Sunteți pe pagina 1din 29

CURS XI

II.3. AMINE 1

II.3.1. Clasificarea si nomenclatura 1

II.3.2. Structura de baza 2

II.3.3. Metode de obtinere a aminelor 2 II.3.3.1. Aminarea compusilor halogenati 2 II.3.3.1.1. Amine alifatice 3 II.3.3.1.2. Amine aromatice 4 II.3.3.2. Aminarea fenolilor. Reactii Bucherer 5 II.3.3.3. Aminarea prin reducere 6 II.3.3.3.1. Aminarea reductiva a nitroderivatilor aromatici 6 II.3.3.3.2. Alte aminari reductive 10 II.3.3.4. Degradarea Hofmann a amidelor 12

II.3.4. Proprietati fizice si spectrale 13

II.3.5. Reactivitatea aminelor 14 II.3.5.1. Caracterul acido-bazic 14 II.3.5.2. Reactivitatea ca nucleofilicitatate fata de gruparea carbonil 17 II.3.5.2.1. N-acilarea 17 II.3.5.2.2. Nucleofilicitatea fata de compusi carbonilici si analogi iminici 18 II.3.5.3. Nucleofilicitate fata de alcooli si compusi halogenati 19 II.3.5.4. Nucleofilicitatea fata de alchine 20 II.3.5.5. Reactia de diazotare si aplicatii 20 II.3.5.5.1. Aplicatii. Gruparea diazoniu ca grupa fugace in reactii SN 1 -Ar 22 II.3.5.5.2. Aplicatii. Gruparea diazoniu ca grupa fugace in reactii S.R. 24 II.3.5.5.3. Sarurile de diazoniu ca agenti electrofili in reactii S.E. aromatice 25

Modificarile ulterioare asupra continutului, operate de catre autor, nu fac obiectul vreunei notificari prealabile.

Mircea Darabantu CHIMIE ORGANICA an II Ing. CURS-XI

Pag.

1

II.3. AMINE

Definitie: compusi organici care contin gruparea functionala monovalenta amino –NH 2 (CURS 1, pag. 13); pot fi considerati ca derivand de la amoniac prin inlocuirea atomilor de hidrogen ai acestuia cu cate un radical organic hidrocarbonat generand amine primare, secundare si tertiare.

II.3.1. Clasificarea si nomenclatura

R-NH 2 Amine primare

R

1 -NH-R 2

(R 1 = R 2 , R 1 R 2 )

Amine secundare

R

3 N

(R 1 = R 2 = R 3 , R 1 R 2 R 3 etc.)

Amine tertiare

CH 3 -CH 2 -NH 2 Aminoetan (I.U.P.A.C.) Etilamina Et-NH 2 Amina alifatica

CH 3 -CH 2 -NH-CH 3 Etilmetilamina (I.U.P.A.C.) Amina alifatica Et-NH-Me

(CH 3 -CH 2 ) 3 N Trietilamina (I.U.P.A.C.) Et 3 N

C

6 H 5 -NH 2

Aminobenzen (I.U.P.A.C.) Fenilamina, Anilina Ph-NH 2

Amina aromatica

C

6 H 5 -NH-C 6 H 5

Difenilamina (I.U.P.A.C.)

Amina aromatica Ph 2 NH

1

2

3

4

CH 3 -CH-CH 2 -CH 3

N(CH 3 ) 2-Dimetilaminobutan (I.U.P.A.C.) (s-Bu)-N(Me) 2

2

H 2 N-CH 2 -CH 2 -NH 2

1,2-Diaminoetan (I.U.P.A.C.) Etilendiamina

Diamina alifatica

C 6 H 5 -NH-CH 3

Fenilmetilamina (I.U.P.A.C.) N-metilanilina Ph-NH-Me

Amina secundara mixta

C 6 H 5 N(CH 3 ) 2

Fenildimetilamina (I.U.P.A.C.)

N,N-dimetilanilina Ph-N(Me) 2

In cazul in care pe un radical hidrocarbonat se afla grefate si alte functiuni organice, cele oxigenate (COOH > C=O > -OH) au prioritate de citare fata de functiunea monovalenta amino, de exemplu:

2

1

H 2 N-CH 2- CH 2 -OH

2-aminoetanol (si NU 2-hidroxietilamina !)

Mircea Darabantu CHIMIE ORGANICA an II Ing. CURS-XI

Pag.

2

II.3.2. Structura de baza

Geometria de baza a moleculelor aminice este cea tetraedrica, cu atomul de azot hibridizat sp 3 .

R 1

tetraedrica , cu atomul de azot hibridizat sp 3 . R 1 N α R R

N

, cu atomul de azot hibridizat sp 3 . R 1 N α R R 3

α R

R 3

2

α: 107 o daca R 1 = R 2 = R 3 = H (NH 3 , amoniac)

> 110 o in amine tertiare din cauza repulsiei sterice

Aminele prezinta o mare instabilitate configurationala ceea ce, in cazul aminelor chirale (R 1 R 2 R 3 , se manifesta prin interconversia rapida, la temperatura ambianta, a unui enantiomer in celalalt.

R

sp 3 N 3 R 1 R 2 R
sp 3
N
3
R
1
R
2
R
R 3 R 1 sp 2 N R 2
R 3
R 1
sp 2 N
R 2

Stare de tranzitie plana

R 1 R 2 R R 3 R 1 sp 2 N R 2 Stare de

R 2

R

R

1

S

sp 3

N

1 sp 2 N R 2 Stare de tranzitie plana R 2 R R 1 S

3

R 1 > R 2 > R 3

(C.I.P.)

Fenomenul se numeste INVERSIE PIRAMIDALA (e.g. in cazul amoniacului au loc 10 6 inversii / minut !!).

II.3.3. Metode de obtinere a aminelor

II.3.3.1. Aminarea compusilor halogenati

Consta in Substitutia Nucleofila a halogenului din compusii halogenati. TERMINOLOGIE: reactie denumita si a m o n o l i z a (nucleofil este amoniacul), a m i n o l i z a (nucleofilul este o alta amina) sau prin termenul cel mai general, a m i n a r e.

Mircea Darabantu CHIMIE ORGANICA an II Ing. CURS-XI

Pag.

3

II.3.3.1.1. Amine alifatice

Se obtin dupa schema generala a reactiilor SN in care nucleofilul nu are sarcina (Curs 9, II.1.5.1., pag. 17):

METODA HOFMANN

C L + N C N + Nucleofil
C
L
+
N
C N +
Nucleofil

cu azot

:L -

Nucleofil cu azot: NH 3 , R-NH 2 , R 2 NH, etc. L: halogen (Cl, Br, I), optional OH.

Metoda clasica de obtinere a aminelor alifatice prin N-alchilarea amoniacului cu compusi halogenati cu reactivitate marita sau normala (CURS 9, II.1.5., pag. 16) de obicei prin mecanism SN 2 la incalzire (Δ si, uneori, la presiune):

Are loc in doua etape distincte:

- Substitutia nucleofila a halogenului:

H 3 N: + R δ+ -X δ+ H 3 N + -R X: -

Halogenura de alchilamoniu - Eliberarea aminei libere din sarea ei de alchilamoniu printr-o reactie acid-baza:

R-NH 3 + X: - + NH 3 R-NH 2 + NH 4 + X: -

Mare exces !

Halogenura de amoniu

Nota 1: daca amoniacul este in mare exces, reactia se opreste in faza de monoalchilare, rezultand amina primara. Nota 2: daca compusul halogenat este in mare exces, reactia continua identic pana la obtinerea halogenurilor cuaternare de amoniu, de exemplu:

Δ

Δ

Δ

H 3 C-NH 2 + CH 3 I - HI

Metilamina

H 3 C- N H 2 + C H 3 I - HI Metilamina (H 3

(H 3 C) 2 NH + - CH HI 3 I

Dimetilamina

3 C) 2 N H + - C H HI 3 I Dimetilamina (H 3 C)

(H 3 C) 3 N + - CH HI 3 I

Dimetilamina (H 3 C) 3 N + - C H HI 3 I (H 3 C)
Dimetilamina (H 3 C) 3 N + - C H HI 3 I (H 3 C)
Dimetilamina (H 3 C) 3 N + - C H HI 3 I (H 3 C)
Dimetilamina (H 3 C) 3 N + - C H HI 3 I (H 3 C)

(H 3 C) 4 N + I -

Iodura de tetrametilamoniu

Trimetilamina

Δ NH + I - N: + HI
Δ
NH + I -
N:
+
HI

Iodura de

alchilamoniu

rezultata din

N-alchilare

Nenucleofila

Amina libera care continua reactia Nucleofila

Mircea Darabantu CHIMIE ORGANICA an II Ing. CURS-XI

Pag.

4

Nota 3: in cazul intermediar, acela in care nici una dintre componente nu este in mare exces (R-X sau NH 3 ) se formeaza amestecuri de amine foarte dificil de separat si metoda nu mai este atractiva. Nota 4: cele mai bune rezultate se obtin in cazul utilizarii ca agenti de N-alchilare a compusilor halogenati primari (mecanism SN 2 ); in cazul compusilor halogenati tertiari, la incalzire, poate deveni concurenta reactia de Eliminare E-1 (CURS 9, II.1.1., pag. 11) de exemplu:

(CH 3 ) 3 C-Br + NH 3 (CH 3 ) 2 C=CH 2 + NH 4 Br

Nota 5: se pot utiliza si alti agenti de N-alchilare, mai ieftini, de exemplu sulfatii de alchil (CURS 10, II.2.1.4.2.3., pag. 16, mecanism SN 2 ):

(CURS 10, II.2.1.4.2.3., pag. 16, mecanism SN 2 ): R- N H 2 + CH 3
(CURS 10, II.2.1.4.2.3., pag. 16, mecanism SN 2 ): R- N H 2 + CH 3

R-NH 2 + CH 3 -O-SO 2 -O-CH 3 + 2 NaOH

Dimetilsulfat (CH 3 ) 2 SO 4

-O-CH 3 + 2 NaOH Dimetilsulfat (CH 3 ) 2 SO 4 R- N (CH 3

R-N(CH 3 ) 2 + Na 2 SO 4 + 2 H 2 O

II.3.3.1.2. Amine aromatice (vezi si CURS 9, II.1.5.1.6. si pag. 30) A) Aminarea compusilor halogenati aromatici cu reactivitate scazuta in prezenta catalitica a Cu fin divizat:

C 6 H 5 -X + 2 NH 3

150 o C Cu fin divizat

C 6 H 5 -X + 2 NH 3 150 o C Cu fin divizat C

C 6 H 5 -NH 2 + NH 4 X

- aplicabila compusilor halogenati aromatici cu reactivitate scazuta.

- viteza de reactie creste in ordinea Cl < Br < I odata cu cresterea polarizabilitatii electronilor neparticipanti ai atomului de halogen care devine astfel tot mai complexabil, in stare de tranzitie, de catre Cu.

B) Aminarea compusilor halogenati aromatici in care legatura C sp2 -X este labilizata de catre grupari cu efecte electronoatragatoare (-I, -E) plasate in pozitiile orto / para (mecanism SN 2- Ar via complex Jackson – Meisenheimer):

:

:

X

:

N O + O :
N
O
+
O :

+

: X : Lent + + NH 3
:
X :
Lent
+
+ NH 3

-

-

: O

: : X : N O + O : + : X : Lent + +

N

+

: : X : N O + O : + : X : Lent + +

-

O :

-

:

X

:

NH 3

Rapid

X : Lent + + NH 3 - - : O N + - O :
N
N

: O

+

O :

-

- :X:

+ + NH 3 - - : O N + - O : - : X

-

+

NH 3

+ + NH 3 - - : O N + - O : - : X

NO

- H + 2
- H +
2
NH 2 NO 2
NH
2
NO
2

p-Nitroanilina

Mircea Darabantu CHIMIE ORGANICA an II Ing. CURS-XI

Pag.

5

- in aceste sinteze, amoniacul poate fi inlocuit cu alti nucleofili cu azot, amine alifatice sau aromatice. C) Aminarea prin mecanism E-1cB aplicata asupra compusilor halogentai aromatici cu reactivitate scazuta.

II.3.3.2. Aminarea fenolilor. Reactii Bucherer

Fenolii pot fi transformati in amine aromatice prin aminare cu exces de amoniac sau amine primare. Deoarece mecanismul reactiei consta in Aditia Nucleofila a amoniacului urmata de Eliminare la tautomerul cetonic al fenolului (CURS 10, II.2.2.3., pag. 27, 28) reactia este de interes industrial in cazul polifenolilor si al naftolilor:

OH

OH

Resorcina

(P + Δ)

OH

+ NH 3 - H 2 O
+ NH 3
- H 2 O

NH 2

m-Aminofenol

+ NH 3 (exces) 150 o C / 6 atm NaHSO 3 sau NH 4 HSO 3

150 o C / 6 atm NaHSO 3 sau NH 4 HSO 3 - H 2

- H 2 O

OH

C / 6 atm NaHSO 3 sau NH 4 HSO 3 - H 2 O OH
C / 6 atm NaHSO 3 sau NH 4 HSO 3 - H 2 O OH

NH 2

atm NaHSO 3 sau NH 4 HSO 3 - H 2 O OH N H 2

α(β)-Naftol

α(β)-Naftilamina

Mecanism:

OH

N H 2 α ( β )-Naftol α ( β )-Naftilamina Mecanism: OH H O OH

H

O

OH

2 α ( β )-Naftol α ( β )-Naftilamina Mecanism: OH H O OH H H

H

H

-
-
+ O
+
O
α ( β )-Naftilamina Mecanism: OH H O OH H H - + O H OH

H

OH

α ( β )-Naftilamina Mecanism: OH H O OH H H - + O H OH

H

H

O

OH (A.N.) + :NH 3 δ+ - NH 3 O :
OH
(A.N.)
+ :NH 3
δ+
- NH 3
O :

Resorcina (tautomer enolic)

tautomer cetonic

δ-

OH

(E)

OH H H NH
OH
H
H
NH

OH

enolic) tautomer cetonic δ - O H (E) OH H H NH OH H NH 2

H

NH 2

m-Aminofenol (tautomer aminic)

  - H O H O H   + H O H N H H
 

- HOH

O

H

 

+ HOH

NH

H

tautomer iminic

Nota 1: in cazul fenolului ca atare, proportia de tautomer cetonic este foarte mica si conditiile de reactie sunt cele mai

dure (totusi, de interes industrial

).

Nota 2: cu cat fenolul poate genera mai usor tautomer cetonic, conditiile de reactie devin tot mai accesibile.

Nota 3: sunt procese de echilibru, excesul de amoniac deplasand procesul inspre obtinerea aminei cu randamente mari; procesul invers („hidroxilarea aminei aromatice”) este, de-asemenea, de interes industrial. Nota 4: efectul catalitic, esential, al ionului bisulfit (HSO 3 - ) este restrans la seria naftolilor.

Mircea Darabantu CHIMIE ORGANICA an II Ing. CURS-XI

Pag.

6

II.3.3.3. Aminarea prin reducere

II.3.3.3.1. Aminarea reductiva a nitroderivatilor aromatici

Cuprinde o gama foarte variata de metode, marea majoritate fiind de interes industrial major datorita randamentelor mari. Materiile prime sunt, totdeauna, nitroderivatii aromatici (Ar-NO 2 ) obtinuti la randul lor, prin nitrare. Stoichiometria generala a reactiei este:

lor, prin nitrare. Stoichiometria generala a reactiei este: (+4) (-2) Ar-NO 2 + 6 H +
(+4) (-2) Ar-NO 2 + 6 H + + 6 e - → Ar-NH 2
(+4)
(-2)
Ar-NO 2
+
6 H + + 6 e -
Ar-NH 2
+
2 H 2 O
Nitroderivat aromatic
Amina primara aromatica

Intermediarii esentiali in proces sunt:

:

O

:

 

Ar-N

+

+

+ 2 H + + 2 e -

 
 
-

-

- H 2 O

:

O

:

2 e -     - - H 2 O : O : Nitroderivat aromatic Ar-N=O

Nitroderivat

aromatic

- - H 2 O : O : Nitroderivat aromatic Ar-N=O + 2 H + +
Ar-N=O
Ar-N=O

+ 2 H + + 2 e -

O : Nitroderivat aromatic Ar-N=O + 2 H + + 2 e - Ar-NH-OH + 2

Ar-NH-OH

+ 2 H + + 2 e -

+ 2 H + + 2 e - Ar-NH-OH + 2 H + + 2 e

- H 2 O

Ar-NH 2
Ar-NH 2

Nitrozoderivat

aromatic

Arilhidroxilamina

Arilamina primara

In general, intermediarii prezinta interes mai scazut sau, in functie de natura restului Ar, nu sunt izolabili.

VARIANTE DE EFECTUARE A AMINARII REDUCTIVE A NITRODERIVATILOR AROMATICI

METODA BECHAMP

Decurge dupa ecuatia stoichiometrica:

METODA BECHAMP Decurge dupa ecuatia stoichiometrica: 4 Ar - NO 2 + 9 Fe + 4

4 Ar-NO 2 + 9 Fe + 4 H 2 O

HCl

stoichiometrica: 4 Ar - NO 2 + 9 Fe + 4 H 2 O HCl 4

4 Ar-NH 2 + 3 Fe 3 O 4

Sistem reducator: Fe o + 2 HCl

2 + 3 Fe 3 O 4 Sistem reducator: Fe o + 2 HCl Fe 2

Fe 2+ 2Cl - + 2 H + + 2 e -

FeCl 2 + 2 H 2 O

Fe(OH) 2 + 2 H + + 2 Cl - 2 + 2 H + + 2 Cl -

Nota 1: are loc in mediu apos, la pH slab acid, la 80 – 100 o C, cu randamente mari (80 – 100%). Nota 2: in afara de HCl, mediul slab acid poate fi realizat si cu H 2 SO 4 , CH 3 COOH, etc. Nota 3: sursa de electroni este Fe iar cea de H + apa si nu HCl.

Mircea Darabantu CHIMIE ORGANICA an II Ing. CURS-XI

Pag.

7

Metoda Béchamp este chemioselectiva, in cazul compusilor polifunctionali: doar grupele nitro sunt reduse, de exemplu:

C O
C
O

NO 2

REDUCEREA SULFALCALINA

Fe / CH 3 COOH / H 2 O

NO 2 REDUCEREA SULFALCALINA Fe / CH 3 COOH / H 2 O METODA CLEMMENSEN Zn
METODA CLEMMENSEN Zn / HCl / H 2 O
METODA CLEMMENSEN Zn / HCl / H 2 O
METODA CLEMMENSEN Zn / HCl / H 2 O
METODA CLEMMENSEN Zn / HCl / H 2 O

METODA CLEMMENSEN Zn / HCl / H 2 O

METODA CLEMMENSEN Zn / HCl / H 2 O
3 COOH / H 2 O METODA CLEMMENSEN Zn / HCl / H 2 O C
C NH 2 O H 2 C NH 2
C
NH 2
O
H
2
C
NH 2

Decurge dupa ecuatia stoichiometrica:

NH 2 O H 2 C NH 2 Decurge dupa ecuatia stoichiometrica: 4 Ar-NO 2 +

4 Ar-NO 2 + 6 Na 2 S + 7 H 2 O 4 Ar-NH 2 + 3 Na 2 S 2 O 3 + 6 NaOH

Sistem reducator: 2 S 2- + 6 HO - S 2 O 3 2- + 8 e - + 3 H 2 O 8 H 2 O 8 H + + 8 OH -

Nota 1: are loc in mediu apos, la 60 – 80 o C, cu randamente mari (80 – 100%). Nota 2: in afara de Na 2 S se pot folosi disulfuri Na 2 S 2 sau polisulfuri Na 2 S x , cu rezultate similare. Nota 3: in cazul dinitroderivatior aromatici, prin varianta sulfalcalina doar o singura grupa este redusa:

NO 2

sulfalcalina doar o singura grupa este redusa : NO 2 Fe / HCl / H 2

Fe / HCl / H 2 O

NH 2 NH 2

singura grupa este redusa : NO 2 Fe / HCl / H 2 O NH 2

NH 2

grupa este redusa : NO 2 Fe / HCl / H 2 O NH 2 NH
H 2 (g) / Ni Na 2 S x

H 2 (g) / Ni

Na 2 S x

m-Fenilendiamina -Fenilendiamina

NH 2

NO 2

m-Nitroanilina -Nitroanilina

NO 2

Metoda, considerata ca blanda, se aplica mai ales in cazul aminelor aromatice sensibile la oxidare.

Mircea Darabantu CHIMIE ORGANICA an II Ing. CURS-XI

Pag.

8

ALTE SISTEME REDUCATOARE

an II Ing. CURS-XI Pag. 8 ALTE SISTEME REDUCATOARE Ar-NO 2 + 3 Fe + 7
an II Ing. CURS-XI Pag. 8 ALTE SISTEME REDUCATOARE Ar-NO 2 + 3 Fe + 7
an II Ing. CURS-XI Pag. 8 ALTE SISTEME REDUCATOARE Ar-NO 2 + 3 Fe + 7
an II Ing. CURS-XI Pag. 8 ALTE SISTEME REDUCATOARE Ar-NO 2 + 3 Fe + 7

Ar-NO 2 + 3 Fe + 7 HCl Ar-NH 3 + Cl - + 3 FeCl 2 + 2 H 2 O

Sistem reducator: Fe o Fe 2+ + 2 e - 2 HCl 2 H + + 2 Cl -

2 Ar-NO 2 + 3 Sn + 12 HCl

2 Ar-NH 2 + 3 SnCl 4 + 4 H 2 O

Sistem reducator: Sn o Sn 4+ + 4e - 4 HCl 4 H + + 4 Cl -

Ar-NO 2 + 3 Na 2 SO 3 + H 2 O Ar-NH 2 + 3 Na 2 SO 4

Sistem reducator: SO 3 2- + H 2 O SO 4 2- + 2 e - + 2H + 2 H 2 O 2 H + + 2 OH -

2 Ar-NO 2 + 6 NaHSO 3 + 2 H 2 O 2 Ar-NH 3 + HSO 4 - + 3 Na 2 SO 4 + H 2 SO 4

Sistem reducator: HSO 3 - + H 2 O SO 4 2- + 2 e - + 3 H + 2 H 2 O 2 H + + 2 OH -

Varietatea de sisteme reducatoare tine cont de natura foarte diferita a aminelor aromatice polifunctionale si sensibilitatea lor diferita fata de oxidanti.

REDUCEREA NITRODERIVATILOR AROMATICI IN MEDIU ALCALIN

Sunt reduceri efectuate in mediu puternic alcalin (40 – 60 % masa NaOH), la cald (80 – 100 o C), in prezenta Zn sau Fe:

) , la cald (80 – 100 o C), in prezenta Zn sau Fe : 2

2 Ar-NO 2 + 5 Zn + 10 NaOH Ar-NH-NH-Ar + 5 Zn(ONa) 2 + 4 H 2 O Hidrazoderivat aromatic

2 Ar-NO 2 + 5 Fe + 6 H 2 O Ar-NH-NH-Ar + 5 Fe(OH) 2

Obiectivul acestor sinteze este obtinerea de hidrazoderivati aromatici Ar-NH-NH-Ar atat in seria benzenica cat si in cea naftalenica dupa schema generala:

Mircea Darabantu CHIMIE ORGANICA an II Ing. CURS-XI

Pag.

9

:

O :

Ar-N

+

-

:

: O

δ+ δ- Ar-N=O
δ+ δ-
Ar-N=O

+ 2 H

+ 2 H

O : Ar-N + - : : O δ+ δ- Ar-N=O + 2 H + 2

Ar-NH-OH

Arilhidroxilamina

: O δ+ δ- Ar-N=O + 2 H + 2 H Ar-NH-OH Arilhidroxilamina - H 2

- H 2 O

Nitrozoderivat

aromatic

Nitroderivat

aromatic

AZOXICOMBINARE

AZOXICOMBINARE

AZOXICOMBINARE
AZOXICOMBINARE
H + Ar - H 2 O Ar N N Ar + 2 H +
H
+
Ar
- H 2 O
Ar
N
N
Ar
+ 2 H
+ 2 H
Ar
+ N
N
Ar
N
N
Ar-NH-NH-Ar
:
O
:
- H 2 O
Ar
-
: O :
:
O
Hidrazoderivat
- H
Azoxiderivat
Azoderivat
aromatic
aromatic
aromatic

Nota 1: primii trei intermediari sunt aceeasi ca si in cazul reducerilor in mediu acid sau neutru. Nota 2: mediul puternic alcalin este necesar pentru a realiza etapa de AZOXICOMBINARE (etapa cheie). Nota 3: este posibila dar nu si de interes, izolarea de intermediari, dupa etapa de azoxicombinare.

Hidrazoderivatii aromatici, izolati si purificati sunt transformati in diamine primare in mediu diluat acid (HCl, H 2 SO 4 ) la cald, de exemplu:

2

2'
2'
1 1' 2
1 1'
2

Transpozitie sigmatropica

[3.3] / Δ / H +

H H

N N
N
N

H

H

NH 2 NH 2

2,2'-Hidrazonaftalen

2,2'-Diamino-1,1'-Binaftil

HN

NH

Transpozitie sigmatropica [5.5] / Δ / H +

NH 2 NH 2 1 1' 4 4'
NH 2
NH 2
1
1'
4 4'
[5.5] / Δ / H + NH 2 NH 2 1 1' 4 4' H H

H

[5.5] / Δ / H + NH 2 NH 2 1 1' 4 4' H H

H

[5.5] / Δ / H + NH 2 NH 2 1 1' 4 4' H H

p-, p'-Diaminobifenil 4-, 4'-Diaminobifenil BENZIDINA

Hidrazobenzen

Transformarea in diamine primare decurge ca o izomerizare (transpozitie sigmatropica [n.n], CURS 8, I.1.4.2.4., pag. 9, 10) cu randamente de 60 – 70% si furnizeaza intermnediari esentiali pentru industria farmaceutica, coloranti si reactitivi.

Mircea Darabantu CHIMIE ORGANICA an II Ing. CURS-XI

Pag. 10

II.3.3.3.2. Alte aminari reductive

AMINAREA REDUCTIVA A NITRLILOR SI AMIDELOR

Este metoda de preparare a aminelor primare conform schemelor generale:

R-CN + 4 H R-CH 2 -NH 2

Nitril

Amina primara

R-CO-NH 2 + 4 H R-CH 2 -NH 2 + H 2 O

Amida

Amina primara

Nota 1: principalii agenti de reducere sunt cei intalniti si pentru compusi carbonilici si esteri: LiAlH 4 , H 2 (g) / (Ni, Pd fin divizate), NaBH 4 etc. (CURS 10, II.2.1.2.2., pag. 5, 6)

Nota 2: principala reactie secundara (si dezavantaj al metodei) consta in aditia aminei primare dorite la imina intermediara (treapta intermediara de reducere), rezultand si amine secundare:

R-CN

+ 2 H

reducere) , rezultand si amine secundare: R-C ≡ N + 2 H δ+ δ- R-CH=NH Imina
δ+ δ- R-CH=NH
δ+
δ-
R-CH=NH

Imina

Aditie

Nucleofila

H

2 N-CH 2 -R

δ- R-CH=NH Imina Aditie Nucleofila H 2 N -CH 2 -R (E) - N H 3

(E)

- NH 3

NH 2 2

R-CH

H 2 N -CH 2 -R (E) - N H 3 NH 2 R-CH N -CH

N-CH 2 -R -CH 2 -R

AMINAREA REDUCTIVA A COMPUSILOR CARBONILICI

R-CH=N-CH 2 -R + 2 H

Imina

CARBONILICI R-CH =N -CH 2 -R + 2 H Imina R-CH 2 -N H-CH 2 -R

R-CH 2 -NH-CH 2 -R

Amina secundara

Este metoda de preparare a aminelor din compusi carbonilici prin tratare cu amoniac sau amine (Aditie Nucleofila + Eliminare) urmata de reducerea intermediarului nesaturat (imina) fara izolarea acestuia:

i) se obtin amine primare daca reactia se efectueaza cu amoniac:

(A.N. + E)

C O

δ-

+ :NH 3

- H 2 O

δ+

C NH

Imina

+ 2 H

CH

NH 2

Amina primara

Mircea Darabantu CHIMIE ORGANICA an II Ing. CURS-XI

Pag. 11

ii) se obtin amine secundare daca reactia se efectueaza cu amine primare, de exemplu:

δ+

δ-
δ-

(CH 3 ) 2 CH-CH=O + H 2 N-C 6 H 5

Izobutiraldehida

(A.N. + E) - H 2 O

i r a l d e h i d a ( A.N. + E) - H

(CH 3 ) 2 CH-CH=N-C 6 H 5 + 2 H

O (CH 3 ) 2 CH- CH =N -C 6 H 5 + 2 H N

N-fenilimina izobutiraldehidei

(CH 3 ) 2 CH-CH 2 -NH-C 6 H 5

Izobutilfenilamina

iii) se obtin amine tertiare daca reactia se efectueaza cu amine secundare, de exemplu:

daca reactia se efectueaza cu amine secundare , de exemplu: CH 3 - CH=O + H

CH 3 -CH=O + HN(CH 3 ) 2

δ+

δ-

A.N.

CH 3 - CH=O + H N (CH 3 ) 2 δ + δ - A.N.
H
H

H 2 C

E OH - H 2 O CH
E
OH - H 2 O
CH

H 2 C=CH-N(CH 3 ) 2 + 2 H

- H 2 O CH H 2 C= CH -N (CH 3 ) 2 + 2

N(CH 3 ) 2

Dimetilvinilamina

H 3 C-CH 2 -N(CH 3 ) 2

Etildimetilamina

Reducerea consta dintr-o hidrogenare clasica [H 2 (g) / Ni] dupa obtinerea intermediarului de condensare dintre compusul carbonilic si amoniac (amine): in caz contrar s-ar hidrogena compusul carbonilic !.

REACTIA CLARKE – ESCHWEILER

Metoda de preparare a aminelor tertiare dimetilate din amine primare sub actiunea formaldehidei si a acidului formic:

R-NH 2 + 2 H 2 C=O

+

Formaldehida

2 HCOOH R-N(CH 3 ) 2 + 2 CO 2 + 2 H 2 O

Acid formic

Amina tertiara

H 2 C=O + H-CO-OH

Rapid + H 2 C=OH + H-CO-O -
Rapid
+
H 2 C=OH + H-CO-O -

E

- H 2 O

+ H-CO-O H Rapid + H 2 C=OH + H-CO-O - E - H 2 O

A.N.

+

H Rapid + H 2 C=OH + H-CO-O - E - H 2 O A.N. +
+ R-NH-CH 2 -OH 2
+
R-NH-CH 2
-OH 2
A.N. +
A.N.
+
H-CO-O - E - H 2 O A.N. + + R-NH-CH 2 -OH 2 A.N. +

R

+ - H +

R-NH 2 + H 2 C=OH

+

- H: - R-NH=CH 2 H +
- H: -
R-NH=CH 2
H
+

- H: -

R-NH 2 - CH 2 -O H 2 -CH 2 -OH

:O: - CO 2 C : O :
:O:
- CO 2
C
:
O
:

-

R-NH=CH 2

2 - CH 2 -O H :O: - CO 2 C : O : - R-NH
2 - CH 2 -O H :O: - CO 2 C : O : - R-NH

R-N=CH 2

Imina

E

- H 2 O + R N CH 2 CH 3
- H 2 O
+
R
N
CH 2
CH 3
CH 2 R- N= CH 2 Imina E - H 2 O + R N CH

R-NH-CH 3

H 2 C=OH

N H +

CH 3

R

+ N CH 2 OH 2 CH 3
+
N
CH 2 OH 2
CH 3

CH 2 OH

:O: + - CO 2 R N CH 2 H C CH 3 : O
:O:
+
- CO 2
R
N
CH 2
H
C
CH 3
:
O
:
-

Mecanismul reactiei consta din doua Aditii Nucleofile si doua Eliminari ale aminelor la formaldehida in cataliza acida (HCOOH) si transferul formal al unui ion de hidrura (fara existenta efectiva) de la ionul formiat (HCOO - ) la iminele

intermediare, CO 2 fiind o foarte buna grupa fugace. Reactia are loc la incalzire (80 - 100 o C) si cu randamente mari (peste 70%)

R-N(CH 3 ) 2

Mircea Darabantu CHIMIE ORGANICA an II Ing. CURS-XI

Pag. 12

II.3.3.4. Degradarea Hofmann a amidelor

Metoda (foarte) simpla de preparare a aminelor primare pornind de la amide prin tratare cu brom in mediu alcalin. Se formeaza amine care contin cu un atom de carbon mai putin decat amida conform reactiei generale:

R-CO-NH 2 + 2 NaOH + Br 2 R-NH 2 + CO 2 + 2 NaBr + H 2 O

Mecanism:

Amida

Amina Primara

O R C NH Amida
O
R
C NH
Amida

2

- E

- H +

R R

acidifiat

:O:

Primara O R C NH Amida 2 - E - H + ≡ R acidifiat :O:

- E :O:

R

+ E

- + Br δ+

Br δ-

- I

C N H
C
N
H

+ HONa

C NH

Na +

- NaBr

Br δ + Br δ - - I C N H + HONa C NH Na

Br

Br

- HOH

Br δ - - I C N H + HONa C NH Na + - NaBr

Hidrogen mai acidifiat decat precedentul

NaBr Br - HO H Hidrogen mai acidifiat decat precedentul δ - δ+ O=C=N-R Izocianat de

δ-

δ+ O=C=N-R
δ+
O=C=N-R

Izocianat de R

Rapid Rapid + HOH Rapid - O=C=O H O C OH N R O C
Rapid
Rapid
+ HOH
Rapid
- O=C=O
H O C
OH
N R
O
C
NH R
O
H

H 2 N-R

O=C=N-H

HO-C≡ N: N:

Acid izocianic

Acid cianic

Acid carbamic N-substituit O=C-NH 2
Acid carbamic N-substituit
O=C-NH 2

OH

:O: R C N Br - Na +
:O:
R
C
N
Br
-
Na +

- NaBr

N-substituit O=C-NH 2 OH :O: R C N Br - Na + - NaBr Nota 1:

Nota 1: reactia decurge cu randamente mari, in conditii blande. Nota 2: utilizarea Bromului este esentiala dina cauza caracterului sau oxidant moderat (Br + + 2 e - Br - ), electrofil si excelenta Grupa Fugace in conditiile reactiei.

Mircea Darabantu CHIMIE ORGANICA an II Ing. CURS-XI

Pag. 13

II.3.4. Proprietati fizice si spectrale

Termenii inferiori ai seriei aminelor alifatice primare sunt gaze (CH 3 -NH 2 ) sau lichide cu punct de fierbere scazut. Numai termenii inferiori in fiecare serie sunt solubili in apa: odata cu cresterea radicalului hidrocarbonat (hidrofob) insolubilitatea in apa se accentueaza. Aminele primare dezvolta legaturi de hidrogen intermoleculare mai slabe decat alcoolii si fenolii, totusi suficient de puternice pentru a avea puncte de fierbere si de topire mai ridicate decat cele ale hidrocarburilor corespunzatoare.

 

H

   

H

N R

R

N

H

 

H

Amine cu miros

p e s t i l e n t i al

:

H 2 N-(CH 2 ) n -NH 2 , PUTRESCINA (n = 4), CADAVERINA (n = 5)

AMINE (FOARTE) CANCERIGENE: β-Naftilamina, Benzidina

SPECTRELE I.R.: banda esentiala este cea de intensitate medie datorata vibratiei de valenta a legaturii NH in zona 3300 – 3500 cm -1 SPECTRELE RMN Spectrele 1 H RMN: protonul aminic fiind „mobil” (Curs 4, 11.1.6., pag. 26) nu apare cuplat, uzual, cu alti protoni vecini. localizarea protonului aminic in spectru este foarte variabila (solvent, pH, temperatura, etc.). grupa aminica (indiferent de tipul ei), avand un efect –I slab, provoaca o dezecreanare slaba.

Exemplu:

(t)

(tq)

(t)

(sl)

CH 3 -CH 2 -CH 2- NH 2

δ (H, ppm) δ (C, ppm)

1.5

11.2 27.3 44.9

0.9

2.7

1.0

[t: triplet (3 picuri); tq: triplet de quarteti (12 picuri); sl: singlet larg]

SPECTRELE DE MASA: picul de baza (100%), caracteristic, este, de obicei, reprezentat de ionul de metilenimoniu stabilizat (CURS 6, 11.4.3-B, pag. 7)

.

de metilenimoniu stabilizat (CURS 6, 11.4.3-B, pag. 7) . + R- CH 2 -CH 2 -

+

de metilenimoniu stabilizat (CURS 6, 11.4.3-B, pag. 7) . + R- CH 2 -CH 2 -

R-CH 2 -CH 2 -NH 2

.+

6, 11.4.3-B, pag. 7) . + R- CH 2 -CH 2 - N H 2 .+

Ion molecular de origine

+ + H 2 C=NH 2
+
+
H 2 C=NH 2

R-CH 2 . + H 2 C-NH 2

ion de metilen imoniu

(m/z = 30) ion de fragmentare, pic de baza

Mircea Darabantu CHIMIE ORGANICA an II Ing. CURS-XI

Pag. 14

Exemplu similar in cazul aminelor secundare:

 

.

.

+

-CH 2

-CH 2

-CH 2 -CH 2 -CH 3 -CH 3

-CH 3

-CH 2 -CH 2 -CH 3 -CH 3

-CH 3

CH 3

CH 3

-CH 2

-CH 2

-CH 2

-CH 2

-NH-CH 2

-CH 2

- CH 2 -CH 2 -CH 2 -CH 2 - N H -CH 2 -CH 2

+

-NH-CH 2

.

-CH 2

.+

- N H -CH 2 -CH 2 + - N H-CH 2 . -CH 2 .

+

+ + H 2 C= N H ( n -C 4 H 9 ) (m/z =

+

H 2 C=NH(n-C 4 H 9 )

(m/z = 86)

CH 3 -CH 2 . + H 2 C-NH(n-C 4 H 9 )

.+

- CH 2 . + H 2 C - N H( n -C 4 H 9
+ ( n -C 3 H 7 ) N H - CH 2

+

(n-C 3 H 7 )NH-CH 2

+ . CH 2 -CH 2 -CH 3

+ (n-C 3 H 7 )NH=CH 2 (m/z = 72)
+
(n-C 3 H 7 )NH=CH 2
(m/z = 72)

II.3.5. Reactivitatea aminelor

II.3.5.1. Caracterul acido-bazic

Aminele manifesta caracter bazic si caracter nucleofil datorita perechii de electroni neparticipanti de la atomul de azot. In masura in care sunt solubile in apa, este valabil echilibrul:

N
N

+ H OH

+

N

H + - OH

K b =

[>NH + -] [HO - ]

[>N:-]

Ordinul de marime al K b fiind in jur de 10- 4 (pKb = 4), aminele sunt considerate baze slabe

Factorii care influenteaza bazicitatea aminelor in solutie apoasa:

i) efectele inductive in cazul alchilaminelor:

K b (NH 3 ):

0.17 × 10 -4

+I

R

: N H
:
N
H

H

+I

R

: N H
:
N
H

K b

R +I

+I

R

: N R +I
:
N
R
+I

R +I

+ H +

H H +I R : N H K b R + I +I R : N

+I

R

H

+ N
+
N

H

H

R: Me

4.4 × 10 -4

5.1 × 10 -4

0.5 × 10 -4

R: Et

5.6 × 10 -4

13.0 × 10 -4

5.6 × 10 -4

+I

R

H

+

N H
N
H

R +I

+I

R

H

+

N R +I
N
R
+I

R +I

Mircea Darabantu CHIMIE ORGANICA an II Ing. CURS-XI

Pag. 15

-

datorita efectelor electronorespingatoare +I ale grupelor alchil (R) alchilaminele sunt baze mai tari decat amoniacul prin aceea ca:

- creste densitatea electronica la atomul de azot care poate fixa mai usor un proton.

- dupa fixarea acestui proton, sarcina pozitiva de la atomul de azot este partial compensata de aceleasi efecte electronorespingatoare +I care au favorizat si protonarea, ceea ce in ionul amoniu NH 4 + nu se intampla ! (+I H = 0 !). - bazicitatea mai mare a aminelor secundare fata de cele tertiare se explica prin:

- impedimentarea sterica a fixarii unui al patrulea ligand la azotul din structura R 3 N; prin aceasta, cei trei liganzi R sunt obligati la o dispunere spatiala mai apropiata de geometria ideala a hibridizarii sp 3 (109 o 28’ fata de 110 – 125 o ).

: N R R
:
N
R
R

R

R

H

+ N
+
N

R

R

- efecte de solvatare ale ionilor de alchilamoniu rezultati prin protonare:

R 2 NH 2 +

>

R 3 NH + (R, acelasi alchil)

Ionul dialchilamoniu R 2 NH 2 + este mult mai stabilizat prin solvatare deoarece dezvolta legaturi de hidrogen cu solventul prin doi protoni. Ionul de trialchilamoniu nu are decat un singur proton disponibil in acest scop. ii) efectele de conjugare: conjugarea p → π extinsa datorata efectului puternic +E al grupei amino scade densitatea electronica la atomul de azot aminic, drept urmare aminele aromatice sunt baze mai slabe decat amoniacul de exemplu cazul anilinei:

K b (NH 3 ) = 0.17 × 10 -4

+E NH2

K b (Ph-NH 2 ) = 4.00 × 10 -10

: NH 2
:
NH 2
= 0.17 × 10 - 4 + E NH2 K b (Ph-NH 2 ) = 4.00
+ NH 2
+
NH 2

-

= 0.17 × 10 - 4 + E NH2 K b (Ph-NH 2 ) = 4.00
+ NH 2 - -
+
NH 2
-
-
+ NH 2
+
NH 2

Mircea Darabantu CHIMIE ORGANICA an II Ing. CURS-XI

Pag. 16

- prin protonarea la azot se formeaza ionul de fenilamoniu C 6 H 5 -NH 3 + lipsit de conjugare p →π (Curs 8, I.2.3.2.6. II, pag. 34) si, deoarece nu permite manifestarea conjugarii, el este instabil.

- grupele atasate nucleului aromatic in pozitiile orto / para cu efect electronorespingator + I maresc intr-o oarecare masura bazicitatea aminei aromatice fata de anilina; grupele atasate nucleului aromatic in pozitiile orto / para cu efecte electronoatragatoare -I, -E micsoreaza bazicitatea aminei aromatice fata de anilina, de exemplu:

Kb

: NH 2
:
NH
2

CH 3

2 × 10 -9

: NH 2 - +
:
NH 2
-
+

CH 3

: NH 2 + NH 2 - H H
:
NH 2
+ NH 2
-
H
H

4 × 10 -10

: NH 2
:
NH 2

CF 3

+ NH 2 : NH 2 - N - CF 3 O + O
+
NH 2
:
NH 2
-
N
-
CF 3
O
+
O
+ NH 2 N - O + O -
+
NH 2
N
- O
+
O -

2 × 10 -12

1 × 10 -13

In cazul aminelor secundare si tertiare aromatice, conjugarea p → π devine exacerbata provocand o diminuare inca mai severa a bazicitatii fata de anilina, de exemplu:

C 6 H 5 -NH 2 > (C 6 H 5 ) 2 NH > (C 6 H 5 ) 3 N

Kb

4 × 10 -10

6 × 10 -14

1 × 10 -19

Manifestarea caracterului bazic in cazul aminelor se utilizeaza la dizolvarea acestora in apa, in mediu acid, sub forma de saruri de amoniu organice, de exemplu:

C 6 H 5 -NH 2

Anilina

Baza slaba

+

HCl

Acid tare in mare exces

C 6 H 5 -NH 3 + Cl -

Clorura de fenilamoniu solubila in apa

Insolubila in apa Fata de baze mult mai tari decat ele, aminele se comporta ca acizi, in mediu anhidru (p.p.m. H 2 O !!!) de exemplu:

, in mediu anhidru (p.p.m. H 2 O !!!) de exemplu: C 6 H 5 -NH-

C 6 H 5 -NH-H + Na + :NH 2

- Mediu anhidru !!

-

C 6 H 5 - N H N a + + : N H 3 C 6 H 5 -NH Na + + :NH 3

pKa = 27

Amidura

Fenilamidura

pKa = 36

de sodiu

de sodiu

Mircea Darabantu CHIMIE ORGANICA an II Ing. CURS-XI

Pag. 17

(CH 3 ) 2 CH-NH-CH(CH 3 ) 2 + n-C 4 H 9 -Li

Diizopropilamina pKa = 36

n-BuLi

Mediu anhidru !!

- Li Diizopropilamina pKa = 36 n -BuLi Mediu anhidru !! (CH 3 ) 2 CH-NLi-CH(CH

(CH 3 ) 2 CH-NLi-CH(CH 3 ) 2 + n-C 4 H 9 -H

Litiu DiizopropilAmidura

LDA

pKa = 52

II.3.5.2. Reactivitatea ca nucleofilicitatate fata de gruparea carbonil

II.3.5.2.1. N-acilarea

Sunt reactii in care se manifesta caracterul nucleofil al aminelor primare si secundare fata de atomul de carbon hibrid sp 2 din acizi carboxilici si derivati functionali ai lor mai reactivi, cloruri acide sau anhidride ale acizilor carboxilici.

Grupa "acil"

Y: Cl - > R'-CO-O - > OH -

i l " Y: Cl - > R'-CO-O - > OH - R- N H 2
i l " Y: Cl - > R'-CO-O - > OH - R- N H 2

R-NH 2 + R'-CO-Y

Scaderea aptitudinii de grupa fugace

H 2 + R'-CO -Y Scaderea aptitudinii de grupa fugace R'-CO- N H-R + H Y

R'-CO-NH-R + HY

Amina N -acilata Amida secundara

Amina N-acilata Amida secundara

Amina N -acilata Amida secundara R'-CO- N R 2 + H Y

R'-CO-NR 2 + HY

Amina N -acilata Amida secundara R'-CO- N R 2 + H Y
Amina N -acilata Amida secundara R'-CO- N R 2 + H Y
N -acilata Amida secundara R'-CO- N R 2 + H Y + R- N H 2

+

R-NH 2 + HY R-NH 3 Y - sare de amoniu cuaternara cu atomul de

R-NH 3 Y - sare de amoniu cuaternara cu atomul de + azot protonat, lipsit de

+ azot protonat, lipsit de nucleofilicitate

R 2 NH + HY R 2 NH 2 Y - sare de amoniu cuaternara cu atomul de

azot protonat, lipsit de nucleofilicitate

Baza

Nucleofil

R-NH-R + R'-CO-Y

Baza

Amina N-acilata

Nucleofil

Amida tertiara

Exemple:

Se adauga in mediul de reactie o alta baza, inerta fata de R'-CO-Y care sa neutralizeze aciditatea rezultata: Na 2 CO 3 , K 2 CO 3 , etc. de exemplu:

Na 2 CO 3 + HCl NaHCO 3 +NaCl

C 6 H 5 -NH 2 + CH 3 -CO-Cl

CH 3 -CO- N H-C 6 H 5 + H Cl 3 -CO-NH-C 6 H 5 + HCl

Anilina

Clorura de acetil

N-Fenilacetamida

Acetanilida

CH 3 -NH-CH 3

Dimetilamina

+

C 6 H 5 -CO-Cl

CH 3 - N H-CH 3 Dimetilamina + C 6 H 5 -CO -Cl C 6

C 6 H 5 -CO-N(CH 3 ) 2 + HCl

Clorura de benzoil

N,N-dimetilbenzamida

Mecanismul reactiei este similar esterificarii alcoolilor (O-acilare): aditie nucleofila si apoi eliminare, global, o substitutie nucleofila via intermediar tetraedric (vezi CURS 10, II.2.1.4.2.2., pag. 14 – 16):

Mircea Darabantu CHIMIE ORGANICA an II Ing. CURS-XI

Pag. 18

H

C O :

δ+

δ-

A.N.

R'

sp 3

O

C

N

Y

-E - O : : O: - HY C C + R' R' N N
-E
-
O :
: O:
- HY
C
C
+
R'
R'
N
N +E
Amina N-acilata ≡ Amida N-substituita
Fara bazicitate sau nucleofilicitate notabile

R'

NH

Y

Baza

Nucleofil

Intermediar tetraedric

Nota 1: cu cat partenerul R’-CO-Y are atomul de carbon mai pozitivat (Y = HO < R’-CO-O < Cl) reactia decurge mai usor, in conditii mai blande si este mai rapida; cu acizi carboxilici la incalzire (