Sunteți pe pagina 1din 33

Sa ne amintim!

Izomerii sunt compusi care au aceeasi formula moleculara dar


care difera prin constitutie, configuratie sau conformatie; izomerii sunt
substante cu proprietati fizice si chimice diferite;

Izomerii de constitutie au aceeasi formula moleculara dar difera


prin modul de legare al atomilor din molecula (constitutie sau conectivitatea
atomilor din molecula;

Izomerii de configuratie si cei de conformatie difera prin


asezarea spatiala a atomilor din molecula;
IZOMERI

Izomeri de constituie Izomeri sterici


(difer prin modul de legare al atomilor (difer prin modul de aranjare n
molecul conectivitate) n spaiu a atomilor )

Izomeri de configuraie Izomeri de


conformaie
(difer prin configuraie) (difer prin conformaie: unghiul de
torsiune n jurul legaturilor )

Enantiomeri (izomeri optici) Diastereoizomeri


(difer prin aezarea spaial a atomilor fa (difer prin distana n spaiu dintre
de un centru, ax sau plan de chiralitate) atomii sau grupele care nu sunt
legate direct)

Diastereoizomeri optici Diastereoizomeri cis-trans


(prezint mai multe elemente de (difer prin distana n spaiu a atomilor
chiralitate n molecul) sau a grupelor fa de un element de
structur rigid ax sau plan)
Stereochimia - stiinta care studiaza structura
spaiala a moleculelor.

Pe baza teoriei clasice izomerii cu structura spatiala diferita sau


stereoizomerii au fost impartiti in
izomeri de conformatie
izomeri de configuratie
pe baza cauzei care ii genereaza si implicit a modului lor de
inter- convertire.

Conformatie Configuratie

Asociata cu ROTIRE in jurul Asociata cu modul de DISPUNERE a


unei legaturi simple substituentilor unui element de referinta
Izomerii de conformatie sunt aranjari spatiale dinamice, in
echilibru, care rezulta din simpla rotire a atomilor de carbon in jurul
unei legaturi simple din molecula

Exemplu: La alcani (n-butan) s-au prezentat izomerii de conformatie


eclipsati si intercalati (unde steluta reprezinta o grupare CH3) care trec
unul in celalalt prin rotatia atomilor 2 sau 3 in jurul legaturii simple C2 - C3:

sin-eclipsat sin-intercalat anti-intercalat anti-eclipsat sin-intercalat sin-eclipsat


(gauche) (gauche)

Transformarea unui izomer de conformatie in altul are loc usor, fara rupere si /sau
reformare a vreunei legaturi, un proces cu consum energetic scazut
Izomerii de configuratie sunt aranjari spatiale statice care nu se afla
in relatie de conformerie si care pot fi:

A. Izomeri geometrici = difera intre ei prin modul de amplasare a


atomilor in raport cu un element rigid de referinta: planul ciclului (la
molecule ciclice) sau planul legaturii p (in cazul alchenelor)
B. Izomeri optici = difera intre ei prin modul de dispunere
spatiala in jurul unuia sau al mai multor atomi de carbon din molecula

Transformarea unui izomer de configuratie in altul pentru schimbarea locului unor


substituenti are loc numai prin ruperea si reformarea unei legaturi, un proces cu
consum energetic ridicat

A. Izomeri geometrici-Exemplul 1: izomerii geometrici cis - trans (sau Z - E) ai


alchenelor izomeri de configuratie care se disting in raport cu un plan (al dublei
legaturi sau al ciclului - v. slide-ul urmator):
R R H
R
C C C C
H H H R
cis trans
A. Izomeri geometrici-Exemplul 2: izomerii geometrici cis - trans ai ciclohexanului
1,2-disubstituit deasemenea izomeri de configuratie care se disting in raport cu
un plan (al celor 4 atomi de Carbon COPLANARI din ciclu):

cis trans

Izomerul de configuratie cis al ciclohexanului 1,2-disubstituit NU AR


PUTEA trece in izomerul de configuratie trans DECAT prin ruperea unei legaturi
sigma (axiale sau ecuatoriale) si formarea altei legaturi (axiale sau ecuatoriale).
Izomerul de configuratie trans are doi izomeri de conformatie: aa si ee.
Izomerii cis-trans se deosebesc intre ei prin proprietatile fizice (punct de
topire, punct de fierbere, spectre,etc.) si unele proprietati chimice, fiecare izomer
putand fi izolat in stare pura prin metode chimice obisnuite.
B. Izomerii optici sunt izomeri de configuratie care nu se deosebesc unul de
celalalt prin proprietatile fizice obisnuite si au proprietati chimice practic identice
fata de reactivi chimici obisnuiti.
Acesti stereoizomeri (stereos spatiu, lb greaca) nu pot fi prevazuti pe
baza teoriei clasice a structurii.
Ei se comporta diferit fata de lumina plan- polarizata si fata de anumiti
reactivi chimici cu structura speciala.
Supus trecerii luminii polarizate un astfel de stereomer roteste planul
luminii polarizate spre dreapta iar celalalt spre stanga, cu un numar egal de grade.
Asemenea molecule au fost numite optic active, iar stereoizomerii sunt antipozi
optici sau enantiomeri: dextrogiri (+) si levogiri (-).

Teoria clasica a stereochimiei atribuie aparitia activitatii optice prezentei


in molecula a unui atom de carbon legat de 4 substituenti diferiti numit carbon
asimetric, sau carbon chiral, sau stereocentru.

Activitatea optica a substantelor este insa un fenomen mai general:


Scurt istoric al studierii fenomenului activitatii optice
a compusilor chimici

Inceputul sec, XIX experimentele releva existenta unei legaturi intre propagarea
luminii si minerale in 1880 omul de stiinta francez Etienne Louis Malus a
descoperit ca lumina transmisa printr-un cristal de CaCO3 a suferit un fenomen de
polarizare intr-un singur plan

Cativa ani mai traziu, Jean Baptiste Biot (1774


1862 Colegiul Frantei) a descoperit cum un cristal
de cuart (SiO2) roteste planul luminii polarizate.
Biot a observat ulterior ca anumite cistale de cuart
rotesc planul intr-o singura directie, iar altele in
directia opusa.
Aceasta proprietate a rotatiei in directii
opuse a fost pusa in evidenta la forma Cristale hemihedrale de cuart
hemihedrala a unor cristale care exista in forma
obiect-imagine in oglinda.
Biot a concluzionat in mod corect ca ceasta activitate optica este o
proprietate existenta in cazul anumitor molecule

Experimentele lui Louis Pasteur (1822 1895)

Pasteur a fost studentul lui Biot.


In 1848, lucrand cu acid tartric el a observat ca diferite saruri ale acestuia
cristalizeaza in forme hemihedrale de o anumita forma. Solutiile acestor saruri
prezentau activitate optica.
Important - el a observat ca solutia sarii duble de sodiu si amoniu a acidului
tartric nu prezenta activitate optica in timp ce sarea cristaliza in doua forme diferite
de tip hemihedral, asemanatoare cu cele de cuart Pasteur a separat cele doua
forme cu penseta! si prin dizolvarea lor separata in apa, a observat ca cele doua
solutii au activitate optica de sens opus in urma amestecarii celor doua solutii in
cantitati ECHIMOLECULARE a rezultat un amestec fara activitate optica! (optic
inactiv)
Pasteur a presupus in mod corect ca cele doua forme pot diferi prin
aranjarea in spatiu a atomilor componenti prin aceasta anticipand importanta
stereochimiei in studiul proprietatilor substantelor.
In 1831 Berzelius a identificat sarea de potasiu a acidului tatric dextrogir in
tartrul depus in vin si a izolat acidul tartric optic inactiv (pe care l-a numit racemic
de la racema = strugure in limba latina)

In 1874, omul de stiinta olandez Vant Hoff si francezul Le Bel (in acelasi timp si
fara sa stie unul de celalalt) au pus bazele teoriei legate de izomeria optica,
explicata pe baza conceptiei despre structura tetraedrica a atomului de carbon.

In 1893 Kelvin a propus termenul de chiral (si opusul sau achiral) pentru figuri
geometrice nesuperpozabile cu imaginea lor in oglinda (asemanator cu mana
dreapta si mana stanga; cheir = mana in limba greaca).

In 1964 R.S. Cahn, C.K. Ingold si V. Prelog au propus ca proprietatea de


chiralitate sa fie criteriul de clasificare in stereochimie.
E
Planul luminii polarizate

Lumina este radiatia


electromagnetica oscilanta, avand o
componenta de camp electric E si B
una de camp magnetic B,
perpendiculare una pe alta.
Pentru simplificare se deseneaza planul de oscilatie doar a uneia din cele
doua componente, sa zicem E, subintelegandu-se cealalta, B, perpendiculara

Lumina obisnuita Vectorii Lumina plan-polarizata este o unda


perpendiculari E si B oscileaza intr- electromagnetica cu vectorul E osciland intr-
o infinitate de planuri, a caror un singur plan, iar vectorul B in planul
intersectie este o dreapta, care este perpendicular (nefigurat aici, subinteles).
directia de propagare a luminii Se obtine prin trecerea luminii obisnuite
printr-un polarizator material asemanator
cu cristalul de cuart
Activitatea optica

Activitatea optica se masoara cu polarimetrul.


POLARIMETRUL este compus din doua prisme Nicol (cristal de calcit, spat de
Islanda) intre care se afla un tub cu proba de analizat ca solutie (3).
Primul nicol este fix [numit polarizor (1)] si are rolul de a transforma
lumina naturala (vectorul electric oscileaza intr-un numar infinit de planuri) in
lumina polarizata (vectorul electric oscileaza intr-un singur plan).
Cel de-al doilea nicol (analizor (2)) este mobil si se poate rori in jurul
axei optice cu un unghi masurabil cu precizie.
Sursa de lumina utilizata (4) in polarimetre este fie:
- o lampa de sodiu care emite o lumina monocromatica: lina D
a sodiului, = 589 nm
- o lampa cu mercur: = 546 nm.

Principiul de functionare - la trecerea luminii polarizate prin tubul care contine


substanta optic activa (pura, in solutie), planul luminii polarizate este rotit cu un
unghi care se citeste pe ecranul analizorului.
POLARIMETRUL
Moleculele achirale sunt optic
4 Sursa
inactive: NU se observa rotatia
de lumina planului luminii polarizate

Enantiomerul dextrogir
(d) (+) roteste planul
luminii polarizate in
2 Analizor sens orar

Enantiomerul levogir (l) (-)


Observator
roteste planul luminii
polarizate in sens antiorar
Activitatea optica este o proprietate specifica a unor molecule si de
aceea valoarea unghiului de rotatie va depinde de: concentratia solutiei
substantei optic active, de lungimea stratului parcurs de lumina polarizata (adica
lungimea cuvei) si se exprima in rotatie specifica []D msurat la 200C,
definit ca unghiul de rotaie al planului luminii polarizate pentru o soluie de
conc =1g/cm3, la o lungime a cuvei de 1dm

Moleculele chirale se prezinta sub forma unui enantiomer dextrogir (care


roteste planul luminii polarizate spre dreapta) si a unui enantiomer levogir,
(care roteste planul luminii polarizate spre stanga)

enantiomer enantiomer
lumina lumina plan- dextrogir levogir
obisnuita polarizata masurarea rotatiei specifice []
(in analizor)

O solutie in care exista ambii enantiomeri, in concentratii egale se numeste


RACEMIC este optic inactiva (compensare intermoleculara).
Msurarea activitii optice a enantiomerilor nu duce implicit i la cunoaterea
configuraiei acestora; nu exist o relaie evident ntre activitatea optic i
configuraie.

Moleculele achirale sunt optic inactive prin masuratori polarimetrice nu


se poate masura nici o rotatie specifica.

Conditii structurale care determina activitatea optica

Conditia necesara si suficienta pentru aparitia


activitatii optice este ca molecula substantei sa nu fie
superpozabila cu imaginea sa in oglinda, indiferent
ce manevre (rotatie sau translatie ) se fac.

Moleculele care au aceasta proprietate sunt chirale


iar cele care nu au aceasta proprietate sunt achirale.

Cel mai simplu exemplu de molecula chirala este cea


care poseda un stereocentru = un atom de C cu
patru substituenti diferiti numit si atom de carbon
asimetric (C*).
Stabilirea chiralitatii moleculelor mai complexe (cu mai multi stereocentri) se
bazeaza si pe examinarea unor elemente de simetrie:
- centru de simetrie: un punct dintr-o molecula astfel situat incat orice
dreapta trecand prin acest punct intalneste, in ambele directii, la distante egale,
aceleasi forme structurale.
- plan de simetrie: un plan care imparte molecula in doua jumatati, fiecare
fiind imaginea in oglinda a celeilalte.
Moleculele care au centru sau plan de simetrie sunt achirale si nu indeplinesc
conditia de nesuperpozabilitate cu imaginea lor in oglinda.

IZOMERII OPTICI sunt:

Enantiomeri = sunt izomeri sterici NESUPERPOZABILI care se gasesc in relatia


OBIECT-IMAGINE IN OGLINDA
Diastereoizomeri = sunt tot izomeri sterici NESUPERPOZABILI care NU se
gasesc in relatia OBIECT-IMAGINE IN OGLINDA

De observat: Izomerii geometrici cis-trans sunt tot diastereoizomeri, dar izomeria


cis-trans nu este relationata cu activitatea optica
Schimband locurile a doi substituenti se Nesuperpozabilitatea
ajunge la molecula enantiomera enantiomerilor
Enantiomerii nu se vor suprapune orice miscari s-ar executa.
Cu alte cuvinte, in 3-D, sunt permise orice miscari, configuratia
moleculei NU SE SCHIMBA

Un numar impar de schimbari (a locurilor oricaror doi substituenti)


va schimba configuratia initiala, producand enantiomerul moleculei
initiale
Un numar par de schimbari (a locurilor oricaror doi substituenti) va
mentine configuratia initiala a moleculei
MODURI DE REPREZENTARE 3-D (in spatiu) A MOLECULELOR
CHIRALE

Glicerinaldehida
Modelul
tetraedric

REPREZENTAREA 2-D (in plan) A MOLECULELOR CHIRALE


PROIECTIA FISCHER
Daca este necesar, molecula se Glicerinaldehida
plaseaza mai intai cu grupa cea
mai oxidata in sus, abia dupa
aceea se proiecteaza in plan,
respectand orientarea celor 4
substituenti: sus, dreapta, stanga,
iar grupa din spate jos 3-D 2-D
Fischer
3-D Acidul lactic 2-D

Proiectiile Fischer fiind reprezentari CONVENTIONALE,


trebuie sa respecte anumite conventii:
Formulele pot fi NUMAI translatate pe plan, rotite in plan, DAR NU POT
PARASI PLANUL
Rotirea formulei IN PLAN cu 180, sau multipli de 180, CONSERVA
CONFIGURATIA atomilor chirali
Rotirea formulei IN PLAN cu 90, sau multipli IMPARI de 90 SCHIMBA
CONFIGURATIA (formula obtinuta astfel are configuratie diferita de cea
initiala).
O schimbare intre ei a doi substituenti (oricare) SCHIMBA CONFIGURATIA;
O a doua schimbare restabileste configuratia initiala:
Deci: numar impar de schimbari ale locurilor a doi substituenti
schimba configuratia, iar numar par de schimbari ale locurilor a doi
substituenti pastreaza configuratia initiala
Convenia Cahn Ingold Prelog (CIP)
pentru specificarea configuraiilor absolute (1956)

Cahn, Ingold i Prelog au propus o nou regul de atribuire i denumire a


configuraiilor absolute ale izomerilor sterici denumit prescurtat regula
C.I.P.
Pentru atribuirea configuraiilor izomerilor optici (enantiomeri i
diastereoizomeri) regula se mai numete i regula R-S, iar pentru atribuirea
configuraiilor diastereoizomerilor geometrici ea este denumit regula E-Z.
n ambele cazuri, pentru configuraia dat, se aplic urmtoarele etape:
1. Stabilirea tipului de izomerie de configuraie (enantiomerie,
diastereoizomerie optic, diastereoizomerie cis-trans);
2. Stabilirea ordinei de succesiune a substituenilor (denumii liganzi)
legai de centrul chiral sau de elementul de structur care determin apariia
izomeriei de configuraie, pe baza NUMARULUI ATOMIC Z al atomilor atasati
la C*
Aceast etap se face folosind regula standard de succesiune:
- se consider n prima etap numai atomii din prima sfer de liganzi
adica atomii legai direct de elementul de chiralitate; prioritatea e data de numerele
atomice Z (ordonare cu cifre: 1> 2> 3> 4 sau cu litere: a> b> c> d) prioritatea 1 fiind
a atomului cu cel mai mare Z
- atunci cnd exist doi sau mai muli atomi identici n prima sfer de
liganzi se analizeaz si atomii din sfera a doua de liganzi, adic atomii care sunt
direct legai de cei din prima sfer de liganzi H CH3
HO C H3C C
H CH3

3. Se pozitioneaz molecula (atomul de carbon asimetric reprezentat prin


formula perspectivic tetraedric) n aa fel nct substituentul cu prioritatea cea
mai mic s fie aezat n spate, n partea opus observatorului.

4. Din acest moment, substituentul cu prioritatea cea mai mica nu mai


conteaza, si se exclude din demersul de atribuire a configuratiei R-S
5. Examinarea succesiunii substituentilor in ordine descrescatoare a
prioritatii va decide sensul orar (R) sau antiorar (S) si deci configuratia
stereocentrului

Observatii
Atomii legati prin legaturi multiple (duble, triple) se evalueaza ca si cum ar fi legati
cu doi sau cu trei atomi de tipul celui participant la legatura multipla:

Daca exista mai multi atomi chirali in molecula, determinarea R-S se face pentru
fiecare din ei
EXEMPLE:
Exemplul 1. Acidul lactic cu configuratia tetraedrica (3-D)
1.Stabilirea tipului de izomerie enantiomerie
2.Stabilirea ordinei de succesiune a substituentilor
conform nr atomic Z

Daca doi substituenti au aceeasi prioritate (aici, 6)


la atomul DIRECT legat direct de C*, se iau in
consideratie atomii urmatori

Atomii legati prin legaturi multiple (duble,


triple) se evalueaza ca si cum ar fi legati
cu doi sau cu trei atomi de tipul celui
participant la legatura multipla:
25
In final se marcheaza ordinea de prioritate, 1 fiind cea
mai mare (atomul cu Z=8 in acest caz, oxigenul), si 4
fiind cea mai mica (atomul cu Z=1, H):

3. Se aeaz fiecare atom de carbon asimetric (reprezentat prin formula


perspectivic tetraedric) n aa fel nct substituentul cu prioritatea cea mai
mic s fie aezat n spate, n partea opus observatorului (sau, daca preferati,
observatorul este cel care se plaseaza in pozitia opusa substituentului cu
prioritatea cea mai mica. Este evident ca pentru comoditate, acest substituent
ar fi bine sa se afle in spatele planului vertical !!!)
Am ales ca observatorul sa se plaseze
IN PARTEA OPUSA substituentului cu
prioritatea cea mai mica (4),

atentie, CH3 e plasat spre dreapta


observatorului!!!)

26
4. Din acest moment, substituentul cu prioritatea cea mai mica (H) nu mai
conteaza, si se exclude din demersul de atribuire a configuratiei R-S
5. Examinarea succesiunii restului substituentilor in ordine descrescatoare a
prioritatii va decide sensul orar (R) sau antiorar (S) si deci configuratia
stereocentrului

Se observa sensul in care SCAD prioritatile celor TREI substituenti ramasi


in evaluare dupa ce cel cu prioritatea minima a fost exclus, adica sensul in
care parcurgem secventa 1,2,3:
Parcurgere in sens orar (de la stanga la dreapta configuratie R

27
Cand este posibil, pentru a simplifica atribuirea configuraiei R / S, nainte de
vizualizarea moleculei dintr-o direcie opus substituentului cu prioritatea cea
mai mica, molecula trebuie s fie rotita n aa fel, nct acest substituent (4) s
ajunga "n spatele planului"

Dupa rotire, atomul de H


cu prioritatea minima (4) a
ajuns in spatele planului
vertical, din acest moment
el nu mai conteaza, iar
observatorul va ramane in
fata planului.

In urma acestei manevre, observatorul


poate privi frontal ceilalti trei substituenti
care conteaza, si ordinea de scadere a
prioritatilor 1,2,3, constatand ca sensul de
parcurgere este cel orar, deci

Configuratia este R R
In atribuirea configuratiei R sau S se
poate lucra si pe proiectii Fischer (2-D):

Pentru o usoara atribuire substituentul cu


prioritatea minima 4 trebuie adus in spate (deci
jos, in proiectia Fischer) 3-D 2-D

Dupa o schimbare de locuri, (!!!! asta a


SCHIMBAT configuratia initiala!!!),
configuratia gasita este S, deci
S configuratia initiala a fost R!

Pentru a evita confuzia si


riscul de a uita de schimbarea
de configuratie facand o
singura schimbare, se pot
opera doua schimbari, ceea
ce conserva configuratia:
Configuratia este R
ALTE EXEMPLE

30
ACTIVITATEA OPTICA SI CONFIGURATIA ABSOLUTA R/S

In general nu exista NICIO relatie intre eticheta R sau S


pusa configuratiei unui enantiomer si sensul in care el roteste
planul luminii polarizate.
Sensul (+)/(-) se determina EXCLUSIV experimental, cu
polarimetrul si nu exista nicio corelare logica a structurii
enantiomerului cu sensul rotatiei, si nici intre relatia posibila
intre doua structuri (inrudite, ca mai jos) si sensul rotatiei

31
CONVENTIA FISCHER-ROSANOFF (D/L)
In chimia zaharurilor, a hidroxiacizilor, a aminoacizilor, care sunt bio-molecule adica
molecule cu importanta vitala pentru biosfera, se aplica un alt mod de etichetare a
aranjamentului spatial al atomilor legati direct de stereocentre, si anume
CONVENTIA FISCHER-ROSANOFF,
care stabileste apartenenta unei molecule chirale din categoriile de mai sus la familia
optica D sau la familia optica L,
fara nicio relatie LOGICA nici cu activitatea optica determinata cu polarimetrul
[(+) (-)], si nici cu configuratia R/S stabilita conform algoritmului expus anterior

Familia optica D cuprinde compusii ai caror substituenti OH (sau NH2) la atomul chiral
(cand acesta este singurul stereocentru din molecula) sunt plasati pe dreapta IN
FORMULELE DE PROIECTIE FISCHER ale moleculelor respective
Prin reciprocitate, Familia optica L va cuprinde enantiomerii celor de mai sus (OH
(sau NH2) pe stanga.
In cazul zaharurilor, unde sunt mai multe centre chirale, se ia in consideratie pozitia
grupei OH de la penultimul atom de carbon, stereocentrul cel mai departat de
gruparea carbonil; Familia optica D cuprinde moleculele cu penultimul OH pe
dreapta 32

S-ar putea să vă placă și