Gurgu Narcis Bogdan

Grupa 3302
1. CALCULUL HIGROTERMIC AL ELEMENTELOR DE ÎNCHIDERE

Presupune determinarea coeficientului global de izolare termică „G”, precum și

verificarea riscului de apariției al condensului pentru un element de anvelopă.

1.1. Calculul coeficientului global de izolare termică „G”

Conține următoarele etape:

1.1.1. Identificarea elementelor de anvelopă

1.1.2. Determinarea rezistențelor termice specifice unidirecționale „R” ale elementelor de
anvelopă
1.1.3. Determinarea caracteristicilor geometrice ale clădirii
1.1.4. Determinarea rezistențelor termice specifice corectate „R’” ale elementelor de
anvelopă
1.1.5. Calculul coeficientului global de izolare termică

Se va efectua calculul, utilizând dimensiunile prezente pe planșa „Plan etaj curent” și

ținând cont de înălțimea încălzită a clădirii.

1.1.1. Identificarea elementelor de anvelopă

Prin elemente de anvelopă se înțelege totalitatea elementelor de construcție ale clădirii

care separă volumul încălzit al clădirii de:

- aerul exterior;
- sol (la plăci în contact direct cu solul, amplasate fie peste cota terenului sistematizat, fie
sub această cotă, precum și la pereții în contact cu solul);
- încăperi anexă ale clădirii propriu-zise, neîncălzite sau mai puțin încălzite, separate de
volumul clădirii prin pereți sau/și planșee, termoizolate în mod corespunzător (exemplu:
garaje, magazii, subsoluri tehnice sau boxe, pivnițe, poduri, camere de pubele, verande,
balcoane sau logii închise cu tâmplărie exterioară, ș.a.);
- spații care fac parte din volumul constructiv al clădirii, dar care au alte funcțiuni sau
destinații (exemplu: spații comerciale la parterul clădirilor de locuit, birouri, ș.a.);
- alte clădiri, având pereții adiacenți separați de clădirea considerată, prin rosturi.

Ținând cont de faptul că se vor dispune corpuri de încălzire pe casa scării, astfel încât
aceasta va fi considerată ca fiind încălzită, pentru clădirea dată elementele de anvelopă vor fi:

- partea opacă a pereților exteriori;

- tâmplăria exterioară;
- planșeul superior de peste ultimul nivel, sub acoperiș terasă;
- planșeul inferior de peste subsol neîncălzit.

Se menționează că în cazul în care pereții exteriori ai clădirii sunt realizați în mai multe
soluții constructive, atunci fiecare tip de perete exterior se va considera element de anvelopă de
sine stătător.
Gurgu Narcis Bogdan
Grupa 3302
1.1.2. Determinarea rezistențelor termice specifice unidirecționale „R” ale elementelor de
anvelopă

Pentru fiecare element de anvelopă se vor stabili straturile din componența acestuia.
Grosimile de izolații termice se adoptă după cum urmează:

- Peretele exterior va fi protejat termic cu un strat de izolație termică de 20 cm;

- Planșeul superior va fi protejat termic cu un strat de izolație termică de 40 cm;
- Planșeul inferior va fi protejat termic cu un strat de izolație termică de 20 cm.

Aceste grosimi au fost stabilite pe baza unei sinteze a situației actuale privind protecția
termică a clădirilor de locuit, atât clădirile noi, cât și cele din fondul construit. Se menționează
că, în urma cercetării unui număr relativ ridicat de proiecte de construcții, s-a observat că pentru
grosimile de izolații stabilite mai sus, rezistențele termice specifice corectate ale elementelor de
anvelopă au fost mai mari, cel puțin egale cu rezistențele termice specifice corectate minime
admisibile.

Conform normativului C107-05, calculul rezistenței termice corectate unidirecționale

„R”, se realizează cu relația:

unde:

 R – rezistența termică specifică unidirecțională;

 Rsi, Rse – rezistența termică superficială la transfer termic prin convecție și radiație la
suprafața interioară, respectiv exterioară;

 Rs – rezistența termică specifică unidirecțională a unui strat omogen;

 Ra - rezistența termică a straturilor de aer.

Rezistențele termice superficiale la transfer termic prin convecție și radiație (Rsi și Rse) se
determină utilizând expresiile:
1 1 2
m K
Rsi = ; Rse = ; [ ¿
∝i ∝e W
unde:
αi = αci + αri ; αe = αce + αre

 αci; αce = coeficienți de transfer termic superficial prin convecție;

 αri; αre = coeficienți de transfer termic superficial prin radiație.

Coeficienții de transfer termic superficial αi și αe se consideră în calcule în conformitate cu

tabelul 1, în funcție de direcția și sensul fluxului termic
Gurgu Narcis Bogdan
Grupa 3302
Tab. 1. Coeficienții de transfer termic superficial [W/m2K] și rezistențele termice
superficiale [m2K/W] [Normativ C107-05]
DIRECȚIA ȘI SENSUL Elemente de construcție în Elemente de construcție în
FLUXULUI TERMIC contact cu: contact cu spații neventilate
- exteriorul încălzite:
- pasaje deschise - subsoluri și pivnițe
(ganguri) - poduri
- balcoane și logii închise
- rosturi închise
- alte încăperi neîncălzite
αi/Rsi αe/Rse αi/Rsi αe/Rse

24
8 8 12
......
...... ...... ......
0,042
0,125 0,125 0,084
*)

24
8 8 12
......
...... ...... ......
0,042
0,125 0,125 0,084
*)

24
8 6 12
......
...... ...... ......
0,042
0,125 0,167 0,084
*)

Rezistența termică specifică unidirecțională a unui strat omogen „Rs” este determinată cu
relația:

unde:

 d – grosimea de calcul a stratului;

 λ – conductivitatea termică de calcul a materialului.

Gurgu Narcis Bogdan
Grupa 3302
Determinarea rezistenței termice specifice unidirecționale a peretelui exterior din
zidărie de cărămidă GVP de 25 de cm grosime.

În fig.1. se prezintă detaliul constructiv al peretelui exterior din zidărie de cărămidă GVP.

Fig. 2. Perete exterior din zidărie de cărămidă GVP

1 - tencuială interioară din mortar M5; 2 - zidărie de cărămidă GVP; 3 - izolație termică; 4 -
tencuială minerală armată.

Determinarea rezistenței termice la transfer termic prin conducție se face tabelar.

Pentru peretele exterior, coeficienții de transfer termic prin convecție și radiație se iau din
tab. 1. Astfel pentru direcția orizontală a fluxului termic ce străbate elementul de anvelopă și
datorită faptului că peretele exterior se află în contact cu exteriorul, αi = 8 [W/m2K] și αe = 24
[W/m2K].
Gurgu Narcis Bogdan
Grupa 3302
Determinarea rezistenței termice specifice unidirecționale a peretelui exterior din
diafragmă de beton armat de 20 cm grosime.

În fig.3. se prezintă detaliul constructiv al peretelui exterior din diafragmă de beton

armat.

Fig. 3. Perete exterior din diafragmă de beton armat

1 - tencuială interioară din mortar M5; 2 – diafragmă de beton armat; 3 - izolație termică; 4 -
tencuială minerală armată.

Determinarea rezistenței termice la transfer termic prin conducție se face tabelar.

Pentru peretele exterior, coeficienții de transfer termic prin convecție și radiație se iau din
tab. 1. Astfel pentru direcția orizontală a fluxului termic ce străbate elementul de anvelopă și
datorită faptului că peretele exterior se află în contact cu exteriorul, αi = 8 [W/m2K] și αe = 24
[W/m2K].
Gurgu Narcis Bogdan
Grupa 3302
Determinarea rezistenței termice specifice unidirecționale a planșeului superior, de
sub acoperișul terasă.

În fig.5. și fig.6. sunt prezentate detaliile constructive pentru planșeul superior, sub terasă
necirculabilă și terasă circulabilă. Cu (1) s-a notat stratul de tencuială din mortar de var și ciment
M5, cu rol de finisaj. Planșeul de beton armat cu rol de rezistență a fost notat cu (2). După
turnare, planșeul nu rămâne perfect neted, astfel încât montarea oricărei membrane direct pe
acest strat ar fi improprie, drept urmare se dispune un strat de șapă de egalizare din mortar de
ciment M10 (3). Pentru a împiedica pătrunderea vaporilor de apă din interiorul clădirii în stratul
de termoizolație, se dispune o barieră de vapori, notată cu (5). Materiale cu rol de barieră de
vapori se găsesc în literatura de specialitate. Cu scopul de a echilibra presiunea creată de vaporii
de apă, blocați între barieră și șapa de egalizare, se dispune un strat de difuzie (4) cu rol de a
difuza vaporii de apă către exteriorul clădirii. Se impune racordarea pe aticul clădirii a straturilor
de barieră de vapori și de difuzie. Aceste două straturi au un aport neglijabil în rezistența termică
a planșeului superior. Pentru a crea panta necesară scurgerii apelor meteorice către canalele de
colectare, este necesară dispunerea unui strat de pantă (6), care poate fi realizat din plăci de
BCA, mortar de ciment M10, beton simplu sau materiale granulare. Deasupra stratului de pantă
se dispune un al doilea strat de difuzie (7), cu scop de a ventila intradosul stratului de izolație
termică. Izolația termică a planșeului superior (8) este realizată din polistiren extrudat. Peste
acest strat se dispune o șapă de egalizare slab armată (9) cu rol de a crea un suport rigid,
continuu, realizată din mortar M10 sau beton simplu cu agregate de dimensiuni reduse.
Hidroizolația (11) are rolul de a împiedica apa meteorică de a pătrunde în structura acoperișului
și implicit în interiorul clădirii. Temperatura de la nivelul acoperișului poate depăși 80ºC, în
unele situații, ceea ce poate conduce la evaporarea apei aflată în termoizolație și șapa de
egalizare. Pentru că hidroizolația acționează și ca o barieră de vapori, rezistența la trecerea
vaporilor fiind ridicată, vaporii de apă vor fi împiedicați să migreze către exterior și vor crea o
presiune sub hidroizolație ceea ce poate duce la desprinderea acesteia de pe stratul suport. Cu
scopul de a evita această situație, se dispune un al treilea strat de difuzie (10), care va difuza
vaporii de apă către exterior. Pentru o bună funcționare a acoperișului, se impune racordarea
straturilor de difuzie și a hidroizolației pe aticul clădirii. De asemenea, cu scopul de a diminua
efectul punții termice reprezentată de îmbinarea dintre peretele exterior și acoperiș, se recomandă
și racordarea stratului de termoizolație cu o grosime de 5 – 10 cm. Preponderent, hidroizolația
este de culoare neagră, având un factor de emisivitate ridicat. Acest lucru conduce la
supraîncălzirea acestui strat, datorită radiației solare ultraviolet și infraroșii. Astfel, într-o durată
de 24 de ore, temperatura hidroizolației poate varia între 20 (în timpul nopții) și 80ºC (în timpul
zilei), ceea ce generează contractări și dilatări relativ mari ale acestei membrane, conducând în
final la desprinderea îmbinărilor dintre fâșii. Se impune protejarea acesteia împotriva radiaților
solare și, cu acest scop se dispune, în cazul teraselor necirculabile, un strat de balast cu
granulozitate mică (12), cu grosimea de 6-8 cm. În cazul teraselor circulabile, pentru a evita
străpungerea hidroizolației și a distribui încărcarea pe o suprafață cât mai mare se utilizează un
strat de dale (14), care pot fi realizate din beton simplu, cauciuc rigid, etc. Acestea sunt așezate
pe un strat de nisip cu granulozitate mare, care are rolul de a dirija apele meteorice către gurile
de scurgere. Este obligatoriu ca dalele să nu fie lipite între ele, pentru a lăsa apa să treacă în
stratul de nisip. De asemenea, aceste două straturi protejează hidroizolația împotriva radiației
solare ultraviolet și infraroșii.
Gurgu Narcis Bogdan
Grupa 3302

Fig. 5. Planșeu superior, sub acoperiș terasă necirculabilă

Fig. 6. Planșeu superior, sub acoperiș terasă circulabilă

Gurgu Narcis Bogdan
Grupa 3302
Determinarea rezistenței termice la transfer termic prin conducție se face tabelar.

Pentru planșeul exterior, coeficienții de transfer termic prin convecție și radiație se iau din
tab. 1. Astfel pentru direcția verticală și sensul ascendent a fluxului termic ce străbate elementul
de anvelopă și datorită faptului că acesta se află în contact cu exteriorul, α i = 8 [W/m2K] și αe =
24 [W/m2K].

Determinarea rezistenței termice specifice unidirecționale a planșeului inferior de

peste subsolul neîncălzit.

Fig. 7. Perete exterior din diafragmă de beton armat

1 – strat de uzură din gresie ceramică; 2 – strat de adeziv; 3 – șapă de egalizare din mortar de
ciment M10; 4 - planșeu de beton armat; 5 – izolație termică; 6 – tencuială uscată din plăci
de ipsos-carton.
Gurgu Narcis Bogdan
Grupa 3302
Determinarea rezistenței termice la transfer termic prin conducție se face tabelar.

Pentru planșeul inferior, de peste subsol neîncălzit coeficienții de transfer termic prin convecție și radiație ai
suprafețelor interioară, respectiv superioară se iau din tab. 1. Astfel pentru direcția verticală și descendentă a
fluxului termic ce străbate elementul de anvelopă și datorită faptului că planșeul inferior se află în contact cu
un spațiu neventilat, neîncălzit, αi = 6 [W/m2K] și αe = 12 [W/m2K].

1.1.3. Determinarea caracteristicilor geometrice ale clădirii

Presupune determinarea ariilor elementelor care alcătuiesc anvelopa clădirii și a
volumului încălzit.

Astfel, ariile elementelor de anvelopă se determină astfel:

 ariile pereților se calculează pe baza următoarelor dimensiuni:

o pe orizontală, pe baza dimensiunilor interioare ale pereților exteriori sau ale clor
de la rosturi (lungimile în plan marcate cu linie groasă „L” și „l”, fig. 8.);

L = L1 + L2 + L3 + L4 + L5 [m]

l = l1 + l2 [m]

o pe verticală, între fața superioară a pardoselii de la primul nivel încălzit, până la

tavanul ultimului nivel încălzit (înălțimea hînc = Σ hj , fig.9.).
 ariile tâmplăriei exterioare se iau în calcul pe baza dimensiunilor nominale ale golurilor;
 ariile orizontale (terase, planșee sub poduri, planșee peste subsoluri, plăci pe sol, ș.a.) se
calculează pe baza dimensiunilor conturului interior al pereților care alcătuiesc anvelopa
clădirii (fig.1.).

Volumul încălzit al clădirii „Vînc” reprezintă volumul delimitat pe contur de suprafețele

perimetrale care alcătuiesc anvelopa clădirii și cuprinde atât încăperile încălzite direct (cu
elemente de încălzire), cât și încăperile încălzite indirect (fără elemente de încălzire), dar la care
căldura pătrunde prin pereții adiacenți, lipsiți de o termoizolație semnificativă. În acest sens se
consideră ca făcând parte din volumul încălzit al clădirii: cămări, debarale, vestibuluri, holuri de
intrare, casa scării, puțul liftului și alte spații comune.
Gurgu Narcis Bogdan
Grupa 3302
În cazul clădirii analizate în proiect, casa scării se va ridica peste cota generală a
planșeului terase cu încă un nivel și va fi considerată ca fiind încălzită. Astfel, pereții casei scării
de peste planșeul superior vor fi tratați ca elemente de anvelopă și vor fi protejați termic la fel ca
pereții exteriori. Pentru că planșeul inferior, de peste subsolul neîncălzit este protejat termic
corespunzător, în volumul încălzit al clădirii nu va fi inclus și încăperile de la subsol.

1.1.4. Determinarea rezistențelor termice specifice corectate „R’ ” ale elementelor de

anvelopă

Rezistența termică specifică unidirecțională este specifică zonelor de câmp curent ale
elementelor de anvelopă, unde straturile din componența acestora sunt omogene, iar fluxul
termic străbate perpendicular pe suprafață elementul. În zonele de discontinuitate, unde
uniformitatea elementului este întreruptă, transferul de căldură se intensifică, diminuând
rezistența termică din câmp curent. Aceste zone de discontinuitate, unde rezistența termică este
sensibil modificată ca urmare a faptului că izotermele nu sunt paralele cu suprafața elementului
de anvelopă, se numesc punți termice.

Punțile termice se împart în două categorii și anume:

 punți termice liniare care sunt caracterizate de o lungim și de un coeficient de transfer

termic liniar „Ψ”;
 punți termice punctuale, caracterizate de un coeficient de transfer termic liniar „χ”.

Principalele punți termice care trebuie avute în vedere la determinarea valorilor R’ sunt
următoarele:

 la pereți exteriori: stâlpi, grinzi, centuri, plăci de balcoane, logii și bowindouri,

buiandrugi, stâlpișori, colțuri și conturul tâmplăriei;
 la planșeele de sub terase: atice, coșuri și ventilații;
 la planșee inferioare de peste subsol neîncălzit, izolate la intrados: pereții structurali și
nestructurali de la subsol, grinzile (dacă nu sunt termoizolate) și zona de racordare cu
soclul.
Gurgu Narcis Bogdan
Grupa 3302
Rezistența termică specifică corectată R’ și respectiv coeficientul de transfer termic corectat U’ se
calculează cu relația generală:

unde:
 U’ – coeficient de transfer termic corectat, [W/m2K];
 R’ – rezistența termică specifică corectată, [m2K/W];
 R – rezistență termică specifică unidirecțională, [m2K/W];
 Ψ – coeficient de transfer termic liniar al punții termice, [W/mK]
 l – lungimea punții termice, [m];
 A – aria elementului de anvelopă, [m2];
 χ – coeficient de transfer termic punctual al punților termice.

Punți termice
Gurgu Narcis Bogdan
Grupa 3302
Gurgu Narcis Bogdan
Grupa 3302
Gurgu Narcis Bogdan
Grupa 3302
Gurgu Narcis Bogdan
Grupa 3302
Gurgu Narcis Bogdan
Grupa 3302

Determinarea rezistenței termice specifice corectate a peretelui exterior din zidărie de

cărămidă plină se va realiza tabelar.
Gurgu Narcis Bogdan
Grupa 3302
Punțile termice Colț ieșind 1, Colț ieșind 2, T 1 și T 2, fiind punți termice liniare
verticale, au lungimea egală cu înălțimea încălzită a clădirii. Așa cum s-a arătat anterior,
înălțimea încălzită este cuprinsă între cota +0,00 și cota intradosului ultimului planșeu:

hînc = 5 x hetaj – hpl = 5 x 2,8 – 0,13 = 13,87 m

Punțile termice Atic 1 și Soclu 1 sunt punți termice orizontale, lungimile acestora fiind
egale cu lungimea încălzită a pereților exteriori din zidărie de cărămidă. Lungimea acestor punți
pentru clădirea analizată, este:

L = 36,70 m
Lungimea punții termice Contur tâmplărie este egală cu suma tuturor perimetrelor
golurilor de uși și ferestre exterioare, dispuse pe peretele exterior din zidărie de cărămidă.

Aria suprafeței opace a pereților exteriori din zidărie de cărămidă se determină scăzând
din aria pereților exteriori din cărămidă, determinată conform 1.1.3. , aria suprafeței vitrate, egală
cu suma tuturor ariilor de goluri de uși și ferestre exterioare. Se ține cont de faptul că peretele
exterior de zidărie din dreptul casei scării se prelungește cu încă un nivel.

Determinarea rezistenței termice specifice corectate a peretelui exterior din

diafragmă de beton armat se va realiza tabelar.

Lungimile punților termice au fost determinate în mod asemănător determinării

lungimilor punților termice aferente peretelui exterior din zidărie.

Se ține cont de faptul că pereții de beton armat care mărginesc casa scării, se prelungesc
cu încă un nivel, astfel încât lungimea punții termice Atic 2 va fi mai mare decât a punții termice
Soclu 2.
Gurgu Narcis Bogdan
Grupa 3302

Determinarea rezistenței termice specifice corectate a planșeului superior sub

acoperiș terasă se va realiza tabelar.

Determinarea rezistenței termice specifice corectate a inferior peste subsol neîncălzit

se va realiza tabelar.

Lungimea punții termice Pereți portanți 2 este egală cu suma lungimii tuturor pereților
portanți de la subsol. Se menționează faptul că, pentru ca subsolul să aibă caracteristicile unei
cutii rigide, toate elementele verticale ale structurii de rezistență corespunzătoare suprastructurii
(cadre lamelare, pereți portanți), se vor continua cu pereți din diafragme de beton armat la
infrastructură.
Gurgu Narcis Bogdan
Grupa 3302
Stabilirea rezistenței termice specifice corectate a suprafețelor vitrate

Conform normativului C 107 – 05, rezistența termică specifică corectată a tâmplăriei

exterioare din lemn, triplă cu două foi de geam și un geam termoizolant are valoare de 0,69
[m2K/W]. Așa cum s-a menționat anterior, elementele de construcție vitrate utilizate în proiect,
sunt alcătuite din tâmplărie de PVC cu 7 camere și geam termopan cu trei foi de sticlă,
„tripleglazed”. În urma consultării literaturii de specialitate se poate admite o valoare a
rezistenței termice corectate pentru aceste tipuri de ferestre exterioare cu puțin egală cu minimul
necesar impus de normativ de 0,77 [m2K/W]. În plus, pentru a mării certitudinea că această
valoare poate fi atinsă, se vor folosi obloane exterioare, ceea ce va aduce un plus de rezistență
termică.

1.1.5. Calculul coeficientului global de izolare termică „G”

Conform C107 – 05 expresia coeficientului global de protecție termică este:

Unde:
 Vînc - volumul interior, încălzit, al clădirii [m];

 An – aria elementelor de anvelopă [m2];

 τn – factor de corecție a temperaturilor exterioare [-];

 R’n – rezistențele termice specifice corectate [m2K/W];

 n – viteza de ventilare naturală a clădirii, respectiv numărul de schimburi pe oră [h-1].

Ariile elementelor de anvelopă și rezistențele termice specifice corectate au fost

determinate anterior și se vor extrage din tabele. Pentru calculul factorului de corecție a
temperaturilor exterioare se utilizează următoare expresie:

Unde:
 Ti = temperatura interioară convențională de calcul pe timpul iernii, care la clădirile
de locuit se consideră temperatura predominantă a încăperilor, Ti = 20ºC;

 Te = temperatura exterioară convențională de calcul pentru perioada rece a anului,

care se consideră în conformitate cu harta de zonare climatică a teritoriului României,
pentru perioada de iarnă, pentru localitatea Iași zona climatică este III, Te = -18ºC;

 Tj = temperatura în mediul din exteriorul anvelopei care pot fi:

Tj = Tu

Tj = Te
Gurgu Narcis Bogdan
Grupa 3302

Pentru calculul coeficienților de corecție, temperatura în mediul exterior al anvelopei,

utilizată pentru planșeul inferior de peste subsol neîncălzit Tu = 5ºC. Pentru restul elementelor de
anvelopă Tj = Te = -18 ºC.

La pierderile de căldură prin transfer termic se adaugă pierderile aferente unor condiții
normale de reîmprospătare a aerului interior, precum și pierderile de căldură suplimentare,
aferente infiltrației în exces a aerului exterior, care poate pătrunde prin rosturile tâmplăriei.

Aceste pierderi, raportate la volumul clădirii V și la diferența de temperatură ΔT = Ti –

Te, au valoarea 0,34 · n [W/m3K]. Valoarea 0,34 reprezintă produsul dintre capacitatea calorică
masică (ca = 1000 W·s/(kg·K)) și densitatea aparentă a aerului (ρa = 1,23 kg/m3).

Numărul schimburilor de aer pe oră „n”, conform tabelului 12 este 0,6 [h-1], pentru
clădiri de locuit individuale, unifamiliale, moderat adăpostite, având o clasă de permeabilitate
medie (datorată existenței baghetelor de ventilare) .

Tab. 12. Numărul schimburilor de aer pe oră „n” [h-1] la clădirile de locuit (cf. INCERC – Buc.)
CLASA DE PERMEABILITATE
CATEGORIA CLĂDIRII CLASA DE ADĂPOSTIRE ridicată medie scăzută
Clădiri individuale (case neadăpostite 1,5 0,8 0,5
unifamiliale, cuplate sau moderat adăpostite 1,1 0,6 0,5
înșiruite, ș.a.) adăpostite 0,7 0,5 0,5
neadăpostite 1,2 0,7 0,5
Clădiri cu dublă moderat adăpostite 0,9 0,6 0,5
mai multe expunere adăpostite 0,6 0,5 0,5
apartamente, neadăpostite 1,0 0,6 0,5
cămine, simplă moderat adăpostite 0,7 0,5 0,5
internate, ș.a. expunere adăpostite 0,5 0,5 0,5

CLASA DE ADĂPOSTIRE:

 neadăpostite – clădiri foarte înalte, clădiri la periferia orașelor și în piețe;

 moderat adăpostite – clădiri în interiorul orașelor, cu minimum 3 clădiri în apropiere;
 adăpostite – clădiri în centrul orașelor, clădiri în

păduri. CLASA DE PERMEABILITATE

 ridicată – clădiri cu tâmplărie exterioară fără măsuri de etanșare;

 medie – clădiri cu tâmplărie exterioară cu garnituri de etanșare;
 scăzută – clădiri cu ventilare controlată și cu tâmplărie exterioară prevăzută cu măsuri
speciale de etanșare.

Suma de rapoarte din expresia coeficientului global de izolare termică se va calcula

tabelar:
Gurgu Narcis Bogdan
Grupa 3302

Volumul interior, încălzit, al clădirii este:

Vînc = Apl. inf. · hînc + Scasa scării · het = 444,070 · 13,87 + 13 · 2,80 = 6186,770 [m3]
Astfel, coeficientul global de izolare termică „G” este:

1 Anτ n 1
G= ∙ Σ ' +0,34 ∙ n= ∙783 , 480+ 0,34 ∙0,6=0,330 ¿]
Vinc Rn 6186,770

Nivelul de izolare termică globală este corespunzător, dacă se realizează condiția:

G ≤ GN [W/m3K]

unde: GN – coeficient normat de izolare termică [W/m3K].

Coeficientul global normat de izolare termică este stabilit funcție de:

 Numărul de niveluri (N);

Regimul de înălțime al clădirii este S + P + 4E, dintre care se vor încălzi nivelurile de
deasupra cotei ±0, 00, astfel numărul de niveluri considerat este N = 5.

 Raportul dintre aria anvelopei și volumul încălzit al clădirii (A/V).

Aria anvelopei este egală cu suma ariilor tuturor elementelor de anvelopă

2
A = Σ Ai = Ap. ext. zid. + Ap. ext. b.a.+ Apl.inf. + Apl.sup. + Atâmp.ext. = 2280,920 [m ]

Astfel, raportul dintre aria anvelopei și volumul încălzit al clădirii (A/V) este:

A/V =2280,920 /6186,770 = 0,369 [m2/m3]

Conform normativului, pentru N = 5 și A/V = 0,389 , valoarea coeficientului „GN” se

determină prin interpolarea valorilor extrase din tab. 14.
Gurgu Narcis Bogdan
Grupa 3302

Tab. 14. COEFCIENȚI GLOBALI NORMAȚI de izolare termică GN [W/m3K] la clădirile de

locuit proiectate în baza contractelor de proiectare încheiate după 1 ianuarie 2011
Numărul de A/V GN Numărul de A/V GN
niveluri N [m2/m3] [W/m3K] niveluri N [m2/m3] [W/m3K]
0,80 0,55 0,25 0,33
0,85 0,58 0,30 0,36
0,90 0,61 0,35 0,39
1 0,95 0,63 4 0,40 0,42
1,00 0,66 0,45 0,44
1,05 0,67 0,50 0,46
≥1,10 0,68 ≥0,55 0,47
0,45 0,41 0,20 0,31
0,50 0,44 0,25 0,34
0,55 0,48 0,30 0,37
2 0,60 0,50 5 0,35 0,40
0,65 0,52 0,40 0,42
0,70 0,53 0,45 0,44
≥0,75 0,54 ≥0,50 0,45
0,30 0,35 0,15 0,30
0,35 0,38 0,20 0,32
0,40 0,41 0,25 0,35
3 0,45 0,44 ≥10 0,30 0,38
0,50 0,47 0,35 0,40
0,55 0,48 0,40 0,42
≥0,60 0,49 ≥0,45 0,42

Pentru că valoarea raportului A/V nu se regăsește în tabel, valoarea coeficientului global

normat se calculează prin interpolarea liniară.

Segmentul principal din figură are două lungimi, în două scări diferite și anume, în scare
A/V segmentul are lungimea l1 = 0,40 – 0,35 = 0,05, iar în scara GN segmentul are lungimea l 2 =
0,42 – 0,40 = 0,02.
Utilizând regula de trei simplă, se poate determina în scara GN lungimea segmentului
secundar „x”, a cărui lungime în scara A/V este l3 = 0,389 – 0,35 = 0,039.
Astfel,

x = (0,039 · 0,02)/0,05 = 0,0156 [W/m3K]

rezultă:

GN = 0,40 + 0,0156 = 0,4156 [W/m3K]

Pentru că G = 0,330 [W/m3K] < GN = 0,4156 [W/m 3K], rezultă că gradul de protecție
termică a clădirii este corespunzător.
Gurgu Narcis Bogdan
Grupa 3302

1.2. Verificarea riscului de apariție a condensului

Presupune două verificări și anume: verificarea riscului de apariție a condensului pe
suprafața interioară a elementelor de anvelopă și verificarea riscului de apariție a condensului în
structura elementului.

1.2.1. Verificarea riscului de apariție a condensului pe suprafața interioară a elementelor

de anvelopă

Această verificare constă în compararea valorii temperaturii suprafeței interioare a

elementului de anvelopă cu valoarea temperaturii punctului de rouă. Astfel, condensarea
vaporilor de apă se produce atunci când presiunea relativă efectivă a vaporilor atinge valoarea de
saturaţie. Valoarea presiunii de saturaţie depinde de temperatură. Aşadar trebuie ca temperatura
pe suprafaţa interioară a elementului de construcţie (Tsi) în zona cea mai defavorabilă din punct
de vedere al rezistenţei la transfer termic (axul punţii termice) să fie mai mare decât temperatura
punctului de rouă (r sau r).

si r

Valori ale temperaturii punctului de rouă, pentru diferite valori ale temperaturii și
umidității relative a aerului interior, sunt prezentate în tab.16.

Tab.16. Temperatura punctului de rouă (τr) pentru diferite temperaturi și umidități relative ale
aerului interior [ºC]
Umiditatea Temperatura aerului interior, Ti, în ºC
relativă a
aerului φi 12 14 16 18 20 22
[%]
100 + 12,0 + 14,0 + 16,0 + 18,0 + 20,0 + 22,0
95 + 11,2 + 13,2 + 15,2 + 17,2 + 19,2 + 21,2
90 + 10,4 + 12,4 + 14,3 + 16,3 + 18,3 + 20,3
85 + 9,6 + 11,5 + 13,5 + 15,4 + 17,4 + 19,4
80 + 8,7 + 10,6 + 12,5 + 14,5 + 16,5 + 18,4
75 + 7,7 + 9,7 + 11,6 + 13,5 + 15,4 + 17,4
70 + 6,7 + 8,6 + 10,5 + 12,4 + 14,4 + 16,3
65 + 5,7 + 7,5 + 9,4 + 11,3 + 13,2 + 15,1
60 + 4,5 + 6,4 + 8,2 + 10,1 + 12 + 13,9
55 + 3,2 + 5,1 + 7,0 + 8,8 + 10,7 + 12,5
50 + 1,9 +3,7 + 5,6 + 7,4 + 9,3 + 11,1
45 + 0,4 +2,3 + 4,1 + 5,9 + 7,7 + 9,5
40 - 1,0 + 0,6 + 2,4 + 4,2 + 6,0 + 7,8
35 - 2,6 - 1,1 + 0,5 + 2,3 + 4,1 + 5,9
30 - 4,5 - 2,9 - 1,3 + 0,2 + 1,9 + 3,6
25 - 6,6 - 5,0 - 3,5 - 2,0 + 0,5 + 1,1

Pentru determinarea temperaturii pe suprafaţa elementului în axul punţii termice şi în

ipoteza transferului unidirecţional, se utilizează relaţia:
Gurgu Narcis Bogdan
Grupa 3302
Unde:

 Ti = temperatura interioară convențională de calcul pe timpul iernii, care la clădirile de

locuit se consideră temperatura predominantă a încăperilor, Ti = 20ºC;
 Te = temperatura exterioară convențională de
calcul pentru perioada rece a anului, care se
consideră în conformitate cu harta de zonare
climatică a teritoriului României, pentru perioada
de iarnă, pentru localitatea Buzau zona climatică
este II sau III, Te = -15ºC sau Te = -18ºC;
alegem Te = -18ºC
 R'0 - rezistenţa la transfer termic în axul punţii
termice, în m2K/W;
 Ri - rezistenţa la transfer termic pe faţa interioară a peretelui (RI=1/αi);
 R - rezistenţa termică specifică unidirecțională a elementului (în câmp curent), [m2K/W];
 p - coeficient de corecţie în funcţie de tipul punţii termice şi raportul a/d.

În cazul proiectului verificarea riscului de apariție a condensului pe suprafața interioară a

elementului se poate face pentru peretele exterior din b.a. sau pentru planșeul inferior.

Perete exterior de b.a.

Fig. 25. Distribuția temperaturilor în peretele exterior din beton armat

Deoarece structura peretelui este uniformă pe toată suprafaţa acestuia va rezulta R = R’o
şi drept urmare ecuaţia devine:
Ri ∙ (Ti − Te)
T =T − [°C]
i
si R

Astfel, temperatura suprafeței interioare a peretelui exterior din beton armat va fi:
Gurgu Narcis Bogdan
Grupa 3302

1/8 ∙ (20 + 18)

T = 20 – = 19,21 [°C]
si
6,024

Temperatura punctului de rouă se va extrage din tab.16., în funcție de temperatura și

umiditatea relativă a aerului interior. Pentru Ti = 20 ºC și φi = 65%, temperatura punctului de
rouă este τr = 13,2 ºC. Astfel, pentru că Tsi =19,21 ºC > τr = 13,2 ºC, rezultă că nu există risc de
apariție a condensului pe suprafața interioară a peretelui exterior de beton armat.

Planșeu inferior peste subsol neîncălzit

Fig. 26. Distribuția temperaturilor în planșeul inferior

Deoarece structura peretelui este uniformă pe toată suprafaţa acestuia va rezulta R = R’o
şi drept urmare ecuaţia devine:
Ri ∙ (Ti − Tu)
T =T − [°C]
si i
R

Astfel, temperatura suprafeței interioare a peretelui exterior din beton armat va fi:

1/6 ∙ (20 − 5)
T = 20 – = 19,54 [°C]
si
5,405

Și în acest caz temperatura suprafeței interioare Tsi =19,54 ºC este mai mare decât
temperatura punctului de rouă τr = 13,2 ºC, rezultă că nu există risc de apariție a condensului pe
suprafața interioară a planșeului inferior.
Gurgu Narcis Bogdan
Grupa 3302

1.2.2. Verificarea riscului de apariție a condensului în structura elementului

Determinarea riscului de apariție a condensului se va face pentru zona de câmp a

elementului de anvelopă, utilizând o metodă aproximativă și anume Metoda grafică a lui Glaser.
Condiţia evitării riscului de condens este ca în orice punct din interiorul elementului presiunea
parţială a vaporilor să nu atingă valoarea presiunii de saturaţie.

Etape:

a) Stabilirea variației temperaturii în structura elementului (considerând

temperatura exterioară de calcul corespunzătoare zonei climatice a
amplasamentului):

b) Determinarea rezistenței la permeabilitate la vapori a fiecărui strat în parte:

RVj = dj ∙ μDj ∙ M [m/s]

unde:

 dj – grosimea stratului, [m];

 μDj = 1/KDj – factor de rezistență la permeabilitate la vapori, [m/s]; (valorile se extrag din
tabelul x)
 M = 54 · 108 [s-1] – coeficient de difuziune a vaporilor de apă în aer.
c) Determinarea valorilor presiunilor de saturație a vaporilor. Valorile se extrag din
tab.17. și se calculează prin interpolare liniară (vezi determinarea coeficientului
global normat de protecție termică) în funcție de temperaturile determinate la punctul
a.

Tab. 17. Presiunea de saturație a vaporilor de apă (Ps) pentru diferite temperaturi ale aerului în
[Pa]
Temperatura Fracțiuni de grad Celsius
aerului 0,0 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9
T [ºC] Presiunea de saturație a vaporilor de apă, ps, în Pa
I. Pentru domeniul de temperatură de la 30 până la 0ºC
30 4244 4269 4291 4319 4344 4369 4394 4419 4445 4469
29 4006 4030 4053 4077 4101 4124 4148 4172 4196 4219
28 3781 3803 3826 3848 3871 3894 3916 3939 3961 3984
27 3566 3588 3609 3631 3652 3674 3695 3717 3793 3759
26 3362 3382 3403 3423 3443 3463 3484 3504 3525 3544
25 3269 3188 3208 3227 3246 3266 3284 3304 3324 3343
24 2985 3003 3021 3040 3059 3077 3095 3114 3132 3151
23 2810 2827 2845 2863 2880 2897 2915 2932 2950 2968
22 2645 2661 2678 2695 2711 2727 2744 2761 2777 2794
21 2487 2504 2516 2535 2551 2566 2582 2598 2613 2629
20 2340 2354 2369 2384 2399 2413 2428 2443 2457 2473
19 2197 2212 2227 2241 2254 2268 2283 2297 2310 2324
Gurgu Narcis Bogdan
Grupa 3302
18 2065 2079 2091 2105 2119 2132 2145 2158 2172 2185

17 1937 1950 1963 1976 1988 2001 2014 2027 2039 2052
16 1818 1830 1841 1854 1866 1878 1889 1901 1914 1926
15 1706 1717 1729 1730 1750 1762 1773 1784 1795 1806
14 1599 1610 1621 1631 1642 1653 1663 1674 1684 1695
13 1498 1508 1518 1528 1538 1548 1559 1569 1578 1588
12 1403 1413 1422 1431 1441 1451 1460 1470 1479 1488
11 1312 1321 1330 1340 1349 1358 1367 1375 1385 1394
10 1228 1237 1245 1254 1262 1270 1270 1287 1295 1304
9 1148 1156 1163 1171 1176 1187 1195 1203 1211 1218
8 1073 1081 1088 1096 1103 1110 1117 1125 1133 1140
7 1002 1008 1016 1023 1030 1038 1045 1052 1059 1066
6 935 942 949 955 961 968 975 982 988 995
5 872 878 884 890 896 902 907 913 919 925
4 813 819 825 831 837 843 849 854 861 866
3 759 765 770 776 781 787 793 798 803 808
2 705 710 716 721 727 732 737 743 748 753
1 657 662 667 672 677 682 687 691 696 700
0 611 616 621 626 630 635 640 645 648 653
II. pentru domeniul de temperatură de la 0 până la -20ºC
0 611 605 600 595 592 587 582 577 572 567
-1 562 557 552 547 543 538 534 531 537 522
-2 517 514 509 505 501 496 492 489 484 480
-3 476 472 468 464 461 456 452 448 444 440
-4 437 433 430 426 423 419 415 412 408 405
-5 401 398 395 391 388 385 382 379 375 372
-6 368 365 362 359 356 353 350 347 343 340
-7 337 336 333 330 327 324 321 318 315 312
-8 310 306 304 301 298 296 294 291 288 286
-9 284 281 279 276 274 272 269 267 264 262
-10 260 258 255 253 251 249 246 244 242 239
-11 237 235 233 231 229 228 226 224 221 219
-12 217 215 213 211 209 208 206 204 202 200
-13 198 197 195 193 191 190 188 186 184 182
-14 181 180 178 177 175 173 172 170 168 167
-15 165 164 162 161 159 158 157 155 153 152
-16 150 149 148 146 145 144 142 142 139 138
-17 137 136 135 133 132 131 129 128 127 126
-18 125 124 123 122 121 120 118 117 116 115
-19 114 113 112 110 110 109 107 106 105 104
-20 103 102 101 99 99 98 97 96 95 94

d) Determinarea presiunilor parțiale ale vaporilor ale aerului interior, respectiv

exterior:
Gurgu Narcis Bogdan
Grupa 3302

e) Trasarea diagramei de variație a presiunii vaporilor:

- graficul are pe abscisă reprezentate valorile rezistențelor la trecerea vaporilor de apă, iar
pe ordonată valorile presiunilor.
- diagrama de variație a presiunilor de saturație a vaporilor se obține prin unirea punctelor
„psk”, marcate pe graficul ce reprezintă secțiunea elementului e anvelopă la scara
rezistențelor la permeabilitate;
- diagrama presiunilor parțiale ale vaporilor rezultă prin unirea punctelor pvi și pve.

f) Interpretarea rezultatelor:
- În cazul în care curba presiunilor parțiale ale vaporilor nu intersectează graficul
presiunilor de saturație rezultă că nu există riscul apariției condensului în elementul de
construcție;
- Dacă cele două curbe se intersectează într-un singur punct atunci va rezulta o suprafață
de condens în dreptul punctului de intersecție;
- Dacă cele două curbe se intersectează în două puncte, atunci între cele două puncte va
rezulta o zonă de condens și este necesară efectuarea unei noi verificări și anume
„Verificarea neacumulării progresive de apă, de la an la an, ca urmare a condensării
vaporilor de apă în interiorul elementului de construcție” [C107/6 – 02].

Perete exterior din b.a.

a. Stabilirea variației temperaturii în interiorul elementului. Presupune determinarea
temperaturilor suprafețelor interioare și exterioare, precum și ale zonelor de contact dintre
straturile din componența elementului. Astfel în fig.25. se observă că peretele exterior are în
componență 4 straturi.

Ti = 20 [ºC]

Tsi = 19,21 [ºC]

T1 = T i −
T i−T e
R ( ) d1
∙ R si + =20−
λ1
20+18
6,024 (
∙ 0,125+
0,02
0,87 )
=19,07 [ºC ]

T2 = T i −
T i−T e
R ( )
d1 d2
∙ R si + + =20−
λ1 λ2
20+18
6,024 (
∙ 0,125+
0,02 0,20
+
0,87 1,74 )
=18,34 [ºC ]

T3 = T i −
T i−T e
R (∙ R si + + + )
d1 d2 d3
λ1 λ2 λ3
=20−
20+18
6,024 (
∙ 0,125+
0,02 0,20 0,20
+ +
0,87 1,74 0,035 )
=−17,70[ºC]

Tse =

T i−
T i−T e
R ( d1 d2 d3 d4
∙ R si + + + +
λ 1 λ 2 λ 3 λ4 )
=20−
20+18
6,024 (
∙ 0,125+
0,02 0,20 0,20 0,005
+ + +
0,87 1,74 0,035 0,93
=−17,74[ºC ])
Te = -18 [ºC]
Gurgu Narcis Bogdan
Grupa 3302

b. Determinarea rezistenței la permeabilitate la vapori a fiecărui strat în

parte: RVtenc. int. = d1 · μD1 · M = 0,02 · 7 · 54 · 108 = 7,56 · 108 [m/s]

RVb. a. = d2 · μD2 · M = 0,20 · 21 · 54 · 108 = 226,8 · 108 [m/s]

RV izol. term. = d3 · μD3 · M = 0,20 · 1 · 54 · 108 = 10,8 · 108 [m/s]

RVtenc. min. = d4 · μD4 · M = 0,005 · 7 · 54 · 108 = 1,89 · 108 [m/s]

8
RVtot. = RVtenc. int. + RVb. a. + RV izol. term + RVtenc. min. = 247,05 · 10 [m/s]

c. Determinarea valorilor presiunilor de saturație a vaporilor

Ti → psi
Tsi → pssi
T1 → ps1
T2 → ps2
T3 → ps3
Tse → psse
Te → pse

Valorile presiunilor de saturație se vor extrage din tab.17. în funcție de valorile

temperaturilor. Pentru valori ale temperaturilor care nu se regăsesc în tabel, valorile presiunilor de
saturație se vor obține prin interpolări liniare.

- Ti = 20 [ºC] → psi = 2340 [Pa]

- Tsi = 19,21 [ºC] → pssi = 2227 + 1,4 = 2228,4 [Pa]

x = (2241 - 2227)· (19,21 – 19,2) / (19,3 – 19,2) = 1,4 [Pa]

- T1 = 19,07 [ºC] → ps1 = 2197 + 10,5 = 2207,5 [Pa]

x = (2212 - 2197)· (19,07 – 19) / (19,1 – 19) = 10,5 [pa]

- T2 = 18,34 [ºC] → ps2 = 2105 + 5,6 = 2110,6 [Pa]

x = (2119 - 2105) · (18,34 – 18,3) / (18,4 – 18,3) = 5,6 [Pa]

- T3 = - 17,70 [ºC] → ps3 = 128 - 0 = 128 [Pa]

x = (127 - 128) · (-17,70 + 17,7) / (- 17,8 + 17,7) = 0 [Pa]

- Tse = -17,74 [ºC] → psse = 128 – 0,4 = 127,6 [Pa]

x = (127 - 128) · (-17,74 + 17,7) / (- 17,8 + 17,7) = -0,4 [Pa]

- Te = - 18 [ºC] → pse = 125 [Pa]

Gurgu Narcis Bogdan
Grupa 3302

d. Determinarea presiunilor parțiale ale vaporilor ale aerului interior, respectiv

exterior:

65∙ 2340 80 ∙125

pvi = =1521[ Pa] pve = =¿ 100 [Pa]
100 100

e. Trasarea diagramei de variație a presiunii vaporilor

Graficul va avea scări de valori diferite pe abscisă și pe ordonată. Astfel, cu scopul de a

obține scări de valori care să permită încadrarea graficului pe o foaie format A4, se recomandă:

- pentru abscisă, se împarte 170 mm la valoarea rezistenței totale la trecerea vaporilor de

apă a peretelui exterior din b. a. și se obține o unitate de raportare. Pentru a găsi poziția pe
abscisă a valorilor rezistențelor la permeabilitate la vapori pentru fiecare strat în parte se
înmulțește unitatea de raportare cu valoarea acestora, lungimile obținute fiind măsurate în
ordinea poziției straturilor în element, de la interior spre exterior, fiecare lungime în continuarea
lungimi corespunzătoare stratului precedent;
- pentru ordonată, se împarte 230 mm la valoarea cea mai mare a presiunilor și se obține
unitatea de raportare. Pentru a găsi poziția pe ordonată a valorilor fiecărei presiuni în parte, se
înmulțește unitatea de raportare cu valoarea acesteia;
- curba de variație a presiunilor de saturație se obține unind punctele a căror poziție pe
grafic este stabilită în funcție de valoarea presiunii de saturație și poziția punctului în care a fost
determinată aceasta. Graficul va începe cu o linie dreaptă, perpendiculară pe suprafața interioară
a peretelui, trasată în dreptul valorii presiunii de saturație a aerului interior, după care acesta va
continua tangent la suprafața interioară a peretelui până în punctul a cărui poziție este stabilită
funcție de valoarea presiunii de saturație corespunzătoare temperaturii suprafeței interioare și
originea abscisei. În mod asemănător, după ce se va uni toate punctele interioare, graficul va ieși
tangent la suprafața exterioară a peretelui din punctul a cărui poziție este indicată de valoarea
presiunii de saturație corespunzătoare temperaturii suprafeței exterioare și ultima valoare de pe
abscisă, pentru a continua perpendicular pe suprafața peretelui în dreptul valorii presiunii de
saturație a aerului exterior;
- curba de variație a presiunilor parțiale se obține unind punctul a cărui poziție este stabilită
funcție de valoarea presiunii parțiale pvi și originea abscisei cu punctul a cărui poziție este
stabilită funcție de valoarea presiunii parțiale pve și ultima valoare indicată pe abscisă;
- graficul va fi completat la partea superioară cu indicarea materialelor corespunzătoare
fiecărui strat în parte;
f. Interpretarea rezultatelor:

Graficul a fost trasat în fig. 27. Se observă că în cazul peretelui exterior de beton armat,
curba presiunilor parțiale ale vaporilor nu intersectează graficul presiunilor de saturație, rezultă
că nu există riscul apariției condensului în elementul de construcție;
Gurgu Narcis Bogdan
Grupa 3302

Fig. 27. Verificarea riscului de apariție în interiorul elementului

Gurgu Narcis Bogdan
Grupa 3302

Planșeu inferior peste subsol neîncălzit

a. Stabilirea variației temperaturii în interiorul elementului. În fig. 26. se observă că peretele
exterior are în componență 5 straturi.

Ti = 20 [ºC]

Tsi = 19,54 [ºC]

T1 = T i −
T i−T u
R (∙ R si +
)
d1
λ1
=20−
20−5
5,405 (
∙ 0,167+
0,015
2,03 )
=19,51[ºC]

T2 = T i −
T i−T u
R ( d1 d2
∙ R si + +
λ1 λ2 )
=20−
20−5
5,405 (
∙ 0,167+
0,015 0,03
+
2,03 0,93
=19,43 [ºC ] )
T3 = T i −
T i−T u
R ( d 1 d 2 d3
∙ R si + + + =20−
λ1 λ2 λ3 )
20−5
5,405
∙ 0,167+ +(
0,015 0,03 0,15
+
2,03 0,93 1,74
=19,19 [ºC ] )
T4 =

T i−
T i−T u
R ( d 1 d 2 d3 d 4
∙ R si + + + +
λ1 λ2 λ3 λ 4
=20−
)
20−5
5,405
∙ 0,167+ (
0,015 0,03 0,15 0,20
+ + +
2,03 0,93 1,74 0,04
=5,31[ºC ] )
Tse =

T i−
T i−T u
R ( d 1 d 2 d3 d 4 d 5
∙ R si + + + + +
λ 1 λ 2 λ 3 λ 4 λ5
=20− )
20−5
5,405
∙ 0,167+ +(
0,015 0,03 0,15 0,20 0,01
+ + +
2,03 0,93 1,74 0,04 0,41
=5,24 [ ºC] )
Tu = 5 [ºC]

b. Determinarea rezistenței la permeabilitate la vapori a fiecărui strat în

parte: RVgresie = d1 · μD1 · M = 0,015 · 17 · 54 · 108 = 13,77 · 108 [m/s]

RVșapa= d2 · μD2 · M = 0,03 · 8,5· 54 · 108 = 13,77 · 108 [m/s]

RV pl.b.a. = d3 · μD3 · M = 0,15 · 21 · 54 · 108 = 170,1 · 108 [m/s]

RVizol.term. = d4 · μD4 · M = 0,20 · 1 · 54 · 108 = 10,8 · 108 [m/s]

RVipsos= d5 · μD5 · M = 0,01 · 6,5 · 54 · 108 = 3,51 · 108 [m/s]

8
RVtot. = RVgresie + RVsapa + RVpl.b . a . + Rvizol.term. + RVipsos = 211,95 · 10 [m/s]

c. Determinarea valorilor presiunilor de saturație a vaporilor

Ti → psi
Tsi → pssi
T1 → ps1
T3 → ps3
T4 → ps4
T5 → ps5
Gurgu Narcis Bogdan
Grupa 3302
Tse → psse
Tu → pse

Valorile presiunilor de saturație se vor extrage din tab.17. în funcție de valorile

temperaturilor. Pentru valori ale temperaturilor care nu se regăsesc în tabel, valorile
presiunilor de saturație se vor obține prin interpolări liniare.

- Ti = 20 [ºC] → psi = 2340 [Pa]

- Tsi = 19,54 [ºC] → pssi = 2268 + 6 = 2274 [Pa]

x = (2283 - 2268)· (19,54 – 19,5) / 0,1 = 6 [Pa]

- T1 = 19,51 [ºC] → ps1 = 2268 + 1,5 = 2269,5 [Pa]

x = (2283 - 2268)· (19,51 – 19,5) / 0,1 = 1,5 [pa]

- T2 = 19,43 [ºC] → ps3 = 2254 + 10,2 = 2264,2 [Pa]

x = (2268 - 2234)· (19,43 – 19,4) / 0,1 = 10,2 [pa]

- T3 = 19,19 [ºC] → ps4 = 2212 + 13,5 = 2225,5 [Pa]

x = (2227 - 2212) · (19,19 – 19,1) / 0,1 = 13,5 [Pa]

- T4 = 5,31 [ºC] → ps5 = 890 + 0,6 = 890,6 [Pa]

x = (896 - 890) · (5,31 – 5,3) / 0,1 = 0,6 [Pa]

- Tse = 5,24 [ºC] → psse = 884 + 2,4 = 886,4 [Pa]

x = (890 - 884) · (5,24 – 5,2) / 0,1 = 2,4 [Pa]

- Te = 5 [ºC] → pse = 872 [Pa]

d. Determinarea presiunilor parțiale ale vaporilor ale aerului interior, respectiv

exterior:

65∙ 2340 80 ∙872

pvi = =1521[ Pa] pve = =¿ 697,6 [Pa]
100 100

e. Trasarea diagramei de variație a presiunii vaporilor

Graficul se va întocmi în mod asemănător ca în cazul precedent, singura diferență este că
acesta se rabate spre dreapta cu 90º.

f. Interpretarea rezultatelor:
Graficul a fost trasat în fig. 28. Se observă că în cazul peretelui exterior de beton armat,
curba presiunilor parțiale ale vaporilor nu intersectează graficul presiunilor de saturație, rezultă
Gurgu Narcis Bogdan
Grupa 3302
că nu există riscul apariției condensului în elementul de construcție;

Fig. 28. Verificarea riscului de apariție în interiorul planșeului inferior

Gurgu Narcis Bogdan
Grupa 3302