Integrale improprii 125

Teorema 3.1.7 (Formula integrarii prin parti). Fie f; g : [a; b) ! IR u b 2 IR; b > a
sau b = 1. Da a f si g sunt derivabile, u derivatele ontinue pe [a; b),
9 xlim
!b
f (x)g (x) si este nita,
x<b
atun i existentZa uneia dintre integralele:
b Z b
0
f (x)g (x) dx; f 0 (x)g (x) dx
a a
antreneaza existenta eleilalte si are lo ^n a est az egalitatea:
Z b Z b
0
f (x)g (x) dx = xlim f (x)g (x) f (a)g (a) f 0 (x)g (x) dx.
a !b a
x<b
Teorema 3.1.8 (Formula s himbarii de variabila). Da a f : [a; b) ! IR; b 2 IR,
b > a sau b = 1, este ontinua pe [a; b) si ' : [;  ) ! [a; b) u  2 IR,  >  sau  = 1,
o fun tie u proprietatile:
a) ' este stri t res atoare pe [;  );
b) ' este derivabila u derivata ontinua pe [;  );
) '() = a, iar lim!
'( ) = b,
<
Z b Z 
atun i onvergenta uneia dintre integralele f (x) dx sau f ('(t))
'0(t) dt antreneaza
a 
onvergenta eleilalte
Z b
integrale 
s
Z 
i are lo egalitatea:
f (x) dx = f ('(t))
'0 (t) dt.
a 

PROBLEME REZOLVATE

1. Folosind
Z 1
denitia, sa se er eteze onvergent
Z 1
a integralelor:
ax dx
a) I = e os x dx; a > 0; b) I = .
0 0 x +1
3
Rezolvare. a) Fun t
Z A
ax
ia f (x) = e os x este integrabil
Z A
a pe 8 [0; A℄; A > 0 si:
Z A
A
e ax os x dx = e ax (sin x)0 dx = e ax sin x0 + a e ax sin x dx =
0 0 0
Z A Z A
ax os xA

=e aA sin A a e ax ( os x)0 dx=e aA sin A ae e ax os x dx =
a2
0 0 0
=e aA sin A ae aA os A + a a2 I .
1  aA aA os A + a .

Rezulta: I = e sin A ae
1 + aZ2 A
a
Deoare e: 9 Alim e ax os x dx = ; dedu em a integrala I este onver-
Z 1
!1 0 1 + a2
a
genta si e ax os x dx = .
0 1 + a2
1
b) Fun tia f (x) = 3 este integrabila pe 8 [0; a℄; a > 0 si:
x +1
126 Capitolul 3

Z a dx Z a
dx
= .
0 x3 + 1 0 (x + 1)(x2 x + 1)
Des ompunem fra tia de mai sus ^n fra tii simple:
1 A Bx + C
=
(x + 1)(x x + 1) x + 1 x x + 1
2 + 2 ) Ax2 Ax + A + Bx2 + Bx + Cx + C = 1 )
1 1 2
A + B = 0; A + B + C + 0; A + C = 1. Obtinem A = ; B = ; C = . De i:
3  3 3
Z a
dx 1 Z a dx 1Z a x 2 1 a 1 Z a 2x 1
= dx = ln jx + 1j0 dx+
0 x3 + 1 3 0 x + 1 3 0 x2 x + 1 3 6 0 x2 x + 1
1Z a dx 1 1 a
1 2 x 21 a
+
2 0 x2 x + 1 3
= ln (a + 1)
6
ln (x x + 1)0 +
ar tg p3  =
2 
p
2
p! 2 3 2 0
1 (a + 1) 1 2a 1 3
= ln 2 + p ar tg p + ar tg .
6 a a+1 3 3 3
Z a
dx 2
Deoare e 9 alim !1 0 x3 + 1 = 3p3 rezulta a integrala I este onvergenta si I =
2
= p .
3 3
2. ZSa se er eteze are dintre integralele urm atoare sunt sau nu onvergente:
1 dx Z 1
dx Z 1 Z 1

a)
0 x5 + 1
; b) p2 ; ) e x sin x dx; d) xe 2x sin x dx;
Z 1
1 x +Z 1
2 x 1 0
Z 1
1
sin 2x
e) dx; p > 0; f) sin x dx ; g) x os x dx.
1 xp 0 0
Rezolvare. a) Deoare e f (x) > 0; 8 x 2 [0; 1), xlim !1(x +1)
f (x) = 1, iar integrala
5
Z 1
dx
este onvergenta:
0 (x + 1)5 ! !
Z 1
dx Z A
dx 1 A 1 1 1
= Alim = Alim = Alim = ,
0 (x + 1) 5 !1 0 (x + 1) 5 !1 4(x + 1) 0 4 !1 4 4(A + 1) 4 4

Z 1
dx
rezulta, onform riteriului de omparatie a integrala este onvergenta.
0 x5 + 1
b) Deoare e f  0; xlim !1 x
f (x) = 1 ( = 1), rezulta, onform riteriului ^n , a
integrala este divergenta.
)
Z 1
Deoare e jf (x)j Z= je x sin xj  e x; 8 x 2 [0; 1) si integrala:
A
x A = lim (1 e A ) = 1,

e x dx = Alim !1 0
e x dx = lim
A!1
e 0 A!1
0
este
Z 1
onvergent a rezult a , onform riteriului de Z 1
omparat ie u marginire, a integrala
0
je sin xj dx este onvergenta, de i integrala 0 e sin x dx este absolut onvergenta.
x x

d) Avem: jf (x)j = jxe 2x sin xj  xe 2x ; 8 x 2 [1; 1). Apoi integrala: !

Z 1
2 x
Z A
2 x 1 2x A 1 Z A 2x
xe dx = Alim xe dx = Alim xe 1 + e dx =
1 !1 1 !1 2 2 1

1 2A 1 2 1 2A 1 2  1 2 1 2 3 2
= Alim
!1 2
Ae + e e + e = e + e = e
2 4 4 2 Z1 4 4
ind onvergenta, rezulta a integrala din enunt 2 x
xe sin x dx este absolut onver-
1
Integrale improprii 127

genta. Z 1
 sin 2x  1 dx
 

e) Da a p > 1, deoare e  p   p ; 8 x 2 [1; 1), iar integrala

 este
x xZ 1 1 xp
sin 2x
onvergenta, rezulta a integrala din enunt dx este absolut onvergenta.
1 xp
Da a 0 < p  1 apli am riteriul lui Diri hlet. Consideram f (x) = sin 2x, iar
1
g (x) = p . Avem:
xZ A Z A
1 A
1 1
f (x) dx = sin 2x dx = os 2x1 = os 1 os 2A,
 1  1 2 2 2
 A
Z 
de i  f (x) dx  1, iar g este o fun tie monoton des res atoare u xlim !1 g (x) = 0.
1
Z 1
sin 2x
Rezulta atun i a integrala dx este onvergenta. Vom arata ^n ontinuare a
1 xp
a easta integrala nu este absolut onvergenta, adi a integrala
Z 1
j sin 2xj dx este diver-
1 xp
genta. Avem inegalitatea:
j sin 2xj  sin2 2x ; 8 x 2 [1; 1).
xp xp
Deoare e:Z
1 sin2 2x 1 Z 1 1 os 4x 1 Z 1 dx 1 Z 1 os 4x
dx = dx = dx
1 xp 2 1 xp 2 1 xp 2 Z1 1 xp
1 dx
este divergenta, ind diferenta dintre o integrala divergenta p si una onvergent a
Z 1 2 1 x
1 os 4x 
dx dupa um rezulta din riteriul lui Diri hlet: f (x) = os 4x,
2 1 xp Z  
Z A A 1 A
1 1 Z A 
1
f (x) dx = os 4x dx = sin 4x1 = sin 4A 
sin 4 si  f (x) dx  ;


1 1 4 4 4 1 2
1 
8 A 2 [1; 1), iar g(x) = 2xp este monoton des res atoare u xlim !1 g (x) = 0 , rezulta a si
integrala
Z 1
j sin 2xj dx este divergenta, onform riteriului de omparatie u marginire.
1 xp Z 1
sin 2x
Dedu em astfel a ^n a est az 0 < p  1 integrala dx este simplu onvergenta.
Z A
1 xp Z A

f) Un al ul simplu: sin x dx = 1 os A ne arata a 6 9 Alim !1

sin x dx, de i
Z 1 0 0
integrala sin x dx este divergenta.
0
g)
Z A
Ca si la pun tul
Z A
f) putem al ula rapid:
A Z A
x os x dx = x(sin x)0 dx = x sin x0 sin x dx = A sin A + os A 1,
0 0 0 Z 1
are nu are limita pentru A ! 1. Rezulta a integrala x os x dx este divergenta.
0
3. Sa se er eteze natura urmatoarelor integrale si ^n az de onvergenta sa se al-
uleze valoarea
Z 1
lor: Z 1 Z 1
dx x dx dx
a)
a x +x 2
2 ; a > 1; b)
0 (1 + x )2 n ; n 2 IN; n > 1; )
1 (1 + x) x
p ;
128 Capitolul 3

Z 1 x5 dx Z 1
dx Z 1
dx
d) ; e) p ; a 6= 0; f) ;
0 (1 + x ) 3 3 0 (a x + 1) 2a x + 1
2 2 0 x +1 4
Z 1 Z 1
x2 + 3x + 3 x
g)
0
3 x
e os 2x dx; h)
0 (x + 1)3

e sin x dx.
Rezolvare. a) Deoare e f  0; xlim !1 f (x)
x2 = 1; ( = 2 > 1), rezulta onform
Z 1
dx
riteriului ^n  a integrala este onvergenta.
a x +x 2 
2
1 1 1
1
Avem: 2 = : De i:
x + x 2 3 x 1 x + 2  1
Z 1
dx 1 1 1  x 1  1 1 a 1
= ln jx 1j ln jx + 2j  = ln 

 = ln =
a x +x 2
2 3 3 3 x+2 a 3 a+2

a
1 a+2
= ln .
3 a 1 Z 1
dx
b) Avem: f  0; xlim !1 f ( x )
( x + 1) 2n 1 = 1; ( = 2n 1 > 1) si
0 (x + 1)2n 1
este onvergenta. Rezulta onform riteriului de omparatie u limita a integrala din
enunt este
Z 1
si ea onvergenta si: 1
x dx 1 1 1
0 (x + 1) 2 n =

2(n 1) (x + 1) 0 2(n 1)
2 n 1


 = .
3
) Avem: f  0; xlim !1 f (x)
x3=2 = 1; ( = > 1). Rezulta, onform riteriului ^n ,
Z 1 2
dx
forma u limita, a
(1 + x )
px este onvergenta. Pentru a o al ula fa em s himbarea
de variabil
p 1
a x = t )Zx = t2 ; dx = 2tZdt; x = 1 ) t = 1; x ! 1 ) t ! 1. Obtinem:
Z 1 1 2t dt 1 2 dt
dx 1

1 (1 + x) x
p =
1 (1 + t )t 2 =
1 1+t 2 = 2 ar tg t

1
=
2
.
Z 1
dx
d) Deoare e f  0; xlim !1 f ( x )
( x + 1) 4 = 1, iar este onvergenta,
0 (x + 1)4
rezulta a integrala din enunt este si ea onvergenta. Pentru a al ula valoarea sa fa em
s himbarea de variabila x3 = t ) 3x2 dx = dt; x = 0 ) t = 0; x ! 1 ) t ! 1.
Obtinem:
Z 1
x5 dx 1 Z 1 t dt 1 Z 1 dt 1 Z 1 dt 1 1
= = = +
0 (1 +x3 )3 3 0 (1 + t)3 3 0 (1 + t)2 3 0 (1 + t)3 3(t + 1) 0
1 1 1 1
+
= .
6 (t + 1)2 0 6 Z 1
dx
e) Avem f  0; xlim !1 f ( x )
( x + 1) 3=2 = 1 si este onvergenta. Rezulta
0 (x + 1)3=2
a integrala I din enunt este onvergenta. Notam 2a2 x + 1 = t2 ) 2a2 dx = 2t dt.
Obtinem:
1 Z1 t dt  2 Z 1 dt 2 1

I= 2 = = ar tg t
= .
a 1 a2 t2a 1 + 1
t a2 1 t2 + 1 a2

2
2
1 2a2
Z 1
dx
f) Avem f  0; xlim !1 f (x)
(x + 1) = 1, iar 0 (x + 1)4 este onvergenta. Rezulta
4
Integrale improprii 129

a integrala
Z 1
I din enunt este onvergent Z 1
a si:
dx p p dx p
I= = .
0 (x2 + 1)2 (x 2)2 0 (x2 x 2 + 1)(x2 + x 2 + 1)
1
Des ompunem fra tia 4 ^n fra tii simple:
x +1
1 Ax + B Cx + D
p p = p + p )
(x2 p x 2 + 1)(x2 + x 2 +p1) x2 x 2 + 1p x2 + x 2 + 1 p
Ax3 + Ax2 2 + Ax + Bx2 + Bx 2 + B + Cx3 Cx2 2 + Cx + Dx2 D 2x + D = 1 )
p p p p
A + C = 0; A 2 + B C 2 + D = 0; A + B 2 + C D 2 = 0; B + D = 1.
1 1 1 1
Rezulta A = p ; B = ; C = p ; D = . De i:
2 2 2 2 2 2
Z 1
0
1
p x+ 2 1 1
p x+ 2 1
1 p
Z A
x 2
I=  2 2p + 2 p 2 2 A dx = lim
!1
p p +
0 x x 2+1 x +x 2+1
2 A 0 2 2(x x 2 + 1)
2
p ! p p p p !
x+ 2 Z A
2x 2 2 2x + 2 + 2
+ p 2 p dx = Alim!1 0
p p + p p dx =
2 2(2x + x 2 + 1) 4 2(x2 x 2 + 1) 4 2(x2 + x 2 + 1)
1 p A
1 p A
1Z A dx
= Alim 6
4
!1 4 2
p ln ( x 2 x 2 + 1)  + p ln (x + x 2 + 1) +
 2 

4 0 x p1 2 + 1
  +
0 4 2 0
2
2
3 2 p p 1
x p2 A
1 Z A
dx 1 A2 + A p2 + 1 2 

+ 5 = lim 4 p ln + ar tg +
7
2
4 0 x + p1 + 1

A!1 4 2 A2 A 2 + 1 4 p12 0
p 2
x + p12 A
3
2
p
2+A 2+1
p p
2 1
p A p 2
+ ar tg p1  5 = Alim ln + ar tg ( 2A 1)
4 0 !1 4 2 A2 A 2 + 1 4
p 2 p p p !
2 2 2 
ar tg ( 1) + ar tg ( 2A + 1) ar tg 1 = p .
4 4 4 2 2 Z
1 3x 1 1
g) Deoare e je 3x os 2xj  e 3x ; 8 x 2 [0; 1), iar integrala e dx = e 3x 0 =
0 3
1
= este onvergenta, rezulta a integrala din enunt este absolut onvergenta. Avem:
3Z 1
1 Z 1 3x 1 1
3 Z 1 3x
I= e 3x os 2x dx = e (sin 2x)0 dx = e 3x sin 2x0 + e sin 2x dx =
0Z 2 0 2 2 0
3 1 3x 3 1
9 1 3x
Z
3 9
= e ( os 2x)0 dx = e 3x os 2x0 e os 2x dx = I.
4 0 4 4 0 4 4
3
Rezulta I = .
13 Z 1
x2 + 3 x + 3 x x2 + 3x + 3 x
h) Deoare e jf (x)j  e ; 8 x 2 [0; 1 ), iar e dx este
(x + 1)3 0 (x + 1)3
onvergenta ( onform riteriului de omparatie u limita:
Z 1
x2 + 3 x + 3 x dx
lim
x!1 (x + 1) 3 e
( x + 1)2 = 0 si
0 (x + 1)2
este onvergenta)
rezulta a integrala din enunt este absolut onvergenta.
Pentru a al ula integrala I data, o vom des ompune ^n trei integrale, e are dintre
130 Capitolul 3

ele ind absolut

Z 1
onvergenta: Z 1
2
x + 3x + 3 x (x + 1)2 + (x + 1) + 1 x
I= e sin x dx = e sin x dx =
Z 1
0 (x + 1)3 0 (x + 1)3
e x sin x Z 1 e x sin x Z 1 e x sin x
= dx + dx + dx.
|
0 x{z+ 1 } | 0 (x {z + 1)2 } | 0 (x {z + 1)3 }
I1 I2 I3
Avem:Z !0 1
1 e x sin x 1Z 1 1 x
x sin x dx = e sin x  +
I3 =
0 (x + 1)3
dx =
2 0 (x + 1)2

e
2(x + 1)2 0
Z 1 Z 1
1 1 x sin x + e x os x℄ dx = 1 e x ( os x sin x)
+
2 0 (x + 1)2

[ e
2 0 (x + 1)2
dx.
Rezulta a: Z
1 1 e x (sin x + os x) 1 Z 1  1 0 x
I2 + I3 =
2 0 (x + 1)2
dx =
2 0 x+1

e (sin x + os x) dx =
1 e x 1
1Z 1 1
=

2 Zx + 1 x
(sin x + os x)0 +
2 0 x+1

e x( sin x os x + os x sin x) dx =
1 1 e sin x
= dx.
2 0 x+1
1 1
De i: I2 + I3 = I1 . Rezulta a I = I1 + I2 + I3 = .
2 2
4. Sa se arate a: 8
1 
a 
Z 1
x dx
>
> a ln a + b ; da a a 6= b;
(a b) b
<
2
a) = 1
0 (x + a)(x + b)2 >
>
: ; da a a = b:
Z 1  2a
dx 1  a 

b) = 2 2 a b ln ;
0 (x + a)(x + b )2 2 b(a + b) 2 b
Z 1
x dx 1  a
) = 2 2 b + a ln ;
0 (x + a)(x2 + b2 ) a +b 2 b
unde a > 0; b > 0.
Rezolvare. Integralele de mai sus sunt onvergente.
x
a) Pentru a 6= b des ompunem fra tia ^n fra tii simple:
(x + a)(x + b)2
x A B C
= + +
(x + a)(x + b) 2 x + a x + b (x + b)2
) x = Ax + 2Abx + Ab + Bx2 + Bax + Bbx + Bab + Cx + Ca
2 2

) A + B = 0; 2Ab + Ba + Bb + C = 1; Ab2 + Bab + Ca = 0 ) A = (a a b)2 ; B =

a b
= ; C= .
(a b) 2 (a b)
Z 1
Rezulta atun i: Z " #
x dx 1 a a b 1
0 (x + a)(x + b)2
=
0
+
(a b)2 (x + a) (a b)2 (x + b)) (a b) (x + b)2

dx =
(
Z t
a  1 1  b Z t dx
= tlim
!1 0 (a b)2 x + a x + b
dx =
(a b) 0 (x + b)2
Integrale improprii 131
( )
a x + a t b t
 a a b
= tlim
!1
ln  +
 = ln =
(a b) x + b 0 (a b)(x + b) 0
2 
(a b) b (a b)b
2
1 a
= a ln a+b .
(a b) 2 b Z 1
x dx Z 1
dx Z 1
dx 1 1
Da a a = b atun i = a = +
0 (x + a)3 0 (x + a)2 0 (x + a)3 x + a 0
1
a  1
+ = .
2(x + a) 0 2a
2 

1 A Bx + C
b) Avem: = + 2 2 ) 1 = Ax2 + b2 A + Bx2 + Bax+
(x + a)(x + b ) x + a x + b
2 2
1 1
+Cx + Ca ) A + B = 0; Ba + C = 0; Ab2 + Ca = 1 ) A = 2 2 ; B = 2 2 ;
a +b a +b
a
C = 2 2.
a +b
Rezult
Z 1
a astfel: Z 1
dx 1 1 1 x a
0 " (x + a)(x2 + b2 )
=
0


a2 + b2 x + a a2 + b2 x2 + b2 #

dx =
1 1 2 2 a x t
= tlim
!1 a2 + b2
ln (x + a) ln (x + b ) + 2 2 ar tg  =
"
2(a2 + b2 ) #
b(a + b ) b 0
px + a  a t a a
t
1 1
= tlim
!1 a2 + b2 ln x2 + b2 0 + b(a2 + b2 ) ar tg b = a2 + b2 ln b + 2b(a2 + b2 ) =
1 
 a
= 2 2 a b ln .
b(a + b ) 2 b
x A Bx + C
) Avem:
(x + a)(x + b ) x + a x + b
2 2 = + 2 2 ) x = Ax2 + b2 A + Bx2 + Bax+
a a
+Cx + Ca ) A + B = 0; Ba + C = 1; Ab2 + Ca = 0 ) A = 2 2 ; B = 2 2 ;
a +b a +b
b2
C = 2 2.
a +b
Obtinem atun i: " #
Z 1 Z 1
x dx a 1 1 ax + b2
0 (x + a)(x2 + b2 )
=
0 a 2 + b2
x + a + a2 + b2
x2 + b2 dx =
" #
a a 2 2 b2 x t
= tlim
!1 a2 + b2
ln (x + a) + 2 2 ln (x + b ) + 2 2 ar tg  =
"
2(a + b ) #
b(a + b ) b 0
a x+a b x  t a a b 
= tlim
!1 a2 + b2 ln p +
a 2 + b2 ar tg
b
=
a2 + b2 ln
b
+
a


2 + b2 2 =
x 2 + b2 
0
1  a
= 2 2 b + a ln .
a +b 2 b
5. Sa se al uleze integrala:
Z 1
x2 dx k
I ( ) = ;  6=
1 x 2x os 2 + 1
4 2 2
si apoi sa se dedu a valorile integralelor:
Z 1 Z 1 Z 1
x2 dx x2 dx x2 dx
a) I1 = ; b) I2 = ; ) I 3 = .
1 x4 + 1 1 x4 x2 + 1 1 x4 + x2 + 1
132 Capitolul 3

Rezolvare. Deoare e f  0; x!1 lim f (x)
x2 = 1 ( = 2 > 1) rezulta a integrala

I () este onvergenta. Avem:
x4 2x2 os 2 + 1 = x4 + 1 + 2x2 2x2 (1 + os 2) = (x2 + 1)2 4x2 os2  =
= (x2 2x os  + 1)(x2 + 2x os  + 1).
x2
Des ompunem fra tia 4 ^n fra tii simple:
x 2x2 os 2 + 1
x2 Ax + B Cx + D
= 2 + 2
x 2x os 2 + 1 x 2x os  + 1 x + 2x os  + 1
4 2
) Ax3 + 2Ax2 os  + Ax + Bx2 + 2Bx os  + B + Cx3 2Cx2 os  + Cx + Dx2
2Dx os  + D = x2 ) A + C = 0; 2A os  + B 2C os  + D = 1; A +2B os  + C
2D os  = 0; B + D = 0:
1 1
Obtinem: A = ; B = 0; C = ; D = 0. De i:
4 os "Z 4 os Z #
1 A x dx A x dx
I ( ) = lim =
4 os  BA!!11 B x2 2x os  + 1 B x2 + 2x os  + 1
"
1 Z A
2x 2 os  Z A
2x + 2 os 
= lim dx dx+
8 os  BA!!11 B x 2x os  + 1
2 B x + 2x os  + 1
2
#
Z A
dx Z A
dx
+2 os  + 2 os  =
B x2 2x os  + 1 B x2 + 2x os  + 1
1 x2 2x os  + 1 1 1 x os  1 1 x + os  1
= ln + ar tg + ar tg =
8 os  x2 + 2x os  + 1  1 4 sin  sin   1 4 sin  sin   1
 k
= ;  6= .
2 sin  2
Atun i: Z 1
 
 
x2 dx p
a) pentru  = ) I1 = I = = ;
4 4 1 x4 + 1 2
Z 1
 
 
x2 dx
b) pentru  = ) I2 = I = = ;
6 6 Z 1
1 x4 x2 + 1
 
 
x2 dx 
) pentru  = ) I3 = I = =p .
3 3 1 x +x +1
4 2 3
6. ZSa se al uleze urmatoarele integrale: Z
2 dx  dx
a) 2 ; a; b > 0; b) ; a2 > b2 + 2 ;
0 a os x + b sin x
2 2 2 0 a + b os x + sin x
Z 2
sin2 x
) dx; a > b > 0.
0 a b os x
Rezolvare. a) Pentru al ulul integralei, vom des ompune intervalul [0; 2 ℄ ^n inter-
vale de lungime =2. Obtinem: Z
Z 2
dx  dx Z 2
dx
I= 2 = 2 + .
0 a os x + b sin x
2 2 2 0 a os x + b sin x
2 2 2  a os x + b2 sin2 x
2 2
^In a doua integrala de mai sus fa em s himbarea de variabila x  = y . Rezulta:
Z 
dx Z 
dy Z 
dx
I= 2 + 2 = 2 =
0 a os x + b sin x
2 2 2 0 a os y + b sin y
2 2 2 0 a os x + b2 sin2 x
2 2
Integrale improprii 133
Z =2 dx Z 
dx
=2 2 +2 .
0 a os x + b sin x
2 2 2 =2 a os x + b2 sin2 x
2 2
^In a doua integrala din expresia de mai sus fa em s himbarea de variabila x  = y .
2
Rezult a :
Z =2
dx Z =2
dy Z =2
dx
I =2 2 +2 2 = 2 2 os2 x + b2 sin2 x +
0 a 2 os2 x + b2 sin x 0 a2 sin y + b2 os2 y 0 a
Z =2
dx
+2 2 .
0 a sin x + b2 os2 x
2
^In integralele de mai sus fa em s himbarea de variabila tg x = t ) x = ar tg t,
dt 
dx = , x = 0 ) t = 0, x ! ) t ! 1. Obtinem astfel integrale improprii de
1+t 2 2
primul tip,Z onvergente. Rezulta de i: Z
1 1 dt 1 1 dt
I =2 1
0 a2 1+t + b2 1+t t 2
1+t 2 + 2 t
0 a2 1+t + 1+t
2 2 b
1 + t2
=
2 2 2 2
Z 1
dt Z 1
dt 2 b tb 1 2 a ta 1 2
=2 +2 = 2
ar tg  + 2
ar tg  = .
0 a2 + b2 t2 0 b2 + a2 t2 b a a 0 a b b 0 ab
b) Presupunem a; b; > 0; elelalte azuri se trateaza ^n mod asemanator. Fa em
x 2 dt
s himbarea de variabila tg = t ) x = 2ar tg t; dx = , x = 0 ) t = 0,
2 1 + t2
x !  )Z t ! 1. Obtinem o integrala de primul tip onvergenta:
1 1 2 dt Z 1
dt
I= 1 t
0 a + b 1+t + 1+t
2 2 t
1+t 2 =2
0 (a b)t + 2 t + (a + b)
2 =
2 2

2 Z1 dt 2 Z1 dt
= = 2 =
a b 0 t + a b t + (a b) + a b (a b)
2 2 2
2
a+ b 2
2 a b 0 t+ + a b

2 2 2
a b (a b)
2

2 a b t + a b 1 
=
p
a b a2 b2 2

ar tg pa b  = pa2 b2 2
2 2 2
a b 0
!
2 2 
p 2 2 2
ar tg p 2 2 2 = p 2 2 2 2 ar tg p 2 2 2 =
a b p a2 2b 2 a b a b
2 a b
= p 2 2 2 ar tg .
a b
) Des ompunem integrala ^n:
Z 
sin2 x Z 2
sin2 x
I= dx + dx.
0 a b os x  a b os x
^In integrala a doua de mai sus fa em s himbarea de variabila x  = y . De i:
Z 
sin2 x Z 
sin2 y Z 
sin2 x Z 
sin2 x
I= dx + dy = dx + dx.
0 a b os x 0 a + b os y 0 a b os x 0 a + b os x
^In ultimele doua integrale obtinute fa em s himbarea de variabila tg x = t ) x =
2
2
= 2ar tg t; dx = dt; x = 0 ) t = 0, x !  ) t ! 1. Obtinem doua integrale
1 + t2
improprii de primul tip:
Z 1 4t2
Z 1
2 4t
2 2
I= (1+t )
0 a b 1+t
2 2

1 t 2
1+t 2 dt + (1+t )
2 2

0 a + b 1+t 1
2 t
1 + t2
dt =
2 2
134 Capitolul 3

Z 1 t2 dt Z 1
t2 dt
=8 + 8 .
0 [(a + b)t2 + a b℄
(t2 + 1)2 0 [(a b)t2 + a + b℄
(t2 + 1)2
Des ompunem ^n fra tii simple fun tiile de integrat de mai sus, are sunt am^andoua
de tipul:
t2 Mt + N P t + Q Rt + S
= + + 2 (A 6= B )
(1 + t )
(At + B )
2 2 2 1+t 2 (1 + t ) At + B
2 2
) (Mt + N )(1 + t2)(At2 + B ) + (P t + Q)(At2 + B ) + (Rt + S )(1 + 2t2 + t4 ) = t2
, (Mt + N )(At2 + B + At4 + Bt2) + P At3 + QAt2 + BP t + BQ + Rt + S + 2Rt3 + 2St2+
+Rt5 + St4 = t2
, MAt3 + MBt + AMt5 + MBt3 + NAt2 + NB + NAt4 + NBt2 + P At3 + QAt2 + BP t+
+QB + Rt + S + 2Rt3 + 2St2 + Rt5 + St4 = t2
) AM + R = 0; NA + S = 0; MA + MB + P A + 2R = 0; NA + NB + QA + 2S =
= 1; MB + BP + R = 0; NB + QB + S = 0:
B 1 AB
Obtinem: M = 0; N = ; P = 0; Q = ; R = 0; S = .
(A B ) 2 A B (A B )2
De i:
t2 B 1 1 1 AB 1
2 2 = 2
2 +
(1 + t ) (At + B ) (A B ) 1 + t A B (1 + t ) (A B ) At + B
2
2 2 2
2 .
Rezult "a: #
a b Z 1 dt 1 Z 1 dt a2 b2 Z 1 dt
I=8 2 0 1 + t2 + 2b 0 (1 + t2 )2 +
"
4 b 4 b2 0 (a + b)t2 + (a b)
#
a + b Z 1 dt 1 Z 1 dt a2 b2 Z 1 dt
+8 =
4b2 0 1 + t2 2b 0 (1 + t2 )2 4b2s 0 (a b)t2 + (a + b)
p p
4a Z 1 dt 8(a2 b2 ) a + b a + b 1 8(a2 b2 ) a b
= 2
b 0 1 + t2 4b2 (ap+ b) a b p

p
ar tg t
a b  4b2 (a b)
pa + b
ar tg t
0
s
1
p
 aa + bb  = 2ba2 2 ab2 b
2 2 ab2 b
2 = 2b2 (a a2 b2).
2 2 2 2
0
7. Sa se arate a integrala Z 1
Euler-Poisson:
K= e x dx
2

0
este onvergenta si are valoarea =2.
p
Z 1
dx 1 1
Rezolvare. Deoare e f  0; xlim !1(x +1)
e = 0 si 0 (x + 1)2 = x + 1 0 = 1
2 x
2

este onvergenta, rezulta onform riteriului de omparatie u limita a integrala K este

onvergenta.
Pentru a al ula a easta integrala, sa onsideram inegalitatea evidenta:
1 + t < et ; 8 t 2 IR n f0g , (1 + t)e t < 1; 8 t 2 IR n f0g.
^Inlo uind t = x2 ; x 2 IR n f0g, obtinem inegalitatile:
(1 x2 )ex < 1 si (1 + x2 )e x < 1.
2 2
Integrale improprii 135

Vom onsidera prima inegalitate de mai sus doar pe intervalul (0; 1), iar a doua pe inter-
valul (0; 1). De i:
1
1 x2 < e x ; 8 x 2 (0; 1) si e x <
2
; 8 x 2 (0; 1). 2

1 + x2
Ridi am la puterea n inegalitatile obtinute:
1
(1 x2 )n < e nx ; 8 x 2 (0; 1) si e nx <
2
; 8 x 2 (0; 1), 2

(1 + x2 )n
iar pe a estea din urma le integram pe intervalul (0; 1), respe tiv (0; 1). Obtinem:
Z 1 Z 1 Z 1 Z 1 dx
(1 x2 )n dx < e nx2 dx < e nx2 dx < : (3:1:1)
0 0 0 0 (1 + x2 )n

Pentru integrala
Z 1
e nx2 dx fa em s himbarea de variabila nx = y . Gasim:
p
0
1 1
pdyn = p1n K:
Z Z

e nx2 dx = e y2 (3:1:2)
0 0
Z 1
Apoi ^n integrala (1 x2 )n dx fa em s himbarea de variabila x = os t. Rezulta:
0
Z 1 Z =2 (2n)!!
(1 x2 )n dx = sin2n+1 t dt = ; (3:1:3)
0 0 (2n + 1)!!
Z 1 dx
onform fCapitolul 1, x2, Problema 15g. ^In integrala fa em s himbarea de
0 (1 + x2 )n
variabila x = tg t; obtinem:
Z 1 dx Z =2
2n 2 t dt = (2n 3)!!
 :
= sin (3:1:4)
0 (1 + x2 )n 0 (2n 2)!! 2
Obtinem astfel din (3.1.1){(3.1.4) sirul de inegalitati:
pn (2n)!! < K < pn
(2n 3)!!
 .
(2n + 1)!! (2n 2)!! 2
Ridi ^and la patrat inegalitatile de mai sus, obtinem:
[(2n)!!℄2 2
2 < n
[(2n 3)!!℄

2
n
< K ,
[(2n + 1)!!℄2 [(2n 2)!!℄2 4
n [(2n)!!℄2 n [(2n 3)!!℄2 (2n 1)   2


2n + 1 [(2n 1)!!℄2
(2n + 1)
2
<K <
2n 1

[(2n 2)!!℄2
2 : (3:1:5)
Utiliz^and formula lui "Wallis: #2
 (2n)!! 1
2
= nlim
!1

(2n 1)!! 2n + 1
(vezi fCapitolul 1, x2, Problema 16g), p
tre em la limita ^n (3.1.5). Rezulta:
 
K2 = ) K = (K > 0);
4 2
136 Capitolul 3

Z 1 p
de i: e = x2 dx
.
0 2
8. ZPornind de la denitie sa se studieze onvergenta integralelor:
1 dx Z 1=2
dx
a) p ; b) .
0 1 x 2 0 x ln2 x
Rezolvare. a) Fun tia de sub semnul integrala f este nemarginita pe [0; 1), xlim
!1
f (x)=
x<1
= 1. Este o integrala improprie de al doilea tip. Avem:
Z 1
dx Z t
dx t

p = lim p
!1 0 1 x2 t!1
= lim ar sin x = lim ar sin t =

t!1 2
.
0 1 x2 tt< 1 t<1
0
t<1
b) Avem xlim
!0
f ( x ) = 1 : Rezulta :
x>0
(ln x)0
!
Z 1=2 dx Z 1=2
dx Z 1=2
1 1=2
= lim = lim dx = lim =
0 x ln2 x uu> !0 u x ln2 x u!0 u ln2 x
0 u>0
u!0
u>0 ln x 
u

1 1  1
= ulim
!0 ln u ln 2
+ = .
u>0
ln 2
9. ZSa se er eteze natura urmatoarelor integrale:Z
b dx Z 
dx =2 dx
a) p 2 2 ; 0 < a < b; b) p ; ) ; p 2 IR;
a x a 0 sin x 0 (sin x)p
Z =2 Z 1 Z 1
sin x1
d)
0
(sin x)
( os x) dx; ;  2 IR; e) (ln x) dx; f)
 
0
2
0
px dx;
Z 1
sin x1
g) dx.
0 x
Rezolvare. Integralele sunt improprii de al doilea tip, fun tiile de sub semnul inte-
grala ind nemarginite pe intervalele respe tive.
a) Avem f (x)  0; 8 x 2 (a; b℄; xlim !a f (x) = 1; iar:
x>a
1
xlim
!a p
x2 a2

(x a)1=2 = p12a ;  = 21 < 1.
x>a
Rezulta onform riteriului ^n  a integrala este onvergenta. p
b) Avem: f (x) > 0; 8 x 2 (0;  ); xlim f ( x )
x1=2 = lim p x = 1;  = 1 < 1.
!0 x!0 sin x 2
x>0 x>0
Z  a
dx
Rezulta a integrala p ; 0 < a <  , este onvergenta.
0 sin x p x py 1
! f (x)
( x) = xlim ! psin x = ylim p
1 = 2  x=y
Apoi: xlim !0 sin y
= 1 ;  = < 1.
x< x< y>0
2
Z 
dx
Dedu em a si integrala p ; 0 < a <  este onvergenta.
a sin x
Z 
dx
^In on luzie integrala p este onvergenta.
0 sin x 

) Da a p > 0, deoare e f (x) > 0; 8 x 2 0; , iar xlim f (x)
xp = 1 rezulta a
2 !0
x>0