2 −1 2 0 3L 3 − 2L 1 3 2 −1 2 0
L − L L2 ↔ L4
   
4 1 0 −3 0 4
 1
0 -5
 4 −17 0 
A= ∼  ∼
2
 −1 1 1 1  0 −7
 5 −1 3  
3 1 3 −9 −1 0 −1 4 −11 −1
   
3 2 −1 2 0 L3 − 7L2 3 2 −1 2 0
L 2 ↔ L 4 0 L5 − 5L2 0
   
-1 4 −11 −1 −1 4 −11 −1
∼   ∼  
0
 −7 5 −1 3  
0
 0 -23 76 10  
0 −5 4 −17 0 0 0 −16 38 5
   
3 2 2 −1 0 3 2 2 −1 0
C 3 ↔ C 4 0 2L4 − L3 0
   
−1 −11 4 −1 −1 −11 4 −1
∼   ∼  ,
0
 0 76 −23 10   0
 0 76 −23 10  
0 0 38 −16 5 0 0 0 −9 0
prin urmare, (A) = 4. 

Anda Olteanu- ANMB

RANGUL UNEI MATRICE. INVERSA UNEI MATRICE 3

Exemplul 1.4. Să se calculeze rangul matricei

 
3 0 3 0 3 0
0 2 0 2 0 2
 
 
A= 3 2 0 3 2 .
0
0 4 0 4 0 4
 

3 4 0 3 4 0
Soluţie. Folosim transformări elementare:
    L3 − L2
3 0 3 0 3 0 3 0 3 0 3 0
 L3 − L1  L4 − 2L2
0 2 0 2 0 2 0 2 0 2 0 2
 
  L5 − L1   L5 − 2L2
A=
3 2 0 3 2 0 ∼ −3 3 −1 0 ∼
0 2
 
0 4 0 4 0 4 0 4 0 4 0 4
   

3 4 0 3 4 0 0 4 −3 3 1 0

L3 − L2    
3 0 3 0 3 0 3 0 3 0 3 0
L4 − 2L2
0 2 0 2 0 2 0 2 0 2 0 2
   
L5 − 2L2  L
 5 − L 3  
∼ 0
 0 -3 1 −1 −2  ∼ 0 0 −3 1 −1 −2
 
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
   

0 0 −3 −1 1 −2 0 0 0 −2 2 0
 
3 0 3 0 3 0
0 2 0 2 0 2
 
L4 ↔ L5  
∼ 0 0 −3 1 −1 −2 ,
 
0 0 0 −2 2 0
 

0 0 0 0 0 0
prin urmare, (A) = 4. 

2. Inversa unei matrice

Fie A o matrice pătratică, de tip n × n. Matricea A se numeşte inversabilă

dacă există o matrice pătratică C de tip n × n astfel ı̂ncât

AC = CA = In .

Pentru a fi sugestiv, matricea C va fi notată cu A−1 .

Propoziţia 2.1. Inversa unei matrice, dacă există, este unică.

Anda Olteanu- ANMB

4 RANGUL UNEI MATRICE. INVERSA UNEI MATRICE

Demonstraţie. Într-adevăr, dacă presupunem că A este inversabilă şi există două
matrice B şi C astfel ı̂ncât AB = BA = I şi AC = CA = I, atunci
B = BI = B(AC) = (BA)C = IC = C,
deci cele două matrice B şi C sunt egale. 
!
1 1
Exemplul 2.2. Considerăm matricea A = . Atunci matricea C =
0 1
! !
1 −1 1 −1
are proprietatea că CA = AC = I2 , deci A−1 = .
0 1 0 1
Inversa unei matrice este foarte importantă ı̂n ecuaţiile matriceale.

Teorema 2.3. Dacă A ∈ Mn (R) este o matrice inversabilă, atunci, pentru orice
matrice coloană B ∈ Mn,1 (R), ecuaţia AX = B are soluţia unică X = A−1 B.

Demonstraţie. Faptul că X = A−1 B este soluţie a ecuaţie se poate vedea uşor
deoarece
AX = A(A−1 B) = (AA−1 )B = In B = B.
Prin urmare, trebuie să demonstrăm că soluţia este unică. Presupunem că există
U o altă soluţie a ecuaţiei, deci AU = B. Cum X = A−1 B este soluţie a ecuaţiei,
avem că AX = B, deci AU = AX. Matricea A fiind inversabilă, există A−1 şi,
ı̂nmulţind la stânga egalitatea anterioară cu A−1 , obţinem
A−1 (AU ) = A−1 (AX),
ceea ce conduce la U = X. 
Am văzut că, ı̂n general, la ı̂nmulţirea matricelor nu putem face simplificări la
stânga sau la dreapta. Există ı̂nsă situaţii ı̂n care acest lucru este posibil:

Propoziţia 2.4. Fie C o matrice inversabilă de tip n × n şi A, B matrice de tip

m × n. Dacă AC = BC, atunci A = B.

Demonstraţie. Deoarece matricea C este inversabilă, există matricea C −1 astfel

ı̂ncât CC −1 = C −1 C = In . Înmulţind la dreapta cu C −1 egalitatea AC = BC,
obţinem
(AC)C −1 = (BC)C −1 ,
echivalent cu
A(CC −1 ) = B(CC −1 ).

Anda Olteanu- ANMB

RANGUL UNEI MATRICE. INVERSA UNEI MATRICE 5

Deci A = B. 

Vom utiliza des următoarele proprietăţi ale matricelor inversabile:

Teorema 2.5. Fie A, B ∈ Mn (R) matrice inversabile.Atunci:

a) matricea A−1 este inversabilă şi (A−1 )−1 = A;

b) matricea AB este inversabilă şi (AB)−1 = B −1 A−1 ;
−1 t
c) matricea At este inversabilă şi (At ) = (A−1 ) .
d) pentru orice k ∈ N, matricea Ak este inversabilă şi

−1
k
Ak = A−1 .

Demonstraţie. a) Avem că (A−1 )−1 A−1 = I şi AA−1 = I. Cum inversa este unică,
avem (A−1 )−1 = A.
b) Deoarece (AB)(B −1 A−1 ) = I şi (B −1 A−1 )AB = I şi cum inversa, dacă
există, este unică, obţinem că (AB)−1 = B −1 A−1 .
Subpunctele c) şi d) se demonstrează asemănător. 

Teorema 2.6. O matrice pătratică de ordin n este inversabilă dacă şi numai
dacă este echivalentă pe linii cu matricea In . Mai mult, dacă A este inversabilă,
atunci şirul de matrice elementare care transformă A ı̂n In transformă şi In ı̂n
A−1 .

Demonstraţie. Presupunem că A este o matrice inversabilă de ordin n. Conform

Teoremei 2.3, pentru orice matrice B ∈ Mn×1 (R) ecuaţia AX = B are soluţie
unică. Prin urmare, matricea A are n pivoţi. Deoarece matricea este pătratică,
cei n pivoţi trebuie să fie pe diagonala principală, deci A este echivalentă pe linii
cu matricea In .
Presupunem acum că matricele A şi In sunt echivalente, prin urmare există un
şir de matrice elementare E1 , . . . , Er astffel ı̂ncât

A ∼ E1 A ∼ E2 (E1 A) ∼ · · · ∼ Er (Er−1 · · · E1 A) = In .

Deoarece matricele elementare sunt inversabile, conform Teoremei 2.5, obţinem

că matricea Er Er−1 · · · E1 este inversabilă. Deci

A = (Er Er−1 · · · E1 )−1

Anda Olteanu- ANMB

6 RANGUL UNEI MATRICE. INVERSA UNEI MATRICE

şi

−1
A−1 = (Er (Er−1 · · · E1 )−1 = Er Er−1 · · · E1 ,
deci A este inversabilă. 

Teorema 2.6 sugerează şi un algoritm de calcul al inversei unei matrice pe care
ı̂l vom descrie ı̂n continuare.

Algoritm pentru determinarea inversei unei matrice

Fie A o matrice pătratică de tip n × n. Considerăm matricea dreptunghiulară
de tip n × 2n [A|In ] obţinută prin alăturarea matricei In la matricea A. Toate
operaţiile se vor face ı̂ntre liniile matricei [A|In ].
Pasul 1. Presupunem că elementul a11 6= 0 (ı̂n caz contrar, aducem ı̂n locul lui
un alt element nenul de pe prima coloană prin inversarea liniilor; dacă nu există
un astfel de element, matricea nu este inversabilă). Acest element se va numi
pivot (vom denumi pivot elementul de pe diagonala principală corespunzător
coloanei pe care lucrăm). Înmulţim prima linie cu a111 pentru a face pivotul 1.
Pasul al doilea: Facem 0 toate elementele de pe coloana pivotului cu excepţia
pivotului. Pentru aceasta, pentru fiecare linie diferită de linia pivotului, efectuăm
operaţia Li − ai1 L1 .
Pasul al treilea: Presupunem că elementul a22 6= 0 (ı̂n caz contrar, aducem
ı̂n locul lui un alt element nenul de pe a doua coloană situat sub pivot prin
inversarea liniilor). Înmulţim linia pivotului cu a122 pentru a face pivotul 1.
Pasul al patrulea: Facem 0 toate elementele de pe coloana pivotului cu
excepţia pivotului. Pentru aceasta, pentru fiecare linie, efectuăm operaţia Li −
ai2 L2 , i 6= 2.
Continuăm ı̂n acest mod până transformăm coloana n ı̂ntr-una ı̂n care pivotul
(situat pe poziţia (n, n)) este 1 şi celelalte elemente sunt 0. Matricea obţinută
astfel este de forma [In |A−1 ]. Dacă matricea A nu este echivalentă cu In , atunci
nici [A|In ] nu este echivalentă cu [In |A−1 ] şi, prin urmare, matricea A nu este
inversabilă.
 
0 −1 2
Exemplul 2.7. Fie matricea A = 3 0 3. Să se determine A−1 (dacă
 

2 1 4
există).

Anda Olteanu- ANMB

RANGUL UNEI MATRICE. INVERSA UNEI MATRICE 7

Soluţie.
     
0 −1 2 1 0 0 3 0 3 0 1 0 1
 L1 ↔L2   3 L1
[A|I3 ] =  3 0 3 0 1 0 ∼  0 −1 2 1 0 0 ∼
  
 
2 1 4 0 0 1 2 1 4 0 0 1
     
1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1
0
1
L
 3 3
3 1   L3 −2L1   (−1)L2
∼  0 −1 2 1 0 0 ∼ 0 -1 2 1 0 0 ∼
 
 
2 1 4 0 0 1 0 1 2 0 − 23 1
     
1 1
1 0 1  0 3
0 1 0 1  0 3
0
(−1)L2   L3 −L2   14 L3
∼ 0 1 −2 −1 0 0 ∼ 0 1 −2 −1 0 0 ∼
 
 
0 1 2  0 − 32 1 0 0 4  1 −2 1 3

 
1
 L1 − L3   
1 0 1 0 0 1 0 0 − 1 1 − 1
 L2 + 2L3 
1
L
 3  4 2 4
4 3 
∼ 0 1 −2 −1 0 0  ∼ 0 1 0 − 12 − 13 12  =
  
 
0 0 1  41 − 16 41 0 0 1  14 − 16 14
= [I3 |A−1 ].
Prin urmare  
− 14 12 − 14
A−1 = − 12 − 13 12  .
 
1
4
− 16 14
Se poate verifica faptul că AA−1 = A−1 A = I3 . 
 
1 0 2
Exemplul 2.8. Fie matricea A = −1 1 3. Să se determine A−1 (dacă
 

0 1 5
există).

Soluţie.
     
1 0 2 1 0 0 1 0 2 1 0 0
 L2 +L1   L3 −L2
[A|I3 ] = −1 1 3 0 1 0 ∼ 0 1 5 1 1 0 ∼
  
 
0 1 5 0 0 1 0 1 5 0 0 1
  
1 0 2  1 0 0
L3 −L2 
∼ 0 1 5  1 1 0 .
 

0 0 0 −1 −1
 1

Anda Olteanu- ANMB

8 RANGUL UNEI MATRICE. INVERSA UNEI MATRICE

Nu mai putem alege pivot nenul, ceea ce ı̂nseamnă că matricele A şi I3 nu sunt
echivalente, deci nu există A−1 (matricea nu este inversabilă). 

Anda Olteanu- ANMB