CURSUL 1: SPAŢII VECTORIALE EUCLIDIENE.

PROCEDEUL
DE ORTONORMARE GRAM-SCHMIDT

1. Produsul scalar

Fie V un R-spaţiu vectorial.

Definiţia 1.1. Un produs scalar pe spaţiul vectorial V peste corpul comutativ

R este o funcţie h·, ·i : V ×V → R care asociază fiecărei perechi de vectori x, y ∈ V
un scalar hx, yi ∈ R astfel ı̂ncât pentru oricare trei vectori x, y, z ∈ V şi orice
scalar α ∈ R sunt ı̂ndeplinite condiţiile:

(i) hx, xi ≥ 0 şi hx, xi = 0 dacă şi numai dacă x = 0;

(ii) hy, xi = hx, yi;
(iii) αhx, yi = hαx, yi;
(iv) hx, y + zi = hx, yi + hx, zi.

Un spaţiu vectorial V pe care a fost definit un produs scalar se numeşte spaţiu

vectorial euclidian.

Exemplul 1.2. Fie spaţiul vectorial Rn şi x, y ∈ Rn , x = (x1 , . . . , xn ), y =

(y1 , . . . , yn ). Atunci

hx, yi = x1 y1 + x2 y2 + · · · + xn yn

este un produs scalar pe Rn numit produsul scalar euclidian.

Soluţie. Verificăm cele patru condiţii din Definiţia 1.1:

(i) Deoarece a2 ≥ 0 pentru orice a ∈ R, avem că hx, xi = x21 + · · · + x2n ≥ 0 şi
hx, xi = x21 + · · · + x2n = 0 dacă şi numai dacă x1 = · · · = xn = 0.
(ii) hx, yi = x1 y1 + · · · + xn yn = y1 x1 + · · · + yn xn = hy, xi din comutativitatea
ı̂nmulţirii numerelor reale.
(iii) Fie α ∈ R. Atunci

αhx, yi = α(x1 y1 + · · · + xn yn ) = (αx1 )y1 + · · · + (αxn )yn = hαx, yi.

1
2 SPAŢII VECTORIALE EUCLIDIENE
(iv) Fie x, y, z ∈ Rn , z = (z1 , . . . , zn ). Atunci

hx, y + zi = x1 (y1 + z1 ) + · · · + xn (yn + zn ) = x1 y1 + x1 z1 + · · · + xn yn + xn zn =

= (x1 y1 + · · · + xn yn ) + (x1 z1 + · · · + xn zn ) = hx, yi + hx, zi.



Se poate observa uşor că acesta nu este singurul produs scalar ce poate fi definit
pe Rn . Un astfel de exemplu este considerat ı̂n continuare.

Exemplul 1.3. Fie x, y ∈ R2 , x = (x1 , x2 ), y = (y1 , y2 ). Atunci

hx, yi = 3x1 y1 + 5x2 y2

este un produs scalar pe R2 .

Soluţie. Verificăm cele patru condiţii din Definiţia 1.1:

(i) hx, xi = 3x21 + 5x22 ≥ 0 şi hx, xi = 3x21 + 5x22 = 0 dacă şi numai dacă
x1 = x2 = 0.
(ii) hx, yi = 3x1 y1 + 5x2 y2 = 3y1 x1 + 5y2 x2 = hy, xi din comutativitatea
ı̂nmulţirii numerelor reale.
(iii) Fie α ∈ R. Atunci αhx, yi = α(3x1 y1 + 5x2 y2 ) = 3(αx1 )y1 + 5(αx2 )y2 =
hαx, yi.
(iv) Fie x, y, z ∈ R2 , z = (z1 , z2 ). Atunci

hx, y + zi = 3x1 (y1 + z1 ) + 5x2 (y2 + z2 ) = 3x1 y1 + 3x1 z1 + 5x2 y2 + 5x2 z2 =

= (3x1 y1 + 5x2 y2 ) + (3x1 z1 + 5x2 z2 ) = hx, yi + hx, zi.



Exemplul anterior poate fi generalizat la un produs scalar pe Rn astfel:

Exemplul 1.4. Fie spaţiul vectorial Rn , a1 , . . . , an ∈ R>0 şi x, y ∈ Rn , x =

(x1 , . . . , xn ), y = (y1 , . . . , yn ). Atunci

hx, yi = a1 x1 y1 + a2 x2 y2 + · · · + an xn yn

este un produs scalar pe Rn numit produsul scalar ponderat.

Soluţie. Verificaţi acest lucru. 

Anda Olteanu- ANMB

SPAŢII VECTORIALE EUCLIDIENE 3

În cazul ı̂n care cel puţin una dintre constantele a1 , . . . , an este negativă sau
zero, atunci funcţia definită ı̂n ultimul exemplu nu mai este un produs scalar, aşa
cum se vede din exemplul următor:
Exemplul 1.5. Fie spaţiul vectorial R4 şi x, y ∈ R4 , x = (x1 , . . . , x4 ), y =
(y1 , . . . , y4 ). Atunci
hx, yi = x1 y1 − x2 y2 + 2x4 y4
nu este un produs scalar pe R4 .
Soluţie. Se observă că prima condiţie nu se verifică. Într-adevăr, pentru vectorul
x = (1, 2, 1, 1) ∈ R4 obţinem hx, xi = 1 · 1 − 2 · 2 + 2 · 1 · 1 = −1 < 0. 
Exemplul 1.6. Fie a, b ∈ R cu a < b şi f, g funcţii reale continue ı̂n spaţiul
vectorial C[a, b]. Atunci
Z b
hf, gi = f (x)g(x)dx
a
este un produs scalar pe C[a, b]. Acest produs se numeşte produsul scalar
canonic pe C[a, b].
Soluţie. Verificăm cele patru condiţii din Definiţia 1.1:
Rb
(i) Deoarece [f (x)]2 ≥ 0 pentru orice x, avem că hf, f i = a [f (x)]2 dx ≥ 0 şi
Rb
hf, f i = a [f (x)]2 dx = 0 dacă şi numai dacă f (x) = 0 pentru orice x ∈ [a, b] (din
ipoteză avem a < b).
Rb Rb
(ii) hf, gi = a f (x)g(x)dx = a g(x)f (x)dx = hg, f i.
Rb Rb
(iii) Fie α ∈ R. Atunci αhf, gi = α a f (x)g(x)dx = a αf (x)g(x)dx = hαf, gi.
(iv) Fie f, g, h ∈ C[a, b]. Atunci
Z b Z b
hf, g + hi = f (x)[g(x) + h(x)]dx = [f (x)g(x) + f (x)h(x)]dx =
a a
Z b Z b
= f (x)g(x)dx + f (x)h(x)dx = hf, gi + hf, hi.
a a

( ! )
a b
Exemplul 1.7. Fie M2 (R) = : a, b, c, d ∈ R şi A, B ∈ M2 (R).
c d
Atunci
hA, Bi = Tr(A · B t )
este un produs scalar pe M2 (R). Acest produs se numeşte produsul scalar
canonic pe M2 (R).

Anda Olteanu- ANMB

4 SPAŢII VECTORIALE EUCLIDIENE
! !
a1 a2 b1 b2
Soluţie. Fie A = şi B = . Folosind faptul că Tr(A) = a1 + a4 ,
a3 a4 b3 b4
verificăm cele patru condiţii din Definiţia
! 1.1:! !
2 2
a 1 a 2 a 1 a 3 a 1 + a 2 a 1 a 3 + a 2 a 4
(i) Deoarece A · At = · = ,
a3 a4 a2 a4 a1 a3 + a2 a4 a23 + a24
avem că hA, Ai = a21 + a22 + a23 + a24 ≥ 0 şi hA, Ai = a21 + a22 +!a23 + a24 = 0 dacă şi
0 0
numai dacă a1 = · · · = a4 = 0 echivalent cu A = O2 = .
0 0
(ii) hA, Bi = a1 b1 + a2 b2 + a3 b3 + a4 b4 = b1 a1 + b2 a2 + b3 a3 + b4 a4 = hB, Ai.
(iii) Fie α ∈ R. Atunci

αhA, Bi = α(a1 b1 + a2 b2 + a3 b3 + a4 b4 ) =

= (αa1 )b1 + (αa2 )b2 + (αa3 )b3 + (αa4 )b4 = hαA, Bi.
!
c1 c2
(iv) Fie A, B, C ∈ M2 (R), unde C = . Atunci
c3 c4
hA, B + Ci = a1 (b1 + c1 ) + a2 (b2 + c2 ) + a3 (b3 + c3 ) + a4 (b4 + c4 ) =

= (a1 b1 + a2 b2 + a3 b3 + a4 b4 ) + (a1 c1 + a2 c2 + a3 c3 + a4 c4 ) = hA, Bi + hA, Ci.



Exemplul 1.8. Fie n ∈ N∗ şi Pn = {p ∈ R[x] : deg(p) ≤ n}. Fie p, q ∈ Pn

polinoame de grad cel mult n cu coeficienţi numere reale, p = p0 + p1 x + p2 x2 +
· · · + pn xn şi q = q0 + q1 x + q2 x2 + · · · + qn xn . Atunci

hp, qi = p0 q0 + p1 q1 + · · · + pn qn

este un produs scalar pe Pn . Acest produs se numeşte produsul scalar canonic

pe Pn .

Soluţie. Verificăm cele patru condiţii din Definiţia 1.1:

(i) Deoarece a2 ≥ 0 pentru orice a ∈ R, avem că hp, pi = p20 + · · · + p2n ≥ 0 şi
hp, pi = p20 + · · · + p2n = 0 dacă şi numai dacă p0 = · · · = pn = 0 echivalent cu
p = 0.
(ii) hp, qi = p0 q0 + · · · + pn qn = q0 p0 + . . . + qn pn = hq, pi.
(iii) Fie α ∈ R. Atunci

αhp, qi = α(p0 q0 + p1 q1 + · · · + pn qn ) = (αp0 )q0 + (αp1 )q1 + · · · + (αpn )qn = hαp, qi.

Anda Olteanu- ANMB

SPAŢII VECTORIALE EUCLIDIENE 5

(iv) Fie p, q, r ∈ Pn . Atunci

hp, q + ri = p0 (q0 + r0 ) + p1 (q1 + r1 ) + · · · + pn (qn + rn ) =

= (p0 q0 + p1 q1 + · · · + pn qn ) + (p0 r0 + p1 r1 + · · · + pn rn ) = hp, qi + hp, ri.


Câteva proprietăţi ale produsului scalar sunt cuprinse ı̂n următoarea propoziţie:

Propoziţia 1.9. Fie x, y, z vectori ı̂n spaţiul vectorial euclidian V şi α ∈ R un

scalar. Atunci:

(i) hx, 0i = h0, xi = 0.

(ii) hx + y, zi = hx, zi + hy, zi.
(iii) αhx, yi = hx, αyi.

Demonstraţie. (i) Conform condiţiii (ii) din Definiţia 1.1 ştim că hx, 0i = h0, xi.
Prin urmare, mai trebuie să demonstrăm că h0, xi = 0.

h0, xi = h0(x), xi = 0hx, xi = 0.

(ii) hx + y, zi = hz, x + yi = hz, xi + hz, yi = hx, zi + hy, zi.

(iii) αhx, yi = αhy, xi = hαy, xi = hx, αyi. 
Folosind noţiunea de produs scalar putem să definim lungimea unui vector şi
distanţa dintre doi vectori:

Definiţia 1.10. Fie x şi y vectori ı̂ntr-un spaţiu vectorial euclidian V .

(1) Lungimea sau norma unui vector x se notează cu kxk şi este definit ca
p
kxk = hx, xi.
(2) Distanţa dintre vectorii x şi y este d(x, y) = kx − yk.
(3) Unghiul θ dintre vectorii nenuli x şi y este dat de
hx, yi
cos θ = , 0 ≤ θ ≤ π.
kxk · kyk
Dacă kxk = 1, atunci vectorul x se numeşte vector unitate sau versor.
x
Dacă x este un vector din spaţiul vectorial euclidian V atunci vectorul u = kxk
este un vector unitate şi se numeşte versor (sau vector unitate) ı̂n direcţia
vectorului x.

Anda Olteanu- ANMB

6 SPAŢII VECTORIALE EUCLIDIENE

Definiţia 1.11. Doi vectori x şi y din spaţiul vectorial euclidian V cu produsul
scalar h·, ·i sunt ortogonali (şi scriem x ⊥ y) dacă şi numai dacă hx, yi = 0.

Exemplul 1.12. Fie p(x) = 1−3x2 , q(x) = 6−5x+2x2 şi r(x) = 1−2x polinoame
ı̂n spaţiul vectorial euclidian P2 ı̂nzestrat cu produsul scalar din Exemplul 1.8.
Să se calculeze: hp, qi, hq, ri, kqk şi d(p, q).

Proof. Soluţie Folosind definiţia din Exemplul 1.8, avem:

hp, qi = 1 · 6 + 0 · (−5) + (−3) · 2 = 0

şi
hq, ri = 6 · 1 + (−5) · (−2) + 2 · 0 = 16.
Pentru a calcula kqk, folosim Definiţia 1.10:
p p √
kqk = hq, qi = 62 + (−5)2 + 22 = 65.

Pentru a determina d(p, q), trebuie să calculăm kp − qk. Avem p − q = (1 −

3x2 ) − (6 − 5x + 2x2 ) = −5 + 5x − 5x2 , deci
p √
d(p, q) = kp − qk = (−5)2 + 52 + (−5)2 = 5 3.

Observaţia 1.13. În exemplul anterior se poate observa că vectorii p şi q sunt or-
togonali faţă de acest produs scalar deoarece hp, qi = 0. Dacă ı̂nsă vom considera
spaţiul vectorial euclidian P2 cu produsul scalar
Z 1
hp, qi = p(x)q(x)dx,
0
atunci
Z 1 Z 1
2 2
hp, qi = (1 − 3x )(6 − 5x + 2x )dx = (6 − 5x − 16x2 + 15x3 − 6x4 )dx =
0 0
1 1 1 1
1 x2  x3  x4  x5  43
= 6x|0 − 5  − 16  + 15  − 6  = 6= 0
2 0 3 0 4 0 5 0 60
deci vectorii p şi q nu mai sunt ortogonali

Propoziţia 1.14. Fie x un vector ı̂ntr-un spaţiu vectorial euclidian V şi α ∈ R.

Atunci:

Anda Olteanu- ANMB

SPAŢII VECTORIALE EUCLIDIENE 7

(i) kxk ≥ 0;
(ii) kxk = 0 dacă şi numai dacă x = 0;
(iii) kαxk = |α|kxk.

Demonstraţie. Subpunctul (i) rezultă imediat din definiţie. Pentru (ii) este su-
ficient să observăm că kxk = 0 implică hx, xi = 0 ceea ce, conform definiţiei
produsului scalar, este echivalent cu x = 0.
Pentru a demonstra (iii), observăm că
p p
kαxk = hαx, αxi = α2 hx, xi = |α|kxk

Similar se obţin şi proprietăţi ale distanţei dintre doi vectori:

Propoziţia 1.15. Fie x şi y vectori ı̂ntr-un spaţiu vectorial euclidian V . Atunci:

(i) d(x, y) ≥ 0;
(ii) d(x, y) = 0 dacă şi numai dacă x = y;
(iii) d(x, y) = d(y, x).

Demonstraţie. Subpunctul (i) rezultă imediat din definiţie. Pentru (ii) este sufi-
cient să observăm că d(x, y) = 0 implică kx − yk = 0 ceea ce, conform propoziţiei
anterioare, este echivalent cu x = y.
Proprietatea (iii) rezultă imediat din comutativitatea produsului scalar. 

Teorema 1.16. Fie x şi y vectori ı̂ntr-un spaţiu vectorial euclidian V . Atunci:

(1) Inegalitatea Cauchy–Schwarz: hx, yi ≤ kxk · kyk.

(2) Inegalitatea triunghiului: kx + yk ≤ kxk + kyk.
(3) Teorema lui Pitagora: Vectorii x şi y sunt perpendiculari dacă şi numai
dacă
kx + yk2 = kxk2 + kyk2 .

Definiţia următoare generalizează formula obţinută pentru proiecţia unui vec-

tor pe un altul ı̂n cazul vectorilor liberi.

Anda Olteanu- ANMB

8 SPAŢII VECTORIALE EUCLIDIENE

Definiţia 1.17. Fie x şi y vectori ı̂ntr-un spaţiu vectorial euclidian V , astfel
ı̂ncât y 6= 0. Proiecţia ortogonală a vectorului x pe vectorul y este dată
de
hx, yi
pry x = y
hy, yi
2. Baze ortonormate ı̂ntr-un spaţiu vectorial euclidian

Definiţia 2.1. O mulţime S de vectori dintr-un spaţiu vectorial euclidian V se

numeşte ortogonală dacă fiecare pereche de vectori din S este ortogonală, i.e.
x ⊥ y pentru orice x, y ∈ S, x 6= y. Dacă, ı̂n plus, fiecare vector din S este un
vector unitate, atunci S se numeşte mulţime ortonormată.

Dacă S este o bază pentru spaţiul vectorial V , atunci S este o bază ortogonală
sau ortonormată, după caz.
Baza canonică din Rn este o bază ortonormată, dar ea nu este unica cu această
proprietate. De exemplu, dacă vom considera cazul particular R3 , o altă bază
ortonormată ar putea fi obţinută rotind vectorii care formează baza ı̂n jurul
axei Oz şi obţinem baza B = {(cos θ, sin θ, 0), (− sin θ, cos θ, 0), (0, 0, 1)}, aşa cum
reiese din figura următoare:
z

k=w v
O
y
j
i
u
x

Anda Olteanu- ANMB

SPAŢII VECTORIALE EUCLIDIENE 9

Exemplul 2.2. În spaţiul vectorial euclidian real P4 ı̂nzestrat cu produsul scalar
hp, qi = a0 b0 + a1 b1 + a2 b2 + a3 b3 + a4 b4 ,
unde p = a0 + a1 x + a2 x2 + a3 x3 + a4 x4 şi q = b0 + b1 x + b2 x2 + b3 x3 + b4 x4 , baza
canonocă {1, x, x2 , x3 , x4 } este o bază ortonormată. Într-adevăr, se poate verifica
uşor că produsul scalar al oricăror doi vectori diferiţi din bază este 0 şi că norma
vectorilor din bază este 1.

Exemplul 2.3. Fie spaţiul vectorial euclidian C[0, 2π] pe care considerăm definit
R 2π
produsul scalar hf, gi = 0 f (x)g(x)dx. Mulţimea
S = {1, sin x, cos x, sin 2x, cos 2x, . . . , sin nx, cos nx}
este o bază ortogonală ı̂n C[0, 2π] care nu este ı̂nsă ortonormată. Într-adevăr, se
poate verifica uşor că
Z 2π
h1, sin nxi = sin mxdx = 0
0
şi Z 2π
h1, cos mxi = cos mxdx = 0
0
pentru 1 ≤ m ≤ n. Pentru 1 ≤ m < r ≤ n avem
Z 2π
1 2π
Z
h sin mx, sin rxi = sin mx sin rxdx = [cos(m−r)x−cos(m+r)x]dx = 0,
0 2 0
Z 2π
1 2π
Z
h cos mx, cos rxi = cos mx cos rxdx = [cos(m+r)x+cos(m−r)x]dx = 0,
0 2 0
şi
Z 2π
1 2π
Z
h sin mx, cos rxi = sin mx cos rxdx = [sin(m+r)x+sin(m−r)x]dx = 0.
0 2 0
De asemenea,
Z 2π Z 2π
1
h sin mx, cos mxi = sin mx cos mxdx = [sin 2mx]dx = 0.
0 2 0
Baza nu este ortonormată deoarece
Z 2π
2
k1k = h1, 1i = dx = 2π.
0
De asemenea, Z 2π
2
k sin mxk = sin2 mxdx = π
0

Anda Olteanu- ANMB

10 SPAŢII VECTORIALE EUCLIDIENE

şi Z 2π
2
k cos mxk = cos2 mxdx = π.
0
Normând fiecare vector din bază obţinem mulţimea
 
0 1 1 1 1 1
S = √ , √ sin x, √ cos x, . . . , √ sin nx, √ cos nx
2π π π π π
care este o bază ortonormată ı̂n spaţiul vectorial euclidian C[0, 2π].

Teorema 2.4. Fie V un R-spaţiu vectorial euclidian şi S = {v1 , . . . , vn } o

mulţime ortogonală de vectori nenuli din V . Atunci S este mulţime liniar in-
dependentă.

Demonstraţie. Fie α1 , . . . , αn ∈ R scalari astfel ı̂ncât

α1 v1 + · · · + αn vn = 0.

Trebuie să demonstrăm că α1 = · · · = αn = 0. Fie 1 ≤ i ≤ n. Considerăm

produsul scalar
hα1 v1 + · · · + αn vn , vi i = h0, vi i
echivalent cu

α1 hv1 , vi i + · · · + αi hvi , vi i + · · · + αn hvn , vi i = 0.

Cum vectorii din S sunt ortogonali, avem că hvj , vi i = 0 pentru orice j 6= i,
1 ≤ j ≤ n. Deci
αi hvi , vi i = 0.
Dar vectorii din S sunt nenuli, ceea ce ı̂nseamnă că hvi , vi i = kvi k2 6= 0. Prin
urmare αi = 0. Cum i a fost ales arbitrar, am obţinut că α1 = · · · = αn = 0, deci
vectorii sunt liniar independenţi. 

Următorul corolar este imediat:

Corolarul 2.5. Fie V un R-spaţiu vectorial euclidian de dimensiune n. Atunci

orice mulţime de n vectori ortogonali nenuli formează o bază pentru V .

Teorema 2.6. Fie B = {v1 , . . . , vn } o bază ortonormată ı̂n spaţiul vectorial

euclidian V şi w ∈ V un vector. Atunci reprezentarea vectorului w ı̂n baza B
este
w = hw, v1 iv1 + · · · + hw, vn ivn .

Anda Olteanu- ANMB

SPAŢII VECTORIALE EUCLIDIENE 11

Demonstraţie. Deoarece B este o bază ı̂n V , există şi sunt unici scalarii α1 , . . . , αn ∈
R astfel ı̂ncât
w = α1 v1 + · · · + αn vn .
Fie 1 ≤ i ≤ n ales arbitrar. Considerând produsul scalar cu vi , obţinem

hw, vi i = hα1 v1 + · · · + αn vn , vi i.

Având ı̂n vedere că baza B este ortonomată şi folosind liniaritatea produsului
scalar, obţinem că
hw, vi i = αi hvi , vi i.
Ţinând cont că baza B este ortonormată, avem că hvi , vi i = kvi k2 = 1, deci
αi = hw, vi i. 

Observaţia 2.7. Coeficienţii vectorului w relativ la baza ortonormată B determi-

naţi ı̂n teorema anterioară se mai numesc şi coeficienţii Fourier ai lui w rel-
ativ la B.

3. Procedeul de ortonormalizare Gram-Schmidt

Având ı̂n vedere avantajele utilizării bazelor ortonormate (de exemplu deter-
minarea facilă a reprezentării unui vector ı̂ntr-o bază), ne punem problema con-
struirii unei baze ortonormate dintr-o bază dată.

Teorema 3.1 (Procedeul de ortonormare Gram-Schmidt).

1. Fie B = {v1 , . . . , vn } o bază ı̂n spaţiul vectorial euclidian V .

2. Fie B 0 = {w1 , . . . , wn }, unde wi este obţinut astfel:

w1 = v1
hv2 , w1 i
w2 = v2 − w1
hw1 , w1 i
hv3 , w1 i hv3 , w2 i
w3 = v3 − w1 − w2
hw1 , w1 i hw2 , w2 i
..
.
hvn , w1 i hvn , w2 i hvn , wn−1 i
wn = vn − w1 − w2 − · · · − wn−1 .
hw1 , w1 i hw2 , w2 i hwn−1 , wn−1 i
Atunci B 0 este o bază ortogonală ı̂n V .

Anda Olteanu- ANMB

12 SPAŢII VECTORIALE EUCLIDIENE
wi
3. Fie ui = kwik
, 1 ≤ i ≤ n. Atunci mulţimea B 00 = {u1 , . . . , un } este o bază
ortonormată ı̂n V .

Următorul corolar rezultă imediat:

Corolarul 3.2. Orice spaţiu vectorial euclidian finit dimensional are o bază
ortonormată

Exemplul 3.3. Fie vectorii v1 = (0, 1, 0) şi v2 = (1, 1, 1) vectori ı̂n R3 care
generează un plan. Determinaţi o bază ortonormată pentru acest subspaţiu.

Soluţie. Fie w1 = v1 = (0, 1, 0). Atunci

hv2 , w1 i
w2 = v 2 − w1 .
hw1 , w1 i
Cum hv2 , w1 i = 1 şi hw1 , w1 i = 1, obţinem
1
w2 = (1, 1, 1) − (0, 1, 0) = (1, 0, 1).
1
Deci S 0 = {(0, 1, 0), (1, 0, 1)}. Normând vectorii w1 şi w2 , obţinem
w1
u1 = = (0, 1, 0)
kw1 k
şi
√ √ !
w2 1 2 2
u2 = = √ (1, 0, 1) = , 0, .
kw2 k 2 2 2
Prin urmare, S 00 = {u1 , u2 } este o bază ortonormată pentru subspaţiul considerat.


Observaţia 3.4. Baza ortonormată obţinută prin procedeul de ortonormalizare

Gram-Schmidt depinde de ordinea vectorilor din bază. Într-adevăr, dacă ı̂n exem-
plul anterior considerăm v1 = (1, 1, 1) şi v2 = (0, 1, 0) atunci w1 = v1 = (1, 1, 1)
şi
hv2 , w1 i
w2 = v2 − w1 .
hw1 , w1 i
Cum hv2 , w1 i = 1 şi hw1 , w1 i = 3, obţinem
 
1 1 2 1
w2 = (0, 1, 1) − (1, 1, 1) = − , ,− .
3 3 3 3

Anda Olteanu- ANMB

SPAŢII VECTORIALE EUCLIDIENE 13

Având ı̂n vedere forma vectorului obţinut, putem lua w20 = 3w2 = (−1, 2, −1).
Deci S 0 = {(1, 1, 1), (−1, 2, −1)}. Normând vectorii w1 şi w20 , obţinem
 
w1 1 1 1 1
u1 = = √ (1, 1, 1) = √ , √ , √
kw1 k 3 3 3 3
şi
√ √ √ !
w20 1 6 6 6
u2 = 0
= √ (−1, 2, −1) = − , ,− .
kw2 k 6 6 3 6
Prin urmare, S 00 = {u1 , u2 } este o bază ortonormată pentru subspaţiul considerat
şi este diferită de cea obţinută ı̂n exemplul precedent.

Exemplul 3.5. Aplicaţi procedeul de ortonormalizare Gram-Schmidt bazei B =

{1, x, x2 } ı̂n P2 folosind produsul scalar
Z 1
hp, qi = p(x)q(x)dx.
−1

Soluţie. Fie B = {1, x, x2 } = {v1 , v2 , v3 }. Atunci

w1 = v1 = 1,
hv2 , w1 i 0
w2 = v2 − w1 = x − · 1 = x
hw1 , w1 i 2
R1 R1
unde am ţinut cont că hv2 , w1 i = −1 xdx = 0 şi hw1 , w1 i = −1 dx = 2.
hv3 , w1 i hv3 , w2 i 2/3 0 1
w3 = v 3 − w1 − w2 = x 2 − ·1− · x = x2 −
hw1 , w1 i hw2 , w2 i 2 2/3 3
R1 2 R1
unde am ţinut cont că hv3 , w1 i = −1 x dx = 0, hw1 , w1 i = −1 dx = 2, hv3 , w2 i =
R1 3 R1 2
−1
x dx = 0 şi hw 2 , w2 i = −1
x dx = 32 . Am obţinut baza ortogonală B 0 =
{w1 , w2 , w3 }. Normăm această bază având ı̂n vedere că
Z 1
hw1 , w1 i = dx = 2,
−1
Z 1
2
hw2 , w2 i = x2 dx =
−1 3
şi Z 1 
4 2 2 1 8
hw3 , w3 i = x − x + dx = .
−1 3 9 45
Obţinem
w1 1
u1 = =√ ,
kw1 k 2

Anda Olteanu- ANMB

14 SPAŢII VECTORIALE EUCLIDIENE
√
w2 1 3
u2 = =p x= √ x
kw2 k 2/3 2
şi √   √
w3 1 3 5 1 5
u3 = =p = √ x− = √ (3x − 1) .
kw3 k 8/45 2 2 3 2 2
Deci baza B 00 = {u1 , u2 , u3 } este o bază ortonormată pentru P2 cu acest produs
scalar. 

Observaţia 3.6. Polinoamele u1 , u2 şi u3 din exemplul anterior se numesc

primele trei polinoame Legendre normalizate.

Anda Olteanu- ANMB